PROGNOZA DEFORMĂRII SUPRAFEȚEI CA URMARE A

EXPLOATĂRII SUBTERANE ÎN CAZUL MINEI LIVEZENI

PRIN METODA FUNCȚIILOR DE PROFIL

Șef lucr.dr.ing. Dacian-Paul MARIAN*, Prof.univ.dr.ing. Ilie ONICA*,

Drd.ing. Ramona-Rafila MARIAN*, Drd.ing. Dacian-Andrei FLOAREA*,
Drd. Ing. Radu-Fănel Lupuleac*,
 Mina Livezeni este situate în partea
estică a bazinului minier Valea Jiului
(România), având ca domeniu de activitate
exploatarea huilei energetice. În zona de
influență a exploatării subterane a româneşti, după anul 1990, în conformitate cu
zăcămintelor de cărbune din acest perimetru
minier se află, printre alte obiective civile, și
drumul de access spre zonele turistice din
Munții Parâng. Pentru prognozarea
deformării suprafeței ca urmare a exploatării
subterane, în cazul acestui studiu s-a apelat la
metoda funcțiilor de influență. Rezultatele
obținute sunt comparate cu măsurătorile
realizate în stația de urmărire a deformării
suprafeței amplasată la suprafață în zona
obiectivului studiat.
Cuvinte cheie: prognoză, funcții de
influență, scufundare, deplasare orizontală.
 GENERALITĂŢI
Bazinul carbonifer Petroşani, aflat în
gestiunea Companiei Naţionale a Huilei
Petroşani, conţine cel mai important zăcământ
de huilă din România, cu o rezerva de bilanţ de
aproape un miliard de tone. Acest zăcământ a
fost cunoscut şi exploatat încă din anul 1788,
de pe vremea imperiului Austro-Ungar [1].
Însă, exploatarea intensivă a acestui zăcământ
a început odată cu industrializarea României,
* Universitatea din Petroşani
Tab. 1. Dimensiunile medii ale panourilor exploatate în stratul 3, blocul VI A
Număr Grosimea totală
Panoul
de felii exploatată, (m)
Panoul (3-4) 4 10
Panoul 5 5 12,5
Panoul 5A 2 5
după cel de-al doilea război mondial, ajungând
ca după anul 1980 capacitatea de producţie să
depăşească 9-10 milioane de tone pe an [1].
Datorită restructurării industriei
noile cerinţe ale economiei de piaţă, producţia
din acest bazin a ajuns la cca. 3,5 milioane
tone pe an, din care 0.5 milioane sunt obţinute
din câmpul minier Livezeni.
În acest perimetru, prin lucrările de
cercetare geologică, a fost identificat un număr
de 18 strate, dintre care cea mai mare
importanţă economică o reprezintă stratul 3
(48%) şi stratul 5 (12%).
Obiectul acestui studiu constă în analiza
influenţei exploatării subterane a patru panouri
(panoul (3-4), panoul 5, panoul 5A şi
panoula6), situate pe stratul 3, blocul VI A,
asupra drumului de acces spre zonele turistice
din Munţii Parâng. Pentru realizarea acestui
studiu s-a apelat la metoda funcțiilor de
influență. Stratul 3 (Fig.1), aferent acestor
panouri a fost exploatat în felii pe înclinare (de
aprox. 2,5m grosime) cu fronturi lungi
complex mecanizate (susţinere mecanizată
SMA-P2H, combină 2K52-MY şi transportor
blindat TR-7) şi dirijarea presiunii prin
surparea totală a rocilor din acoperiş [2].
Dimensiunile excavaţiilor rezultate
prin extragerea cărbunelui în cele patru
panouri sunt sintetizate în Tabelul 1.
Lungimea Extinderea
frontului de câmpului de
abataj, (m) abataj, (m)
119 346
87 440
57 385
 Panoul 6 1 2,5 137 362

Fig. 1. Staţie de urmărire a deplasării şi deformării terenului la Mina Livezeni

 CARACTERIZAREA GEOMECANICĂ de cărbune aflate în exploatare, caracteristicile

geomecanice ale rocilor înconjurătoare etc.
[4], [8]. În urma observaţiilor realizate asupra
Deoarece geneza zăcământului este
suprafeţei terenului aflat sub influenţa
sedimentară, cele mai frecvente roci în acest
exploatării subterane, în vederea proiectării
bazin sunt: calcare, marne, argile, gresii
dimensiunilor optime ale pilierilor principali
argiloase sau marnoase, conglomerate etc., a
de siguranţă, s-au stabilit unghiurile limită de
căror rezistenţă este între 15 – 16 MPa şi chiar
scufundare pentru diferite câmpuri miniere din
peste 50 – 60 MPa. În principal, rocile au o
Valea Jiului [9].
stabilitate relativ redusă [8].
Valorile unghiurilor limită de influenţă (
Principalii factori care contribuie la
şi ), funcţie de adâncimea de
starea de tensiuni şi deformaţii dezvoltată în
exploatare H (m), pentru perimetrul minier
jurul excavaţiilor generate de exploatarea cu
Livezeni, în conformitate cu instrucţiunile
surparea rocilor a stratelor de cărbuni din
elaborate de ICPMC Petroşani, sunt exprimate
Valea Jiului sunt următorii: dimensiunile
de relaţiile:
excavaţiei subterane, înclinarea zăcământului,
;
adâncimea de situare a zăcământului,
;
caracteristicile susţinerilor din abataj, viteza de
avansare a frontului de abataj, distanţa faţă de
De asemenea, în aceleaşi condiţii,
abatajele învecinate şi faţă de celelalte stratele
unghiurile de rupere medii recomandate de
ICPMC sunt: ; Observaţiile
; [9].
 URMĂRIREA DEFORMĂRII
TERENULUI DE LA SUPRAFAŢĂ
În momentul de faţă, urmărirea
deplasării şi deformării terenului de la
suprafaţă sub influenţa exploatării subterane la
E.M. Livezeni se realizează prin intermediul
unei staţii de urmărire formată din 50 de
repere. Dispunerea reperelor a fost realizată
de-a lungului drumului care face accesul spre
zonele turistice din Munţii Parâng [10].
Această staţie de urmărire furnizează
date cu privire la deplasarea şi deformarea
suprafeţei terenului în urma exploatării
stratului 3, bloc VI A, panourile (3-4), 5, 5A şi
6.
Fig. 2. Profilele scufundărilor urmărite în timp la E.M. Livezeni
 METODA FUNCȚIILOR DE
INFLUENȚĂ
Metodele funcţiilor de influenţă se
bazează pe prognozarea profilului albiei de
scufundare cu ajutorul teoriei ariei de influenţă
în jurul unui punct de extracţie
(Fernandez,a2005; Fissgus, 2002; Luo, 2009;
Nicieza, 2005; Ortelecan, 1997; Singh, 1992;
Sroka, 2011). Aceste metode pot fi aplicate în
cazul spaţiilor exploatate de forme diferite, dar
topografice au fost
executate din 3 în 3 luni, începând cu anul
2001. Cu timpul, majoritatea reperelor inițiale
ce formau această stație de urmărire au
dispărut fiind înlocuite cu altele noi. Datorită
acestui fapt, interpretarea măsurătorilor
realizate asupra acestei stații de urmărire este
greoaie și nu oferă rezultate mulțumitoare în
ceea ce privește mărimea degradării suprafeței
în această zonă.
Albia de scufundare măsurată (Figura 2)
este o albie compusă, rezultată în urma
exploatării celor 4 abataje. Această albie de
scufundare are o formă neregulată (oarecum
sinusoidală) datorită faptului că cele 4 albii de
scufundare individuale (ale fiecărui spaţiu
exploatat în parte) se intersectează, dar şi
pentru că staţia de urmărire este amplasată la
marginea spaţiilor exploatate (Fig. 1), zonă în
care abaterile transversale sunt maxime.
sunt mult mai dificil de calibrat şi verificat
decât metodele funcţiilor de profil.
Acestea sunt metode utilizate pentru
stabilirea influenţei exercitată la suprafaţă de
către elementele parţiale ale ariei extrase.

Fig. 3. Influența extragerii elementului de
bază Q
Diferite forme ale funcţiilor de influenţă
au fost obţinute de către mai mulţi cercetători
ai fenomenelor de scufundare printre care -
Bals 1932; Bayer 1945; Sann 1949; Knothe
1957; Kochamanski 1957; Ehrhardt şi Sauer
1961; Brauner 1973; Zich 1993 etc.
În cazul lucrării de față, pentru prognoza
deformării suprafeței ca urmare a exploatării
subterane, s-a aplicat metoda funcțiilor de
influență dezvoltată de către Knothe (aceasta
mai este cunoscută și ca metoda Knothe-
Budryk).
Fig.4. Albia de scufundare prognozată cu ajutorul metodei funcțiilor de profil
Scufundarea maximă prognozată are
valoarea de 5150mm, valoare ce depășește cu
mult valoarea măsurată în stația de urmărire de
1309mm. Această diferență dintre scufundarea
măsurată și cea prognozată, se datorează
faptului că albia de scufundare prognozată este
considerată ca fiind cea finală, fenomenul de
Această metodă are la bază distribuția
Gauss-iană a probabilităților. În cadrul acestei
metode expresia matematică a funcției este
următoarea:
(1)
 PROGNOZA DEFORMĂRII
SUPRAFEȚEI ÎN CAZUL MINEI
LIVEZENI
Aplicând metoda funcțiilor de influență
în cazul minei Livezeni, pentru cele 4 panouri
exploatate luate în studiu și îmbinând albiile
de scufundare generate de exploatarea fiecărui
panou în parte rezultă o albie de scufundare
comună. Configurația acesteia în zona
traseului studiat (drumul care face accesul spre
zonele turistice din Munţii Parâng) este
prezentată în figura 4.
scufundare fiind încă în faza activă, dar și
pentru că reperele inițiale ce alcătuiau
aliniamentul topografic de urmărire au fost
înlocuite în timp cu alte repere (datorită unor
lucrări de modernizare a drumului).
În mod asemănător, au fost obținute și
deplasările orizontale ale suprafeței după cele
două direcții (X și Y, fig. 5 și fig. 6) și
deplasările orizontale totale maxime (fig. 7).
Deplasarea orizontală după axa X,
considerată aproximativ transversal pe direcția
drumului, are o valoare maximă prognozată de
550mm (fig. 5), iar după axa Y, considerată
oarecum pe direcția drumului, ia valori între –
2230mm și + 2140mm (fig. 6).

Fig.5. Deplasarea orizontală după axa X

Fig.6. Deplasarea orizontală după axa Y

 Fig.7. Deplasarea orizontală totală maximă
 CONCLUZII
Metoda funcțiilor de influență face parte
din grupa metodelor empirice aplicate în
vederea prognozării deformării suprafeței ca
urmare a exploatării subterane. Spre deosebire
de metoda funcțiilor de profil, această metodă
poate fi aplicată și în cazul mai multor spații
exploatate, sau în cazul spațiilor exploatate cu
configurație dificilă.
Prin aplicarea metodei funcțiilor de
profil în cazul lucrării de față, sa obținut o
vedere de ansamblu asupra influenței spațiilor
exploatate asupra suprafeței (și implicit asupra
drumului de acces situat în zona de influență a
exploatării).
Așadar, prin interpretarea rezultatelor
obținute se preconizează ca deplasarea
maximă după verticală a acestui obiectiv să fie
de aproximativ 5m, iar deplasările orizontale
longitudinale maxime să fie de aproximativ
2m.
Cu toate că în zonă există o stație de
urmărire a deformării suprafeței, datorită
dispariției reperelor de urmărire (și înlocuirea
lor ulterioară cu alte repere) aceasta nu mai
furnizează date complete cu privire la
deformarea acestui obiectiv.
Actuala staţie de urmărire a deplasării şi
deformării suprafeţei terenului în cazul Minei
Livezeni este formată din 50 de repere, unde
sunt măsurate, din 3 în 3 luni, deplasarea şi
deformarea suprafeţei terenului ca urmare a
exploatării stratului 3 cu 3 fronturi lungi de
abataj complex mecanizate, prin surparea
totală a rocilor înconjurătoare, în panourile
(3-4), 5, 5A şi 6.
Albia de scufundare măsurată în această
stație de urmărire are o formă foarte
complicată, fiind rezultatul exploatării stratului
3 în 4 panouri apropiate, iar staţia de urmărire
este amplasată la marginea celor 3 spaţii
exploatate (zonă în care abaterea transversală
este considerabilă, din modelele prognozate a
rezultat o abatere maximă de 550mm). De
asemenea, datorită faptului că reperele de
urmărire nu sunt amplasate pe o adâncime
peste limita de îngheț, acestea sunt afectate și
de umflarea terenului în perioadele de iarnă
(lucru ce se observă din fig. 2, unde la două
măsurători succesive terenul se umflă în loc să
se scufunde).
 Bibliografie

[1] Almăşan,B. Exploatarea zăcămintelor minerale din

România, Volumul I, Editura Tehnică,
Bucureşti,
1984, pag. 70-291.
[2] Covaci,St. Exploatări miniere subterane, Vol.I, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983,
pag.424.
[3] Hirean,C. Mecanica rocilor, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981, 322 pag.
[4] Oncioiu,G.; Ground Deformation in the Case of
Onica,I., Underground Mining of Thick and Dip Coal
Seams in Jiu Valley Basin (Romania),
Proceedings of 18th International Conference on
Ground Control in Mining, 3-5 August, 1999,
Morgantown, WV, USA, 1999, pag.330-336.
[5] Onica,I. Introducere în metode numerice utilizate în
analiza stabilităţii excavaţiilor miniere, Editura
Universitas, Petroşani, 2001, pag. 156.
[6] Onica,I. Impactul exploatării zăcămintelor de s.m.u.
asupra mediului, Editura Universitas, Petroşani,
2001, pag.173-198.
[7] Onica,I.; Degradarea terenului de la suprafaţă sub
Cozma,E.; influenţa exploatării subterane, Buletinul
AGIR,
Goldan,T. anul XI, nr.3, 2006, pag.14-27.
[8] Onica,I.; Stress and Strain State Developed Around the
Cozma,E. Longwall Faces in the Jiu Valley Coal Basin,
Proceedings of the 21 World Mining Congress
& Expo –Session 6: Coal Mining – Chances
and Challenges, Krakow, 2008, pp.153-163.
[9] Ortelecan,M. Studiul deplasării suprafeţei sub influenţa
exploatării subterane a zăcămintelor din Valea
Jiului, zona estică, Teză de doctorat,
Universitatea din Petroşani, 1997, 195pag.
[10] Ortelecan,M.; Metode topografice de urmărire a comportării
Pop,N. construcţiilor şi terenurilor înconjurătoare,
AcademicPres, Cluj-Napoca, 2005, 256pag.
[11] Todorescu,A. Proprietăţile rocilor, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1984, 676 pag.
[12] Petrescu,I. ş.a. Geologia zăcămintelor de cărbuni. Zăcăminte
din România, Vol.2 Editura Tehnică, Bucureşti,
1987, pag.81-106.