Conferința Internațională „Intervenția timpurie la copilul cu dizabilități”

Bistrița-Năsăud, 15-16 martie 2016

PRINCIPII ȘI METODE MODERNE DE EVALUARE A

DEZVOLTĂRII COPILULUI ÎN CADRUL SERVICIULUI DE
INTERVENȚIE TIMPURIE

COJOCARU Ala,
doctor în medicină, conferențiar,
director program Intervenția
Timpurie în Copilărie
Centrul Intervenție Precoce
VOINICEL, Chisinău-Moldova
 Generalități

Viziunile asupra evaluării copilului de la naştere până la vârsta

preşcolară au evoluat semnificativ în ultimele decenii, odată cu
transformările în abordarea intervenţiei timpurii şi metodelor de educaţie
specială în copilăria fragedă, bazate pe principiile de dezvoltare,
utilizarea cadrului natural al copilului, centrare pe familie.

Metodele de evaluare a copilului de vârstă fragedă diferă de cele

aplicate copiilor mai mari şi trebuie să fie potrivite în funcţie de nivelul
dezvoltării mintale, sociale, fizice etc. la diferite etape de vârstă.

Evaluarea statică, în care se punea accent pe ceea ce poate face efectiv

copilul, pe abilităţile lui la un moment dat, a fost înlocuită cu evaluarea
dinamică, care estimează capacitatea de dezvoltare/potenţialul de
învăţare, în scopul folosirii rezultatelor drept suport pentru formarea
abilităţilor necesare dezvoltării plenare a copilului.
 Evaluarea copilului cu dizabilităţi

• NU ESTE
• ESTE
• numai diagnoză,
• un proces complex,
• constatare,
• continuu, dinamic,
• • clasificare
de cunoaştere şi estimare,
• • evidenţierea deficienţei şi
cantitativă şi calitativă, blocajelor
• a particularităţilor
• dezvoltării,
• a abilităţilor copilului • NU ESTE
• dar şi a disponibilităţilor • o eticheta, uneori definitiva
imediate pentru dezvoltare pe un destin

O asemenea abordare exclude definitiv teza "caracterului

irecuperabil" al copilului cu dizabilităţi
Servicii de intervenţie timpurie

Screening Diagnosticare

Referire

Înscrierea în program (acordul informat)

Numirea managerului de caz
Evaluarea intertidisciplinară
cu utilizarea instrumentelor standardizade
Plan Individual de Suport a Familiei PISF)

Copil Familie

Servicii/Program de Intervenţie Timpurie

Reevaluare
Etapa de tranziție (integrare, incluziune socială)
 Obiectivele evaluării
• screeningu-ul şi determinarea eligibilităţii

• apreciere a direcţiilor şi duratei intervenţiei timpurii (programe ITC)

• stabilire a celor mai potrivite servicii de abilitare/terapie, educaţie,

asistență socială, medicală, psihologică etc. (PISF)

• organizare a mediul de viaţă al copilului, ţinând cont de aspectele

psihologice şi interpersonale în familie

• cuantificare a progreselor obținute în recuperare, educaţie (reevaluarea)

• evaluare a eficienţei serviciilor oferite, elaborarea strategiilor/politicelor

de dezvoltare și îmbunătățire a Serviciilor de Intervenție Timpurie

• realizare a cercetărilor științifice în domeniu.

Principii generale de evaluare a copilului
de vârstă fragedă în ITC
 
1. Persoanele cele mai interesate - părinţii şi membrii familiei
trebuie să joace un rol indispensabil în evaluare la toate
etapele procesului de abilitare (părinţii ştiu cel mai bine copilul şi pot
oferi informaţii autentice care nu pot fi obţinute în alt mod sau cu ajutorul
altor persoane; este necesar de a depăși obstacolele - diferenţe culturale şi
de nivel educaţional, bariere lingvistice, psihologice, intimidări din cauza
jargonului profesional etc.).

2. Metodele şi materialele folosite în evaluare trebuie să fie

selectate în funcţie de caracteristicile de dezvoltare şi
specificul dizabilităţii copilului (abordare a evaluării prin prisma
principiului de dezvoltare a copilului, flexibilitate în alegerea limbajului,
comportamentului profesioniştilor, utilizarea jucăriilor proprii copilului în
funcţie de nivelul aşteptat de dezvoltare al copilului)
 Principii generale de evaluare a copilului
de vârstă fragedă în ITC

Noile standarde profesionale de evaluare în intervenţia timpurie

prevăd următoarele calităţi:

•autenticitate (metode şi context natural)

•utilitate (utilitate pentru intervenţii, selectarea corectă a ariilor de evaluare)
•acceptabilitate (valoare socială şi comun acord, acceptate de părinți/copii)
•colaborare (lucrul în echipa comună părinţi şi profesionişti)
•echitate (adaptare către necesităţi speciale)
•senzitivitate (gradare fină a măsurării)
•congruenţă (design validat, bazat pe evidenţe ştiinţifice)
•tehnologie (instrumente portabile, bazate pe tehnologii computerizate de
observare, înregistrare, raportare)
•rezultate (conţinutul evaluării aliniat la obiectivele/strategiile generale
guvernamentale).
 Abordări majore ale evaluării

1. Evaluarea prin raportare la standarde sau norme măsoară performanţele

unui copil intr-o anume arie de dezvoltare, pornind de la un standard stabilit
prin testarea unui eşantion reprezentativ pentru copii. Fiecare copil evaluat
este comparat cu standardul/norma, de regula cu punctajul mediu, şi astfel,
se poate determina performanţa particulară a copilului respectiv.

2. Evaluarea prin raportare la criterii este utilizată pentru a determina punctele

forte şi punctele slabe ale unui copil, nu prin a-l compara cu alţi copii, ci prin
raportare la un set de deprinderi prestabilite şi validate, presupuse a fi
esenţiale pentru dezvoltarea plenara a copilului. Avantajul acestor abordări
constă în utilitatea lor ca instrumente de documentare a progresului realizat
de copil (nu prin comparare cu un copil sănătos/un standard), stabilind
eficienţa intervenţiilor şi pregătind terenul pentru însuşirea unor deprinderi
ulterioare.
 Abordări majore ale evaluării

3. Evaluarea prin raportare la individ măsoară progresul copilului pe parcursul

procesului său unic de dezvoltare şi învăţare. Evaluările pornesc de la a
recunoaşte ca orice copil se modelează prin interacţiunea dintre aspectele
biologice şi cele de mediu, precum şi prin ceea ce aşteaptă ceilalţi de la viaţa
şi viitorul sau.

4. Evaluare autentică
Evaluare autentică se consideră cea care are loc în mediul natural, tipic în
care copilul cunoaşte real ce are de făcut. Testele convenţionale, cu itemi
capcană, nefuncţionali, aplicate în prezenţa unor persoane adulte,
necunoscute, trebuie evitate.
Actualmente, unii specialişti în domeniu propun abandonarea testelor
convenţionale, referite la standard/normă şi propun alternativa utilizării
evaluării autentice (raportate la individ), sau formelor observaţionale de
evaluare, care presupun creionarea unei imagini autentice a dezvoltării
copilului, apărute în mediul natural şi rutinele zilnice ale copilului excepţional.
Evaluarea autentică permite captare celor mai mici detalii, şi schimbări foarte
subtile în funcţionalitatea copilului, ceea ce se racordează cu Clasificarea
Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii, versiunea pentru Copil şi
Tineri (ICF-CY; WHO, 2007).
Abordarea evaluării prin prisma CIF-CA

Condiția de sănătate
(tulburare sau boală)

Funcții și structuri Activitate Participare

(Afectare) (Limitare) (Restricție)

Factori de Factori
mediu personali
Starea de Sănătate, Funcţionare sau Dizabilitate a unui individ este privită drept o
interacţiune sau o relaţie complexă între componentele stipulate în CIF
 Abordarea evaluării prin prisma CIF-CA

Clasificărea Internaţională a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii

(CIF) nu este un instrument de măsurare/evaluare, însă
selectarea instrumentelor de evaluare a dezvoltării copilului trebuie
făcută prin prisma principiilor CIF.

Instrumentele de evaluare în ITC nu vor fi selectate haotic, nu vor fi

„hand made”. Conceptul actual prevede utilizarea unor instrumente
existente de evaluare şi măsurare, care au un limbaj compatibil cu
CIF (PEDI, GMFM etc.).

Interrelaţiile, legăturile dintre instrumentele de evaluare/măsurare şi

CIF sunt în continuă dezvoltare şi perfectare.
 Abordarea evaluării prin prisma CIF-CA

Funcţionarea este un termen generic pentru funcţiile organismului,

structurile corpului, activităţi şi participare. El denotă aspectele
pozitive ale interacţiunii dintre individ (care are o problemă de
sănătate) şi factorii contextuali ai acestuia (factori de mediu şi
personali).

Dizabilitatea este un termen generic pentru afectări, limitări ale

activităţii şi restricţii în participare. El denotă aspectele negative ale
interacţiunii dintre individ (care are o problemă de sănătate) şi factorii
contextuali în care se regăseşte (factori de mediu şi personali).
 Evaluarea interdisciplinară. Avantaje

• specialiştii din diferite domenii fac schimb de opinii referitor la

strategiile şi tehnicile de intervenţie

• se creează un tablou integru (nu fragmentar) al nivelului de

dezvoltare a copilului, relaţiei lui cu părinţii, ceea ce facilitează
procesul de planificare a intervenţiei

• echipa ajunge să abordeze şi interpreteze dezvoltarea/

comportamentul copilului şi părinţilor într-un mod unic, folosind
acelaşi limbaj, ceea ce exclude erorile de apreciere a dezvoltării

• observaţiile şi discuţiile în grup oferă părinţilor posibilitatea de a

se simţi drept membri ai echipei şi nu simpli observatori
 Metode standardizate de evaluare

• Elaborate științific, validate pe loturi mari de cazuri

• Aprobate la nivel internațional

• Oferă criterii de apreciere unificate, posibilitatea unui

limbaj unic între specialiști

• Asigură stabilirea unor obiective realiste (nu impirice)

pentru programele de reabilitare a copilului
 Evaluare screening

Pentru determinarea eligibilităţii copilului pentru serviciul de

intervenţie timpurie
• The First Step
• Denver Developmental Screening Test
• BINS (Bayley Infant Neurodevelopmental Screen)
• Developmental Assessment of Young
Child – DAYC
• M-CHAT
 Testul DAYC (Developmental
Assessment of Young Child)
• Tipul:
Test screening, standardizat, raportat la normă.

• Administrarea:
Testul poate fi aplicat copiilor de vârstă fragedă – de la naştere până la 48 de luni. Timpul
necesar efectuării 45-60 minute. Informaţia se obţine prin observaţie directă, interviu
cu părinţii şi interacţiune cu copilul.

• Format:
Testul include 5 domenii de testare: comunicativ (78 întrebări), cognitive (78 întrebări),
neuromotor (87 întrebări), socio-emoţional (58 întrebări) şi adaptativ-comportamental
(62 întrebări).

• Scorul şi interpretarea:
Punctul de începere a testului se stabileşte în funcţie de vârsta copilului. Scorul 1 este
pentru acele acţiuni pe care copilul le poate executa imediat, începe să le efectueze
sau le-a efectuat când era mai mic. Scorul 0 este pentru acţiunile pe care copilul nu le
poate efectua.
Developmental Assessment of Young
Child – DAYC
 Testul BINS (Bayley Infant
Neurodevelopmental Screen), 1995

• Tipul: test screening, standardizat, raportat la normă, predestinat copiilor de la 3 până la 24

de luni.
• Obiectivele testului:
• determinarea eligibilităţii pentru ITC;
• evaluarea disfuncţiilor neurodezvolării;
• identificarea riscului de tulburări a neurodezvoltării, riscului de dizabilitate;
• aplicarea repetată a testului (la 3, 6, 12, 24 luni) permite monitorizarea neurodezvoltării şi
modificarea riscului de apariţie a tulburărilor de dezvoltare/dizabilităţii.
• Timpul de administrare: 15 - 20 minute, inclusiv interpretarea.
• Formatul. Testul evaluează 4 domenii conceptuale: funcţiile neurologice de bază (postura,
tonusul muscular, mişcarea, asimetriile, indicatorii anormali); funcţiile expresive (funcţia
motorie grosieră şi fină, funcţia motorie orală şi verbală); funcţiile receptive (vizuală, auditivă,
verbală) şi progresele congnitive (abilitatea de trasare a obiectivelor, soluţionare de
probleme). Testul conţine un set de materiale standard utilizate în evaluare.
• Scorarea. Fiecare item este apreciat în baza unor reguli prin „optim” sau „non optim” (scorat
prin 1 sau 0). Scorul sumar are utilitate predictivă şi permite pronosticarea riscului de apariţie
a tulburărilor de dezvoltare şi de dizabilitate drept „scăzut”, „moderat” sau „înalt”.
Screening TSA

• Testul M-CHAT
(Modified Checklist for
Autism in Toddlers)
• Testul conţine 23 de
întrebări/iteme, în baza
cărora se pot selecta
copiii de 18 – 24 suspecţi
la autism
Testul M-CHAT (Modified Checklist for
Autism in Toddlers)
 Evaluarea diagnostică, multidimensională.
Evaluarea aprofundată a capacităţilor funcţionale

 Pediatric Evaluation of Disability Inventory – PEDI

 Evaluarea Funcţiei Motrice Grosiere,

GMFM-88/66.

 Clasificarea severității implicării motrice la copiii

cu PCI (GMF-CS)

 Bayley Scales of Infant Development - Bayley III

 Testul PEDI (Pediatric Evaluation of
Disability Inventory)
• Tipul:
Test standardizat, de evaluare a capacităţilor şi performanţelor funcţionale, raportat la
criterii. Informaţia se obţine prin observaţie directă şi interacţiune cu copilul. Testul
este atât un program de monitorizare şi documentare a unui progres funcţional,
precum şi un program terapeutic.

• Administrarea:
Testul poate fi aplicat copiilor de la 6 luni până la 7,5 ani, dar şi copiilor mai mari de 7,5
ani, dacă abilităţile lor funcţionale sunt evident mai joase comparativ semenilor de
vârstă. Timpul necesar efectuării 45 – 60 minute. Testul se efectuează de un
evaluator, care este cunoscut şi apropiat copilului sau în forma unui interviu structurat
cu părinţii.

• Format:
Testul măsoară capacităţile şi performanţele în deprinderile funcţionale
(autodeservirea, mobilitatea, funcția socială); asistenţă/participarea
îngrijitorului şi în modificările mediului natural de viaţă. Testul include 197 de
iteme.
• Scorul şi interpretarea:
Scorul este reflectat în formulare speciale, fiecare item este notat cu „1” (capabil) sau „0”
(incapabil sau limitat în capabilitate în majorotatea situaţiilor). În baza totalizării
rezultatelor testării se completează fişele speciale.
Pediatric Evaluation of Disability Inventory
– PEDI
 Rezultatele evaluării
(raportare la NORMĂ și la CRITERII)
 GMF-CS – E & R
Sistemul de Clasificare a Funcţiei Motorii Grosiere

Clasificare și sistem de pronosticare a gravității PCI

•GRADUL I - Merge fără restricţii

•GRADUL II - Merge cu restricţii
•GRADUL III - Merge cu ajutorul dispozitivelor manuale de
deplasare
•GRADUL IV - Autodeplasare cu restricţii; poate utiliza dispozitive
cu propulsie electrică
•GRADUL V - Transportat în scaun cu rotile manual
Evaluarea Funcţiei Motrice Grosiere,
GMFM-88/66
Assisting Hand Assessment (AHA)

Instrument ce măsoară şi
descrie modul în care
copiii cu dizabilitate
unilaterală la nivelul unui
membru superior pot
folosi mâna în colaborare
cu mana neafectată în
timpul jocului bimanual.
Copiii cu paralizie
cerebrală hemiplegică sau
sechele a paraliziei
obstetricale sunt candidați
potriviți pentru AHA.
AHA poate fi utilizat la
copii de 18 luni până la
vârsta de 12 ani.
 Prechtl Assessment of General
Movements

Evaluarea Mișcărilor Generale Spontane - prezente începând cu perioada

fetală și până la sfârșitul primului an de viață. Acestea implică întregul corp
cu secvențe variabile la braț, picior, gât, și mișcările trunchiului. Aceste
mișcări variază ca intensitate, forță și viteză, au un început și sfârșit treptat.
În cazul în care sistemul nervos este afectat, mișcările generale își pierd
caracterul lor complex și variabil și devin monotone și sărace.
Metoda are o sensibilitate și specificitate de 95% fiecare, este rapidă,
neinvaziă, și cost-eficientă în comparație cu alte tehnici, de exemplu,
imagistica prin rezonanta magnetică, ultrasunete creier, și examenul
neurologic traditional.
Metoda permite pronosticarea PCI și altor patologii neuro-musculare.

(Prechtl's assessment of general movements: a diagnostic tool for the functional

assessment of the young nervous system, Einspieler C1, Prechtl HF, Ment Retard Dev
Disabil Res Rev 2005; 11 (1):. 61-7). Medical University of Graz
Testul Bayley III (Bayley Scales of Infant
Development III)
• Tipul:
Test standardizat, diagnostic, raportat la normă, utilizat pentru identificarea tulburărilor de dezvoltare.
Informaţia se obţine prin observaţie directă şi interacţiune cu copilul.

• Administrarea:
Testul poate fi aplicat copiilor de vârstă fragedă – de la 1 lună până la 42 luni. Timpul necesar
efectuării 45 - 75 minute.

• Format:
Reprezintă un set de materiale: jucării speciale, manual, formularele de testare.
Testul conţine 3 scări de evaluare: scala mentală – evaluează nivelul de dezvoltare a copilului în
domeniile cognitiv, de comunicare verbală şi personal-social; scala dezvoltării motorii –
evaluează deprinderile de motricitate grosieră şi fină; scala comportamentală – evaluează
aspectele calitative ale comportamentului (atenţia, orientarea în mediul natural de viaţă,
atitudinile şi formele de expresie, interesul, emoţiile) – se îndeplineşte de către evaluator după
plecarea copilului.

• Scorul şi interpretarea:
Pentru fiecare item există 5 variante de apreciere a rezultatului: P (pass) – succes; F (fail) – insucces;
O (omit) – omitere; R (refuse) – refuzare; RPT (reported by mother) - în baza afirmaţiilor mamei.
La sfârşitul evaluării sunt sumate răspunsurile notare prin P. Testul se finalizează prin calcularea
Indicelui Dezvoltării Mentale (MDI) şi Indicelui Dezvoltării Psihomotorii (PDI), care ne indică
vârsta de dezvoltare a copilului.
Testul Bayley III
Scala de Inteligenţă Wechsler pentru
Copii – ediţia a patra – WISC-IV
Instrument clinic, administrat individual, care evaluează abilitatea cognitivă a copiilor cu vârste
cuprinse între 6 ani şi 0 luni şi 16 ani şi 11 luni (6:0 – 16:11).
Oferă scoruri compozite care reprezintă funcţionarea intelectuală în domenii cognitive specifce (ex.
Indicele de Înţelegere verbală, Indicele Raţionamentului perceptiv, Indicele Memoriei de lucru şi
Indicele Vitezei de procesare), dar oferă şi un scor compozit care reprezintă abilitatea intelectuală
generală a copilului (ex. Coefcientul de inteligenţă total).
Timp de administrare: 60-90 minute
Adaptată în română, 2012

Scalele de inteligență Stanford-Binet, 2003.

•Tipul: standardizat, raportat la normă.
•Obiectivele testului: evaluarea abilităților intelectuale generale și a abilităților cognitive.
•Obiectivele suplimentare: diferențierea copiilor cu retard mintal și copiilor cu dificultăți de învățare;
ajutarea la înțelegerea de ce, în mod particular, un copil are dificultăți de învățare; de a identifica
copiii talentați.
•Categoria de vârstă: predestinat persoanelor de la 2 ani până la 85+ ani.
•Timpul de administrare:
•pentru copiii mici procedura de testare durează 30-50 minute
 Scale de evaluare a limbajuluu

Administrarea: de la naștere până la 7 ani

11 luni
Scorarea răspunsurilor verbale la imagini și
obiecte

Timpul de adminsitrare: 45-60 minute

Interpretarea: limbajul sumar,
Scalele de evaluare a înțelegerea auditivă, comunicarea
Limbajului la preșcolari expresivă, echivalente de vârstă
(Preschool Language
Scales, Fifth Edition,
PLS™-5, 2011)
Scala „C. Păunescu" pentru nivelul de dezvoltare a limbajului, Scala
permite stabilirea corectă a diagnosticului de întârziere în apariţia şi
dezvoltarea limbajului. Scala are în vedere manifestările comportamentului
verbal între 0 şi 3 ani.
 Teste diagnostice standardizate a TSA
ADOS 2 - Autism Diagnostic Observation Schedule
Instrument de evaluare semistructurat ce poate fi folosit acolo unde este suspectata
orice forma de autism, de la copii mici pana la adulti, de la copii fara limbaj pana la adulti
cu limbaj fluent.
Este apreciat a fi golden standard în evaluarea și diagnosticarea cu acuratețe a TSA.
ADOS constă în diverse activitati ce permit observarea comportamentului social și a
comunicării asociate diagnosticului de tulburare pervazivă de dezvoltare.
ADOS cuprinde 4 module, administrarea fiecaruia durand 35-45 de minute.
Copilul/adultul este evaluat prin aplicarea unui singur modul, ales în funcție de nivelul
limbajului expresiv și vârsta cronologică.
•Modulul 1 se foloseste pentru copiii fara limbaj expresiv,
•Modulul 2 pentru cei ce utilizează limbajul, însa nu fluent,
•Modulul 3 pentru copii cu limbaj fluent,
•Modulul 4 pentru adolescenți și adulti cu limbaj fluent.
Adaptarea ADOS în România - 2010. ADOS se bazeaza pe itemi critici, adica pe
simptomele autismului, stipulate în DSM. Aceste comportamente sunt rare la persoanele
neafectate de autism. Rezultatele nu sunt bazate pe scale și norme și prin urmare nu a
fost necesară studierea unui eșantion normativ. 
ADOS 2 - Autism Diagnostic Observation
Schedule
Abordarea evaluării prin prisma CIF-CA
Condiția de sănătate
(tulburare sau boală)

Funcții și structuri Activitate Participare

(Impairment) (Limitare) (Restricție)

Factori de Factori
mediu personali
Factorii de mediu – constituie mediul fizic, social, atitudinal în care
oamenii trăiesc și își duc propria existență – definiție din CIF. Pot fi
facilitatori sau de barieră)
 PICCOLO™ - The Parenting Interactions with
Children: Checklist of Observations Linked to
Outcomes
• PICCOLO – este un instrument de observare bazată pe cercetare care arată ce pot face părinții
pentru a susține dezvoltarea copiilor lor; este un instrument bazat pe punctele forte a
interacțiunilor parentale ce prezice dezvoltarea socială, cognitivă și verbală timpurie a copilului.
• PICCOLO este un instrument de evaluare constituit din 29 itemi administrate părinților care au
copii cu vârsta cuprinsă între 10 luni și 3 ani pentru a evalua punctele forte ale părinților care s-
au dovedit a îmbunătăți rezultatele dezvoltării copiilor, care includ abilitățile cognitive, verbale și
socio-emoționale. (Roggman, Cook, Innocenti, Jump Norman, & Christiansen). este o listă de 29
de observabile comportamente parentale în dezvoltare de susținere cu varsta copii 10-47 luni, în
patru domenii.
• Metodica: experimentatorul observă comportamentul părinților în interacțiunea lor cu copilul – în
joc (5 sau 10 min.) interval de timp în care se scorează itemii.

Domeniile parentalității dezvoltative măsurate de PICCOLO:

• Afectivitatea - căldură/cordialitate, apropiere fizică, exprimare pozitivă față de copil
• Sensibilitate - reacționare la emoțiile, cuvintele, interesele și comportamentele copilului
• Încurajare, sprijin - sprijin activ al explorării, efortului, depinderilor, inițiativei, curiozității,
creativității și a jocului
• Învățare - conversații și jocuri comune, stimulare cognitivă, explicații și întrebări
 PICCOLO

• Identifica comportamentele parentale care

sprijina dezvoltarea timpurie a copilului
• Poate ajuta specialistii din interventia timpurie de
a promova suportul parental

Se folosește pentru:
• Evaluarea comportamentelor parentale pozitive
care prezic o dezvoltare favorabilă a copilului
• Elaborarea ghidului individualizat de intervenții
parentale pozitive cu familia - guide
individualized positive parenting interventions
with families
• Urmărirea rezultatelor parentalității pozitive în
cadrul programelor de sprijin a părinților
(Program de îmbunătățire relațiilor intre părinți si copii
ICDP- International Child Development  Program - ICDP
- Programul International de dezvoltare a copilului)
 Evaluarea factorilor de mediu

• Observarea la domiciliu pentru evaluarea mediului (The Home

Observation for Measurement of the Environment Infant/Toddler,
HOME) – instrument foarte util în timpul vizitelor la domiciliu pentru
evaluarea necesităților de suport și îmbunătățire a factorilor de mediu

• Masure of the Quality of the Environment (MQE)

• Test of Environmental Supportiveness (TOES)

• Participation and Environment Measure for Children and Youth

(PEM-CY)
 Evaluarea calității vieții copilului și
familiei
Elemente majore ale calității vieții: Copilul, Familia, Factorii de mediu –
interrelația și interacțiunea dinamică dintre aceste 3 elemente determină
calitatea vieții familiei
 Reevaluarea capacităţii, performanţei şi
progresului

• Reevaluarea are drept scop să urmărească determinarea

progresului în recuperare, compensare şi educaţie. Aceasta se
realizează prin raportarea la obiectivele stabilite în urma efectuării
evaluării iniţiale/precedente. (Re)evaluarea are loc ori de câte ori
este necesar, conform evoluţiei situaţiei copilului (o dată la 3 – 6 –
12 etc. luni).
• Evaluarea progresului presupune comparaţia între o stare iniţială şi
alta finală şi poate viza:
• progresele în gradul de autonomie;
• progresele în limitarea efectelor secundare ale dizabilităţii;
• progresele în antrenarea potenţialului restant;
• progresele în compensare;
• stagnarea, regresul - cauze, evoluţii s.a.
• Reevaluarea este urmată de modificarea planului sau a programului
individual al copilului şi familiei în raport de conatări; reconsiderarea
deciziilor.
 Bibliografie

1. Measures for children with developmental disabilities: an ICF-CY

approach. Annette Majnemer, ed. Mac Keith Press, 2012. 552pp.
ISBN: 978-1-908316-45-5
2. Authentic assessment for early childhood intervention. Best
practices. Stefen J. Bagnato. 2009. 300 P.
3. Assessment of children and youth with special needs. 4rd edition.
Libby G. Cohen, Lorain J. Spenciner. 2011. p. 348-375
4. Assessment in early childhood education. Sue C. 6th edition. Sue
C. Wortham. 2012. 292 P.
5. Developmental-Behavioral Pediatrics. 4th edition. 2009. William
B. Carey, Allen C. Croker at all.
Indiferent care dintre strategii este utilizată pentru evaluare,
aplicarea doar a unei singure metode este insuficientă pentru a
obţine o imagine comprehensivă despre dezvoltarea copilului.
De aceea, pentru o evaluare corectă a copilului de vârstă
fragedă, este binevenit să aplicăm mai multe instrumente de
evaluare în cazul unuia şi aceluiaşi copil, iar evaluarea să fie
efectuată în mai multe şedinţe. Toate testele aplicate copiilor de
vârstă fragedă se administrează individual.

www.voinicel.md
Multumesc pentru atenție!
Orheiul Vechi