PROIECT TUNELURI

MASTER ANUL II
Grupa P.T.
ing.
Nancu Cristi Renato
Tunelul rutier Arlberg ( în germană Arlberg Straßentunnel ) , cu o lungime de 13,976 kilometri
(8,684 mi), este cel mai lung tunel rutier din Austria . Când a fost inaugurat, era cel mai lung tunel
rutier din lume.
Tunelul rutier Arlberg, traversează muntele cu acelaşi nume din Austria şi conectează Tirolul cu
Vorarlberg, a fost deschis traficului în anul 1978 şi face legătura între Langen şi St. Anton.
Tunelul este proiectat pentru 1800 de vehicule pe oră și este echipat cu 4 centre de ventilație
(un puț cu o înălțime de 736 de metri este cel mai adânc din Europa), 12 orificii de ventilație, 43
de camere pentru monitorizarea traficului și 16 nișe. În 1998, tunelul a fost folosit de 2,6
milioane de vehicule, unde 18% reprezintă transportul de mărfuri.
Zona studiata este zona 3
Geologia terenului si tipurile de roca strabatute pe baza profilului longitudinal

Din punct de vedere geologic, Arlberg este într-o zonă perturbatoare, o zonă cu gresii
şistoase”, aici făcându-se trecerea de la rocile cristaline paleozoice vechi (granit, gnais, şist
cristalin) ale Alpilor centrali estici (subgrupa Verwall) din sud la păturile de calcar suprapuse
(cretă şi calcar din jurasic — malm, dogger, lias) ale Alpilor calcaroși nordici.

Se identifica 3 tipuri de roci:

- gnais ocular feldspatic/micasist filerizat
- micasist, FILIT
-gnais cu sistozitate puternica
a) Familia gnaiselor. Gnaisele sunt roci acide formate in catazona, mai rar in
metazona, cu structura granoblastica, uneori porfiroblastica, textura sistoasa sau fin
rubanata, formata din benzi de cuart si feldspat in alternanta cu benzi de mica.
Dupa origine se deosebesc ortognaise (sau enaise granitice), provenite prin
metamorfozarea granitelor, respectiv paragnaise, provenite prin metamorfozarea
unor succesiuni de strate argilogrezoase bogate in cuart, felspat si mica.
In compozitia mineralogica a gnaiselor intra ca:
- minerale principale: cuartul, feldspatii potasici (ortoza, microclin), micele
(muscovit, biotit);
- minerale accesorii: epidot, apatit, turmalina, magnetit, zircon, pirita;
- minerale secundare; disten, clorit, andaluzit, sericit, limonit.
b) Familia micasisturile. Rocile din aceasta familie s-au format in urma
metamorfismului regional, in mezozona, prin metamorfozarea straturilor argiloase si
a gresiilor micacee. Contin ca minerale principale cuartul si micele (muscovit, biotit)
sub forma de fluturasi mari. Feldspatii lipsesc sau sunt in cantitati foarte mici. Sunt
roci cu structura lepidoblastica si textura sistoasa.
Ca varietati se disting; micasisturi cu biotit, cu muscovit, cu granati, cu silimanit, cu
hornblenda. Prin dezagregare si alterare dau material parental nisipos, sarac in
cationi bazici.
 2. Introducere. Definitie. Incadrarea tipului de roca .
Conditiile geologice au o mare influenta asupra alegerii metodei de executie, sustinerii provizorii
si captuselii definitive si in plus pot pune probleme neprevazute, ca traversarea unui accident
geologic cu apa sub presiune, care poate bloca lucrarea si periclita siguranta oamenilor.
Rezultatele studiilor geologice sunt reprezentate in planul de situatie al profilului
longitudinal si in profilele transversale, care constituie principalele elemente de lucru ale
proiectantului.

Grad de tectonizare:
Puternic tectonizat cu argila
Tectonizari, falieri, milonitizari, crapaturi, infoieri, deranjamente de ordin II, deranjament
principal(falie principala).

Situatia apelor de infiltratie si subterane.

Infiltraţiile de apă pot proveni o dată din apele de suprafață, patrunzând prin porii rocilor
permeabile sau prin fisuri mult mai puţin pronunțate, iar în al doilea rând pot proveni din
apele situate în straturile de rocă din zona tunelului.

In zona studiata din picaturi de apa slabe, umezeala accentuata a masivului.

Caracteristicile tehnico-mecanice
Micasit feldspatizat- roci sistoase alcatuite predominant din mica si cuart. Acestea provin din
roci argilaose prin metamorfist progresiv direct argila-filit-micasist.
Filite, sisturi filitoase, micasist- provine din metamorfozarea unor sedimente microgranulare.
Intensificarea metamorfismului sisturilor verzi duce la formarea filtelor, care se aproprie ca mod
de prezentare de sisturile argiloase.
Gnais cu sistuozitate puternica- sunt roci alcatuite din cuart si fesdspat.
Deranjamente

Terenul este slab tectonizat cu apa si puternic tectonizat cu

argila.
Orientarea si reprezentarea sistuozitatilor
Orientarea sistuozitatii si sistemul de crapaturi pentru zona analizata:

Încadrarea rocilor străbătute în principalele tipuri de clasificări

Clasificarea solului şi a rocilor pentru tuneluri a fost legată de descrierea comportării terenului în
jurul golului tunelului.
O clasificare a pământurilor de tip comportamental a fost făcută de Terzaghi, care s-a bazat pe
descrierea comportării terenului în tunele, făcută de ingineri tunelişti şi nu pe parametrii pământului,
care sunt uşor de măsurat. Terzaghi propune şi susţinerea corespunzătoare diverselor clase,
precum şi încărcările date de teren. [1]
În anul 1969, Deere şi în anul 1970 Brandt au încercat să coreleze clasificarea realizată de
Terzaghi cu clasificarea generală a pământurilor. Totuşi, până acum nu a apărut un sistem sau o
metoda cantitativă de clasificare a pământurilor, in situ, pentru tuneluri. [1]
În anul 1950, Protodiakonov defineşte pentru rocile şi pământurile din clasificările generale un
coeficient de rezistenţă în funcţie de caracteristicile materialului - ,,c” pe baza căruia se poate
calcula o boltă de năruire în jurul
tunelului şi se poate dimensiona lucrarea subterană, această metodă fiind utilizată şi la noi în ţară
cu preponderenţă în proiectare. [1]
Deere propune un sistem de clasificare pentru roci bazat pe distanţa dintre discontinuităţi (falii,
rosturi, fisuri, etc.) şi pentru a uşura determinarea distanţelor propune un nou parametru pentru
evaluarea calităţii rocii – RQD – Rock Quality Designation, care va sta la baza viitoarelor
clasificări. [1]
RQD=fragmente cu 1>10 𝑐𝑚lungimea carotei ×100%
Inginerul constructor (proiectant sau executant) este interesat de clasificările bazate pe parametrii
geotehnici, care servesc la dimensionarea structurii. [1]
Clasificarea românească – propune o împărţire în 10 categorii (I - X), şi 16 grade de duritate, de
la grad înalt de duritate până la pământuri îmbibate cu apă (apă curgătoare) a rocilor şi a
pământurilor pentru care se oferă o serie de caracteristici fizico-mecanice cum ar fi: greutatea
volumică, rezistenţa la rupere prin compresiune, unghiul de frecare intern, coeficientul de duritate,
volumică, rezistenţa la rupere prin compresiune, unghiul de frecare intern, coeficientul de duritate,
coeziune, modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson şi coeficientul de pat.
În zona trei, tunelul traversează preponderent gnais ocular feldspatic şi prezintă zone cu fisuri cu
frecvenţă moderată, la intervale mari, dar şi crăpături în procent foarte mare şi uniforme, având un
grad de tectonizare care cuprinde zone slab tectonizate cu apă, falieri, crăpături, dar şi zone
puternic tectonizate cu argilă, iar situaţia apelor de infiltraţie şi subterane este prezentă prin zone
cu izvoare de până la 1 l/sec, zone cu picături foarte puternice zone cu picături de apă slabe şi
umezeală accentuată a masivului.
Ţinând cont de toate caracteristicile generate de profilul longitudinal geologic disponibil, putem
încadra rocile în categoria V – roci cu duritate mijlocie.
Caracteristicile fizico-mecanice (rezultate conform clasificării româneşti) ce vor fi utilizate în
modelarea cu ajutorul programului cu element finit sunt:
• Greutetea volumică – 24 – 28 kN/cm3;
• Unghiul de frecare internă - 30;
• Coeziunea – 80 daN/cm2;
• Modulul de elasticitate – 200000 daN/cm2;
• Coeficientul lui Poisson – 0.3;

Clasificarea RMR (Rock Mass Rating), propusă de Bieniawski (1974), ţine cont de
cinci parametri caracteristici :
— rezistenţa la compresiune uniaxială a rocii intacte ;
— indicele ROD ;
— interspaţiul dintre rosturi (discontinuități) ;
— caracteristicile rosturilor (rugozitate, alterarea feţelor, deschidere, material de
umplutură) ;
— prezenţa apei subterane.

Calitatea masivului de roca este slaba.

Clasificarea RMR
Micasist filerizat - rezistenta la compresiune este de 30 MPa

n1 := 4

n2 := 8

n3 := 10

n4 := 20
 n5 := 7

RMR := n1 + n2 + n3 + n4 + n5 = 49

rezulta clasa III, calitate medie

In := 0.5...1.0 roca cu foarte putine rosturi

Ir := 1 rosturi plane, lise

Ia := 0.75 rosturi cimentate
Iw := 1 excavatii uscate sau cu aflux minor de apa

SRF := 5

Q :=    
45 1   1 
 =8 roca acceptabila
 1   0.75   7.5 
Ţinând cont de dimensiunile secţiunii transversale, determinarea clasei rocilor se face pe baza
dimensiunii maxime, deci a deschiderii (12.00m).
Pentru deschidere de 12m şi clasa C, conform graficului din fig. III.15 rezultă un sistem de
sprijinire pentru căptuşeala exterioară de categoria 4 compus din ancore de 3.50m lungime
amplasate la 2.30m distanţă şi beton torcretat nearmat de 10cm grosime.
Stabilirea sistemului de susţinere pentru căptuşeala exterioară şi a secţiunii
transversale
Pe baza sistemelor de sprijinire recomandate în cele două clasificări RMR şi Q se stabileşte
sistemul de sprijinire pentru căptuşeala exterioară adoptată:
❖ Ancore metalice, ϕ32, lungime 3.50m, dispuse la 2.30m;
❖ Beton torcretat C30/37 de 10 cm grosime.
Secţiunea transversală adoptată este a unui tunel rutier pe autostradă şi dimensiunile secţiunii se
stabilesc pe baza gabaritului, conform STAS - 2924 şi a dimensiunii căii de rulare care este
alcătuită din două benzi de 3.50m, bandă de oprire urgenţă doi metri şi două troutuare de 0.75m
fiecare.
lungime ancore 3 m
distanta intre ancore 2.3 m
grosime captuseala interioara 40 cm
grosime captuseala exterioara 10 cm
repartizarea ancorelor in sah
Modelarea spatiala in programul PLAXIS 3D

Plaxis 3D Tunnel este un program special de calcul bazat pe metoda elementului finit utilizat
pentru analiza deformării şi stabilităţii tunelurilor în soluri şi roci. Programul foloseşte o interfaţă
grafică comodă care permite utilizatorului să genereze un mesh tridimensional, bazat pe copii
repetitive ale modelului secţiunii transversale. [10]

1 DEFINIREA GEOMETRIEI

Definirea captuselii exterioare (cea interioara a fost definita)

Definim betonul de umplutura dintre cele 2 captuseli
Se defineste tipul de roca intalmita
Se definesc materialele celor 2 captuseli si al ancorelor
La definirea ancorelor am avut o problema si nu am putut sa le amplasez.