FLOREA MINESCU

FIZICA ZACAMINTELOR
DE HIDROCARBURI
Vol II
PLOIESTI
2004
1
CUPRINS
Partea I.
ROCILE Z C MINTELOR DE HIDROCARBURI
1. Roci colectoare, roci protectoare
1.1. Caracteristici generale ale rocilor de z c mnt
1.2. Tipuri de roci de z c mnt
2. Procese elementare de formare a rocilor de z c mnt
2.1. Generalit i
2.2. Factorii fizico-chimici ai litific rii
2.3. Transform ri care influe eaz direct propriet ile de colector ale rocilor
3. Compozi ia mineralogic a rocilor de z c mnt
3.1. Generalit i
3.2. Silicea (SiO2) 22
3.3. Minerale carbonatice 24
3.4. Minerale argiloase
4. Compozi ia granulometric a rocilor detritice
4.1. Generalit i
4.2. Curbe de distribu ie granulometric
4.3. Analiza granulometric 62
5. Porozitatea rocilor colectoare
5.1. Defini ii i generalit i 69
5.2. M rimea porozit ii rocilor
5.3. Determinarea porozit ii rocilor 76
6. Suprafa a specific a rocilor colectoare 83
7. Structura spa iului de pori din rocile colectoare
7.1. Conceptul de structur a spa iului de pori
7.2. Distribu ia porilor pe dimensiuni
7.3. Parametri de structur ai spa iului poros
8. Compresibilitatea rocilor
1.8.1. Coeficien i de compresibilitate
1.8.2. Influen a presiunii asupra compresibilit ii rocilor
9. Densitatea rocilor
10.Curgerea omogen prin rocile colectoare
10.1. Defini ii i generalit i 117
10.2. Curgerea omogen la scara micro
10.3. Curgerea omogen la scara macro. Permeabilitatea absolut
10.4. Determinarea permeabilit ii absolute
Partea a II-a.
FENOMENE DE INTERAC IUNE NTRE FLUIDELE I ROCILE DE Z C MNT
11. Interac iunea fluid-fluid
11.1. Faze de interfa
11.2. Tensiunea interfacial 140
11.3. Diferen a capilar de presiune
12. Interac iunea solid-fluid
13. Interac iunea solid-fluid-fluid
13.1. Defini ii i generalit i 157
13.2. Unghiul de contact 159
13.3. Udarea selectiv
13.4. Histereza de udare 165
14. Starea de satura ie a rocilor
14.1. Defini ii i generalit i 169
14.1. Starea de satura ie la scara macro
14.3. Starea de satura ie la scara micro
14.4. Satura ii ireductibile 182
14.5. Starea de satura ie n z c minte neexploatate
15. Curbe de presiune capilar 193
16. Capacitatea de udare a rocilor colectoare 199
16.1. Defini ii i generalit i 199
16.2. Determinarea capacit ii de udare a rocilor
17. Curgerera eterogen prin medii poroase
17.1. Defini ii i generalit i 211
17.2. Curgerea eterogen la scara micro
17.3. Curgerea eterogen la scara macro 220
17.4. Determinarea experimental a permeabilit ior relative
Teste de verificare a cunostin elor 234
Bibliografie 241
PARTEA I
ROCILE Z C MINTELOR DE HIDROCARBURI
Capitolul 1
Roci colectoare, roci protectoare
1.1. Caracteristici generale ale rocilor de z c mnt
Z c mintele de hidrocarburi reprezint acumul ri naturale de hidrocarburi eficient
exploatabile. Din punct de vedere fizic ele sunt sisteme complexe alc tuite din rocile
de z c mnt i fluidele care le satureaz . Existen a acu-mul rilor este condi ionat
de o anumit configura ie a stratelor, adic de existen a capcanelor [1, 2, 3, 4].
Rocile de z c mnt cuprind roci colectoare i protectoare. Rocile care nmagazineaz
cantit i industriale de hidrocarburi se numesc roci colectoare, magazin sau rezervor.
Ele trebuie s aib o porozitate ct mai mare care s le asigure o bun capacitate de
nmagazinare. La aceasta trebuie s se adauge o extindere mare a z c mntului,
pentru ca resursa geologic s fie de dimensiuni industriale spre a justifica
investi iile enorme pe care le presupune punerea n valoare a z c mntului. Dup o
clasificare conven ional , strict orientativ , colectoarele cele mai bune sunt
considerate cele cu porozitate superioar valorii de 15% , iar cele mai slabe
colectoare cele
cu porozitatea mai mic de 5%.
O a doua proprietate implicat este permeabilitatea, care trebuie s fie suficient de
mare ca s permit ob inerea unor debite de extrac ie competitive. Cele dou
caracteristici ale rocilor colectoare trebuie s coexiste. Unele roci, cum sunt argilele,
au o porozitate mare, dar o
permeabilitate pentru hidrocarburi nul sau nesemnificativ . Acestea nu pot fi roci
colectoare.
n afar de cele dou propriet i men ionate, calitatea rocilor colectoare este dat i
de anumite caracteristici ale structurii spa iului poros i de dimen-siunea porilor.
Rocile protectoare delimiteaz z c mntul, par ial sau total, n func ie de tipul
capcanei, i au rolul de a mpiedica migrarea hidrocarburilor c tre o alt capcan sau
c tre suprafa . Dei prezint un interes limitat pentru ingineria de z c mnt, rocile
protectoare vor fi studiate mpreun cu cele colectoare, sub denumirea comun de
roci de z c mnt. Diferen ierile vor rezulta n mod explicit sau implicit, din
context. De altfel, n sens restrns, z c mntul de hidrocarburi se limiteaz numai la
spa iul ocupat de roca colectoare.
Petrolul (n accep iunea lui generic de sistem natural de hidrocarburi i ei, gaze
sau gaze cu condensat) este generat i acumulat n rocile sedimentare. Chiar dac
sunt cunoscute acumul ri,
chiar z c minte de petrol, n roci eruptive sau metamorfice, ele se afl n imediata
apropiere a unor roci sedimentare unde petrolul a luat natere i de unde a migrat.
Petrolul nu are leg tur cu un orizont stratigrafic anume. Se g sesc z c minte n
toate orizonturile pe scara stratigrafic , de la cambrian la pliocen.
Al turi de petrol, rocile colectoare con in ap liber , ntr-o m sur mai mare sau mai
mic i care limiteaz volumul de acumulare a hidrocarburilor. Este necesar ca
satura ia n petrol s fie suficient de mare, cu mult peste valoarea de 50%.
1.2. Tipuri de roci de z c mnt
Rocile colectoare au o diversitate mare din punct de vedere mineralogic i
petrografic. Sunt dou tipuri principale de roci colectoare: rocile detritice i rocile de
precipita ie, cu prec dere carbonatice.
Rocile detritice (nisipuri, gresii i, sporadic, microconglomerate, marne fisurate .a.)
formeaz cea mai mare parte a z c mintelor cunoscute: aproximativ 62% din
num rul lor i con in aproximativ 59% din resursele mondiale de hidrocarburi.
Rocile de precipita ie ( calcare i dolomite fisurate i cavernoase i, foarte rar, brecii),
sunt ceva mai pu in abundente i, probabil, mai pu in explorate. Ele formeaz
aproximativ 32% din z c mintele cunoscute dar con in aproximativ 40% din resurse.
Este uor de observat c z c mintele din rocile carbonatice sunt de dimensiune mai
mare dect z c mintele din rocile detritice, cel pu in din punct de vedere al
resurselor con inute. O contribu ie nsemnat o au z c mintele gigant din Orientul
Mijlociu i din Zona M rii Caspice.
Celelalte roci colectoare, evaporite, silexite, roci vulcanice i metamorfice, sunt de
departe de importan secundar . Ele con in doar aproximativ 1% din resursele de
hidrocarburi, dei reprezint aproximativ 6% din num rul lor total.
Cu toate c nu constituie propriu-zis o roc colectoare, se pot cita aici i c rbunii
care con in, uneori, cantit i nsemnate de gaze. n m sura n care resursa de gaze
acumulate este suficient de mare i exist posibilit i de valo- rificare, aceste gaze
pot fi exploatate prin metode specifice [131]. Valorificarea acestu gen de resurs de
gaze este concomitent cu exploatarea z c mintelor de c rbuni, condi ionat de
evacuarea, ntr-un fel sau altul, a gazelor care reprezint un imens pericol pentru
lucrul n subteran.
Rocile protectoare, impermeabile pentru hidrocarburi (ceea ce nu nsemneaz c au
o permeabilitate nul i pentru ap ) sunt i ele foarte diverse. Cele mai frecvente
roci protectoare sunt argilele, marnele, anumite roci carbo- natice i evaporitele.
Rocile argiloase, marnele i isturile argiloase au un coninut mare de minerale
argiloase, formate din particule de dimensiuni foarte mici (sub 4 m ), cu o aezare
foarte compact , datorit formei plate i a plasticit ii lor. Ele reprezint cvasitotalitatea
rocilor protectoare n seriile detritice. Calitatea de roci protectoare scade cu
creterea con inutului n carbona i i nisip.
Rocile carbonatice pot fi roci protectoare n m sura n care sunt compacte, lipsite de
fisuri i/sau caverne, iar prezen a marnelor i argilelor este semnificativ .
Evaporitele, n special anhidritul, sunt roci protectoare associate cu z c mintele din
rocile carbonatice. Textura cristalin compact i plasticitatea lor permit o etanare
perfect pentru hidrocarburi i pentru ap .
Pe lng o compozi ie mineralogic specific , etanarea presupune i o grosime
sufucient a stratelor care delimiteaz z c mntul de hidrocarburi.
Stratigrafia, tectonica i dimensiunea z c mintelor de hidrocarburi sunt foarte
diverse. n figura 1.1 este prezentat imaginea unui z c mnt de i ei de forma unei
bolte, compartimentat de falii
etane care formeaz mai multe unit i hidrodinamice. Pe sec iunea vertical A este
consemnat numai spa iul ocupat de roca colectoare. Ea este nconjurat , evident, de
rocile protectoare. Tot rol protector joac i apa din acvifer care delimiteaz
z c mntul la partea inferioar .
Fig. 1.1. Z c mnt stratiform de bolt compartimentat de falii etane.
A. Sec iune vertical I I.
B. Proiec ie n plan orizontal. F2, F1 - falii; a-b - limita ap - i ei.
Trebuie men ionat c , dei nu apare pe figur , aa cum s-a ar tat mai sus,
hidrocarburile sunt totdeauna nso ite de cteva zeci de procente de ap ireductibil ,
cu care coexist n zona de deasupra limitei ap - i ei sau ap -gaze.
Observa iile referitoare la rocile z c mintelor de hidrocarburi sunt valabile i pentru
celelalte z c minte de substan e minerale utile fluide: ape minerale, ape
geotermale, dioxid de carbon etc.
ntreb ri i probleme
1. Care sunt defini iile z c mintelor de hidrocarburi?
2. Face i o paralel ntre cele dou defini ii ale z c mintelor de hidrocarburi.
3. Care sunt propriet ile esen iale ale rocilor colectoare? Dar a rocilor
protectoare?
4. Cum se explic raportul diferit dintre num rul de z c minte i resursa
con inut pentru cele trei tipuri de roci colectoare?
5. De ce rocile carbonatice pot fi uneori roci colectoare i alteori roci
protectoare?
6. Cum poate fi compensat o porozitate mic pentru ca acumularea s fie
suficient de mare?
Capitolul 2
Procese elementare de formare i transformare a
rocilor de z c mnt
2.1. Generalit i
Formarea rocilor sedimentare i transform rile pe care acestea
le sufer reprezint un proces ndelungat i extrem de complex.
Petrologia rocilor sedi- mentare studiaz pe larg acest proces. n
capitolul de fa sunt trecute n revist , n modul cel mai succint
posibil, cteva aspecte concrete care au implica ii majore asupra
propriet ilor rocilor colectoare de hidrocarburi, privite din punctul de
vedere al ingineriei de z c mnt.
Rocile sedimentare sunt formate n urma alter rii fizico-chimice a
unor roci preexistente (magmatice, metamorfice, sedimentare cu o
participare cantitativ minim a materialului cosmic), a transportului
materialului rezultat la distan e mai mari sau mai mici, a acumul rii i
litificarii acestui material. Mai pot lua natere prin precipitarea
mineralelor din solu ii apoase, acumularea i litificarea produselor de
precipita ie. Dup formarea rocilor, transform rile nu nceteaz , dar
sunt de mai mic intensitate. n acelai timp, n constitu ia rocilor sedimentare
intr i materialul organogen - schelete i substan e organice -
rezultat din materialul biologic din spa iul respectiv.
Interesul cel mai mare pentru ingineria z c mintelor de
hidrocarburi l prezint litifica ia i epigeneza. Litifica ia reprezint
totalitatea proceselor care transform materialul de sedimentare n
roca sedimentar . Exist dou faze n acest proces: singeneza, adic
totalitatea proceselor de transformare fizic i chimic pe care le
sufer materialul n cursul acumul rii; diageneza, care include toate
transform rile ulterioare sediment rii, prin care ia natere roca
sedimentar .
Epigeneza cuprinde transform rile pe care le sufer roca dup
formarea ei. Delimitarea acestor etape este, ntr-o anumit m sur ,
artificial , cu att mai mult cu ct procesul de formare a rocilor este
foarte ndelungat iar condi iile din mediul de formare se pot schimba
dramatic.
Cu riscul de a simplifica, n cele ce urmeaz vor fi descrise
cteva procese de litificare de interes special pentru configura ia final
a spa iului de pori i fisuri i al distribuiei mineralelor n rocile
colectoare.
2.2. Factorii fizico-chimici ai litific rii
12
Temperatura are o influen hot rtoare n toate fazele
procesului, att n ceea ce privete mineralogeneza, ct i dezvoltarea
formelor de via. Cmpul termic din scoara terestr este discutat pe
larg n [5]. Reamintim faptul c temperatura din scoar n zona care
g zduete z c mintele de hidrocarburi crete cu adncimea.
Temperatura ridicat m rete viteza reac iilor chimice i produce
des-compunerea rapid a materiei organice cu formarea diverselor
substan e, n special gaze, cu un rol important n litogenez . La
temperaturi mari, ionii i atomii se pot nlocui uor ntre ei n re elele
cristaline, dnd natere seriilor izomorfe sau solu iilor solide. Spre
exemplu, n re elele mineralelor de calciu apar deseori, la temperaturi
ridicate, adaosuri de stron iu i bariu, n vreme ce, din solu iile apoase,
aceste elemente se pot separa direct sub form de minerale independente
(fenomenul de imiscibilitate). Tot la temperaturi ridicate
crete i cantitatea de magneziu din cochiliile calcitice ale
organismelor.
Pe de alt parte, sc derea temperaturii ncetinete sau chiar
frneaz reac iile chimice. n schimb, solubilitatea gazelor n ap crete
cu sc derea temperaturii. Spre exemplu, la presiunea atmosferic ,
volumul de dioxid de carbon dizolvat n ap la temperatura de 0 0 C este
dublu fa de cel dizolvat la temperatura de 10 0 C. De aici decurg o
serie ntreag de consecin e privind reparti ia carbonatului de calciu n
apele marine i n cele din scoar .
Presiunea din mediul de sedimentare are, n general, efect
contrar celui al temperaturii. Volumul de gaze dizolvate n ap crete
cu presiunea, dup legi care depind i de natura sistemului. n
particular, se poate spune c presiunea controleaz procesul de
dizolvare al carbona ilor, evident n m sura n care n zon exist
suficiente cantit i de dioxid de carbon.
Presiunea litostatic este determinant n procesul de apropiere
a particulelor de minerale i de generare a fisurilor n rocile compacte.
Prezen a apei diminueaz efectul presiunii litostatice prin
contrapresiunea hidrostatic generat .
Indicele pH al mediului de sedimentare i, n general, al apelor
subterane are o importan excep ional n procesele de litificare.
Domeniul de varia ie al pH-ului este destul de larg, de la ape acide,
legate de manifest rile vulcanice, pn la ape alcaline legate de
concentr rile excesive din zonele deertice. Apa de mare prezint
valori ale pH-ului cuprinse ntre 7 i 9, iar apele dulci ntre 6 i 7,5.
Trecerea de la un mediu acid la unul alcalin este unul din mecanismele
care explic precipitarea carbona ilor la confluen a rurilor cu apa de
mare. Microorganismele supravie uiesc n cele mai variate medii de
13
sedimentare: de la foarte acide (bacterii feruginoase) la puternic
alcaline (bacterii reduc toare de sulfa i).
Se admite ca pH--ul mediului de formare a mineralelor argiloase
se conserv , realizndu-se o adevarat fosilizare a lui [6]. Astfel, n
apele continentale (acide) se formeaz preponderent caolinitul, n timp
ce n apele alcaline se formeaz mai ales illitul i montmorillonitul.
Fierul trivalent trece n solu ie numai dac aceasta este sufucient
de acid , pe cnd fierul bivalent trece n solu ie n condi ii mai pu in
restrictive. De altfel, dup cum se tie, mediile acide sunt medii
reduc toare.
2.3. Transform ri care influen eaz direct proprietile de
colector ale rocilor
Natura materialului de sedimentare, factorii fizico-chimici ai
litific rii, prezen a microorganismelor, durata litific rii .a. determin o
mare varietate de transform ri de diferite intensit i. F r a face o
ierarhizare, vor fi trecute n revist cteva transform ri n urma c rora
se produc modific ri importante ale volumului de pori, ale formei i
dimensiunii porilor, precum i ale compozi iei mineralogice a rocii.
Compactarea este o transformare de ordin fizic produs de
presiunea litostatic i limitat de presiunea hidrostatic . Diferen a
dintre presiunea litostatic i cea hidrostatic poart numele de
presiune efectiv. Sedimentele ini iale, destul de afnate, n care
granulele reprezint o frac ie volumic de 0,50,7, se taseaz pe
m sur ce greutatea sedimentelor de deasupra crete. Apa este
eliminat treptat i volumul intergranular se micoreaz . Procesul este
relativ rapid la sedimentele clastice grosiere, datorit dimensiunii mari
ale spa iilor libere care confer o bun capacitate de curgere a rocii
care se formeaz . Din contr , n cazul sedimentelor foarte fine,
alc tuite mai ales din minerale argiloase, procesul este mult mai lent.
Ca ordin de m rime, debitul de stoarcere a apei din sedimente cu
diametrul de 100 m este de cca 106 ori mai mare dect cel din
sedimente cu diametrul de 1 m. Din aceast cauz , stratele argiloase
sunt numai partial stoarse, devenind unit i hidridinamice nchise, n
care presiunea apei tinde c tre presiunea litostatic .
Mecanismele prin care se produce compactarea sunt, n linii
generale, ur- m toarele: reaezarea particulelor, deformarea i
dizolvarea lor par ial .
1. Granulele tind s se reaeze ntr-o pozi ie ct mai apropiat de
pozi ia de stabilitate mecanic , adic aceea n care centrul de greutate
se afl la cota minim . Aceast reaezare privete att fiecare granul
nesferic , ct i ansamblul granulelor. Spre exemplu, n cazul unor
14
sfere de egal diametru (roca fictiv ), aezarea cea mai pu in compact
este aceea a unei re ele cubice, iar aezarea cea mai compact este
aceea a unei re ele tetraedrice. Spa iul liber dintre sferele rocii fictive
se reduce prin reaezare cu cca 45%. Reaezarea granulelor depinde
de natura particulelor, de m rimea, forma i orientarea lor. Efectele
acestor parametri sunt sugera i de schemele din figura 2.1.
Fig. 2.1. Schem de rearanjare a particulelor n func ie de compoziia
granulometric , m rime, form , orientare i
mpachetare.
2. Granulele cu rezisten mecanic mic se sf rm par ial sub
ac iunea tensiunilor generate de presiunea litostatic sau de alte
solicit ri. Fragmentele ap rute se vor dispersa n spa iul din jur,
ocupndu-l par ial. Granulele mari, din care se desprind fragmentele,
se vor apropia ntre ele, micornd volumul intergranular (al porilor). n
acelai timp, volumul fragmentului crete pu in datorit relax rii
mecanice, efectul fiind tot unul de micorare a volumului de pori.
Prin sf rmarea granulelor se micoreaz , n acelai timp, i
dimensiunea porilor. (Este important s nu se fac o confuzie ntre
volumul i dimensiunea porilor. Dup cum se va vedea n capitolul 4.,
un volum mare de pori poate fi asociat cu dimensiuni mici ale porilor i
invers).
3. Prin deformarea plastic a unor granule, suprafa a de contact
cu granulele vecine poate fi mai mare i, n acelai timp, s umple, ntro
m sur mai mare sau mai mic , spa iul dintre granule. Deformarea
15
plastic este amplificat de creterea presiunii litostatice i de
sc derea presiunii hidrostatice (creterea presiunii efective).
4. Prin dizolvarea par ial a granulelor n punctele de contact,
unde solubilitatea este crescut datorit st rii de tensiune a cristalelor
din zonele respective cu cteva ordine zecimale de m rime, are loc o
redepunere, sub form cristalin sau amorf , n imediata apropiere, n
conformitate cu parametrii echilibrului din solu ie la condi iile
respective. n felul acesta, este redus m rimea spa iului dintre
granule.
Cele patru componente ale procesului de compactare ar tate
mai sus sunt schematizate n figura 2.2.
Fig. 2.2. Procese elementare de compactare:
1. reasezare; 2. sf rmare; 3. deformare plastic ; 4. dizolvare-redepunere.
n cazul rocilor argiloase, procesul de reaezare a particulelor se
produce n conformitate cu forma i dimensiunea acestora. Dup cum
de tie, particulele de minerale argiloase au forma unor discuri cu
diametrul de ordinul a 24 m i grosimea de ordinul a 0,1 m. n
figura 2.3. este prezentat procesul de compactare pentru dou roci
argiloase: prima, a i b, con ine lamele relativ groase i rigide de
carbona i, iar cea de a doua, c i d, con ine lamele fine i flexibile de
carbona i.
M sura n care fiecare din procesele men ionate are efecte
importante ntr-un z c mnt este variabil , att n planul de
stratifica ie ct i pe direc ie perpendicular pe acest plan. Coroborat
cu modificarea naturii materialului de sedimentare care ajunge n
depozitul n cauz , efectul variabilit ii intensit ii transform rilor
diagenetice conduce la varia iile de litofacies, uneori pn la
modificarea tipului de roc , n cuprinsul z c mntului [74].
Procesele men ionate mai sus se refer la fenomenul natural
care se produce odat cu creterea presiunii litostatice prin
16
acumularea de sedimente i creterea adncimii la care se g sesc
rocile.
Cercet ri mai recente au ar tat c un proces similar se produce
n timpul exploat rii z c mintelor de hidrocarburi, datorit sc derii
presiunii hidrostatice, urmare a extrac iei fluidelor de z c mnt. Prin
sc derea presiunii hidrostatice, crete presiunea efectiv . Sunt
men ionate patru tipuri de deform ri care se produc, n ordine
cronologic , n cursul sc derii presiunii de z c mnt [71].
F r a intra n detalii, vor fi enumerate cele patru mecanisme:
a) destinderea elastic a rocii;
a b
c d
Fig. 1.2.3. Pachete necompacte, a i c, i compacte,
b i d, de particule argiloase i carbonatice [23].
b) deformarea dilatant a microfragmentelor de roc rezultate n
urma sf rm rii granulelor interpuse ntre granulele mari care
formeaz scheletul rocii;
c) pr buirea granulelor prin trecerea de la contacte
intergranulare pe suprafe e mici (punctuale) la contacte pe suprafe e
mari, rezultnd o apropiere a granulelor de dimensiuni mari care
reprezint scheletul rocii;
d) consolidarea normal prin rearanjarea granulelor c tre pozi ia
de echilibru stabil.
Efectul combinat al acestor mecanisme duce la o reducere a
spa iului liber din roc (sc derea porozit ii), fiind ntr-o oarecare
m sur similar cu procesul de compactare din cursul litific rii.
Fenomenul descris mai sus este mai accentuat la gresii slab
17
consolidate i mai pu in accentuat la nisipurile necon-solidate. Rocile
dure sufer , mai ales, deform ri elastice.
Fisurarea reprezint un proces complex de rupere a rocii ca
urmare a solicit rilor mecanice la care aceasta este supus . Rezultatul
este crearea unor spa ii, numite fisuri, cu un grad foarte mare de
anizotropie, n sensul c au dimensiuni foarte mari pe dou direc ii
(extinderea fisurii) i o dimensiune mic pe cea de a treia direc ie
(deschiderea fisurii). Procesul este specific rocilor puternic consolidate,
n special rocilor de precipita ie.
Fisurile au forme i dimensiuni destul de variate. Exist ns o
direc ie predominant a sistemului de fisuri, n func ie de direc ia de
minim rezisten din roc , n raport cu starea de tensiune care
provoac fisurarea.
Principalele cauze care provoac fisurarea rocilor sunt: mic rile
diastrofice ale scoar ei care determin cutarea i falierea; eroziunea
stratelor superficiale care permit expansiunea i ridicarea stratelor;
modific rile de volum din stratele vecine datorit pierderii apei de
c tre marne i argile sau r cirii rocilor magmatice din regiune, nso ite
de creteri de volum ale rocilor fisurabile.
Fisurile sunt de mai multe feluri [4]. Cele care au un spa iu de
separa ie ntre blocurile pe care le delimiteaz sunt denumite fisuri
efective. Mai exist : fisuri poten iale , f r spa iu liber ntre blocuri, dar
susceptibile de a se deschide printr-un procedeu de fisurare provocat
artificial prin creterea suficient a presiunii hidrostatice sau prin
micorarea presiunii litostatice; fisuri par ial umplute prin depozite
secundare care tapiseaz pere ii fisurilor efective; fisuri total umplute
de depozite secundare. Existen a fisurilor efective este uneori
condi ionat de prezen a fragmentelor de dimensiuni mici desprinse
din roc n procesul de fisurare, care podesc fisurile, mpiedicnd
reapropierea blocurilor dup modificarea st rii de tensiune care a
provocat fisurarea.
Dizolvarea i depunerea mineralelor n pori i fisuri este un
proces care are loc n cvasitotalitatea rocilor n perioadele de
diagenez i epigenez . Mai mult, astfel de procese pot avea loc chiar
i n cursul exploat rii z c mintelor prin modificarea condi iilor de
echilibru dintre roc i apa de z c mnt sau diversele solu ii injectate
n z c mnt n cursul exploat rii.
Dizolvarea i depunerea secundar are aspecte foarte diverse
deoarece, practic, oricare din mineralele prezente n rocile colectoare
poate suferi un astfel de proces ntr-o propor ie semnificativ . F r a
intra n detaliile referitoare la echilibrul de dizolvare-precipitarerecristalizare,
trebuie subliniat faptul c transferul de mas roc -
18
solu ie-roc este selectiv i se face n func ie de poten ialele chimice
ale tuturor mineralelor i ionilor prezen i, care, la rndul lor, depind de
condi iile de presiune i temperatur . Spre exemplu, un calcit
magnezian va trece n solu ie astfel nct frac ia dizolvat va avea un
raport Ca/Mg mult mai mic dect mineralul originar, ceea ce face ca
raportul Ca/Mg din mineral s creasc . n felul acesta, un calcit
magnezian va tinde s devin calcit pur. Un alt exemplu este nlocuirea
unui mineral de c tre un altul, cum ar fi cazul perechii calcit-cuar .
Transportul se realizeaz printr-un film sub ire de ordinul
micronilor, dup o secven de reac ii schematizat n figura 2.4.
Cuar ul este transportat sub form de acid silicic (H 4SiO4), iar calcitul
sub form de bicarbonat de calciu (Ca(HCO 3)2).
M rimea cristalelor rezultate n procesul de precipitare
secundar este o func ie de viteza de precipitare. Cu ct aceasta este
mai mare, cu att cristalele sunt mai mici.
O ilustrare a procesului de cretere a cristalelor n detrimentul
volumului de pori este prezentat n figura 2.5. [6].
Fig. 2.4. Transportul chimic ntr-un film sub ire
la frontul de nlocuire a cuar ului de c tre calcit [6].
Cele dou procese, dizolvarea i depunerea, au efecte contrare
asupra dimensiunii porilor i fisurilor. Prin acest proces este posibil
chiar ini ierea form rii unor fisuri. Dup cum s-a men ionat deja, fisurile
pot fi par ial sau total nchise prin depunere secundar . Acelai lucru se
poate ntmpla i cu porii.
19
Un alt rezultat este, dup opinia autorului [5], o nivelare a
compozi iei mineralogice a pere ilor porilor i fisurilor, adic o
uniformizare a compozi iei
Fig. 1.2.5. Creterea progresiv a cristalelor
pe granule gazd n spa iul de pori.
mineralogice a rocii n imediata apropiere a porilor i fisurilor. Aceast
unifor-mizare se realizeaz pe dou c i.
(1) Prin dizolvare, mineralele mai solubile n condi iile date vor
trece n solu ie. Zona afectat va fi mai s rac n mineralele mai
solubile i mai bogat n mineralele mai insolubile.
(2) Ca urmare a precipit rii selective a mineralelor, n sensul c
se depun minerale care au solubilitatea cea mai mic n condi iile date,
se formeaz un nveli, care are o compozi ie mineralogic mai
uniform dect naintea procesului de depunere. M sura n care acest
nveli este mai gros sau mai sub ire, mai mult sau mai pu in continuu,
este mai greu de precizat, dei cercetarea mineralogic poate stabili
acest lucru.
Modific rile de compozi ie mineralogic ale rocii n nveliul
porilor i fisurilor au o importan special , n sensul c interac iunea
dintre fluide i roc se produce cu mineralele de pe suprafa a intern a
rocii i nu cu mineralele aflate dincolo de aceast suprafa . Ori,
interac iunea roc -fluid are o importan crucial n exploatarea
z c mintelor de hidrocarburi, dup cum se va vedea n partea doua a
lucr rii.
Dolomitizarea i dedolomitizarea reprezint procesele
complementare prin care calcitul se transform n dolomit i invers.
Aflat ntr-o solu ie n care concentra ia n ioni de magneziu este mai
20
mare dect cea n ioni de calciu, calcitul tinde s se transforme n
dolomit, n sensul reac iei generale:
CaCO +Mg ++ CaMg (CO ) +Ca++ 2 3 3 2
Solu ia ajunge la echilibru la un anumit raport Ca/Mg, n func ie
de ceilal i parametri ai sistemului: presiune, temperatur , concentra ia
n al i ioni.
La valori mari ale raportului Ca/Mg reac ia poate decurge, par ial,
n sens invers. Dac mediul este acid, sensul reac iei este
dolomitizarea calcitului.
Formarea efectiv a dolomitului r mne o problem deschis .
Dou condi ii sunt ns sine qua non [6]: o surs suficient de
magneziu, concretizat prin men inerea unui raport Mg/Ca suficient de
mare i un mecanism de drenare pentru mprosp tarea apei din roca n
care se produce dolomitizarea (numai condiia unui raport mare Mg/Ca
nu este suficient ). Spre exemplu, n apele marine de suprafa nu se
formeaz dolomit, dei raportul Mg/Ca este mare. Procesul de
dolomitizare este favorizat de existen a particulelor foarte fine, de sub
20 m, n mediul de sedimentare. Astfel, dolomitizarea este mai
extins n roci carbonatice cu un reziduu insolubil n acizi format din
minerale argiloase dect n absen a unui astfel de reziduu.
n etapele ini iale de dolomitizare, adic pn la 50 - 70%
con inut n dolomit, porozitatea r mne constant sau scade pu in. La
un con inut mai mare de dolomit (80 - 90%), att porozitatea, ct i
permeabilitatea sunt m rite substan ial. Creterea con inutului de
dolomit la peste 90% duce la o sc dere slab a porozita ii i a
permeabilit ii pentru c volumul calcitului scade prin dolomitizare
(volumul molar al dolomitului este cu cca 12 - 13% mai mic dect al
calcitului [6]). O schem a modificarilor de volum a trei carbona i este
dat n figura 2.6.
Fig. 2.6. Modific rile teoretice de volum prin nlocuirea echimolar a
mineralelor.
21
n paragrafele anterioare au fost men ionate, foarte succint,
fenomene de o deosebit complexitate, greu de surprins, cu att mai
mult cu ct ele se desf oar n perioade mari de timp. Unele
transform ri din scoar (roc i fluide) sunt insesizabile la scara de
timp uman . n schimb, la scara de timp geologic aceste transform ri
pot fi foarte importante.
Fenomenele prezentate mai sus vor fi invocate n capitolele
urm toare, cnd va fi vorba despre propriet ile rocilor, pentru a
n elege mai bine geneza acestor propriet i (porozitate,
permeabilitate, forma i dimensiunea porilor i fisurilor etc).
ntreb ri i probleme
1. Care sunt etapele de formare a rocilor detritice? Dar a rocilor de
precipita ie?
2. Ce reprezint litifica ia?
3. Enumera i factorii fizico-chimici ai litific rii.
4. Face i o ierarhizare a factorilor litific rii din punctul de vedere al
importan ei.
5. Roca fictiv modeleaz o roc detritic sau una de precipita ie?
6. Care este efectul compact rii asupra capacit ii de nmagazinare a rocilor
detritice?
7. Face i compara ie ntre procesul de compactare i cel care se produce n
timpul exploat rii z c mntului.
8. De ce se produce fisurarea rocilor?
9. Care sunt tipurile de fisuri?
10. Care este importan a fisur rii rocilor pentru procesul de formare a
z c mintelor?
11. De ce se produce dizolvarea mineralelor n apa de contact? De ce se
produce depunerea mineralelor din apa de contact?
12. Cum se modific propriet ile rocilor datorit dizolv rii, respectiv a
depunerii mine-ralelor?
13. Explica i mecanismul dolomitizare-dedolomitizare.
Capitolul 3
Compozi ia mineralogic a rocilor de
z c mnt
3.1. Generalit i
22
Rocile de z c mnt (colectoare i protectoare), de o mare
varietate, con in o gam larg de minerale n propor ii foarte diferite. n
rocile de z c mnt de origine sedimentar , frecven a cea mai mare o
au silicea, mineralele carbo-natice i mineralele argiloase. Celelalte
tipuri de roci prezint interes mic pentru ingineria de z c mnt, astfel
c n acest capitol vor fi omise din discu ie.
Existen a unei roci cu aceleai compozi ie mineralogic n dou
z c minte este practic imposibil . Chiar i n cuprinsul z c mntului
exist varia ii de litofacies mai mari sau mai mici.
Num rul mare de roci de z c mnt impune o clasificare a lor. n
literatura de specialitate sunt propuse mai multe clasific ri ale rocilor,
cu diferite grade de complexitate [4, 7, 8, 9]. Pentru interesul ingineriei
de z c mnt, vom prezenta o adaptare a clasific rii lui Krumbein i
Slos (citat n [8, 9]), ntr-o reprezentare Gibbs-Rozeboom, n figura
3.1.
Fig. 3.1. Clasificarea rocilor de z c mnt dup compozi ia mineralogic .
1. calcar; 2. calcar grezos; 3.calcar grezos-marnos; 4.gresie;
5. argil marnoas ;6. nisip; 7. nisip argilos; 8. ist argilos; 9. argil ;
10. gresie marnoas ; 11. argil marnoas ; 12. calcar grezos-marnos .
Domeniile din triunghiul de compozi ie reprezentat n figura 3.1.,
cu denumirile aproximative din legend , nu sunt strict delimitate dei
sunt trasate linii de demarca ie ntre ele. Cele trei linii din apropierea
laturilor triunghiului se afl la o distan de 0,1 din n l imea
triunghiului (ceea ce corespunde unui procent de 10% pentru mineralul
n cauz ). Celelalte dou sunt o linie mijlocie, respectiv o median .
Spre exemplu, domeniile 1, 2, 4 i 6 reprezint roci cu un coninut mai
mic de 10% n minerale argiloase. Acestea sunt rocile colectoare
tipice, cu observa ia c rocile cu un con inut foarte mare de carbona i
trebuie s fie fisurate. Celelalte, definite aproximativ prin restul
23
domeniilor, sunt roci protectoare, cu unele excep ii, cum ar fi marnele
fisurate sau nisipoase care pot avea propriet i de roci colectoare.
n subcapitolele urm toare vor fi analizate, succint, propriet ile
celor trei grupe de minerale men ionate, mpreun cu propriet ile pe
care le confer rocilor n care se g sesc.
3.2. Silicea (SiO2)
Componentul cel mai important al rocilor nisipoase i al gresiilor
este silicea, mai ales sub form de cuar . Opalul i calcedonia sunt
subordonate. Originea silicei este eruptiv i metamorfic , dar poate
rezulta i n urma pro-ceselor de precipita ie chimic i biogen n
cursul litific rii.
Dup Pettijohn [7], silicea sedimentar apare sub form de cuar
i calcedonie clastice cu dimensiuni cuprinse ntre 0,0625 mm i 2 mm,
iar silicea chimic apare sub form de cuar secundar, calcedonie i
opal ca ciment sau material de silicifiere a resturilor organice.
Dintre propriet ile fizice intereseaz , mai ales, dimensiunea i
distribu ia pe dimensiuni a granulelor (v. cap. 2), care au o influen
mare asupra permeabilit ii i porozit ii. Forma este mai pu in
important . n schimb, modul de aezare a granulelor influen eaz
destul de mult propriet ile rocii pe care o formeaz .
Densitatea cuar ului este cuprins ntre 2590 si 2670 kg/m 3, n
func ie de sistemul de cristalizare, iar duritatea pe scara lui Mohs este
de 7.
Aceste caracteristici prezint importan mai ales n procesul de
extrac ie a i eiului i gazelor. Apari ia viiturilor de nisip, atunci cnd
roca este neconso-lidat , conduce la complica ii din cauza depunerilor
pe talpa sondei sau a ac iunii abrazive asupra materialului tubular i a
pompelor de extrac ie.
Solubilitatea silicei n ap este foarte redus la temperaturi
obinuite, de ordinul a 0,56 ppm (p r i pe milion, 1 ppm = 0,0001%).
Ea poate trece ca atare n solu ie sau prin alterarea chimic a
silica ilor, n ambele cazuri sub form coloidal . Dizolvarea i
precipitarea silicei sunt fenomene complexe, incomplet cunoscute.
Echilibrul de dizolvare depinde n primul rnd de temperatur i se
stabilete ntr-un timp de ordinul multor zeci de mii de ani sau chiar
mai mult. Binen eles c varia ia concentra iei n timp este una
asimptotic , viteza de dizolvare fiind relativ important n solu iile
diluate. Prezen a cuar ului secundar n jurul granulelor de cuar primar
sau de alte minerale, cu o frecven destul de mare, arat c cele dou
procese, de dizolvare i de precipitare, se desf oar cu o intensitate
semnificativ i reprezint o component important a proceselor de
litificare.
24
Cuar ul i celelalte variet i de silice fac parte din categoria celor
mai stabile minerale, att din punct de vedere termodinamic, ct i
chimic. Cu toate acestea, n medii bazice, dar i n medii acide, ele pot
suferi transform ri reversibile sau ireversibile, ca urmare a unor reac ii
chimice. Vor fi citate dou astfel de transform ri:
1. Reac ia cu acidul fluorhidric decurge astfel [58]:
SiO2 + 4 HF SiF4 + 2 H2O
Tetrafluorura de siliciu, SiF4, poate suferi dou transform ri, dup
cum exist sau nu un exces de HF:
SiF4 + 2 HF H2SiF6
sau
SiF4 + 4 H2O H4SiO4 + 4 HF
Aceste reac ii au loc n cursul opera iilor de acidizare a stratelor
productive care au ca obiectiv ndep rtarea blocajului din zona vecin
sondei sau creterea permeabilit ii rocii colectoare pe o distant mic
n jurul sondei. Numai c acidul silicic, H 4SiO4, este un precipitat cu
efect contrar celui scontat. Avnd o structur de gel, acidul silicic
reprezint un agent de blocare a porilor. De aceea, reac ia trebuie
riguros controlat , astfel nct echilibrul din sistem s fie condus spre
formarea hexafluorurii acide de siliciu, H2SiF6 , care este solubil n ap ,
astfel ca ea s poat fi eliminat mpreun cu ceilal i produi de
reac ie, dup terminarea opera iei. O posibilitate de a micora viteza
de reac ie a acidului fluorhidric este adaosul de clorur de alumuniu,
AlCl3. Pentru detalii, vezi [59].
2. Dizolvarea n mediu alcalin se produce n timpul injec iei
solu iilor alcaline. Acestea au drept scop creterea factorului de
extrac ie a i eiului din z c mnt prin sc derea substan ial a tensiunii
interfaciale ap - i ei. Reac ia este controlat ndeosebi de pH-ul
solu iei. Pentru a ilustra influen a pH-ului solu iei i a temperaturii
asupra procesului de dizolvare a cuar ului i a opalului, n figura 3.2.
sunt prezentate curbele de varia ie a concentra iile solu iei n siliciu, c
sat
Si la dou temperaturi n func ie de pOH (pOH = 14 - pH) [11].
Dup cum arat curbele, concentra ia n NaOH are o
influen major (de remarcat c pe ordonat scara este logaritmic ).
Spre exemplu, la temperatura de 700C, creterea pH-ului de la 11 la 12,
duce la creterea concentra iei solu iei n ioni de siliciu de cca 10 ori.
Pe de alt parte, se observ c n cazul cuar ului, temperatura are
influen mare numai la solu ii slab concentrate, iar n cazul silicei
amorfe, temperatura are influen diferit la con-centra ii mici i la
25
concentra ii mari. De remarcat, totu i, c valorile concentra iei sunt
mici, unitatea de m sur fiind ppm.
a. b.
Fig. 1.3.2. Solubilitatea silicei n solu ie de NaOH cu concentra ia de 1
kmol/m3.
a. Solubilitatea cuar ului; b. Solubilitatea silicei amorfe.
Spre deosebire de acidizare, care are loc ntr-un volum de roc
extrem de mic fa de volumul z c mntului, injec ia de solu ii alcaline
se face ntr-un volum de roc cu mult mai mare. n plus, solu ia alcalin
atac silica ii i aluminosilica ii. Reac ia este mult influen at de
mineraliza ia apelor de z c mnt. Trecerea silicei n solu ie este
nedorit pentru c duce la un consum inutil de substan util (NaOH).
De aceea se iau anumite m suri pentru a o limita. Trebuie totui
men ionat c la sc derea concentra iei n NaOH, se produce un proces
invers, anume precipitarea silicei. Pentru detalii, vezi [73].
3.3. Minerale carbonatice
Rocile de z c mnt con in minerale carbonatice ntr-o gam
variat i n propor ii diverse, fie ca minerale principale, fie ca minerale
subordonate. Foarte pu ine roci de z c mnt sunt lipsite complet de
minerale carbonatice. Cea mai mare parte a carbona ilor sunt de
precipita ie chimic i biogen . Carbona ii exist i ca minerale primare
clastice, dar ntr-o m sur mai mic .
Mineralele carbonatice se g sesc foarte rar n stare pur , dei la
examenul microscopic n lumin polarizat se prezint cu acest aspect.
n realitate, fiecare mineral poate ngloba, sub form de solu ie solid ,
26
un alt ion, rezultatul fiind o deformare a re elei cristaline, f r a-i
modifica natura. Peste o anumit limit a concentra iei ionului str in,
se formeaz alte cristale. Spre exemplu, calcitul poate ngloba pna la
8% masic magneziu i n aceeai propor ie fier [12]. Dolomitul con ine,
n general, un exces de ioni de calciu, iar o parte a ionilor de magneziu
pot fi substitui i de ioni de fier, lega i ns destul de labil.
Rocile carbonatice sunt alc tuite n cea mai mare parte din
minerale carbonatice. Ele mai con in minerale argiloase, cuar i altele.
Din acest motiv, clasificarea rocilor carbonatice este dificil , existnd
numeroase tentative n acest sens. Pentru ingineria de petrol prezint
interes acele criterii care au n vedere calitatea acestora de roci
colectoare i protectoare. Astfel, calcarele (cu peste 90% calcit) i
dolomitele (cu peste 90% dolomit) i cu un con inut sub 5 10%
minerale argiloase pot constitui roci colectoare, n m sura n care
sistemul de fisuri este suficient de bine dezvoltat. La fel i rocile
intermediare: calcar dolomitic i dolomit calcaros.
Mineralele carbonatice au unele propriet i specifice care le
individualizeaz n raport cu alte minerale. Pe de alt parte, fiecare
mineral carbonatic are propriet i care l deosebesc de celelalte
minerale ale grupei. Dintre propriet ile generale ale mineralelor
carbonatice pot fi mentionate: reac ia cu acizii, disocierea termic ,
birefringen a ridicat , solubilitatea n ap .
Carbona ii cei mai frecven i din rocile de z c mnt sunt
urm torii: CaCO 3 (calcit, aragonit, vaterit), CaMg(CO3)2 (dolomit), FeCO3
(siderit), CaFe(CO3)2 (ankerit), MnCO3 (rodocrozit). n figura 3.3. este
ilustrat frecven a acestor minerale n rocile carbonatice. Zona
haurat reprezint propor iile cel mai des ntlnite n rocile colectoare,
iar zona punctat combina iile mai rare.
27
Fig. 3.3. Coninutul n minerale carbonatice al rocilor carbonatice [12].
Identificarea mineralelor unei roci este o opera ie absolut
necesar . Studiul sec iunilor subtiri n lumin polarizat reprezint o
metod clasic indispensabil . Birefringen a ridicat a mineralelor
carbonatice uureaz mult identificarea lor. Indicii de refrac ie ale celor
mai importante minerale carbonatice din rocile de z c mnt sunt date
n tabela 1.3.1.
Tabela 1.3.1. Principalele propriet I ale mineralelor carbonatice
Mineralul
Indicele de
refrac ie
pentru raza
ordinar
Indicele de
refrac ie
pentru raza
extraordinar
Densitatea,
kg/m3
Temperatura
de disociere
termic , 0c
Calcit 1,658 1,486 2720-2740 960-990
Aragonit 1,685 1,530 2930-2950 970-980
Dolomit 1,682 1,503 2850-2950 760-780 i
910-930
Siderit 1,783 1,633 3700-3900 540-580
Ankerit 1,741 1,536 2950-3100 780-830 I
880-920
Magnezit 1,704 1,515 2900-3100 640-700
Rodocrozit 1,814 1,596 3450-3600 580-620
O proprietate important a mineralelor carbonatice o reprezint
solubilitatea n ap . n absen a dioxidului de carbon, concentra ia
mineralelor carbonatice este de ordinul a cteva unit i sau zeci de
ppm. Spre exemplu, pentru calcit este de cca 34 ppm. Prezen a
dioxidului de carbon n solu ie, care disociaz n ioni de de H+ i HCO-
3
28
declaneaz reac ia cu carbona ii. Iau natere bicarbona ii
corespunz tori, cu mult mai solubili. Cu ct presiunea par ial a CO 2
este mai mare, cu att crete solubilitatea mineralelor carbonatice. n
tabela 1.3.2. sunt prezentate cteva date de solubilitate pentru calcit i
magnezit.
Tabela 1.3.2. Solubilitatea calcitului i magnezitului la 200 C n func ie de
presiunea par ial a CO 2 [12].
pCO2,
bar
CaCO3,
ppm
CaCO3,
%
MgCO3,
ppm
MgCO3
,
%
1 670 0,067 14000 1,4
10 1700 0,17 50000 5,0
100 4300 0,43 74000 7,4
500 14000 1,4 74000 7,4
Ilustrarea grafic a aceluiai proces se g sete n figura 1.3.4. Se
observ c MgCO3 este mult mai solubil dect CaCO3, mai ales n
domeniul presiunilor par iale relativ mici (sub 40 bar). n condi ii de
z c mnt, solubilitatea calcitului nu mai este neglijabil , ajungnd la
valori de ordinul a 0,5%.
Fig. 3.4. Solubilitatea carbona ilor de calciu i magneziu n ap
n func ie de presiunea par ial , p CO2.
De aici rezult c transferul mineralelor carbonatice din roc n
solu ie este selectiv, echilibrul de dizolvare fiind o func ie nu numai de
solubilitatea fiec rui carbonat, ci i de abunden a i de distribu ia lor n
roc .
Importan a fenomenului a fost deja men ionat n capitolul 2, n
leg tur cu procesele de litificare. Pentru exploatarea z c mintelor de
hidrocarburi, acest fenomen se manifest n dou circumstan e: n
29
procesul de extrac ie prin depunerea de carbona i i n procesul de
injec ie a dioxidului de carbon sau a apei carbonatate n z c mnt, prin
dizolvarea carbona ilor.
n timpul exploat rii z c mintelor, apa de z c mnt devine
suprasaturat n carbona i ca urmare a sc derii presiunii. Curgerea
continu a acestei solu ii suprasaturate prin echipamentul de produc ie
determin creterea unui strat dens de cristale, n special de carbonat
de calciu (datorit solubilit ii mai sc zute). Fenomenul este cu att
mai important cu ct debitul de ap liber este mai mare. El poate
avea loci n perforaturi, n vecin tatea sondei i chiar n stratul
productiv. Prevenirea fenomenului este dificil , ns posibil prin
introducerea unor agen i care men in ionii de calciu n solu ie, cum ar fi
polifosfa ii, iar combaterea se poate face printr-o acidizare, adic
introducerea unei solu ii acide n sond sau, dup caz, i n z c mnt,
cu scopul de a dizolva carbona ii forma i. mpreun cu carbon ii se
depun i alte minerale, cum ar fi baritina (sulfatul de bariu), care
genereaz probleme i mai complicate datorit dificult ii ndep rt rii
lor, cu toate c , din punct de vedere cantitativ ele sunt mult mai pu in
importante.
Injec ia de dioxid de carbon n z c mnt are drept scop
creterea factorului de extrac ie a i eiului prin diferite mecanisme care
nu vor fi discutate aici (pentru detalii vezi [13]). Un efect secundar l
constituie dizolvarea unei mici frac ii din mineralele carbonatice din
roc , cu influen pozitiv asupra capacit ii de curgere a rocii. Acelai
efect l are i injectia de ap carbonatat care nso ete de obicei
injec ia de dioxid de carbon n z c mnt.
Dintre propriet ile mineralelor carbonatice, interesul cel mai
mare l prezint reac ia cu acizii . Reac ia are loc att cu acizii
anorganici (HCl, HF, H3PO4 etc.) ct i cu acizii organici (CH3-COOH, HCOOH
etc.). Principala diferen const n aceea c viteza de reac ie cu
acizii anorganici este mult mai mare dect cea cu acizii organici. n
plus, acizii anorganici intr n reac ie i cu alte minerale (silicea,
mineralele argiloase), i cu echipamentul metalic cu care vin n
contact.
Reac iile tipice sunt urm toarele:
CaCO3 + 2 HCl CaCl2 + CO2 + H2O
CaCO3 + 2 CH3-COOH Ca(CH3-COO)2 + CO2 + H2O
Produii de reac ie sunt solubili, ceea ce face ca n urma acestui
atac, o parte din volumul de roca s fie transferat n solu ie Astfel,
scade volumul de minerale i, prin compensa ie, crete volumul porilor
30
i al fisurilor, n special prin creterea dimensiunii lor i prin crearea
unor c i de acces c tre porii necomunican i.
Din punct de vedere practic, reac ia carbona ilor cu acizii este
folosit n trei scopuri: 1) dozarea mineralelor carbonarice din rocile de
z c mnt, 2) cur - irea sondei i a perforaturilor de depuneri sau de
particule solide r mase din timpul forajului, complet rii sau a diferitelor
opera ii din sond i 3) refacerea sau creterea productivit ii sau
injectivit ii sondelor.
Dozarea carbona ilor din roci este o problem de chimie
analitic , astfel c nu o vom discuta aici. Cteva particularit i vor fi
precizate la sfritul acestui capitol.
Cur irea sondei i a perforaturilor prin ceea ce se numete baie
acid , const n introducerea unei solu ii acide n sond , ateptarea
unui anumit timp pentru reac ie i ndep rtarea solu iei rezultate.
Transform rile care se produc reprezint mai mult dect simpla reac ie
dintre carbona i i acizi. Aici sunt prezente i alte minerale, dar i
materiale solide din fluidele de foraj, fluidele de deschidere sau din
pastele de ciment. Natura i concentra ia acizilor folosi i sunt
determinate de natura materialului ce trebuie ndep rtat, de cantitatea
de material solubil, de condi iile de temperatur din sond etc.
Acidizarea zonei de strat din jurul sondelor reprezint , din punct
de vedere economic, cea mai important aplica ie a propriet ii
mineralelor carbonatice de a reac iona cu acizii. Aceasta const n
parcurgerea a trei etape: 1) introducerea unei recepturi de acidizare n
sond i injectarea ei n z c mnt; 2) realizarea unei pauze de reac ie ,
adic nchiderea sondei ct timp are loc reac ia chimic ntre acizii
introdui i mineralele componente ale rocii;
3) extragerea produilor de reac ie i reluarea produc iei sau injec iei.
Receptura de acidizare cuprinde mai multe dopuri de solu ie,
ntre care solu ia acid , format din unul sau mai mul i acizi, este cea
mai important . Literatura de specialitate care trateaz aceast
problem este deosebit de vast . Vom cita numai sintezele pe aceast
tem , ntre care i realiz rile colectivului de Fizica Z c mintelor de
Hidrocarburi din UPG care are unele priorit i n domeniu [14, 15, 16].
Proiectarea tratamentelor de acidizare are n vedere o serie
ntreag de factori care influen eaz eficien a procesului, m surabil
prin creterea pro-ductivit ii sau a injectivit ii sondelor. ntre acetia
se men ioneaz : compozi ia mineralogic a rocii (n special, dar nu
numai, n minerale carbonatice), distribu ia mineralelor n roc , mai
ales din punctul de vedere al accesului solu iei la aceste minerale,
neuniformitatea rocii, n special existen a unor zone cu capacitate
mare de curgere care pot determina canalizarea solu iei i atacul
neuniform pe toat grosimea stratului productiv.
31
Viteza de reac ie, pe lng natura acidului i a rocii, depinde ntro
m sur important de temperatura de z c mnt. O influen mare o
au i starea de saturaie a rocii, prezena unui blocaj n zona din jurul
sondei, natura acestui blocaj, prin aceea c limiteaz , ntr-o m sur
mai mare sau mai mic accesul liber al solu iei acide pe suprafa a
intern a rocii.
Proiectarea tratamentelor de acidizare se face n mod diferit
pentru gresii i pentru roci carbonatice. n primul caz se are n vedere
dizolvarea carbona ilor dar i a altor minerale, chiar a silicei, iar n al
doilea caz numai dizolvarea carbona ilor. Prezen a mineralelor
argiloase necesit corecturi suplimentare pentru receptura de
acidizare, cu scopul de a limita schimbul ionic i hidratarea
suplimentar a acestora (v. cap. 3.3.).
Aspectul primordial de care trebuie s se in seama n alegerea
acidului, a concentra iei, a volumului i a debitului de injec ie l
reprezint volumul de roc ce urmeaz s fie atacat i frac ia de
minerale care va fi dizolvat n acest volum de roc . Este uor de intuit
c lng sond frac ia de minerale dizolvate va fi mai mare pentru c
aceast zon este n permanen alimentat cu solu ie proasp t , pe
cnd n zonele mai dep rtate, pe lng sc derea concentra iei solu iei,
sunt mpini i produii de reac ie care, pe de o parte inhib reac ia,
conform legii ac iunii maselor (creterea concentra iei n produi de
reac ie reduce viteza de reac ie), iar pe de alt parte limiteaz accesul
acidului la suprafa a rocii.
Efectul acidiz rii este mai mare n cazul dizolv rii par iale a
mineralelor carbonatice i a altor minerale, pe o raz mare dect n
cazul dizolv rii cvasitotale a acestor minerale n zona din jurul sondei
(explica ia este mai complex i ine de domeniul hidraulucii subterane
[78]). n acest scop, viteza de reac ie trebuie bine controlat . Acest
control este posibil dac se cunoate foarte bine cinetica reac iei de
acidizare. Modelele teoretice au o valoare destul de limitat deoarece
factorii care intervin sunt foarte numeroi: temperatura, presiunea,
compozi ia mineralogic , permeabilitatea, anizotropia, neuniformitatea
etc. De aceea sunt necesare teste realizate pe carote n condi ii ct
mai apropiate de cele din z c mnt.
Puterea de dizolvare a ctorva acizi pentru calcit i dolomit este
dat n tabela 1.3.3. [15]. Puterea de dizolvare a acidului pur (Y) este
definit ca raportul dintre masa de mineral dizolvat i masa de acid
pur consumat, iar puterea de dizolvare a solu iei (X) este dat de
raportul dintre volumul de mineral dizolvat i volumul de solu ie
consumat .
Tabela 3.3. Puterea de dizolvare a acizilor uzuali
32
Acidul Y
100 %
X
5% 10% 15% 30%
c a l c i t
HCl 1,37
HCOOH 1,09
CH3COOH 0,83
0,026 0,053 0,082 0,175
0,.020 0,041 0,062 0,129
0,016 0,031 0,047 0,096
d o l o m i t
HCl 1,27
HCOOH 1,00
CH3COOH 0,77
0,023 0,053 0,071 0,152
0,018 0,036 0,054 0,112
0,014 0,027 0,041 0,083
Valorile din tabel sunt numai indicative deoarece n cursul
opera iilor de acidizare solu ia nu se consum complet.
Dintre aditivii introdui n receptura de acidizare se men ioneaz :
inhibitorii de coroziune, cu rolul de a proteja echipamentul prin care
circul solu ia acid , ntrzietorii de reac ie , de obicei substan e cu
capacitate mare de adsorb ie pe suprafa a rocii (alchil-aril sulfona i,
amine acrilate, alcooli polietoxila i) cu rolul de a limita reac ia violent
n zona din imediata apropiere a sondei, agen i de chelare cu rolul de a
mpiedica apari ia precipitatelor provenite din reac iile secundare.
Reac iile secundare constau n dizolvarea altor minerale, ntre
care i unii carbona i, cu apari ia unor substan e cu efect contrar celui
scontat. Dintre acestea, mai importante sunt cele de precipitare a
fierului:
2 FeCl3 + 3 CaCO3 + (2n + 3) H2O 3 CaCl2 + 2 Fe(OH)3 n H2O + 3
CO2
FeCl2 + CaCO3 + (n + 1) H2O CaCl2 + Fe(OH)2 n H2O + CO2
Cei doi hidroxizi de fier, datorit asocierii unei cantit i
nsemnate de ap , au un volum de 10100 ori mai mare dect
volumul ei n stare nehidratat . Se prezint sub form de gel, cu
tensiuni de forfecare relativ mari, ceea ce face practic imposibil
deplasarea lor prin porii rocii. Se produce un puternic blocaj al zonei n
care s-au format.
Pe lng roca colectoare fierul poate avea multiple provenien e:
apa de preparare a solu iei, recipien ii n care se prepar solu ia,
materialul tubular prin care circul solu ia etc. Dac n sonda care
urmeaz a fi supus unui tratament de acidizare a fost injectat un
volum mare de ap (cazul sondelor de injec ie), atunci este posibil ca n
porii rocii s fie transportat o cantitate apreciabil de fier provenit din
echipamentul de injec ie i din materialul tubular din sond .
Dintre cele dou reac ii, prima este cea mai probabil deoarece
hidroxidul feric poate lua natere la un pH sc zut, de ordinul a 23, pe
33
cnd hidroxidul feros se formeaz la un pH de peste 7. La periferia
zonei de atac, unde concentra ia n acid scade foarte mult, solu ia
devine slab acid , pH-ul crete pn la valori de ordinul a 6...7. Aici,
condi iile de precipitare sunt cele mai favorabile.
Dup cum s-a men ionat, o surs de fier o reprezint chiar
mineralele din roca colectoare. Dintre acestea, o particularitate
interesant o prezint mineralele carbonatice neferoase, cum sunt
calcitul i dolomitul. Aa cum s-a ar tat ntr-un paragraf anterior,
ambele pot include n re eaua lor pn la 8% (procent masic) fier f r
ca structura sa cristalin s se schimbe. Aceasta echivaleaz cu
cantit i de fier de ordinul tonelor n roca afectat de solu ia acid !
Este uor de calculat, dar i de intuit cantitatea uria de gel ce se
poate forma.
Reac ii secundare asem n toare poate produce i aluminiul, cu
efecte comparabile cu cele ale fierului. Aluminiul provine din
aluminosilica ii din roca colectoare.
Solu ionarea problemelor ridicate de precipitarea fierului i
aluminiului este esen ial pentru succesul tratamentelor chimice ale
forma iunilor productive. n caz contrar, creterea de debit ob inut nu
justific cheltuielile aferente opera iei. Mai mult dect att, sunt
semnalate numeroase cazuri n care, n loc ca debitul sondei s
creasc , acesta a sc zut, pierderile economice fiind importante.
O cale de blocare a apari iei precipitatelor de fier i aluminiu
este suprimarea pauzei de reac ie [14]. n felul acesta acidul nu se
consum complet, iar pH-ul nu crete peste pragul de amorsare a
reac iilor secundare. Metoda este susceptibil de aplicare numai la
adncimi mici (pn la 1000-1500 m), unde, datorit temperaturii
relativ sc zute, reac iile sunt mai lente. Pentru adncimi mari, solu ia
problemei este mai complex . n primul rnd trebuie suprimate sursele
externe de fier. n al doilea rnd, se folosesc agen i eficien i de
sechestrare a fierului i aluminiului.
n tabela 3.4. sunt prezenta i c iva agen i de sechestrare i
capacitatea lor de men inere a fierului n solu ie.
Mecanismul de men inere a fierului n solu ie l reprezint
mpiedicarea creterii pH-ului prin consumul lent al agentului de
sechestrare. Folosirea agen ilor de sechestrare nu este, ns , infailibil .
Pe lng efectul limitat datorit
Tabela 3.4. Capacitatea de men inere a Fe+++ n solu ie
Agentul de
sechestrare
Dozajul,
kg/m3
Temperatur
a,
0C
Cantitatea
de Fe+++,
ppm
Durata
acid citric 4,2 93 1000 48 ore
acid citric + acid 6,0 24 10000 48 ore
34
acetic
acid citric + acid
acetic
10,44 24 5000 7 zile
acid citric + acid
acetic
10,44 66 10000 24 ore
acid citric + acid
acetic
10,44 66 5000 7 zile
acid citric + acid
acetic
10,44 99 10000 15
minute
acid citric + acid
acetic
10,44 93 500 30
minute
acid lactic 7,8 24 1700 24 ore
acid lactic 7,8 66 1700 2 ore
acid lactic 7,8 93 1700 10
minute
acid acetic 20,88 24 10000 24 ore
acid acetic 20,88 66 5000 2 ore
acid acetic 20,88 93 5000 10
minute
acid acetic 20,88 93 1000 20
minute
acid gluconic 12,36 66 1500 20 ore
sarea tetrasodic a
EDTA*
27,0 20-93 4300 48 ore
sarea trisodic a
ANTA**
6,0 93 1000 48 ore
*) acid etilen-diamino-tetra-acetic
**) acid nitrilo-tri-acetic
p trunderii neuniforme n zona de atac, sunt posibile chiar reac ii ntre
aceti agen i i unele minerale din roc , denumite reac ii ter iare.
Interesul tiin ific dar i cel economic a condus la
experimentarea unui num r mare de agen i de sechestrare ntr-o gam
larg de condi ii de aplicare, cu scopul de a face mai uoar selectarea
lor. n tabela 3.5. se g sesc date com- parative pentru agen ii se
sechestrare cei mai folosi i n practica de antier, cu prezentarea
avantajelor, dezavantajelor i a dozajului recomandat.
Din cele cteva observa ii f cute n paragrafele anterioare, se
poate intui faptul c proiectarea unui tratament de acidizare este un
demers complex i necesit o larg investigare a condi iilor n care se
desf oar reac iile. Din nefericire, exist o tendin destul de marcat
printre inginerii practicieni de a simplifica lucrurile, concretizat mai
ales prin ideea de a extinde folosirea unor recepturi de acidizare cu
rezultate bune n unele sonde i la alte sonde de pe aceeai structur
sau, mai grav, de a folosi re ete-tip. Experien a a ar tat c exist un
anumit risc chiar i n cazul n care se respect toate regulile de
stabilire a recepturii i a tehnologiei de acidizare. Acest risc este
determinat de numeroii factori aleatori care intervin, ntre care
35
nereprezentativitatea carotelor. Riscul este nzecit n cazul n care se
procedeaz prin analogie cu situa ii asem n toare.
F r a exagera, putem afirma c este dificil stabilirea re etei
chiar i pentru o singur sond , datorit compozi iei mineralogice
uneori foarte diferite
Tabela 3.5. Caracterizarea comparativ a agen ilor de sechestrare
Agentul de
sechestrare Avantaje Dezavantaje
Dozaj
recomandat,
kg/m3
acid citric Eficient pn la 100 0C Tendin de precipitare
ter iar (citrat de Ca) la
dozaj mare
21,0
acid citric +
acid acetic
Deosebit de activ la
temperaturi relativ
joase
Precipit citrat de Ca la
un con inut n Fe +++ de
peste 2000 ppm n
solu ia uzat
6,0 +10,44
acid lactic Probabilitate mica de
precipitare ter iar
Eeficien a scade rapid la
temperaturi de peste 40
0C
22,8 la 24 0C
acid acetic Nici un fel de
precipitare ter iar
Eficien a scade la
temperaturi de peste
7075 0C
52.0
Acid gluconic Nici un fel de
precipitare ter iar
Eficient numai pn la
temperaturi de 6065
0C
42,0
sarea
tetrasodic a
AEDTA*)
Practic f r precipitare
Eficient pn la 100 0C Foarte scump
35,5
sarea trisodic a
ANTA**)
f r risc de precipitare
Eficient pn peste 100
0C
Scump
30.0
*) acid etilen-diamino-tetra-acetic **) acid nitrilo-tri-acetic
pe intervalul perforat. Dac ad ug m faptul c sunt numeroase
cazurile cnd sunt deschise concomitent mai multe forma iuni
productive, rezult ct de dificil este decizia n cazul unei opera ii de
acidizare.
O alt proprietate a mineralelor carbonatice este disocierea
termic, adic descompunerea lor n oxidul metalului i dioxid de
carbon, la presiuni i tem-peraturi specifice. Reac ia tipic este
urm toarea:
CaCO3 CaO + CO2
Temperatura de disociere a principalelor minerale carbonatice la
presiune atmosferic este dat n tabela 3.1.
Aceast reac ie st la baza metodei de analiz termic ponderal
a pro-belor de roc pentru identificarea i dozarea mineralele
36
carbonatice. Metoda const n m surarea pierderii n greutate a probei
n timpul nc lzirii i nregis- trarea temperaturilor la care are loc
aceast pierdere. Pierderea de mas re-prezint masa dioxidului de
carbon degajat la temperatura de disociere a fiec rui mineral. Masa de
mineral (ex. pentru calcit) se poate determina cu rela ia:
mCaCO3 = mCO2 (MCaCO3/MCO2) (3.1.)
n aceast rela ie m reprezint masa, iar M, masa molecular .
Masele moleculare se cunosc, iar masa de dioxid de carbon se
m soar .
Un aparat conceput de prof. G. Manolescu este prezentat n [18].
O proprietate interesant a rocilor carbonatice o reprezint
comportarea la solicit ri exterioare i anume aceea de a se fisura.
Pentru a studia comportarea rocilor carbonatice la ac iunea for elor
exterioare, s consider m un experiment clasic de solicitare triaxial .
Experimentul se realizeaz pe probe cilindrice supuse unei for e axiale
(care determin efortul unitar maxim, 1) i unei presiuni laterale (care
determin valori egale pentru cele dou eforturi minime 2 i 3), ca
n figura 3.5.
Fig. 3.5. Incercarea unei probe cilindrice la solicitare triaxial .
Procedeul general const n aplicarea unei presiuni hidrostatice
laterale i creterea for ei axiale, m surnd deformarea pn la
apari ia fisurilor. n figura 3.6. sunt ilustrate cteva moduri de
comportare la fisurare n func ie de presiunea lateral . Valorile indicate
se refer la un experiment particular i nu au caracter de generalitate.
37
Fig. 1.3.6. Rezultatele ncerc rilor la solicitare triaxial
a probelor cilindrice de roci carbonatice ( este m surat n daN/m 2).
Se observ c la presiuni laterale mici (sub 35 bar) fisurile sunt
neregu- late (cazul 1 n figura 3.6.). La presiuni laterale ceva mai
mari, fisurarea se pro- duce dup o direc ie preferen ial , cu un unghi
mai mare fa de ax (cazul 2). Peste o anumit presiune lateral (200
bar pentru cazul analizat), apar fisuri simetrice, reducerea n l imii
probei fiind semnificativ (cazul 3). La creteri mai mari ale presiunii
laterale apar fisuri conjugate, concomitent cu sc derea sensibil a
n l imii probei (cazul 4). La presiuni laterale foarte mari, fisurile nu se
mai dezvolt .
Procesul de fisurare din scoar depinde ntr-o m sur mare de
compozi ia mineralogic , de gradul de compactare, de temperatur i
de starea real de solicitare.
Influen a compozi iei mineralogice asupra num rului de fisuri
rezultate prin ncerc ri la solicit ri triaxiale pentru diferite tipuri de roci
este prezentat sub forma unei histograme n figura 3.7.
38
Fig. 3.7. Num rul mediu de fisuri n func ie de natura rocii.
Se observ o diferen destul de mare ntre calcare i dolomite n
ceea ce privete num rul de fisuri care apar. n acest context trebuie
remarcat c extinderea i deschiderea fisurilor depind i ele de tipul de
roc .
n ceea ce privete influen a temperaturii, se poate remarca
faptul c la temperaturi i presiuni laterale mici (deci la adncimi mici),
procesul de fisurare decurge ca n condi ii de laborator. La temperaturi
mari, asociate i cu presiuni laterale mari, fisurarea se produce la
solicit ri relativ mai mici.
Modelarea ac iunii for elor din scoar care determin fisurarea
rocilor este dificil , dar nu imposibil . Plecnd de la aspectul actual al
stratelor i de la forma ini ial probabil , se poate cuantifica cmpul de
for e care a produs modificarea. Acesta este rezultatul efectului
combinat al for elor tectonice i al greut ii sedimentelor. Pe aceast
baz se poate stabili densitatea i distribu ia fisurilor.
Identificarea i dozarea mineralelor carbonatice din rocile de
z c mnt se face prin mai multe metode. n cazul n care num rul de
specii de minerale car-bonatice este mic (unul sau dou ) nu sunt
dificult i majore n stabilirea frac iilor de minerale carbonatice. Dac
acest num r este mai mare, ceea ce se ntmpl cel mai adesea,
precizia determin rilor este n suferin . S mai ad ug m i faptul c
minerale carbonatice sunt ntotdeauna nso ile de o serie ntreag de
alte minerale, fie principale (cu pondere mare), fie subordonate sau
numai urme.
Metodele fizice folosite sunt, n general, comune cu cele pentru
alte minerale: examenul microscopic n lumin polarizat al sec iunilor
sub iri, analiza Rentgen, analiza termic ponderal i diferenial,
39
analiza spectroscopic n infrarou, analiza cu microscopul electronic,
tomografia computerizat cu raze X. Pentru detalii, vezi [9].
Metodele chimice permit determinarea global a con inutului n
carbona i m surnd masa de dioxid de carbon degajat prin reac ia cu
acizi sau ob inerea de informa ii asupra distribu iei mineralelor n roc
prin atacul cu acizi i folosirea coloran ilor.
Determinarea con inutului total de carbona i din roc se face cu
metodele specifice chimiei analitice. Dificultatea care apare este aceea
c acelai ion poate proveni din mai multe minerale. Spre exemplu Ca +
+ se g sete n calcit, aragonit, vaterit, dolomit i ankerit. n primele
trei, raportul stoichiometric este acelai, pe cnd n celelalte dou este
diferit. De obicei, se face o prim aproxima ie considernd prezen a
exclusiv a calcitului. Prin completarea analizei chimice cu analize
complementare, rezultatul poate fi corectat i mbun t it.
n leg tur cu precizia reultatului mai trebuie f cut men iunea
c n cazul atacului i cu acizi tari este posibil reac ia cu alte minerale
dect cele carbonatice. De aceea este recomandat [14] folosirea
acidului acetic de concentra ie 4060% n exces, la 6080 0C, timp de
o or , ntr-o microautoclav c ptuit cu teflon, nchis ermetic, reac ia
desf urndu-se sub presiune.
Distribu ia carbona ilor n roc prezint interes att pentru
mineralogi i geologi, ct i pentru inginerii care proiecteaz opera iile
de acidizare sau pe cei interesa i de structura spa iului de pori (form ,
dimensiune, interconexiune .a.), pentru realizarea unor modele de
curgere i dezlocuire. Informa ii pre ioase n aceast direc ie sunt
ob inute prin aa-zisele reac ii de culoare. n principiu, metoda const
n realizarea unor suprafe e plane lefuite i udarea lor cu o solu ie de
reactiv specific fiec rui mineral. n urma reac iei, mineralul cap t o
anumit culoare prin depunerea unui precipitat. Observarea se face
sub microscop. n tabela 3.5. sunt prezentate culorile specifice pe
care carbona ii le dau cu diveri reactivi. De obicei, procedeul este
mai complex dect se sugereaz n aceast tabel .
Tabela 3.5. Comportarea colorimetric a carbona ilor fa de diferi i
reactivi.
Autorul Reactivi
folosi i Culoarea carbona ilor dup reac ie
Specifi
c
pentru
calcit dolomi
t
aragon
it
magnezit ankerit siderit
Lemberg FeCl3 cafeniu
- rocat
rocat - - - - calcit,
dolomit
Mahler Cu(NO3)2 verde
intens
verde
pal
verde
intens
- verde
pal
- calcit,
aragoni
t
40
Tatarski AlCl3 alb - - - - - calcit
Leitmeir-
Feigl
MnSO4 cenui
u
deschis
cenui
u
deschis
cenui
unegru
cenuiu
deschis
cenui
u
deschis
- aragoni
t
Friedman
-Walger
rou
alizarin
rou
intens
roz pal rou - - - calcit,
aragoni
- ferocia- t
nur de
K
- - - - albastr
u
albastr
u
siderit
ankerit
-
galben
de titan
- rouoranj
oranj
pal
- - - dolomit
Aplica ia 1.
O prob de roc cu masa m = 5 g a fost supus analizei termice ponderale
pentru determinarea con inutului n minerale carbonatice, Varia ia masei, mi, cu
temperatura, T, este dat n tabel :
T, 0C 520 ~560 ~640 ~775 ~970
m, g 5,0 4,921 4,890 4,689 3,980
mi, g 0 0,079 0,031 0,201 0,709
mi, g 0 0,205 0,060 0,421 1,61
gi, % 0 4,40 1,20 8,41 32,20
S se determine speciile de minerale, masa mi, i frac ia masic , gi, a
fiec rui mineral.
R spuns
n ordine, conform tabelei 3,1., mineralele sunt urm toarele: siderit,
magnezit, dolomit i calcit. Folosind rela ia 3.1., rezult urm toarele valorile din
tabel pentru masa de mineral, respectiv pentru frac ia masic , Frac ia total de
minerale carbonatice este de 45,91%.
Aplica ia 2.
O prob de roc cu masa m = 0,514 g este supus atacului cu acid
clorhidric n urma c reia masa scade cu ms = 0,1617 g. Din analiza chimic a
rezultat c frac iile masice de fier, calciu i magneziu sunt de 29,7%, 61,77% i,
respectiv. 8,53%. S se determine frac iile masice ale celor trei carbona i din
roc .
R spuns
Se determin mai nti masele, mi, de fier, calciu i magneziu care
mpreun , reprezint 0,1617 g, adic masa dizolvat . Din raportul stoichiometric
rezult masa de carbo mi,
g mci gci,% gi,%
Fe 0,04805 0,0985 24,91 19,16
Ca 0,09985 0,249 62,97 48,44
Mg 0,0138 0,0479 12,12 9,31
nat, mci, (spre exemplu,
Ca
CaCO
CaCO Ca M
M
m m 3
3 ) iar apoi rezult frac ia masic , gci
i frac ia masic din total roc , gi. Datele sunt date n tabel :
41
Rezult c restul mineralelor din roc reprezint 23,09%.
3.2. Minerale argiloase*)
n urma proceselor de alterare fizico-chimic a rocilor eruptive i
metamorfice (i chiar sedimentare) ia natere o grup foarte
numeroas de minerale, ntre cele mai importante din categoria
rocillor sedimentare, cea a filosilica ilor. Acetia reprezint aluminosilica i
cu un con inut semnificativ de magneziu sau/i fier.
Cel pu in jum tate din mineralele argiloase din scoar a terestr o
reprezint illitele, urmate, n ordine descresc toare, de
montmorillonite, illite-montmorillonite, clorite, caolinite etc.
Pentru geologia petrolului, rocile argiloase, alc tuite n principal
din minerale argiloase, prezint interes, mai ales, ca roci surs de
petrol i ca roci protectoare. Pentru ingineria de z c mnt interesul
este focalizat asupra mineralelor argiloase ca minerale subordonate n
rocile colectoare, datorit influen ei lor majore asupra tuturor
propriet ilor acestor roci.
Din punct de vedere petrografic, rocile argiloase sunt agregate
de particule sub forma unor foi e cu diametrul de sub 2 m - 4 m i
grosimea de ordinul a 0,1 m . Dimensiunea redus este rezultatul unui
proces avansat de diviziune mecanic n procesul de formare a rocilor.
Tot sub form de agregare de particule se afl i mineralele argiloase
din celelalte roci. Aceast defini ie trebuie privit cu o oarecare grij ,
deoarece particulele de minerale argiloase pot avea i dimensiuni mai
mari (ex. caolinitele autigenice din gresii), dup cum, mpreun cu
particulele de minerale argiloase pot coexista particule la fel de mici de
cuar , oxizi de fier, titan .a.
O consecin a gradului mare de diviziune a mineralelor
argiloase o reprezint suprafa a lor specific extrem de mare (zeci sau
sute de m2/cm3),
cu toate implica iile aferente (v. cap. 6). O alt consecin este aceea
c energia superficial este extrem de mare ceea ce face ca
fenomenele de suprafa , cum ar fi adsorb ia, schimbul ionic,
hidratarea, s fie mai importante dect n cazul altor minerale.
*) Dup G. Manolescu, pentru necesit ile studiului fizic al z c mintelor de
hidrocarburi, ar fi mai potrivit denumirea de minerale argiloide.
Din punct de vedere cristalografic, mineralele argiloase au n
compunere tetraedri de siliciu (T), care reprezint o structur format
dintr-un ion de siliciu i patru ioni de oxigen i octaedri de aluminiu (O),
care reprezint o structur format dintr-un ion de aluminiu i opt ioni
de hidroxil ca n figura 3.8.
42
Fig. 3.8. Reprezentarea schematic a unit ilor structurale ale mineralelor
argiloase:
a) tetraedrul de siliciu; b) octaedrul de aluminiu;
c) i d) simbolul unitilor structurale.
Att tetraedrii ct i octaedrii sunt aranja i n re ele plane
infinite, conferind mineralului o structur stratificat . mpreun ,
stratele tetraedrice sau octaedrice i interstratele (spa iile dintre
tetraedrii i/sau octaedrii adiacen i) formeaz o unitate structural .
Tetraedrii sunt lega i ntre ei prin trei col uri comune (o fa comun )
formnd o re ea plan tetragonal sau hexagonal . Ionii metalici leag
ntre ele re elele adiacente de tetraedri de siliciu. Aceast leg tur este
mult mai slab dect leg tura dintre siliciu i oxigen din cadrul
tetraedrului. Ionii de hidroxil se leag direct de cationi. Cationii mari de
metale alcaline sau alcalino-p mntoase se leag direct de ionii de
oxigen. Stratele tetraedric i octaedric sunt cuplate ntre ele prin
intermediul ionilor comuni de oxigen din vrfurile tetraedrilor, muchea
octaedrului avnd aceeai dimensiune cu distan a dintre vrfurile
tetraedrilor vecini.
Mineralele argiloase con in patru tipuri de aez ri ale
elementelor structurale men ionate: a) o succesiune regulat de tip
TOT (montmorillomit, saponit, illit); b) o succesiune regulat de tip TO
(caolinit); c) o succesiune regulat format din diferite combina ii ale
primelor dou (clorit); d) o succesiune neregulat format din diferite
combina ii ale primelor dou (attapulgit). Ultimele dou se mai numesc
i minerale cu interstratifica ie mixt . Mineralele men ionate n
paranteze sunt cele reprezentative pentru structurile respective, lor
ad ugndu-li-se i altele (v. mai jos).
Num rul mare de specii, multiplele asem n ri, dar i deosebiri,
fac dificil clasificarea acestor minerale. Au fost propuse mai multe
clasific ri pe diverse criterii: structurale, genetice, de propriet i.
Pentru ingineria de z c mnt este util o clasificare mai general care
43
are n vedere, n primul rnd, comportarea n mediu apos. Se disting,
astfel, trei grupe principale de minerale argiloase: (a) a
montmorillonitului; (b) a illitului; (c) a caolinitului.
a. Grupa montmorillonitului, cu cea mai mare capacitate de
fixare a apei din mediul de contact dintre toate mineralele argiloase.
Montmorillonitul are o structur regulat de tip TOT, cu
caracteristica pachetului structural de 9,6 n absen a apei. Leg tura
dintre tetraedrii adiacen i se face prin intermediul ionilor schimbabili i
al apei (fig. 3.9.).
Fig. 3.9. Structura montmorillonitului.
Formula chimic a montmorillonitului este urm toarea:
4 8 20 4 Al Si O (OH) . n natur nu exist un mineral care s con in exact
propor ia stoichiometric descris prin formula de mai sus. Siliciul i
aluminiul sunt par ial substituite: siliciul de aluminiu, iar aluminiul de
magneziu, calciu, sodiu, fier etc. n consecin , se folosete denumirea
de montmorillonit de sodiu, de calciu etc., n func ie de ponderea
ionilor de substitu ie. Spre exemplu, un montmorillonit din dintr-o roc
din zona San Antonio (SUA) are urm toarea formul [20]:
Al3,12Fe0,24Mg0,64 ][Si 7,92Al0,08 ]O20(OH) 4 x 80 H20, fiind un montmorillonit
de mag-neziu. Din aceast ultim formul se poate observa c 1% din
siliciul tetraedric este substituit de aluminiu, iar 22% din aluminiul
octaedric este substituit de 16% magneziu i 6% fier. Rezultatul
acestor substitu ii neechivalente (att din punct de vedere al
dimensiunii, ct i al nc rc rii electrice) conduce la o deformare a
re elei cristaline (f r s -i modifice, ns , caracteristica) i, respectiv, o
nc rcare electric a acesteia. Rapoartele de substituire sunt foarte
diferite. Exist , evident, anumite limite superioare, legate de gradul de
deformabilitate a re elei cristaline. De aici rezult un domeniu larg de
varia ie al propriet ilor acestui mineral. Dep irea limitei men ionate
conduce la degradarea mineralului ntr-un alt mineral nrudit.
44
Labilitatea leg turilor intercristaline face ca gradul de diviziune al
particulelor de montmorillonit s fie foarte naintat, cu toate
consecin ele privind suprafa a specific , energia superficial ,
nc rcarea electric etc.
mpreun cu montmorillonitul, din aceast grup mai fac parte
beidellitul, saponitul, nontronitul, hectoritul i alte minerale cu
capacitate mare de schimb ionic i de hidratare. Dup unii autori,
saponitul i hectoritul, impreun cu nc alte minerale, formeaz grupa
saponitului, mult nrudit cu cea a mont-morillonitului. Cele dou grupe
de minerale argiloase poart i denumirea ge-neric de smectite.
Densitatea montmorillonitului este de ordinul a 2000 kg/m3, n func ie
de substitu iile din re ea.
b. Grupa illlitului. Illitul are o structur tristratificat ,
asem n toare cu cea a montmorillonitului, cu deosebirea esen ial c
are n compozi ie ionul de po-tasiu intercalat ntre stratele adiacente de
tetraedri de siliciu. Acesta consolideaz re eaua cristalin , att din
punct de vedere mecanic, ct i fizico-chimic. Structura octaedral este
una de gibbsit. Caracteristica re elei este de 10 . O ilustrare a
structurii illitului este prezentat n figura 3.10.
Fig. 3.10. Structura illitului.
Formula chimic a illitului este urm toarea:
Ky (Al 4 )(Si 8-yAl y )O20 (OH) 4 . Valoarea lui y este cuprins ntre 1 i 1,5.
Acest lucru arat c siliciul este nlocuit de aluminiu ntr-o propor ie de
ordinul a 10 -15%. n propor ii diferite pot fi substitui i i al i ioni. Spre
exemplu, un illit din localitatea Alexander, Illinois, are urm toarea
formul chimic [21]: 3,1 0,4 0,5 7 20 4 K(Al Fe Mg )(Si Al)O (OH) .
Capacitatea de schimb ionic este mai redus dect la
montmorillonit datorit unui mai bun echilibru electric, dat de prezen a
potasiului. Ca o consecin , diversitatea de compozi ii chimice ale
45
illitului este mult mai restrns , iar capacitatea de hidratare este mai
redus dect cea a montmorillonitului, n special datorit leg turilor
mai puternice dintre stratele de tetraedrii de siliciu adiacen i.
Densitatea illitului este de ordinul a 2700 kg/m3.
Pe lng illit, datorit propriet ilor asem n toare, sunt incluse
n aceast grup micele, hidromicele, glauconitul n stare avansat de
diviziune .a.
c. Grupa caolinitului. Caolinitul are o structur bistratificat ( TO),
mult mai compact dect a mineralelor din celelalte dou grupe.
Caracteristica re elei este de 7,2 . O schematizare a pachetelor care
compun re eaua cristalin a caolinitului este prezentat n figura 3.11.
Fig. 3.10. Structura caolinitului.
Caolinitul este mult mai stabil fa de celelalte dou minerale
descrise mai sus, att din punct de vedere mecanic, ct i fizico-chimic.
El are o slab capacitate de schimb ionic i de hidratare. Formula
chimic a caolinitului este urm toarea: 4 4 10 8 Al Si O (OH) . Densitatea
caolinitului este de cca. 2600 kg/m3.
Din aceast grup mai fac parte hyalloysitul, dikitul, nacritul .a.
Revenind la propriet ile generale ale mineralelor argiloase, vor
fi analizate mai jos cteva dintre acestea.
1. Schimbul ionic.
nc rcare electric a re elei cristaline a mineralelor argiloase,
urmare a substitu iilor izomorfe neechivalente, este esen ial n
comportarea lor fa de apa de contact i de cationii din ap . Aceast
nc rcare variaz n limite destul de largi:
a) Valoarea zero la caolinit, dikit, nacrit, serpentin TO, talc, pirofilit
TOT;
b) Valori ntre 0,2 i 0,6 la montmorillonit, beidellit, nontronit,
saponit TOT;
c) Valori ntre 0,6 i 0,9 la vermiculit TOT;
d) Valori ntre 0,5 i 1 la illit, muscovit TOT;
e) Valori de ordinul a 2 unit i la mice fragile (fin divizate).
n func ie de aceast nc rcare, vor fi atrai mai mul i sau mai
pu ini cationi iar acetia vor fi mai mult sau mai pu in schimbabili.
Astfel, dac nc rcarea este slab i localizat n octaedrii de aluminiu,
cationii vor fi mai uor schimbabili. Pe de alt parte, un ion monovalent
46
de dimensiune mic va fi capabil s neutralizeze o sarcin local , pe
cnd un ion polivalent este relativ liber n interstrat.
Studiul smectitelor a ar tat c dac nc rcarea este mic ,
ionul schimbabil
este Na+. Proba de mineral se g sete sub form de cristale
individuale; dac nc rcare este mare, mineralul se g sete sub forma
unor agregate. ntre cele dou extreme exist o gam variat de
situa ii intermediare.
La nc rc ri mici exist o propor ionalitate direct ntre
nc rcarea re elei i capacitatea de schimb ionic. La nc rc ri mari,
legitatea se schimb .
Localizarea cationilor i a moleculelor de ap din interstrate este
cheia n elegerii comport rii argilelor la contactul cu apa.
Tendin a de dezordine crete odat cu descreterea nc rc rii
cationului din interstrat. De altfel, cationii reprezint for a de ordonare
a mpachet rii unit ilor structurale: deficitul de nc rcare al
tetraedrilor de siliciu induce leg turi puternice care determin o bun
organizare. Din contr , cnd dezechilibrul electric este generat de
octaedrii de aluminiu, a fost constatat o tendin de dezordine n
mpachetarea unit ilor structurale.
Iat comportarea ctorva cationi.
a) K+ i Ba2+ care au dimensiune mare i sunt nehidrata i induc o
bun organizare i, implicit, o bun stabilitate a re elei;
b) Mg2+ cu putere mare de polarizare tinde s formeze cu
moleculele de ap o structur octaedric prin leg turi de hidrogen cu
ionii de oxigen de la periferia tetraedrilor de siliciu;
c) Na+ i Ca2+ cu putere mic de polarizare i cu raz mare,
formeaz grupuri hidratate mai pu in compacte.
Toate efectele men ionate determin o varia ie a caracteristicii
re elei cristaline a mineralelor care g zduesc aceti cationi.
Afinitatea mineralelor argiloase pentru cationi descrete n
ordinea urm toare: Na>Ca>Mg>K, adic este mai puternic pentru
ionii cu raz mai mic .
Sunt i ioni care nu pot fi nlocui i. Spre exemplu, ionul de
potasiu dintr-un illit, nu poate fi schimbat, fiind ngropat ntre stratele
adiacente de tetraedri de siliciu, dimensiunea lui fiind apropiat de cea
a spa iului pe care l ocup .
O men iune important este aceea c schimbul ionic se poate
petrece doar n prezen a apei.
Un alt mecanism de fixare a ionilor din apa de contact este acela
al echilibr rii sarcinilor electrice care rezult prin fragmentarea re elei
cristaline, (aa-zisele leg turi rupte) prin chemosorb ia cationilor din
47
mediu. Este uor de dedus c acest mecanism este cu att mai
important cu ct gradul de diviziune este mai naintat.
Schimbul ionic nu este un proces ireversibil, dar nici complet
reversibil. Astfel, prin modificarea mediului de contact se produce
un transfer selectiv de ioni ntre mediu i mineral.
Ionii de substitu ie sunt uneori hidrata i. Mecanismele de
schimb sunt
aceleai, dar transform rile produse sunt, ntr-o anumit m sur ,
diferite. Dup Olphen [23], ionii nehidrata i sunt fixa i la stratul de
oxigen al tetraedrilor de siliciu i, par ial, n spa iile din acest strat. Ionii
hidrata i nu pot p trunde n aceste spa ii, aa c ei sunt fixa i ntr-un
strat cnd hidratarea este bidimensional sau n dou straturi cnd
hidratarea este tridimensional , evident, pe stratul de oxigen din
tetraedrii de siliciu.
Capacitatea de schimb ionic este un proces dificil de descris i,
mai ales, de controlat, n special n cazul contactului concomitent a mai
multor minerale argiloase cu mai multe specii de ioni, aa cum se
ntmpl n z c mintele de hidrocarburi.
Limitele de varia ie ale capacit ii de schimb ionic sunt foarte
largi, de la cteva unit i de miligrame de hidrogen echivalent pe suta
de grame de mineral, pn la cteva sute de unit i, dup cum se
poate vedea i din tabela 3.6.
Tabela 3.6. Capacitatea de schumb ionic a unor minerale argiloase
Mineralul Tip
structural
Capacitatea de schimb
ionic,
mg H+/100 g mineral
Vermiculit TOT 300 600
Montmorillo
nit
TOT 180 200
Beidellit TOT 80 120
Illit TOT 51
A apulgit mixt 20 40
Caolinit TO 3 7
Hyalloysit TO 3 6
Schimbul ionic depinde destul de mult de presiune i de
temperatur , res-pectiv de adncimea la care se afl mineralul. n
figura 3.12. se arat tendin a de sc dere a schimbului ionic cu
adncimea pentru cazul unei sonde din Nigeria.
48
Fig 3.12. Variaia capacitii de schimb ionic
i a densitii unei argile din Nigeria [82].
Schimbul ionic produce modific ri mai mari sau mai mici ale
propriet ilor mineralelor respective, mai ales n ceea ce privete
cantitatea de ap sorbit .
2. Sorb ia unei cantit i relativ mari de ap .
Aceasta reprezint proprietatea cea mai important a
mineralelor argiloase. Sunt mai multe mecanisme fizico-chimice de
asociere a mineralelor argiloase cu apa. Principala consecin este o
cretere a volumului mineralelor. Uneori se produce i dispersia
particulelor de mineral, iar n unele cazuri se formeaz dispersii
coloidale. Proprietatea mineralelor argiloase de a fixa apa ntr-o
m sur apreciabil se mai numete capacitate de hidratare.
Apa de cristalizare reprezint , de fapt, ioni de H + i OH--, parte
component a structurii mineralului, reg sindu-se chiar n formula
chimic , aa cum se poate vedea n exemplele de mai sus. Ea se poate
elimina prin nc lzire la temperaturi mari, de peste 550 0C, sub form de
molecule recombinate de ap . Acest lucru poate conduce la
schimbarea unor caracteristici ale mineralului sau chiar metamorfoza
lui. Caolinitul aa-zis anhidru, con ine 13,6% (masic) ap de
cristalizare, iar illitul i smectitele cca. 4,5%.
Adsorb ia fizic reprezint un mecanism specific tuturor solidelor
higroscopice. Mineralele argiloase fac parte din aceast categorie.
Procesul are loc n spa iul intercristalin i este cu att mai important cu
ct suprafa a specific este mai mare. Spre exemplu, un film continuu
de ap cu grosimea de 3,5 care ocup suprafa a unor particule cu
diametrul de 2 m i cu grosimea de 0,1 m, reprezint aproximativ
1% din volumul particulelor. Num rul de strate de ap adsorbit
variaz n func ie de tipul mieralului i condi iile de mediu. Adsorb ia
49
este, practic, singurul mod de hidratare pentru caolinite i illite. Se mai
numete i apa extern .
Cele dou mecanisme discutate mai sus se reg sesc la toate
mineralele argiloase.
n cazul smectitelor, se mai definete nc o categorie de ap
asociat cu mineralele argiloase: apa intern.
Apa intern sau planar este localizat n interstrate sub dou
forme: ap asociat ionilor schimbabili i ap aezat sub forma unor
straturi (pn la trei straturi de molecule). Apa asociat cationilor este
puternic legat i variaz , n func ie de natura ionului i de cantitatea
de ap disponibil , de la 0,6 la 2 molecule de ap pentru un cation.
Transferul apei n interstrat este determinat de tendin a de dilu ie a
sistemului format din ionii schimbabili i apa asociat lor.
Apa planar induce o cretere de cteva ori a dimensiunii
interstratului. n cazuri particulare, aceast distan crete indefinit
prin formarea micelelor.
Hidratarea mineralelor argiloase mai depinde i de prezen a sau
absen a unor ioni n apa de contact. Prezen a cationilor n apa de
contact limiteaz procesul de hidratare prin faptul c nc rcarea
electric este, n parte, echilibrat de acetia. Rezult c un num r mai
mic de molecule de ap liber vor fi fixate n jurul particulei de mineral
dect n absen a cationilor.
Mecanismele de hidratare difer ntr-o m sur important la cele
trei grupe de minerale, dup clasificarea de mai sus.
La illit i caolinit, precum i la mineralele din grupele respective,
nu se poate produce o extensiune a re elei cristaline pe direc ia
perpendicular pe planul de stratifica ie dect cu totul limitat . n cazul
illitului re eaua este nt rit de prezen a cationului neschimbabil K +
dintre stratele adiacente de tetraedri de siliciu, iar n cazul caolinitului
re eaua este mult mai stabil din punct de vedere mecanic, leg turile
dintre stratele de tetraedri i octaedri fiind, aa cum s-a ar tat mai sus,
sufucient de puternice pentru a nu permite o extensie mare a
aceasteia. Din acest motiv, aa-zisa ap planar , care se fixeaz ntre
pachetele structurale, se afl ntr-o cantitate neglijabil n compara ie
cu apa fixat la periferia particulei.
n schimb, la mineralele din grupa montmorillonitului, apa
planar are ponderea principal n procesul de hidratare. Cantitatea de
ap fixat la periferia particulei de montmorillonit nu difer , ns , n
mod semnificativ de aceea a celorlalte minerale. n consecin , gradul
de hidratare al mineralelor din grupa montmorillonitului este cu mult
superior gradului de hidratare al mineralelor din grupa illitului i a
caolinitului tocmai din cauza cantit ii mari de ap planar .
50
Hidratarea mineralelor cu interstratifica ie mixt depinde n mod
direct de tipurile de structuri care compun mineralul i de ponderea
acestora n alc tuirea mineralului.
3. Umflarea mineralelor argiloase
Aceasta este rezultatul principal al hidrat rii mineralelor
argiloase i reprezint creterea de volum a particulelor de mineral i,
implicit, a agregatelor de particule.
n acest context, se poate vorbi de dou volume ale unei
particule de mineral argilos: (1) volumul propriu-zis n care sunt
cuprinse elementele constituente ale mineralului la care se adaug apa
de cristalizare, care depinde de natura mineralului i de transform rile,
mai ales mecanice, la care a fost supus; (2) volumul aparent al
particulei de mineral hidrarat care cuprinde i apa fixat prin
mecanismele men ionate. Dac primul volum poate fi considerat o
constant a mineralului pentru o mas dat , cel de al doilea este o
func ie complex de tipul mineralului, de num rul de substitu ii, de
m rimea particulei, de gradul de hidratare, de mineraliza ia apei de
contact, de istoria proceselor de schimb ionic i de gradul de hidratare.
Contribu ia cea mai mare la cretera de volum o are apa planar .
Aceasta determin , aa cum s-a ar tat, o expansiune a re elei
cristaline, minor la caolinit i illit i major la montmorillonit. Astfel,
caracteristica re elei montmorillonitului poate crete de la 9,6 pna la
21 , n func ie de condi iile concrete n care se desf oar procesul
de hidratare.
S-a ar tat c m rirea de volum depinde i de capacitatea de
schimb ionic. Astfel, mineralele care au o capacitate mare de schimb
ionic vor avea i o capacitate mare de umflare. Totui, cercet rile n
domeniu au ar tat c nu exist o rela ie exact ntre cele dou .
Volumul aparent al particulei de mineral cuprinde i apa fixat la
periferia particulei. Aceast ap face ca distan a dintre particule s
creasc , f r ca ansamblul particulelor s -i piard coeziunea.
Prin hidratare, particulele de mineral se umfl , fie c fac parte
din roci preponderent argiloase, fie c fac parte din roci colectoare.
Umflarea se traduce prin creterea volumului total (brut) al rocii cnd
frac ia de minerale argiloase este mare sau prin reducerea dimensiunii
porilor i, implicit, a volumului de pori, atunci cnd frac ia de minerale
argiloase este mic , iar rezisten a mecanic a scheletului solid al rocii
este suficient de mare pentru a nu permite expansiunea volumului
brut. Nu se poate stabili o limit ntre cele dou categorii de roci.
Faptul c roca este sau nu consolidat are o importan special n
desf urarea procesului de hidratare i, deci, n gradul de modificare a
volumelor.
51
Limitarea spa iului n care se produce creterea de volum prin
hidratare conduce la creterea presiunii apei din pori i apari ia unor
presiuni anormale, n cazul rocilor argiloase i a marnelor, sau la
restrngerea procesului n sine, ca n cazul rocilor puternic consolidate
i cu o porozitate foarte mic .
Creterea de volum poate fi cuantificat printr-un coeficient de
umflare definit prin rela ia:
cu = (Vm + V)/Vm, (3.2.)
sau
cu = 1 + V/Vm (3.2)
n care cu este coeficientul de umflare, Vm volumul de mineral, iar V
creterea de volum a mineralului. De obicei, creterea de volum se
asimileaz cu volumul de ap sorbit , ceea ce nseamn o
supraevaluare a coeficientului de umflare, pentru c o parte din ap
umple, prin imbibare liber , spa iile dintre particulele de mineral, cu
att mai mari cu ct proba supus analizei este mai pu in compact .
Coeficientul de umflare al mineralelor argiloase variaz n limite
foarte largi ca i gradul de hidratare, aa cum s-a ar tat n paragrafele
anterioare. n tabela 3.7. sunt date intervalele de varia ie a
coeficien ilor de umflare a mineralelor din cele trei grupe principale.
Pentru agregatele multiminerale, coeficientul de umflare depinde
de natura i ponderea mineralelor.
Procesul de hidratare i, prin consecin , procesul de umflare nu
se produce instantaneu. Echilibrul se realizeaz n decursul a cteva
sute de ore, sau chiar mai mult. n faza ini ial , adic n primele zeci de
minute, viteza de hidratare este foarte mare, dup care scade treptat.
Tabela 1.3.7. Coeficien i de umflare a mineralelor argiloase.
Mineralul
(grupa)
Coeficientul de umflare prin expansiune liber
n ap nemineralizat
Momtmorillo
nit
10 20
Illit 1,5 2
Caolinit 1,1 1,3
Influen a mineraliza iei apei de contact asupra coeficientului de
umflare a unui agregat de minerale argiloase separate dintr-o roc de
z c mnt, pentru cteva situa ii particulare, este ar tat n figura 3.13.
Figura ilustreaz totodat i dinamica procesului de umflare.
52
Fig. 3.13. Influen a timpului i a mediului de contact asupra umfl rii
mineralelor argiloase.
Zona de vulnerabilitate maxim este cea din imediata apropiere
a sondei. Aici apar gradien ii de presiune ntre sond i strat cei mai
mari. Efectul este imediat i el se amplific odat cu creterea timpului
de contact. Creterea volumului mineralelor argiloase conduce la o
sc dere drastic a permeabilit ii rocii i, implicit, a productivit ii
sondei. Se poate ajunge chiar la situa ia n care permeabilitatea rocii
devine att de mic , nct curgerea devine imposibil . Se poate vorbi,
la limit , despre pierderea comunica iei dintre strat i sond . Repercursiunile
sunt foarte grave, cu implica i economice majore.
Zona din imediata vecin tate a sondei nu este afectat numai n
dreptul stratelor productive, ci i n celelalte forma iuni. S-a estimat
[81] c cca 75% din forma iunile traversate prin foraj con in o frac ie
important de minerale argiloase. Costurile suplimentare cauzate de
dificult ile provocate de mineralele argiloase n procesul de foraj sunt
estimate la cca 500 milioane USD n fiecare an.
Cealalt parte a z c mntului, adic cca 99,99% din volumul
acestuia, este afectat n acelai sens, ns nu i n aceeai m sur , de
fluidele de injec ie. Datorit gradien ilor de presiune mici, accesul apei
sau solu ilor apoase n porii cu aglomer ri mari de minerale argiloase,
care au i dimensiunile cele mai mici, devine limitat.
4. Dispersia particulelor de mineral.
Fenomenul este un efect secundar al hidrat rii mineralelor
argiloase i const n desprinderea particulelor de mineral din pozi ia
lor i deplasarea n spa iul liber din apropiere.
Cauza dispersiei este existen a for elor de repulsie dintre
perticulele de mineral hidratat care sunt rezultatul efectului combinat
53
al for elor de repulsie electrostatic i al for elor de atrac ie van der
Waals. For ele de atrac ie nu sunt mult diferite pentru cazurile n care
cationii sunt hidrata i sau nu. n schimb, for ele de repulsie vor fi cu
att mai mari cu ct gradul de hidratare a cationilor este mai mare.
Dac se ine seama de faptul c ionii Na + au cel mai mare grad de
hidratare, iar ionii K+ cel mai mic, rezult c mineralele argiloase de tip
sodiu, adic acelea care au preluat sodiu din mediul de contact prin
mecanismele schimbului ionic, prezint cel mai nalt grad de dispersie.
Cationii de Ca++ i Mg++ sunt i ei hidratabili, afla i ntr-o pozi ie
intermediar fa de cei Na+ i K+, deci vor determina o capacitate de
dispersie, de asemenea, intermediar .
Dispersia mineralelor depinde de tipul mineralului, de dispunera
lui n roc i de mineraliza ia apei de contact. Dac din punctul de
vedere al umfl rii exist diferen e majore ntre mineralele argiloase,
din cel al dispersiei diferen ele sunt mai mici.
Dispersia mineralelor argiloase, f r s fie la fel de important ca
umflarea, are consecin e ce nu pot fi neglijate.
Dup cum se va vedea n capitolul 7., structura re elei de pori
are o particularitate important , aceea a varia iei de sec iune
transversal pe direc ia de curgere. Cu alte cuvinte, exist o
succesiune de sec iuni mari i mici, cu raportul ariilor maxime i
minime de cteva unit i sau chiar zeci de unit i. Altfel spus, pe
traseul parcurs de fluide exist o succesiune de constric ii care
delimiteaz spa ii de dimensiune mai mare. De aceea, punerea n
micare a particulelor de minerale argiloase este nso it de blocarea
zonelor nguste (a constric iilor) din mediul poros.
Procesul este cu att mai activ, cu ct frecven a constric iilor de
sec iune mai mic dect cea a particulelor n micare este mai mare.
Fixarea (n epenirea) particulelor argiloase n constric ii
diminueaz considerabil capacitatea de curgere a rocii deoarece, odat
cu constric iile, se blocheaz i porii din amonte i aval, pn la prima
ramifica ie. Frac ia din volumul porilor prin care nceteaz sau se
limiteaz curgerea este considerabil de mare.
Faptul c uneori, odat cu fluidele de z c mnt, se extrag
particule de minerale argiloase, denot c exist astfel de particule
desprinse din scheletul rocii care migreaz pe distan e apreciabile
(metri sau zeci de metri) pe c ile de curgere r mase neblocate.
Migrarea particulelor se produce i n cazul injec iei fluidelor n
strat. Apa i solu iile apoase, produc, cu mare probabilitate, pe lng
umflare, i un anumit grad de dispersie, cu att mai ridicat cu ct
compatibilitatea dintre fluidele injectate i mineralele argiloase din
roc este mai slab . O bun compatibilitate nsemneaz o modificare
nensemnat a echilibrului ionic i de hidratare.
54
Efectul migr rii apare pregnant n prima perioad a injec iei,
pn la stabilirea echilibrului n zona din apropierea sondei, cea n care
varia ia presiunii este foarte mare. Zona de influen se deplaseaz cu
vitez din ce n ce mai mic , odat cu l rgirea frontului de dezlocuire.
Astfel, efectul migr rii particulelor dispersate asupra presiunii de
injec ie scade n timp, ns efectul cumulat crete.
Schimbul ionic diminueaz i el pe m sur ce apa se deplaseaz
n z c mnt, datorit unei anumite nivel ri a compozi iei solu iei
injectate prin amestecul cu apa de z c mnt i consumului de ioni
schimbabili. La scara micro (a porilor individuali), mecanismul de
blocare a curgerii la distan e mari de sond este acelai ca n
apropierea sondei, cu deosebirea c att for a de iner ie, ct i for a
hidrodinamic sunt mai mici datorit sc derii vitezei de curgere.
Evitarea, fie i par ial , a efectelor discutate mai sus este
posibil numai prin studiul compatibilit ii mineralelor argiloase din
roc cu fluidele cu care urmeaz s intre n contact. De obicei, se face
un studiu static care cuprinde m surarea capacit ii de schimb ionic, a
creterii de volum prin umflare i a dispersiei. Mai dificile, dar mai
relevante, sunt testele dinamice care presupun provocarea curgerii
prin probele de roc . n urma studiului se alege fluidul care
influen eaz cel mai pu in mineralele argiloase.
Pentru traversarea stratului productiv este posibil alegerea unui
fluid care s nu con in ap ca faz continu (fluide negre, emulsie
invers .a.). Din p cate, sunt multe situa ii n care se neglijeaz acest
aspect sau este tratat n mod superficial. V t m rile produse sunt greu
sau chiar imposibil de eliminat. Ele se materializeaz prin dificult i sau
accidente n foraj, punerea cu dificultate n produc ie a sondelor,
reducerea debitului de produc ie sau de injec ie etc.
Rocile colectoare de hidrocarburi con in, concomitent, mai multe
minerale argiloase, n propor ii att de variate, nct este unanim
acceptat faptul c n fiecare roc , compozi ia mineralogic a frac iei
argiloase este diferit .
Dispunerea mineralelor argiloase n roci depinde de mul i factori:
tipul i frac ia de minerale, structura spa iului poros, procesele de
litifica ie n urma c rora a rezultat roca respectiv .a. n cazul rocilor
granulare cu con inul relativ mic de minerale argiloase, susceptibile de
a fi roci colectoare, Neasham [22] descrie trei moduri de aezare a
mineralelor argiloase: particule discrete, tipic pentru caolinit, sub form
de c ptueal , tipic pentru montmorillonit i illit i agregate care
creaz pun i ntre granule, tipic pentru illit.
ntre condi iile ini iale de z c mnt (presiune, temperatur , stare
de satura ie etc.) se poate men iona i echilibrul stabilit ntre
55
mineralele argiloase din rocile colectoare i protectoare, pe de o parte,
i apa de z c mnt, pe de alt parte. Echilibrul se refer la un anumit
nivel de schimb ionic, de hidratare, de umflare i de dispersie. Orice
modificare a condi ilor de z c mnt va determina un dezechilibru din
aceste puncte de vedere i, concomitent, o tendin de trecere c tre o
alt stare de echilibru. Factorul major, i ntr-o prim aproxima ie,
singurul, este modificarea compozi iei mediului de contact. Apa i
solu iile apoase sunt, practic, singurele care trebuie luate n
considera ie atunci cnd se are n vedere interac iunea cu mineralele
argiloase din roc . Modific rile se pot produce: (1) numai n apropierea
sondei, pe o raz relativ mic (de ordinul centimetrilor pn la cel al
metrilor), n cursul travers rii stratului productiv, al ciment rii coloanei
de exploatare, al perfor rii coloanei, al punerii n produc ie a sondei, al
repara iilor sondei sau n cursul opera iilor de acidizare i de fisurare
hidraulic i (2) ntr-o mare parte a z c mntului, n cursul proceselor
de injec ie de ap , abur sau solu ii pe baz de ap , n scopul adncirii
procesului de exploatare a z c mintelor de hidrocarburi.
Din punct de vedere practic, probabilitatea ca n urma
dezechilibrului produs asupra mineralelor argiloase prin schimbarea
mediului de contact s se mbun t easc condi iile de curgere este
att de mic , nct aceast eventualitate se exclude a priori.
Consecin ele negative ale transform rilor suferite de mineralele
argiloase sunt considerabile i, n cea mai mare m sur sunt,
ireversibile.
Exist ns i o situa ie favorabil : aceea n care n cursul
form rii rocii, al migra iei sau n perioada de existen a z c mntului,
compui organici grei, unii din ei n stare solid , s fie fixa i puternic de
particulele de minerale argiloase, n special de caolinite i ntr-o
oarecare m sur montmorillonite, conferindu-le un caracter hidrofob.
n acest caz, toate fenomenele discutate mai sus n care este implicat
apa se desf oar n mod diferit. Studiul acestor fenomene este
incomplet, mai ales datorit dificult ii de a separa mineralele argiloase
dintr-o roc f r a altera starea nativ . Progrese importante se
ateapt prin studiul rocilor prin metoda Cryo SEM [120] care const
n analiza la microscopul electronic a probelor de roc aduse la
temperaturi foarte sc zute la care apa i i eiul devin solide i i
p streaz integritatea la desprinderea unor fragmente din carote care
urmeaz a fi studiate.
Identificarea i dozarea mineralelor argiloase din roci reprezint
unul din cele mai dificile experimente care se efectueaz asupra
rocilor. Dificultatea se datoreaz , n principal, prezen ei concomitente
a unui num r mare de specii de minerale argiloase n propor ii foarte
variate.
56
Separarea mineralelor argiloase dintr-o roc este o opera ie
nesigur , dar eroarea nu este, n general, mare. Criteriul dimensiunii
particulelor (dup unii autori sub 4 m, dup al ii sub 2 m) este
insuficient. Aa cum s-a ar tat mai sus, numeroase alte minerale pot
avea aceast dimensiune ca urmare a solicit rilor mecanice suferite de
particule, mai ales n cursul transportului pn la locul de sedimentare.
Experien a practic joac un rol important ntr-o opera ie de separare a
mineralelor argiloase dintr-o roc .
Dup separare i evaluarea frac iei masice de minerale
argiloase, urmeaz identificarea tipurilor de minerale i evaluarea
ponderii lor. Pn n prezent nu exist o metod de determinare
cantitativ cu eroare mic a speciilor de minerale i nici nu se
ntrevede o astfel de posibilitate. Se practic , de aceea, metodele cu
cele mai bune rezultate semicantitative. n mod curent se folosete
difrac ia cu raze X ( vezi cursul de Mineralogie [122]).
Interpretarea unei difractograme se face prin compara ia cu
etaloanele standard pentru principalele minerale argiloase. Evaluarea
cantitativ este strict
orientativ i presupune o experien bogat n domeniu.
Analiza termic diferen ial const n nc lzirea probei la
temperaturi mari, peste 10000C i nregistrarea temperaturilor la care
au loc reac ii endoterme sau exoterme. Cunoscnd transform rile pe
care le sufer diferite minerale argiloase
a. b.
57
Fig. 1.3.15. Eletromicrografia unor minerale argiloase:
a. montmorillonit cu cristale mari; b. nontronit.
la anumite temperaturi i comparnd cu diagrama ob inut prin
analiz , se sta- bilesc tipurile i ponderile aproximative ale mineralelor
argiloase n proba analizat . (Acest tip de analiz se folosete i pentru
alte categorii de minerale). O metod foarte util , dar dificil i
costisitoare, este analiza cu microscopul electronic de reflexie (SEM).
n urma analizei se ob in imagini ca n figurile 3.14 i 3.15.
Alte metode de analiz , cum ar fi analiza termic ponderal ,
folosirea co- loran ilor, spectroscopia n infrarou, se g sesc explicate
n detaliu de G. Manolescu n [123].
ntreb ri i probleme
1. Cum se explic omisiunea studiului celorlalte minerale (afar de silice,
mineralele carbonatice i cele argiloase din acest capitol?
2. Enumera i principalele propriet i ale silicei din punctul de vedere al
inginerului de z c mnt.
3. Care sunt consecin ele pozitive i cele negative ale prezen ei cuar ului
granular n rocile colectoare?
4. Care este intervalul de dimensiuni pentru granulele de cuar din rocile
colectoare?
5. Prin ce se diferen iaz mineralele carbonatice de celelalte minerale din
rocile de z c mnt?
6. Care este principala proprietate a mineralelor carbonatice din punct de
vedere al capacit ii de nmagazinare i a celei de curgere a rocilor n care
sunt minerale dominante?
7. Ce sunt solu iile solide i ce importan au ele pentru inginerul de
z c mnt?
8. Face i o paralel ntre viteza de dizolvare n ap cu dioxid de carbon i
viteza de reac ie cu acizii a mineralelor carbonatice.
9. Ce sunt reac iile secundare i care este importan a lor n opera iile de
acidizare?
10. Care este limita inferioar a con inutului n carbona i a unei roci colectoare
pentru a fi susceptibil la opera iile de acidizare?
11. De ce este dificil identificarea i dozarea mineralelor carbonatice din
rocile colectoare?
12. Reprezenta i grafic n triunghiul de compozi ie rezultatul aplica iei 2.
13. Ce sunt mineralele argiloase?
14. Care sunt tipurile de structuri cristaline ale mineralelor argiloase?
15. Scrie i o list ct mai complet a mineralelor argiloase cunoscute i
clasifica i-le n cele trei grupe.
16. De ce gradul mare de dispersie este o proprietate caracteristic
mineralelor argiloase?
17. Prin ce se aseam n montmorillonitul cu illitul? Dar prin ce difer ? Aceeai
ntrebare pentru perechile montmorillonit-caolinit i illit-caolinit.
18. De ce illitul are densitatea mai mare dect montmorillonitul?
58
19. Prin ce difer mineralele din aceeai grup (ex. cele din grupa
montmorillonitului)?
20. Ce este schimbul ionic?
21. Se poate realiza un schimb ionic n absen a apei?
22. Care sunt consecin ele schimbului ionic? Cum poate fi inhibat
schimbul ionic?
23. Face i o tentativ de explicare a diagramei din figura 3.12.
24. Care sunt mecanismele de fixare a apei de mineralele argiloase?
25. Prin ce difer hidratarea montmorillonitului de cea a illitului i a
caolinitului?
26. Care este diferen a dintre apa extern i apa intern ?
27. Care categorie de ap are efectul cel mai mare asupra volumului
particulei de mineral?
28. Cum poate fi inhibat hidratarea mineralelor argiloase din rocile
colectoare?
29. Ce este coeficientul de umflare?
30. De ce coeficientul de umflare al unui montmorillonit este mult mai mare
dect al unui illit?
31. De ce n cazul rocilor puternic consolidate efectul de cretere a volumului
mineralelor argiloase este limitat n compara ie cu rocile neconsolidate?
32. Ce este dispersia particulelor de minerale argiloase?
33. n ce etap a exploat rii unui z c mnt con inutul n particule
argiloase a fluidelor extrase este mai mare?
34. Cum poate fi definit efectul de supap ?
35. Care sunt consecin ele umfl rii i dispersiei particulelor de minerale
argiloase?
36. Face i o paralel ntre capacitatea de umflare i cea de dispersie a
particulelor de montmorillonit, de illit i de caolinit.
37. De ce sunt preferabile testele dinamice celor statice pentru studiul
efectului schimbului ionic i al hidrat rii mineralelor argiloase asupra
propriet ilor rocilor?
38. Care sunt motivele separ rii, identific rii i doz rii nesigure a mineralelor
argiloase dintr-o roc ?
59
Capitolul 4
Compozi ia granulometric a rocilor
detritice
4.1. Generalit i
n capitolele precedente au fost descrise principalele minerale
care alc tuiesc rocile de z c mnt, precum i cteva din
caracteristicile generale ale acestor roci. S-a putut observa c o parte a
rocilor colectoare sunt formate din particule discrete sau slab
cimentate. Natura mineralogic a rocilor detritice neconsolidate sau
slab consolidate este destul de variat . Frecven a cea mai mare o au
nisipurile alc tuite din silice, n special din cuar .
Prin nisip se n elege un agregat de particule cu dimensiunea
cuprins ntre 1/16 i 2 mm [4]. Dei n accep iunea curent nisipul
este perceput ca fiind format din granule de cuar , n realitate natura
mineralogic este foarte divers . Sunt cazuri cnd predomin
mineralele carbonatice, n aa-zisele nisipuri carbonatice.
Pentru z c mintele de hidrocarburi, prezint interes i roci care
con in particule de alte dimensiuni dect cele care definesc nisipul: pe
de o parte microconglomeratele, conglomeratele, mai grosiere dect
nisipul i, pe de alt parte, argilele, mai fine dect nisipul. Mineralele
argiloase reprezint , n general, material de cimentare, dar pot exista
i ca particule discrete, antrenate cu mare uurin de fluidele n
micare.
M rimea granulelor nu poate fi definit n mod exact datorit
abaterii de la formele regulate ale corpurilor geometrice. n mod
60
obinuit, n m sura n care granulele sunt rotunjute n procesul de
transport, se definete un diametru al particulei. Sunt cel pu in opt
criterii de definire a diametrului unei particule, ntre care amintim:
diametrul sferei cu aceeai suprafa , cu acelai volum, cu aceeai
vitez de c dere (la egal densitate) ntr-un fluid, sau latura p tratului
prin care trece granula. Dac gradul de anizometrie este pronun at,
cum este cazul particulelor plate de mic sau de minerale argiloase, un
singur parametru nu mai este suficient pentru a desemna dimensiunea
lor. Ar trebui cel pu in doi para- metri, cum ar fi dimensiunile minim i
maxim . O posibilitate de a dep i aceast dificultate este aceea de a
considera dimensiunea particulelor prin viteza de c dere ntr-un fluid.
O particularitate important a m rimii particulelor care
alc tuiesc rocile,
inclusiv pe cele de z c mnt, este aceea a domeniului mare n care se
ncadreaz diametrele lor (n continuare se va folosi pentru diametru
una sau alta din defini iile precizate mai sus, n func ie de necesit i).
Pentru nisip, acest domeniu cuprinde trei ordine zecimale de m rime.
Domeniul ntreg de dimensiuni ale particulelor care alc tuiesc rocile
colectoare cuprinde cca. ase ordine zecimale de m rime, de la
submicron la centimetru. De aceea, n reprezent rile grafice, se
folosete aproape n exclusivitate scara logaritmic (pentru detalii v.
[18]).
4.2. Curbe de distribu ie granulometric
Natura mineralogic i transform rile suferite n cursul
transportului, sediment rii i litific rii, determin o anumit compozi ie
granulometric a agregatului detritic, adic o anumit distribu ie pe
dimensiuni a particulelor componente. Cu alte cuvinte, particulele de
diverse dimensiuni particip n mod diferit la alc tuitea agregatului.
Aceast caracteristic nu este specific numai rocilor (n spe a celor
neconsolodate), ci i altor tipuri de agregate: materiale de construc ie,
catalizatori, produse alimentare etc. Chiar i pentru rocile detritice slab
consolidate se poate defini o compozi ie granulometric , cu condi ia
unei dezagreg ri complete i corecte a rocii (fr sfrmarea
granulelor). Sunt mai multe tehnici de dezagregare, ntre care, cu
rezultate foarte bune, poate fi folosit saturarea cu ap i realizarea
unui ciclu repetat de nghe are-dezghe are [18]. Prezen a mineralelor
argiloase face improprie folosirea apei datorit transform rilor fizicochimice
pe care le poate provoca (v. cap. 3.), astfel c dezagregarea
trebuie s fie mecanic .
Abunden a granulelor de diferite dimensiuni la alc tuirea rocii
este specific pentru fiecare z c mnt n parte. Exist varia ii
semnificative chiar n cuprinsul aceluiai z c mnt, datorit modific rii
61
surselor de alimentare cu sedimente a bazinului i a distan ei la care sa
aflat aceast surs .
Luarea n considerare a tuturor dimensiunilor de granule dintr-o
roc este imposibil . n plus, necesitatea unei standardiz ri, cel pu in
pentru a compara a rocile ntre ele, a impus mp r irea intervalului de
dimensiuni n subintervale, denumite de clase granulometrice (ex.
0,2-0,5 mm). Succesiunea claselor granulometrice poart numele de
scar granulometric . Au fost definite mai multe sc ri granulometrice,
fiecare r spunznd cel mai bine domeniului de interes i scopului
propus. n general, marginile claselor sunt termenii unei progresii
geometrice care, reprezentate pe o scar logaritmic , se transform
ntr-un ir de numere ntregi (spre exemplu, irul: 1/4, 1/2, 1, 2, 4 se
transform , pe o scar logaritmic n baza 2, n irul: -2, -1, 0, 1, 2 ). n
geologie, cele mai utilizate sunt sc rile Udden-Wentworth: 1/256,
1/128, /64..1/2, 1, 2.4096 mm, Atteberg: 0,002, 0,02, 0,2, 2, 20,
200, 2000 mm i ASTM (American Society for Testing and Materials):
0,0312, 0,0372, 0,04420,707, 0,841, 1, 1,19, 1,41.3,36, 4 mm
(ra ia progresiei geometrice de 2 1/4).
Tabela 1.3.1. Terminologia i clasele granulometrice [7].
Tipul de roc
Site standard ASTM, Scara Udden-
Wentworth, mm
Denumirea
rocii dup
Wentworth
mesh mm
Pietri
4096
1024 Blocuri
256 256
64 64 Bolovani
16
5 4 4 Prundi
6 3,36
Granule
7 2,83
8 2,38
10 2,00 2
Nisip
12 1,68
Nisip foarte grosier
14 1,41
16 1,19
18 1,00 1
20 0,84
Nisip grosier
25 0,71
30 0,59
35 0,50 1/2
40 0,42
Nisip mediu
45 0,35
50 0,30
60 0,25 1/4
70 0,210
Nisip fin
80 0,177
100 0,149
120 0,125 1/8
140 0,105
62
Nisip foarte fin
160 0,088
200 0,074
230 0,0625 1/16
Praf
270 0,0525
Silt grosier
325 0,0440
0,0370
0,0312 1/32
0,0156 1/64 Silt mediu
0,0078 1/128 Silt fin
0,0039 1/256 Silt foarte fin
Ml
0,0020
Argi
0,00079
0,00049
0,00024
0,00012
0,00006
*) mesh = num rul de ochiuri pe 1 inch (1 inch = 2,54 cm).
Frecven a granulelor pe clase granulometrice poate fi
cuantificat prin num rul, volumul sau masa lor. De obicei, se folosete
frac ia granulometric masic , si , definit prin rela ia:
m
s mi
i , (4.1.)
n care mi reprezint masa granulelor din clasa granulometric i, iar
m masa total de granule ( m mi ).
Descrierea compozi iei granulometrice se poate face i prin
intermediul frac iei cumulative ( s0i), care reprezint masa (sau, dup
caz, num rul ori volumul) granulelor mai mici sau mai mari dect o
dimensiune curent , dup cum nsumarea se face ncepnd cu
dimensiunea minim sau cu cea maxim . Rela ia de defini ie este
urm toarea:

i
j
s i s j
1
0 (4.2.)
Compozi ia granulometric se ilustreaz cel mai sugestiv pe cale
grafic . Astfel, reprezentarea irului (mul imea perechilor de clase i
frac ii granulometrice): {( i- i+1 ) si } se numete poligon de
frecven sau histogram , iar reprezentarea irului (mul imii) { i s0i}
se numete poligon cumulativ. Cele dou reprezent ri sunt prezentate
n figura 4.1.
63
Fig. 4.1. Reprezentarea grafic a compozi iei granulometrice.
a) poligon de frecven ; b) poligon cumulativ.
Pentru c aceste reprezent ri cuprind n mod implicit scara
granulometric acceptat , de obicei se trece la o reprezentare
continu . Astfel, frac ia granulometric devine frecven a f i, iar
poligonul de frecven (histograma) devine curb de frecven . n mod
analog, frac ia cumulativ devine frecven cumulativ iar poligonul
cumulativ devine curb cumulativ . Cele dou tipuri de curbe sunt
prezentate n figura 4.2
Trebuie remarcat c valoarea maxim pe curbele de frecven
cumulativ este egal cu unitatea: masa cumulat a tuturor frac iilor
granulometrice este egal cu masa total i, n consecin , suma
tuturor frac iilor granulometrice este egal cu unitatea.
Interpretarea curbelor de frecven i de frecven cumulativ
poate fi f cut din mai multe puncte de vedere. Aspectul teoretic
const n scrierea unei ecua ii pentru curba de frecven , respectiv
pentru curba cumulativ . Dac este posibil, se face i calculul unor
parametri de distribu ie, cum ar fi: media, dispersia, abaterea medie
p tratic , amplitudinea.
64
a. b.
Fig. 1.4.2. Reprezentarea continu a compozi iei granulometrice.
a) curba de frecven ; b) curba cumulativ .
n cazul unei distribu ii aa-zise normale, curba de frecven
este simetric fa de diametrul median 50 i poate fi descris printr-o
ecua ie de forma:
( )
,
_

2
50
2
2 exp lg lg

f , (4.3.)
n care este abaterea medie p tratic sau dispersia standard.
Pentru frecven a cumulativ s0, expresia func iei se ob ine prin
integrarea ntre 0 i a func iei f.
Dac reprezentarea func iei s0 s-ar face pe o hrtie aa-zis lognormal ,
adic avnd n abscis o scar logaritmic , iar n ordonat o
scar normal , mai exact de probabilitate normal , graficul ar fi o linie
dreapt (scara logaritmic se divizeaz propor ional cu func ia
logaritmic , lg , iar scara normal se divizeaz propor ional cu
func ia eroare, erf x).
n realitate, curbele de frecven caracteristice rocilor
colectoare sunt
diferite de cele teoretice, fie c sunt asimetrice, fie c prezint dou
sau mai multe puncte de maximum.
Informa iile ob inute din curbele de frecven i de frecven
cumulativ
se refer la: intervalul de dimensiuni ale agregatului, (amplitudinea
distribu iei), valoarea medie (de frecven maxim ), frac ia de
granule mai mari sau mai mici dect o anumit valoare a diametrului,
uniformitatea distribu iei .a.
n figura 4.3. sunt prezentate trei curbe de frecven , respectiv
de frecven cumulativ , pentru trei nisipuri care difer ntre ele att
prin dimensiune, ct i prin uniformitate. Astfel, curbele notate cu a i
b reprezint dou nisipuri cu dimensiuni asem n toare ale granulelor,
dar cu grade diferite de neuniformitate (nisipul a este mai uniform
dect nisipul b). Cea de a treia curb , c, se aseam n cu curba a din
punctul de vedere al uniformit ii, dar difer de aceasta din punct de
vedere al dimensiunilor.
65
Fig. 4.3. Curbe de frecven i frecven cumulativ pentru trei tipuri de roci
neconsolidate:
(a) cu granula ie fin i uniform ; (b) cu granula ie
fin i neuniform ; (c) cu granula ie grosier i uniform .
Hazen a definit un coeficient conven ional de neuniformitate prin
rela ia:
10
60

n c (4.4.)
n care 60 i 10 reprezint diametrele corespunz toare frac iilor
cumulative de 60% (0,6) i, respectiv, 10% (0,1). Se subn elege faptul
c pentru un agregat alc tuit din particule de aceeai dimensiune,
coeficientul de neuniformitate este unitar. De altfel, pentru acest caz,
curbele de frecven i de frecven cumula- tiv degenereaz ntr-un
segment de dreapt paralel cu ordonata, avnd lun-gimea egal cu
unitatea.
Un alt coeficient care poate fi definit pe baza curbelor de
frecven
cumulativ este coeficientul de curbur sau de concavitate , prin
rela ia:
10 60
2
30
z c (4.5.)
n care 30 este definit n mod analog cu celelalte dou diametre. Valori
apropiate
de unitate ale coeficientului de concavitate indic un nisip (sau alt
agregat de particule) bine sortat.
Necesitatea unor corel ri ale compozi iei granulometrice cu alte
propriet i ale rocilor a impus definirea unor diametre medii, altfel
dect cele definite de teoria statisticii matematice. Agregatul de sfere
66
cu diametrul mediu, denumit diametru echivalent, se comport , dintrun
anumit punct de vedere, la fel ca roca real . Agregatul de sfere de
acelai diametru poart denumirea generic de roc fictiv . Astfel, se
definesc dou diametre echivalente pentru o roc : unul pentru
suprafa a specific ( eA) i altul pentru permeabilitatea absolut ( ek):

i
i
eA
s

1
(4.6.)
i
2 2
1
i
i
ek
s
.
(4.7.)
Aceasta nsemneaz c rocile fictive cu diametrele eA i ek vor
avea aceeai suprafa specific , respectiv aceeai permeabilitate
absolut cu roca real . (No iunile de suprafa specific i
permeabilitate absolut vor fi definite n capitolele urm toare).
n realitate, echivalen a este doar aproximativ pentru c
intervin o serie ntreag de factori suplimentari, n special contactul
nepunctiform i modul de aezare a granulelor (vezi capitolele
consacrate acestor propriet i).
O aplica ie important a studiului compozi iei granulometrice o
reprezint controlul nisipului din stratele neconsolidate. Aa cum s-a
ar tat n capitolul 3, fluidele de z c mnt pot antrena spre sond
particule din roca colectoare, ceea ce, n termeni obinui i se numete
viitur de nisip. Cu ct viteza de curgere este mai mare i particulele
mai fine, cu att cantitatea de particule antrenate este mai mare.
Prezen a lor n sond i n instala iile de suprafa creaz probleme
tehnologice deosebit de dificile: formarea dopurilor de nisip pe talpa
sondei pn n dreptul perforaturilor (pe care le poate obtura par ial
sau total), erodarea echipamentului din sond i de la suprafa etc.
Limitarea viiturilor de nisip se poate face prin multe metode, constnd
n len inerea debitelor de extrac ie la valori mici, consolidarea nisipului
n strat i/sau echiparea sondelor cu filtre. Nu va fi descris aici
mecanismul viiturilor de nisip i nici metodele de prevenire i
combatere, ele fiind pe larg tratate n literatura de specialitate [24, 25,
26, 27, 28, 29] i n cursurile din anii superiori. Vom men iona numai
faptul c este indispensabil cunoaterea exact a compozi iei
granulometrice a rocii colectoare, iar agregatele de particule folosite la
confec ionarea filtrelor (pietri, nisip) trebuie s aib o compozi ie
granulometric bine determinat .
4.3. Analiza granulometric
67
Determinarea compozi iei granulometrice se numete analiz
granu-lometric. n decursul timpului, au fost puse la punct numeroase
metode i aparate aferente pentru analiza granulometric . Acest
num r mare este impus de varietatea materialelor granulare i de
domeniul larg de dimensiuni. Se disting trei grupe de metode:
microscopie, cernere i sedimentometrie.
Metoda microscopic se aplic n dou variante: analiza propriuzis
sub microscop i metoda quantimetric ( QTM).
Prima variant folosete un microscop prev zut cu un ocular cu
reticul micrometric sau cu masa microscopului prev zut cu dispozitive
de transla ie cu urub micrometric i vernier. Analiza se face bob cu
bob, prin observarea i m surarea dimensiunilor proiec iei plane a
particulei dup dou direc ii orto-gonale. n felul acesta se face o
sortare a particulelor pe clase granulometrice. Urmeaz calculul
frac iilor granulometrice, pe baza num rului de granule sau a masei
lor, pentru fiecare clas . Metoda este extrem de greoaie i, de aceea,
se folosete numai pentru controlul i etalonarea celorlalte metode de
analiz . Eroarea de m sur este de cca 0,10,3 m. Aceasta limiteaz
folosirea metodei numai pentru particule cu dimensiuni de ordinul
zecilor de microni.
O variant mai comod este fotografierea imaginii sub microscop
i examinarea imaginii fotografice cu ochiul liber.
Metoda QTM este preluat din metalurgie, unde se folosete
pentru determinarea intruziunilor i a microfisurilor din metale, prin
analiza sec iunilor. Metoda se bazeaz pe contrastul de luminozitate a
diferitelor zone de pe suprafa a investigat . Metoda const n baleierea
suprafe ei analizate cu un fascicul ngust de lumin i nregistrarea
coordonatelor punctelor de trecere de la un grad de luminozitate la
altul (fig. 4.4.).
Fig. 4.4. Ilustrarea principiului metodei QTM.
Prin reprezentarea grafic a acestor puncte se ob in contururile
regiunilor cu luminozitate deferit de cea a metalului. De obicei,
iluminarea se face cu un fascicul oblic, iar observarea se face pe
direc ie perpendicular pe suprafa a probei. n aceste condi ii,
suprafa a de metal are culoarea neagr (ntreaga lumin fiind
68
reflectat pe direc ia unghiului de reflexie), iar suprafa a intruziunii va
avea o anumit culoare, deci o luminozitate specific , pentru c lumina
este reflectat pe multiple direc ii datorit neregularit ii intruziunii.
Printr-un model matematic adecvat, se atribuie contururilor dimensiuni
corespunz roare, de obicei raza cercului cu aceeai. Urmeaz
ncadrarea tuturor contururilor n clase de dimensiune i determinarea
frecven elor. Frecven a reprezint raportul dintre aria regiunilor dintrun
interval de dimensiuni (o clas ) i aria total a regiunilor
(intruziunilor) din sec iunea analizat .
Adaptarea metodei pentru analiza granulometric , propus de
Dullien i Mehta [40], este extrem de simpl . Se alege o prob
reprezentativ format din cteva zeci sau sute de granule i se prind
ntr-un material de natura unei r ini pe o lamel de sticl . Proba se
pune sub microscop, urmnd acelai procedeu de analiz ca pentru
probele metalice. Diferen a de luminozitate se va manifesta pe
conturul "ecuatorial" al granulelor.
Raza granulelor va fi raza cercului echivalent din punct de
vedere al ariei, ceea ce corespunde cu raza sferei echivalente din
punct de vedere al volumului.
Frac ia granulometric este o frac ie volumic , adic raportul
dintre volumul granulelor dintr-o clas granulometric i volumul
tuturor granulelor. Volumele respective se calculeaz pe baza razelor
determinate n urma analizei. Notnd cu n(i) num rul de granule din
clasa i i folosind indicele j pentru granulele din aceeai clas , frac ia
granulometric este dat de rela ia:
( )
( )

n
i
n i
j
ij
n i
j
j
is
1 1
3
1
3

(4.8.)
Din punct de vedere practic, aparatul este prev zut cu un
calculator, astfel c analiza se face n mod automat, ca i interpretarea.
Rezultatul este dat sub form numeric i grafic .
Esen ial pentru aceast metod este preg tirea probei, n sensul
ca aceasta s fie reprezentativ , adic s con in granule n propor ii
egale cu cele din prob , n totalitatea ei.
Metoda cernerii este de departe cea mai folosit . Principiul
metodei este foarte simplu i const n trecerea agregatului de
particule (nisipului) printr-un pachet de site cu ochiurile
corepunz toare unei sc ri granulometrice, aezate, de sus n jos, n
ordinea descresc toare a dimensiunii lor. Pe fiecare sit i pe capacul
de jos se vor colecta granulele dintr-o clas granulometric .
69
Dimensiunea sitei se d prin deschiderea orificiului (latura p tratului)
sau prin num rul de ochiuri pe inch ( mesh).
Din punct de vedere practic, se pun dou probleme: natura
mic rii sitelor i timpul de cernere, care s asigure trecerea integral
a granulelor prin sitele cu ochiuri mai mari dect dimensiunea lor.
Situa ia este mai acut la particulele fine unde probabilitatea ca fiecare
granul s ajung m car odat n dreptul unui orificiu crete destul de
ncet cu timpul de cernere (timpul necesar de cernere este propor ional
cu cubul diametrului granulelor).
Pachetul de site are o micare altermativ att n plan orizontal
ct i n plan vertical. Amplitudinea i frecven a mic rii sunt n strns
corela ie cu timpul de cernere. Amplitudinea este de ordinul
milimetrilor, iar frecven a este de or-dinul a c iva Hz . Laboratorul de
Fizica Z c mintelor din UPG Ploieti dispune de un aparat conceput de
prof. G. Manolescu care lucreaz la o frecven de 22 Hz, de aproape
10 ori mai mare dect a aparatelor uzuale. Timpul de cernere este de
ordinul a 3060 min., care asigur separ ri de ordinul a 99%.
Simplitatea metodei o face foarte atractiv , dar este limitat la
dimensiuni de granule de ordinul a 10,05 mm. Limitele sunt date din
considerente de rezisten , de pre i de riscul decalibr rii sitelor.
Pentru dimensiuni mici, timpul de cernere devine foate mare. Spre
exemplu, pentru a trece la un ordin zecimal de m rime inferior, timpul
trebuie m rit de ordinul a 1000 ori.
Atractivitatea metodei este dat i de uurin a prelucr rii
datelor. Prin experiment se ob ine direct separarea pe clase
granulometrice. Printr-o simpl mp r ire a maselor granulelor
colectate pe o sit la masa total , de ob ine frac ia granulometric
aferent clasei.
Metodele sedimentometrice reprezint numele generic pentru un
grup de metode de analiz granulometric bazate pe faptul c viteza
de micare a unei particule ntr-un fluid, n repaus sau n micare, este
o func ie de dimensiunea ei. Micarea se poate face n cmp
gravita ional sau n cmp centrifugal.
Cea mai simpl este metoda sediment rii , care const n studiul
unei suspensii a agregatului de particule n ap sau ntr-un alt lichid
aflat n repaus. Acest studiu const n m surarea varia iei n timp a
concentra iei n particule a suspensiei la un nivel de referin din vas,
prin prelevarea unor probe de suspensie. Prin observarea direct a
suspensiei n repaus se poate constata cu uurin c aceasta se
limpezete ncepnd de sus n jos. Altfel spus, concentra ia n particule
a suspensiei scade ncepnd de la suprafa a liber c tre fundul vasului
datorit c derii particulelor. Dac se cunoate viteza de c dere, se
poate determina timpul dup care la o anumit distan de la suprafa a
70
liber vor lipsi particulele cu diametrul mai mare dect o valoare
limit ; proba prelevat va con- ine numai particule mai mici dect
dimensiunea limit . n felul acesta se poate ob ine o corela ie ntre
timpul de repaus i dimensiunea particulelor din suspensie la un nivel
de referin . Spre exemplu, dup un timp de repaus de 16 min., ntr-o
suspensie n ap la temperatura de 25 0C, la distan a de 10 cm de
suprafa a liber , se vor g si numai particule cu diametrul mai mic de
0,01 mm. Cele mai mari, au parcurs o distan mai mare de 10 cm,
astfel c se vor afla, toate, sub acest reper.
Viteza de c dere, c, este rezultatul echilibrului dintre for a de
plutire i cea de frecare. n mod obinuit, adic pentru situa iile
acoperite de aceast metod
de analiz , viteza de c dere este dat de legea lui Stokes:
( )

18
2
0 c g (4.9.)
n care i 0 sunt densit ile granulei, respectiv a lichidului, iar este
vscozitatea dinamic a lichidului.
Pentru a evita unele efecte care pot denatura rezultatele, cum
ar fi efectul de perete sau efectul fundului vasului, este necesar ca
vasul s aib un anumit raport ntre n l ime i diametru. Pentru detalii
privind efectele men ionate i pentru corec iile specifice, vezi [12].
Probele se pot colecta de la aceeai adncime la timpi diferi i sau
concomitent de la diferite adncimi. Prima variant , mai comod , este
cea mai folosit .
Concentra ia n particule a probelor prelevate se face prin
m surarea masei de granule din prob i raportarea ei la volumul
probei. Valoarea ob inut se normalizeaz pentru volumul total de
suspensie (de nmul ete cu raportul dintre volumul total al suspensiei
i volumul probei), de unde se ob ine masa de granule cu anumite
dimensiuni. Pentru o mai bun n elegere se consider urm torul
exemplu: dintr-un volum de suspensie de 1000 cm3 se preleveaz o
prob de 20 cm 3 de la adncimea de 10 cm dup 16 min., n care se
g sesc 0,1 g particule. Aceasta corespunde unei concentra ii de 0,005
g/cm3. Rezult c n toat suspensia exist 5 g de particule cu
diametrul mai mic de 0,01 mm.
Dup cum rezult i din exemplul de mai sus, prin sedimentare
nu se ob ine o separare a granulelor pe clase granulometrice, ci pe
frac ii cumulative. Printr-o opera ie aritmetic simpl , adic prin
sc derea a dou frac ii cumulative succesive, se poate ob ine o frac ie
granulometric .
71
Aparatura este extrem de simpl : un cilindru termostatat, o
pipet i o balan analitic . Termostatarea este necesar pentru
p strarea densit ii i vscozit ii lichidului, dar, mai ales, pentru
evitarea apari iei curen ilor de convec ie n lichidul de sedimentare,
curen i care, prin agita ia provocat lichidului ar falsifica complet
analiza.
n afar de determinarea varia iei concentra iei suspensiei,
metoda sediment rii se mai poate realiza prin m surarea, fie a
presiunii hidrostatice la nivelul de referin , fie a greut ii unui corp
scufundat n suspensie, fie a greut ii sedimentelor depuse. Este
evident c varianta descris mai sus este preferabil prin simplitatea ei
i prin uurin a prelucr rii rezultatelor.
Domeniul optim de aplicabilitate al analizei granulometrice prin
sedimentare este ntre 0,005 mm i 0,05 mm. Peste limita superioar
particulele au vitez mare de c dere, iar timpul de ateptare este prea
scurt; sub limita inferioar se fac sim ite for ele de repulsie
electrostatic care denatureaz rezultatele.
Metoda elutria iei face parte din aceeai categorie cu metoda
sediment rii. Aceasta se bazeaz pe aceeai legitate de micare
relativ a fluidului i particulelor, cu diferen a c fluidul se afl i el n
micare, n sens ascendent. n plus, fa de sedimentare, prin elutria ie
se ob in direct frac iile granulometrice, iar masa probei analizate poate
fi considerabil mai mare.
Aparatura este destul de simpl , dup cum se poate vedea din
figura 4.5., dar modul de lucru este oarecum greoi.
Fig. 4.5. Schema unui elutriator cu lichid.
ntr-o sec iune orizontal a tubului, particulele cele mai mari se
deplaseaz n jos, n sens invers dect fluidul, for a de plutire fiind mai
mic dect for a de frecare, iar particulele cele mai mici de deplaseaz
n sus, odat cu fluidul, for a de frecare dep ind-o pe cea de plutire.
72
Particulele cu dimensiunea limit r mn n suspensie. Sunt acele
particule a c ror vitez de c dere este egal cu viteza ascensional a
fluidului. Diametrul lor se calculeaz din egalitatea celor dou viteze. n
consecin , n tubul cu diametrul cel mai mic se vor colecta particulele
cu diametrul mai mare dect 1, corespunz tor razei R1 (v. figura
1.4.5.). n urm torul tub (al doilea), se vor colecta particulele cu
diametrul cuprins ntre 1 i 2 i aa mai departe. n ultimul vas va fi
colectat frac ia cea mai fin , cu diametre mai mici dect n, n fiind
num rul de tuburi.
Vasele n care are loc curgerea ascendent a fluidului au form
cilindric , la care se racordeaz o por iune conic . Partea conic
inferioar asigur o curgere f r turbioane (laminar ) prin sc derea
continu a vitezei de la cea de intrare, la cea corespunz toare p r ii
cilindrice. n aceas zon se asigur i o preselec ie a particulelor, n
sensul p str rii n suspensie a unor particule mai mari i mpiedic rii
separ rii unor particule mai mici dect diametrul limit .
Principiul descris mai sus este simplificat foarte mult. n realitate,
viteza de ascensiune a fluidului men ionat mai sus reprezint o vitez
medie n sec iune, adic egal cu raportul dintre debitul de curgere i
aria sec iunii. Dup cum se tie, n sec iunea transversal a unui tub
cilindric prin care curge un fluid n regim laminar, viteza este distribuit
dup un paraboloid de rota ie. La perete viteza este nul , iar pe axul
tubului viteza este maxim , mai mare de 1,5 ori fa de viteza medie.
n aceste condi ii, ar rezulta c n zona central vor fi antrenate
particule mai mari dect diametrul limit stabilit mai sus, n timp ce n
zona periferic vor c dea particule mai mici dect acest diametru
limit . Numai pe conturul aflat la distan a de 1 2 fa de ax, viteza
este egal cu viteza medie i este ndeplinit condi ia pe baza c reia se
determin diametrul limit pentru tubul respectiv. Astfel, func ia de
separare a elutriatorului ar fi compromis .
i acest mod de a pune problema este simplificat. Micarea real
a particulelor nu este dup o direc ie paralel cu axul tubului. Pe lng
componenta axial , viteza particulelor are i o component radial
datorit faptului c acestea nu sunt sferice. Abaterea de la sfericitate
produce o rotire i, implicit, o deplasare radial spre ax i, alternativ,
spre perete. Direc ia i valoarea componentei radiale a vitezei ca i
amplitudinea balansului sunt aleatorii.
Dac se are n vedere c ariile celor dou sec iuni, de vitez mai
mare, respectiv mai mic , sunt egale, rezult c probabilitatea
abaterilor de la viteza medie, n plus i n minus, sunt egale, cu condi ia
ca tubul s fie suficient de lung. Practica arat c lungimi de ordinul a
200300 mm sunt suficiente pentru o selec ie corect a materialului
analizat.
73
O condi ie important pentru o bun selec ie este men inerea
debitului de fluid la o valoare constant .
Exist i elutriometre cu un singur tub de separare, dar, n acesr
caz, se folosesc, succesiv, mai multe debite de curgere.
Domeniul de aplicabilitate al elutria iei depinde de natura
fluidului. Astfel, n mediu lichid, analiza poate fi realizat cu succes
pn la diametrul minim de 0,01 mm. Mai departe (pentru diametre
mai mici) trebuie folosit metoda sediment rii. n mediu gazos,
domeniul de m sur al elutriometrului poate fi dus pn la 0,005 mm,
iar timpul de analiz scade n mod semnificativ, n primul rnd prin
aceea c nu mai este necesar uscarea probelor nainte de cnt rire.
Exist multe variante constructive de elutriometre. n parte,
acestea sunt prezentate n [12].
Aplica ia 1 .
Se dau datele analizei granulometrice ale unui nisip n tabela urm toare.
S se determine diametrele echivalente ale nisipului i coeficientul de
neuniformitate, f r a reprezenta curba cumulativ .
R spuns.
Se calculeaz , mai nti, frac iile granulometrice i frac iile cumulative.
Rezultatele sunt date n tabel . Folosind rela iile (4.6) i, respectiv, (4.7.) pentru
datele din tabel , cu valorile medie aritmetic pentru diametrele granulelor dintro
clas granulometric , rezult : eA = 0,18 mm i ek = 0,0757 mm. Pentru
calculul coeficientului de neuniformitate cu rela ia (4.4.) se face mai nti o
interpolare liniar pentru clasa 0,2-0,3 mm. Se ob ine 60 = 0,278, respectiv cn =
0,278/0,14 2.
Aplica ia 2.
S se determine adncimea, h, de prelevare a probelor de suspensie de
nisip pentru separarea frac iei granulometrice cu diametrul mai mare de 0,05
mm, n condi ii statice, dup un timp t = 100 s. Se cunosc: densitatea lichidului, l
= 998 kg/m3, densitatea granulelor de nisip, s = 2500 kg/m3 i vscozitatea
lichidului, l = 0,01 Pas.
R spuns.
Din egalitatea vitezei de c dere a particulelor dat de rela ia (4.5.) cu
raportul dintre adncimea de prelevare i timp, rezult :
h t
l
s l

( )
18
2
Din aplica ia numeric a rela iei de mai sus rezult h = 20 cm.
ntreb ri i probleme
i, mm 0 0,01 0,02 0,05 0,10 0,14 0,20 0,30 0,43 0,60 1
mi, g 0,45 0,75 1,05 2,25 10,5 22,5 67,5 31,5 12,0 1,5
s i,% 0,3 0,5 0,7 1,5 7,0 15,0 45,0 21,0 8,0 1,0
s i,% 0 0,3 0,8 1,5 3,0 10,0 25,0 70,0 91,0 99,0 100
74
1. Pentru ce categorie de roci de definete compozi ia granulometric ?
2. Ce reprezint diametrul unei granule de roc ?
3. Ce este clasa granulometric ? Dar scara granulometric ?
4. De ce se folosete scara logaritmic pentru axa diametrelor n
reprezent rile grafice referitoare la compozi ia granulometric ?
5. S se traseze pe aceeai ax sc rile granulometrice prezentate n acest
capitol i s se compare ntre ele. S se defineasc o not specific
fiec reia.
6. Pentru curbele cumulative din figura 4.3. s se determine i s se
compare coeficien ii de neuniformitate i de concavitate.
7. De ce este util metoda microscopiei clasice pentru analiza
granulometric ?
8. Prin ce se diferen iaz microscopia clasic de analiza quantimetric a
unui agregat de particule?
9. Prin ce se aseam n i prin ce se deosebete metoda sediment rii de
metoda elutria iei?
10. Care sunt domeniile de lucru pentru metodele de analiz
granulometric prezentate n acest capitol?
11. Care sunt utiliz rile analizei granulometrice?
Capitolul 5
Porozitatea rocilor colectoare
5.1. Defini ii i generalit i
Proprietate esen ial a rocilor colectoare, porozitatea reprezint
acea caracteristic a lor de a prezenta goluri, denumite pori. De
porozitate este legat capacitatea de nmagazinare a hidrocarburilor
de c tre rocile colectoare.
Pentru a intui mai bine semnifica ia faptului c rocile con in spa ii
libere, n figura 5.1. este prezentat o imagine ob inut la microscopul
electronic pe o suprafa lefuit dintr-o gresie. Prima remarc ce se
poate face este aceea a neregularit ii spa iului numit por. Aceast
neregularitate are n vedere forma general , conturul i suprafa a carel
delimiteaz .
Se definesc trei volume care caracterizeaz o roc sau un material
poros oarecare: volumul de minerale sau, dup caz, de material solid,
75
Vm, volumul de pori, Vp i volumul brut, Vb. Volumul brut reprezint
volumul total al rocii sau al
a) b)
Fig. 1.5.1. Imaginea unor pori dintr-o gresie ob inut la microscopul electronic.
a) m rire de 170 ori; b) m rire de 510 ori.
mediului poros, privit ca un corp solid delimitat se suprafa a exterioar
optic sesizabil . n principiu, cel de al treilea volum este suma primelor
dou .
Ponderea porilor n alc tuirea rocii este cuantificat printr-o
m rime care se numete coeficient de porozitate, m. Pentru uurin a
exprim rii, n literatura de specialitate coeficientul de porozitate este
denumit pe scurt, porozitate. Aceast conven ie va fi respectat i n
lucrarea de fa . n afar de simbolul m, se mai folosesc simbolurile ,
sau . Rela ia de defini ie este urm toarea:
b
p
V
V
m (5.1.)
sau, innd seama de rela ia dintre volume,
76
b
m
V
m 1V . (5.2.)
Rela iile de mai sus nu prezint nici un fel de echivoc pentru
rocile sau materialele neconsolidate unde porii formeaz un spa iu
continuu. Rocile consolidate con in, ns , i spa ii goale izolate de
re eaua de pori. Acestea s-au format, mai ales, prin precipitarea
mineralelor n cursul proceselor de litifica ie. Aparent, aceti pori izola i
fac parte din masa rocii, fiind cuprini n volumul Vm. Numai sf rmarea
rocii scoate la iveal porii necomunican i.
Pentru a eviden ia acest fapt, se definesc dou porozit i:
porozitatea absolut, ma, n care Vm are semnifica ia men ionat mai
sus (ca volum de minerale) i porozitatea efectiv, me, n care Vm
include i porii necomunican i. Altfel spus, porozitatea efectiv ia n
considerare numai porii comunican i, iar porozitatea absolut volumul
total de pori, comunican i i necomunican i. ntre cele dou porozit i
exist rela ia:
a e m m (5.3.)
Defini iile precedente sunt valabile pentru toate tipurile de roci,
inclusiv pentru rocile fisurate. De altfel, fisurile nu sunt altceva dect
pori de o form special .
Marea varietate de roci, diferite prin genez , prin compozi ie
mineralogic sau granulometric , prin structur .a., impune unele
preciz ri referitoare la pori, pentru ca pe aceast baz s se poat face
i unele clasific ri.
O prim distinc ie se face ntre porozitatea primar i cea
secundar .
Porozitatea primar se refer la porii forma i odat cu roca, de
exemplu spa iile r mase ntre fragmentele rocilor detritice.
Porozitatea secundar se refer la porii forma i ulterior, prin
procese mecanice sau fizico-chimice, cum ar fi fisurile formate prin
dizolvarea mineralelor de c tre apa de circula ie. Distinc ia dintre cele
dou tipuri de porozit i este numai formal . Nu exist posibilitatea
eviden ierii clare a porilor primari de cei secundari, iar ponderea celor
dou tipuri de pori difer mult de la o roc la alta. mp r irea
men ionat se face mai mult pentru a eviden ia existen a unei dinamici
n formarea porozit ii unei roci. Coexisten a celor dou tipuri de
porozitate este mai evident la rocile fisurate.
O alt clasificare are n vedere natura rocii: detritic sau de
precipita ie. Pentru prima se definete o porozitate intergranular , iar
pentru a doua o porozitate matricial.
77
Rocile fisurate au o porozitate dual: una matricial, ca raport
ntre volumul porilor matriciali i volumul brut al rocii, i alta fisural,
ca raport ntre volumul fisurilor i volumul brut. Porozitatea total este
suma celor dou . Porozitatea matricial se folosete i cu o accep iune
limitat , ca raport ntre volumul porilor matriciali i volumul matricii,
f cnd abstrac ie de existen a fisurilor, adic din volumul brut al rocii
se scade volumul fisurilor, i are ca semnifica ie porozitatea rocii de
precipita ie nainte de apari ia fisurilor. Categoriile de porozitate
specifice rocilor de precipita ie fisurate pot fi extinse, dar cu precau ie,
i pentru rocile detritice consolidate fisurate.
O categorie special de porozitate o reprezint porozitatea
dinamic . Aceasta ia n considerare doar par ial volumul de pori
comunican i i anume acea parte prin care are loc curgerea fluidelor.
Acest tip de porozitate a fost studiat pe larg, prin experimente
interesante, de Orkin [29] i Manolescu [12]. Dup opinia noastr ,
aspectele legate de porozitatea dinamic au o valoare conceptual
important , dar valoarea practic , dei de prim ordin, este dificil de pus
n eviden .
Problema mic rii fluidelor n pori va fi analizat n dou din
capitolele urm toare: 10. i 17, aa nct referirile la porozitatea
dinamic vor fi f cute n capitolele respective. Ceea ce este uor de
intuit, este faptul c porozitatea dinamic este mai mic dect cea
efectiv , datorit simplului motiv c exist zone cu fluid sta ionar.
Sunt implicate mai multe mecanisme, cum ar fi adsorb ia sau blocarea
n microcapcane, care nu vor fi discutate aici. Dac se privete
imaginea din figura 5.1. se pot observa micile cavit i laterale n care,
chiar i la viteze de curgere mai mai dect cele din z c minte (care
sunt de ordinul a c iva cm/zi) fluidele sunt sta ionare.
Un caz special de pori este definit pentru rocile argiloase. Touret
.a. [83] introduce no iunea de por interagregat. Figura 5.2. ilustreaz
foarte bine aceast no iune.
Dup cum se poate observa, apa este fixat fie n interiorul
particulei de mineral, apa planar , fie ntre particule, n interiorul
agregatului de particule, fie ntre agregatele de particule. Spa iile de
cantonare a apei din interiorul agregatelor de particule sau dintre
agregate reprezint porii interagregat. Dup cum se poate observa pe
figur , dimensiunea acestor pori este extrem de mic , adic de ordinul
micronilor. O particularitate important este i aceea c gradul
78
Fig. 1.5.2. Aspectul schematic al porilor interagregat [83].
de comunicare al acestor pori cu spa iul nconjur tor este foarte limitat,
iar la presiuni litostatice mari (adncimi mari, dar nu foarte mari),
comunicarea inceteaz , devenind pori necomunican i.
4.2. M rimea porozit ii rocilor
n cele ce urmez , aten ia se va ndrepta exclusiv c tre
porozitatea efectiv , iar simbolul m va avea aceast semnifica ie, f r
a se mai men iona acest lucru. Faptul este justificat de interesul practic
pe care l prezint aceast porozitate din punctul de vedere al
capacit ii de nmagazinare a rocilor colectoare.
Valoarea porozit ii unei roci depinde de mul i factori, ntre care:
compozi ia mineralogic i cea granulometric , adncimea la care se
afl roca, gradul de cimentare sau de fisurare.
Porozitatea unei roci nu poate fi evaluat pe cale teoretic ,
complexitatea i variabilitatea formelor i dimensiunilor porilor f cnd
imposibil un astfel de demers.
Exist un model de roc , aa-zisa roc fictiv , pentru care se
poate calcula exact porozitatea. Roca fictiv reprezint un agregat de
sfere cu aceeai raz . Aezara sferelor este regulat , formnd o re ea.
n figura 5.3. sunt reprezentate trei aranjamente: a) re ea cubic
primitiv sau P, cea mai pu in compact , n care centrele sferelor sunt
aezate n col urile unui cub i sunt tangente ntre ele; b) re ea
romboedric n care pachetele de sfere au centrele decalate n mod
79
simetric fa de centrele pachetului de dedesubt (vezi detaliul d din
figur ; c) re ea hexagonal sau cubic F, cu aranjamentul cel mai
compact, asem n toare cu precedenta, cu deosebirea c centrele
sferelor dintr-un pachet formeaz o re ea triunghiular .
n fapt, din punct de vedere geometric toate sunt re ele
romboedrice dar cu unghiuri diferite.
Fig. 5.3. Schematizarea conceptului de roc fictiv :
a) re ea cubic ; b) re ea romboedric ; c) re ea tetraedric ;
d) dimensiunea elementului constitutiv pentru re eaua romboedric .
Din considerente geometrice simple, nereproductibile aici, se
poate ob ine porozitatea unei roci fictive, n func ie de gradul de
compactizare al aranjamentului sferelor, m surat prin unghiul mic, ,
al romboedrului elementar de aezare a sferelor, care variaz ntre
600 la re eaua tetraedric i 900 la re eaua cubic . Rela ia
pentru porozitate este urm toarea:
( )

6 1 cos 1 2cos
1
+
m (5.4.)
80
Pentru 600 , rezult m 0,2596 sau 25,96%, iar pentru 900
rezult m 0,47,64 sau 47,64% . Evident, pentru valori intermediare ale
unghiului , valorile porozit ii se ncadreaz ntre limitele de mai sus .
O prim constatare important este aceea c gradul de
compactizare al sferelor are o influen mare asupra porozit ii:
aproape de la simplu la dublu. O a doua constatare, la fel de
important , este aceea c n rela ia (5.4.) nu apare raza sferelor. Cu
alte cuvinte, indiferent de dimensiunea sferelor, la acelai aranjament,
corespunde aceeai porozitate. La prima vedere s-ar putea crede c
porozitatea scade cu dimensiunea sferelor. Acest lucru este, ns , fals.
Ceea ce difer este dimensiunea i, n mod corespunz tor, num rul
sferelor, respectiv al spa iilor dintre sfere, i nu volumul lor i, implicit,
porozitatea.
Dac la o roc fictiv n re ea cubic s-ar ad uga un num r de
sfere egal cu num rul de goluri dintre sfere i cu raza egal cu ( 3 1)
din raza sferelor care formeaz roca fictiv considerat , adic
dimensiunea maxim de sfer care se nscrie ntre sferele re elei,
volumul porilor va sc dea exact cu volumul tuturor sferelor mici
intercalate ntre sferele mari. Porozitatea va sc dea de la 0,4764 la
0,3683 sau de la 47,64% la 36,83%. Continund procedeul, adic
ad ugarea de sfere mici n spa iile r mase libere, va rezulta, n mod
evident, o sc dere continu a porozit ii.
Din acest ra ionament se deduce concluzia c neuniformitatea
compozi iei granulometrice face ca porozitatea s fie mic , cu att mai
mic , cu ct neuniformitatea este mai mare, prin mecanismul de
intercalare a granulelor mici n spa iile libere dintre cele mari ar tat
mai sus.
Granulele de nisip care formeaz rocile colectoare se abat, mai
mult sau mai pu in, de la forma sferic . Dac ntre sfere exist un
contact punctiform, ntre granulele reale exist o anumit suprafa de
contact. Asta face ca "centrele" granulelor s fie mai apropiate ntre
ele, adic , pentru acelai aranjament de re ea, aezarea s fie mai
compact , iar porozitatea mai mic , dar nu mult mai mic .
Plecnd de la considerentele de mai sus, este uor s se
eviden ieze influen a adncimii asupra porozit ii. n fond, nu este
vorba de o influen explicit , ci de faptul c adncimea la care se afl
roca, mai precis presiunea litostatic de la adncimea respectiv
determin , aa cum s-a v zut n capitolul 2, unele transform ri, ntre
care i compactarea rocilor detritice. Compactarea reduce distan a
dintre particulele rocii prin aezare, prin deformare, precum i prin
dispunerea granulelor fine ntre cele grosiere. n figura 5.4. este schematizat
influen a adncimii asupra porozit ii.
81
Se poate observa uor c exist o slab corelare ntre porozitate
i adncime. Zona 1 din figur cuprinde cca 60% din valorile ntlnite,
zonele notate cu 2 cte aproximativ 14%, iar zonele 3 cuprind cazurile
de excep ie cu cte aproximativ 1%. Lipsa unei foarte bune corel ri
ntre porozitate i adncime este legat i de faptul c n decursul
timpului, o roc poate fi la o anumit adncime dup ca a fost la o
adncime i mai mare, ca urmare a fenomenului de ridicare a scoar ei
terestre n anumite zone sau ca urmare a eroziunii importante a
stratelor de deasupra.
R mnnd la categoria de roci analizate pn aici, aceea a
rocilor detritice, se mai poate ad uga i influen a gradului de
cimentare. Punctul de
Fig. 5.4. Varia ia porozit ii cu adncimea
plecare este roca neconsolidat , despre care s-a discutat pn aici.
Particulele sau depunerile de minerale care reprezint cimentul rocii,
ocup o parte a spa iului dintre granulele rocii, adic din acea parte
care d porozitatea rocii. Este lesne de n eles c , fa de roca
neconsolidat , roca consolidat are o porozitate mai mic . Nu trebuie,
ns , extrapolat afirma ia de mai sus. Exist numeroase roci
consolidate cu porozitate mai mare dect unele roci neconsolidate.
Dar, dac dou roci au o compozi ie granulometric foarte
asem n toare, cu excep ia materialului de cimentare, pentru acelai
grad de compactare, roca neconsolidat va fi mai poroas dct cea
consolidat .
Porozitatea total a rocilor fisurate depinde de porozitatea
matricii i cea a fisurilor. n ceea ce privete porozitatea matricial ,
aceasta depinde ntr-o m sur important de compozi ia mineralogic
i de geneza rocii, respectiv de mediul de sedimentare, de durata lui,
82
de prezen a organismelor etc. Adncimea influ-en eaz ntr-o m sur
nesemnificativ aceast porozitate.
Cele mai multe roci de precipita ie au porozit i matriciale de
sub 10%, chiar de sub 5%. Numai prezen a important a vacuolelor de
dimensiune mare face ca porozitatea matricial se dep easc
valoarea de 10%.
La rndul ei, porozitatea fisural depinde n cea mai mare
m sur de densitatea i de deschiderea fisurilor. Re elele de fisuri dau
o porozitate cuprins ntre 0,01 i 2%, iar sistemele de macrofisuri dau
o porozitate de sub 0,5%. Fisurile izolate contribuie n mod
nesemnificativ la porozitatea fisural .
Din valorile men ionate mai sus rezult c sistemul de fisuri are o
importan secundar n capacitatea de inmagazinare a
hidrocarburilor. Rolul lor
major este dat de capacitatea mare de curgere, respectiv de
permeabilitatea mare conferit rocilor (vezi cap. 10.).
n tabela 5.1. sunt date cteva valori orientative ale porozit ii
pentru diferite tipuri de roci.
Tabela 1.5.1. Valori orientative pentru porozitatea rocilor.
Tipul de roc Porozitatea
, %
Roci eruptive 1
Marne 4
Calcare i
dolomite
5
Gresie 15
Nisip 35
Argil 50
Cret 53
Geluri 55
Diatomit 90
Aceste valori nu trebuie considerate ca valori aplicabile pentru
calcule. Acelai tip de roc poate avea porozit i ntr-un domeniu foarte
larg, de la simplu la dublu sau chiar mai mult.
5.3. Determinarea porozit ii rocilor
Porozitatea rocilor se determin pe cale direct , pe carote i pe
cale indirect , prin metode geofizice i hidrodinamice.
Metodele geofizice se bazeaz pe m surarea unor parametri n
gaura de sond netubat i estimarea porozit ii pe baza unor corel ri,
teoretice i statistice. Aceste corel ri pleac de la m sur tori paralele,
de laborator i geofizice, pe carote, n condi ii de satura ie bine
controlate. La aceast or exist o baz de date extrem de larg ,
83
pentru toate tipurile de carotaj, pentru o gam complet de roci i de
condi ii posibile. O prezentare exhaustiv se g sete n cursul de
geofizic de sond [66]. Cele mai importante metode geofizice sunt:
carotajul electric, carotajul acustic i carotajul radioactiv. Fiecare din
aceste metode are mai multe variante.
Metodele geofizice prezint i anumite sl biciuni. Unele sunt
cauzate de lipsa cunoaterii distribu iei spa iale a fluidelor n roc la
momentul m sur rii, de care depind ntr-o m sur important m rimile
geofizice m surate i care este o func ie complex , n special de
capacitatea de udare a rocii (v. cap. 16) i de varia iile de litofacies la
toate sc rile (de la micro la mega). Altele sunt cauzate de invazia
filtratului din fluidul de foraj (uneori i a solidelor sau chiar a fluidului)
foarte greu de controlat i imposibil de descris. Consecin a direct este
modificarea st rii de satura ie n zona din jurul sondei, tocmai zona
care urmeaz a fi investigat . Procesul de modificare a st rii de
satura ie se produce atta timp ct se men ine contactul dintre roc i
fluid. Exist cteva modele teoretice i empirice de estimare a gradului
de invazie a filtratului n stratul productiv, dar s-a dovedit c sunt
departe de a fi precise. R mn necunoscute raza de invazie (variabil
cu adncimea datorit , n special, varia iilor de litofacies) i gradul de
dezlocuire a fluidelor de z c mnt, neuniform pe raz . Situa ia se
complic dac ntre roc i fluidul de travarsare a forma iunii
productive are loc o interac iune fizico-chimic , cum este, de exemplu,
hidratarea mineralelor argiloase.
Singura posibilitate de a certifica valorile de porozitate ob inute
prin metodele geofizice este aceea de a colecta, n paralel, probe de
roc , (prin carotaje mecanice, probe laterale i de sit ) i de a corecta,
prin suprapunere, parametrii ecua iilor de calcul a porozit ii. Precizia
sporete dac se execut , pe acelai interval de adncime, mai multe
tipuri de carotaj.
Meritul cel mai mare al m sur torilor geofizice este acela de a
pune la dispozi ie valori ale porozit ii pe toat deschiderea stratului
productiv, n toate sondele de pe structur , ceea ce permite ob inerea
unei imagini globale a porozit ii z c mntului. Se pot identifica
pachetele de roc cu porozitate apropiat , cu continuitate litologic ,
imperios necesare pentru calculul volumului de pori din z c mnt.
Metodele de investiga ie hidrodinamic a z c mintelor de
hidrocarburi nu au n vedere determinarea porozit ii. Totui, din
m sur torile de presiune la deschiderea sondelor sau din testele de
interferen , se poate determina volumul de pori din zona de influen
a sondei i, respectiv, porozitatea efectiv [67]. Valorile ob inute sunt
valori medii pe un volum mare de z c mnt. Prin compara ei cu
84
celelalte metode de determinare, poate furniza o bun posibilitate de
corelare i de corec ie.
Metodele de determinare direct pe carote sunt numeroase i
variate, dat fiind interesul multor domenii tehnice pentru aceast
proprietate.
Literatura de specialitate n acest domeniu este deosebit de
vast . Exist zeci de aparate pentru determinarea porozit ii n
laborator.
n principiu, sunt necesare dou din cele trei volume care se
refer la porozitatea rocilor: volumul brut, Vb, volumul de pori, Vp,
i/sau volumul de minerale, Vm,. Cele mai multe metode presupun
determinarea volumului brut i a unuia din celelalte dou .
n cele ce urmeaz , vor fi tratate foarte succint cteva metode
de determinare a volumelor men ionate. Descrierea detaliat a
metodelor se g sete n [18].
Volumul brut se determin pe cale geometric la probele
paralelipipedice i cilindrice sau prin m surarea volumului de fluid pe
care l dezlocuiete cu ajutorul unui picnometru. n cel de al doilea caz,
m sur toarea este corect dac nu intr fluid de dezlocuire n prob i
dac nu r mn bule de aer prinse n capcane capilare la suprafa a
probei. Sunt dou posibilit i: fie se satureaz proba cu un fluid inert i
cu tensiune superficial mic (petrol lampant, toluen etc), fie se
folosete mercurul care nu intr n porii probei la presiuni mici, din
gama presiunilor de lucru.
Balan a Westman folosete principiul lui Arhimede. Este
m surat for a necesar submergen ei probei n mercur, egal cu
greutatea mercurului dezlocuit, propor ional , la rndul ei, cu volumul
brut.
Determinarea volumului brut al nisipurilor neconsolidate este o
problem dificil , mai ales pentru probele conven ionale (v. anexa 2).
Refacerea gradului de compactare din z c mnt se realizeaz prin
introducerea probei ntr-o celul cilindric i exercitarea unei presiuni
egale sau pu in superioare presiunii litostatice cu ajutorul unui piston,
ac ionat de o pres hidraulic . Rezultatul nu este foarte sigur, tasarea
natural fiind diferit de cea artificial .
Volumul de pori sau volumul de minerale se determin , n mod
curent prin trei metode.
Porozimetrul Boyle-Mariotte, a fost construit n numeroase
variante. Schematizarea unui astfel de aparat este ar tat n figura
5.5.
85
Fig. 5.5. Schema unui porozimetru Boyle-Mariotte.
Proba se introduce ntr-un vas de volum cunoscut, V1, i se crete
presiunea la valoarea p1, de 4...5 bar prin introducerea unui gaz (azot,
heliu sau aer). Prin intermediul robinetului Ra se realizeaz comunica ia
cu un alt vas de volum V2, presiunea scade pn la o valoare p2.
Presiunile n cele dou vase se m soar cu manometrele M1 i M2.
Opera ia se repet , pornind de la aceeai presiune p1, f r prob n
aparat. n acest caz, presiunea va atinge valoarea p2 > p2, deoarece
volumul ocupat de gaz este mai mare exact cu volumul p r ii solide a
rocii, Vm. Num rul de moli de gaz din celula f r prob este, evident,
mai mare.
Scriind de dou ori legea lui Boyle-Mariotte se ob ine:
p1(V1 Vm ) p2 (V1 Vm +V2 )
(5.5.)
( ) p1V1 p2 ' V1 +V2
(5.6.)
Din cele dou rela ii se ob ine:
1
1 2
2 2
2
1 '
'
V
p p
p p
p
Vm p

(5.7.)
Pentru ca precizia determin rii s creasc , se face corec ia de
neidealitate prin folosirea factorului Z.
O posibilitate de a determina volumul de pori comunican i este
aceea de a evacua aerul din prob prin relizarea unui vacuum naintat
i m surarea volumului de aer extras. Volumul acestuia reprezent o
bun aproximare pentru volumul de pori comunican i. Precizia crete
pe m sur ce vacuumul este mai avansat, adic volumul de aer r mas
n prob este mai mic. Un aparat de acest fel este porozimetrul
Washburn-Bunting (v.[18]).
O metod de determinare a volumului de pori comunican i este
i saturarea probei cu un lichid. Proba este cnt rit nainte i dup
saturare. Prin mp r irea creterii de mas la densitatea lichidului se
86
ob ine volumul de lichid din prob , adic volumul de pori comunican i.
Saturarea complet cu lichid nu este uor de ob inut. O discu ie
complet este prea ampl pentru a fi prezentat aici (v. [18]).
Problemele care apar n determinarea porozit ii sunt legate mai
pu in de metoda sau aparatul folosit dar mai mult de alterarea probelor
de roc . Aceste probleme sunt prezentate pe larg n anexa 2. Vom
aminti aici doar cazul rocilor neconsolidate cnd trebuie ref cut gradul
de consolidare, cazul rocilor fisurate cnd fisurile se pot l rgi i cazul
rocilor care con in minerale argiloase cnd pot ap rea transform ri
ireversibile cu modific ri ale volumului de pori, mai ales datorit
modific rii echilibrului ntre aceste minerale i apa de contact. O alt
dificultate poten ial rezult din apari ia cristalelor din mineralele
dizolvate n apa de z c mnt n procesele de carotare, transport i
preg tire a probelor, mai ales n cazul z c mintelor de gaze.
Metodele de determinare a porozit ii se fac, de regul , la
presiunea atmosferic sau la presiuni sc zute i la temperatura din
laborator, mult diferite de cele din z c mnt. n capitolul 9 este
discutat pe larg modificarea volumului de pori prin modificarea
presiunii litostatice i a presiunii fluidelor din pori. Van der Knaap a
propus urm toarele corel ri pentru corectarea porozit ii m surate n
laborator, ms:
m m 0,000337 p0,3 s (5.10.)
pentru gresii i
m m 0,0000432 p0,42 s . (5.11.)
pentru calcare. n aceste rela ii, presiunea, p, reprezint presiunea
efectiv , adic diferen a dintre presiunea litostatic i cea hidrostatic .
n ultimii ani a fost adaptat pentru determinarea porozit ii
efective i radiografia neutronic [111], principial asem n toare cu
tomografia cu raza X prezentat n capitolul 4.
Foarte recent, n anul 2003, a fost pus la punct o nou metod
de determinare a porozit ii efective folosind rezonan a magnetic
nuclear [112]
Determin rile pe carote sunt aproape totdeauna insuficiente,
att pentru a cuprinde toat grosimea forma iunii productive ct i
pentru toat suprafa a productiv . F r a mai eviden ia dificult ile pe
care aceast lips de informa ii le creaz celor care proiecteaz
exploatarea z c mntului, vom sublinia numai faptul c efectele
necunoaterii se traduc n pagube importante determinate de calculul
inexact al resurselor de hidrocarburi. n mod obinuit se procedeaz la
integrarea tuturor informa iilor disponibile: analize de carote, diagrafii
87
diverse (carotaj acustic de vitez , carotaj electric cu microdispozitive,
carotaj neutronic, carotaj de densitate) i cercetarea hidrodinamic .
Pentru valori medii pe z c mnt se recurge la prelucrarea
statistic a tuturor informa iilor prin metode specifice, care nu fac
obiectul lucr rii de fa . Pentru detalii, vezi [88,89]
Aplica ia 1.
S se calculeze porozitatea unei probe de roc cu urm toarele caracteristici:
Masa probei uscate: mm = 104,1 g;
Masa probei saturat cu ap : mb = 120,2 g;
Densitatea apei: a = 1001 kg/m3;
Masa probei saturate cufundat n ap : mc = 64,7 g.
Aceasta este porozitatea efectiv sau cea absolut ? Care este cea mai
probabil compozi ie mineralogic a rocii i de ce?
R spuns
1. Determinarea volumului de pori.
Masa apei din pori este: ma = mb mm = 16,1 g.
Volumul apei din pori: Va = ma / a = 16,08 cm3
Presupunnd c proba este complet saturat cu ap , volumul de pori este
Vp = 16,08 cm3.
2. Determinarea volumului brut.
Volumul mineralelor rocii este: Vm =(mm mc)/ a = 39,36 cm3
Volumul brut Vb = Vm + Vp = 55,44 cm3.
3. Porozitatea : m = Vp/Vb = 0,29 = 29%.
Porozitatea este cea efectiv deoarece volumul de pori s-a determinat prin
intermediul volumului de ap care satureaz proba, care a p truns, evident,
numai n porii comunican i.
4. n primul rnd este vorba de o prob consolidat . Este probabil s fie o gresie
provenit dintr-un nisip relativ uniform i nu foarte compact. Un nisip uniform bine
tasat are porozit i de ordinul a 25%. Dac este i neuniform porozitatea este nc
mai mic , iar dac are i material de cimentare, porozitatea este i mai mic .
Aplica ia 2.
S se estimeze sc derea porozit ii unei roci datorit umfl rii mineralelor
argiloase con inute, n condi iile n care numai o parte din acestea vin n contact
cu apa. Se cunosc: porozitatea ini ial , m=35%, coeficientul de umflare, a) cu=3
sau b) cu=6, frac ia de minerale argiloase, 1) fa=1%, 2) fa=5% sau 3) fa=10%. Se
vor considera trei situa ii pentru partea mineralalor argiloase care vin n contact
cu apa: ) fah=30% , ) fah=50% i ) fan=100%.
R spuns
Creterea de volum a mineralelor argiloase dintr-un metru cub de roc , care
reprezint , n acelai timp sc derea porozit ii de la m la m este dat de rela ia:
m fah fa (cu 1) (1m)
Aplic ia numeric a rela iei pentru datele problemei este dat n tabela
urm toare:
cu fa, fah, m, m,
88
% % % %
3
1
30 0,4 34,6
50 0,6 34,4
100 1.3 33,7
5
30 2,5 32,5
50 4,2 30,8
100 8.5 26,5
10
30 3,9 31,1
50 6,5 28,5
100 13 22,0
6
1
30 1,0 34,0
50 1,6 33,4
100 3,2 32,8
5
30 6,2 28,8
50 10,5 24,5
100 21,5 13,5
10
30 9.8 25,2
50 16,2 18,8
100 32.5 2,5
Se poate observa intervalul mare de valori ale porozit ii m, datorit
condi iilor foarte diverse privind frac ia de minerale argiloase hidratabile i
coeficien ii de umflare.
n realitate, este greu de presupus un proces care s duc la valori foarte
mici ale porozit ii, pentru c , pe m sur ce are loc micorarea volumului porilor,
are loc i micorarea dimensiunii acestora, concomitent cu crearea de blocaje
locale n zona constric iilor, astfel c accesul apei devine din ce n ce mai limitat.
ntreb ri i probleme
1. Care sunt categoriile de pori dintr-o roc ?
2. De ce porozitatea i coeficientul de porozitate se folosesc cu acelai sens?
Este corect aceast extrapolare?
3. De ce porozitatea absolut este mai mare dect cea efectiv ?
4. Care din porozit ile definite n acest capitol este n leg tur direct cu
capacitatea de nmagazinare a hidrocarburilor de c tre roci?
5. Cnd porozitatea fisural este mai mare: cnd porozitatea matricial este
mare, sau cnd porozitatea matricial este mic ?
6. Ce leg tur exist ntre vrsta rocii (n sensul stadiului litific rii) i
porozitate? Care este evolu ia porozit ii n timp, pn la finalizarea
litific rii?
7. Care sunt limitele de varia ie a porozit ii intergranulare? Dar a porozit ii
duale?
8. Care este leg tura ntre curba de frecven granulometric i porozitatea
rocii? Se poate g si o rela ie direct ?
9. Cum se explic tendin a de sc dere a porozit ii cu adncimea? Dar de ce
corela ia ntre porozitate i adncime este slab ?
10. Alc tui i un tabel care s cuprind punctele tari i cele slabe ale
metodelor de determinare a porozit ii. Criteriile de compara ie sunt
precizia i utilitatea acestor metode.
89
Capitolul 6
Suprafa a specific a rocilor colectoare
90
Un corp solid este caracterizat, din punct de vedere geometric,
printre altele, de o arie i de un volum. La corpurile pline aria se
refer la suprafa a exterioar . n schimb, la corpurile poroase, adic
la corpurile solide care au goluri interioare, cum sunt rocile consolidate,
sau agregatele detritice, aria se refer la toat suprafa a accesibil ,
adic la suprafa a care poate lua contact cu un gaz (contactul cu
lichidele poate fi limitat de o serie ntreag de fenomene; (v. cap. 3.).
n cazul agregatelor de granule (nisipuri petrolifere, materiale de
construc ie, catalizatori sub form de pulbere etc.), aceast arie
reprezint suma ariilor tuturor granulelor, acceptnd c ntre ele
contactul este punctiform, ceea ce reprezint doar o aproxima ie.
Suprafa a specific a unei roci (ca, de altfel, a oric rui corp solid
poros) este aria cumulat a porilor comunican i dintr-n volum brut de
roc egal cu unitatea. Se poate observa c exist o coresponden
direct ntre porozitatea efectiv i suprafa a specific . Ambele se
refer la un volum brut unitar; porozitatea este m sura volumului
porilor iar suprafa a specific este m sura ariei porilor. Cu toate
acestea, dup cum se va vedea mai departe, ntre valorile porozit ii i
suprafe ei specifice ale unui mediu poros nu exist nici o corela ie.
Notnd cu As suprafa a specific , cu Ap aria porilor, respectiv aria
cumulat a granulelor i cu Vb volumul brut al rocii, se poate scrie
rela ia de defini ie a suprafe ei specifice, astfel:
b
p
s V
A
A (6.1.)
Este uor de observat c dimensiunea acestei m rimi este
inversul lungimii, iar unitatea de m sur esme m -1. Mai sugestiv este
o unitate de m sur ad-hoc, anume, m 2/m3, sau, nc mai folosit ,
ha/m3.
n unele domenii ale tehnicii, n locul volumului brut se folosete
ca m rime de referin pentru suprafa a specific masa rocii sau a
materialului n cauz . Astfel, unitatea de m sur devine m 2/kg.
Principala restric ie care privete rocile este aceea c sunt alc tuite
din mai multe minerale cu densit i diferite. Uneori este util i o
alt defini ie pentru suprafa a specific , mai ales pentru studiului
fenomenelor de interac iune fizico-chimic , cum ar fi reac ia chimic a
mineralelor rocii cu solu iile acide (v. cap. 3). Aceast defini ie are n
vedere volumul de pori n locul volumului brut, astfel nct suprafa a
specific , Asp, va fi raportul dintre aria porilor comunican i i volumul
lor:
sp s A
m
A 1m (6.2.)
91
Calculul geometric al suprafe ei specifice este posibil doar pentru
roca fictiv (un ansamblu de sfere egale). Dac se folosesc nota iile din
cap.1.6, volumul tuturor sferelor dintr-un volum brut de roc este dat
de rela ia:
m ( ) b V 1m V .
(6.3.)
Pe de alt parte,
V nv m , (6.4.)
unde n este num rul de sfere, iar v este volumul unei sfere.
Din egalitatea celor dou , se poate scrie:
( )
v
n 1m Vb . (6.5.)
Aria total a celor n sfere de arie a, din volumul brut, Vb este:
As n a . (6.6.)
Cunoscnd raportul:
6

a
v , (6.7.)
se poate scrie expresia suprafe ei specifice:
( )
b
b
s V
a
v
m V
A

1
(6.8.)
sau
( )

As m
6 1 .
(6.9.)
Aceast expresie se poate folosi n dou scopuri: pentru a stabili
ordinul de m rime al suprafe ei specifice a rocilor detritice i ca punct
de plecare pentru evaluarea suprafe ei specifice a rocilor detritice
reale.
Dup cum s-a ar tat n capitolul 5., porozitatea unei roci fictive
nu de-pinde de dimensiunea sferelor, n schimb, depinde de aezarea
lor, n limite destul de largi, aproape de la simplu la dublu (spre
exemplu, m = 0,2596 la aezarea ntr-o re ea tetraedric i m =
0,4764 la aezarea ntr-o re ea cubic ).
Suprafa a specific depinde i de dimensiunea sferelor i de
aezarea lor. Rezult de aici c nu exist nici o corelare ntre porozitate
i suprafa a specific .
92
Tabela 1.6.1. Suprafa a specific a unei roci fictive cu m=30%.
,mm 1 0,316 0,1 0,0316 0,01 0,0031
6
0,001
As ,ha/
m3
0,36 1,14 3,60 11,4 36 114 360
n tabela 6.1. sunt date valorile orientative ale suprafe ei
specifice a ro- cilor fictive. Pentru agregate formate din granule de alte
forme, n [12] sunt prezentate tabele pentru suprafe ele specifice.
Este lesne de observat c suprafa a specific este enorm fa
de reprezentarea mintal curent . Pentru o dimensiune grosier (1
mm), un metru cub de roc cuprinde o suprafa apropiat de cea a
unui teren de fotbal...
Pentru a evalua suprafa a specific a rocilor detritice, vom
considera mai nti un agregat de sfere alc tuit din sfere de diferite
diametre, caracterizat de mul imea perechilor i is (nota iile sunt
cele folosite n capitolul 4.).
Plecnd de la defini ia frac iei granulometrice ( s i = mi/m), se
poate scrie urm toarea expresie pentru aceast frac ie:
( ) b
i i
i V m
v s n

1 . (6.10.)
Rearanjnd, rezult :
( )
i
b
i i V
n s 1 m V . (6.11.)
Suprafa a specific va fi:
s i i A n a , (6.12.)
adic ,
( )
i
i
s
A m s

6 1 .
(6.13.)
Dac se noteaz cu eA diametrul echivalent al agregatului din
punct de
vedere al suprafe ei specifice, se ob ine, pentru aceasta, urm toarea
expresie:
( )
eA
s
A m

6 1 ,
(6.14.)
unde


i
i
eA
1 s . (4.6.)
93
Semnifica ia fizic a diametrului echivalent este urm toarea: un
agregat de sfere de diametre diferite, cu compozi ie granulometric
cunoscut , are aceeai suprafa specific cu roca fictiv din sfere de
acest diametru.
n realitate, particulele unei roci nu au form sferic i nici nu au
suprafa a neted . Pentru a extinde rela ia de calcul i pentru rocile
reale, este necesar corec ia de nesfericitate i de rugozitate a
particulelor rocii prin multiplicarea valorii ob inute cu rela ia (6.14.) cu
un coeficient t care, pentru un anizotropism moderat, are valori
cuprinse ntre 1,2 i 1,5.
n ceea ce privete influen a rugozit ilor asupra ariei
particulelor, este interesant de invocat aa-zisul efect de m rire a
litoralului. Acesta const n aceea c odat cu m rirea sc rii de
observa ie a unui contur neregulat, lungimea lui crete. Ori, procesele
de adsorb ie i, n general, fenomenele de interac iune solid-fluid, se
desf oar la scar molecular , aa nct toate microneregu-larit ile
granulelor contribuie la valoarea suprafe ei specifice.
n consecin , se poate afirma c determinarea suprafe ei
specifice a rocilor neconsolidate este o opera ie paralel cu
determinarea compozi iei granulometrice. O corec ie necesar ar fi
luarea n considerare a densit ii diferite a frac iilor granulometrice, n
m sura n care acestea nu sunt alc tuite prepon-derent dintr-un
anumit mineral.
O situa ie special o reprezint rocile sau frac iile granulometrice
care con in particule cu un grad mare de anizotropie, particule plate
sau aciculare. Suprafa a lor n raport cu volumul este mult mai mare
dect la o sfer . n acelai timp, suprafa a de contact dintre particule
este mult mai mare dect la particule rotunjite. De aceea, n mod
obinuit, nu se fac corec ii din acest punct de vedere.
Pentru a ilustra ordinul de m rime al suprafe ei specifice a unor
tipuri de roci detritice, n tabela 6.2. sunt prezentate valori pentru
cazurile extreme ale porozit ii i coeficientului de nesfericitate.
Tabela 1.6.2. Valori orientative ale suprafe ei specifice a rocilor detritice,
ha/m2.
Clasa
granulomet
ric , mm
Denumirea
rocii
european /
american
m= 40% m = 20%
t=1,2 t=1,5 t=1,2 t=1,5
94
5 2
psefite/rudite
1 0,05
psamite/renite
0,05 0,005
aleurite/siltite
0,005 0,0005 pelite/lutite I
0,0005 0,00005 pelite/lutite
II
0,09-0,22 0,11-
0,27
0,47-8,64 0,54-
10,8
8,64-86,4 10,8-
108
86,4-864 108-
1080
864-8640 1080-
10800
0,12-0,29 0,14-
0,36
0,58-12 0,72-14
12-120 14-
140
120-1200 140-
1400
1200-12000 1400-
14000
Rocile detritice consolidate au o suprafa specific mai mic
dect cele neconsolidate, evident, dac sunt comparabile din punct de
vedere granulometric. Explica ia const n aceea c o parte din
suprafa a granulelor este ocupat de mineralele care alc tuiesc
materialul de cimentare. ncerc rile de a determina suprafa a specific
a acestui tip de roci prin sf rmare i analiz granulometric nu este
recomandabil .
Determinarea suprafe ei specifice a rocilor consolidate se poate
evalua prin metoda adsorb iei. Aceasta const n aducerea suprafe ei
rocii la starea de satura ie de adsorb ie, adic formarea unui strat
monomolecular continuu pe suprafa a intern a rocii i m surarea
masei de substan adsorbit . Prin mp r irea volumului de substan
adsorbit (ob inut ca raportul dintre mas i densitate) la dimensiunea
maxim a moleculei se ob ine suprafa a intern a probei de roc
analizate.
Sunt mai multe puncte slabe ale acestei metode [12,30]. n
primul rnd, dimensiunea moleculelor se cunoate cu exactitate mic ,
cu excep ia gazelor, caz n care masa de substan adsorbit se
m soar greu, fiind foarte mic . Pentru materialele pulverulente cu
suprafa specific foarte mare (cum sunt catalizatorii) folosirea
gazelor la presiune extrem de mic (metoda denumit BET) d
rezultate satisf c toare. n al doilea rnd, formarea unui strat
monomelecular este foarte nesigur .
O variant a metodei adsorb iei aplicabil la roci este aceea a
folosirii solu iilor diluate de coloran i. Dificult ile de aplicare sunt
legate de stabilirea pragului de satura ie i de timpul ndelungat de
stabilire a echilibrului [12].
O metod mult mai sigur i, n acelai timp, reproductibil , este
analiza microfotografic prin folosirea Quantimetrului (metoda QTM).
Preg tirea probei se face la fel ca aceea pentru derminarea porozit ii
(v. cap. 5). De altfel cele dou propriet i se determin simultan.
Mai nti, trebuie definit suprafa a specific n sec iune:
95
b
p
s A
P
A (6.15.)
n care Pp este perimetrul tuturor porilor din sec iunea analizat , iar Ab
este aria brut a sec iunii. Cele dou m rimi se determin prin analiza
statistic a microfotografiei sec iunii.
O variant asem n toare, bazat tot pe analiza statistic a
sec iunilor prin probele de roc consolidat , este propus de Perez-
Rosales [31].
Rocile colectoare de i ei au suprafe e specifice n gama 0,2...100
ha/m2, iar cele colectoare de gaze n gama 1...1000 ha/m2. Diferen a
ntre valorile suprafe ei specifice a rocilor petrolifere i gazeifere se
explic prin aceea c gama de roci colectoare de gaze este mai larg
dect cea a rocilor colectoare pentru i ei, n special din punct de
vedere al permeabilitat ii cu care suprafa a specific se coreleaz .
Mai exact exist roci bune colectoare de gaze care con in frac ii
importante de minerale argiloase care cresc mult suprafa a specific a
rocii. Din afirma iile anterioare nu trebuie tras concluzia c exist roci
specifice acumul rii i eiului i gazelor. Rocile sunt aceleai, cu
deosebirea c procesele care nso esc curgerea i eiului n z c minte
sunt mult mai complexe dect cele care nso esc curgerea gazelor
(vezi cap. 17.).
O observa ie important este aceea c la rocile cu un con inut
ridicat de minerale fin-dispersate, contribu ia acestora la suprafa a
specific total poate fi dominant , chiar dac , din punct de vedere
cantitativ, sunt subordonate. Spre exemplu, o frac ie de numai 5%
minerale argiloase cu dimensiunea de 4 m (particule de forma unei
prisme hexagonale turtite) ntr-un nisip fin cu bobul de 0,1 mm, face ca
suprafa a specific a acestuia s creasc de la cca 5 ha/m 2 la cca 50
ha/m2 .
Aplica ia 1.
S se estimeze suprafa a specific a unei roci nisipoase neconsolidate care are
porozitatea m=0,34 i permeabilitatea absolut k=1,5 D.
R spuns.
Se poate folosi rela ia empiric propus de Kotiahov (care este o form
simplificat a corel rii Kozeny i Carman), citat n [47]:
k
As m
3
7000
n aceast rela ie, permeabilitatea absolut se exprim n Darcy 1 D=10-12m2.
Rezultatul aplica iei este: As=1133 m2/m3.
Aplica ia 2.
96
S se compare suprafa a specific a unei roci fictive cu granule cu
diametrul de 0,5 mm n aranjament cubic cu cea a aceleiai roci n porii c reia
sunt intercalate sfere cu diametru maxim posibil.
R spuns.
Diametrul sferei maxime care se poate intercala n porii rocii fictive n aranjament
cubic este de ( 3 1) din diametru sferelor mari: 1 0,366 mm Cu rela ia
(6.5.) se poate calcula num rul de granule dintr-un volum brut de 1 m 3 : n=4880
106. Num rul sferelor mici este acelai cu cel al sferelor mari. Suprafa a specific
va fi suma suprafe ei celor dou ansambluri de sfere:
As ( , , ) m m .
4880 106 0 25 + 0 134 106 3880 2 3
ntreb ri i probleme
1. Care sunt defini iile alternative pentru suprafa a specific a unei roci?
2. Cum se poate stabili ordinul de m rime al suprafe ei specifice a unei roci?
3. Cum influen eaz prezen a mineralelor argiloase suprafa a specific a unei
roci?
4. Ce este diametrul echivalent al unui nisip?
5. S se reia aplica ia 2 de mai sus pentru acelai diametru dar pentru
aranjament romboedric.
6. S se demonstreze rela ia (6.15.).
Capitolul 7
Structura spa iului de pori din rocile
colectoare
7.1. Conceptul de structur a spa iului de pori
Dup cum a fost men ionat n capitolele anterioare, rocile
colectoare de hidrocarburi sunt alc tuite din dou p r i: scheletul
solid, format din minerale (particule discrete sau cimentate, matrice
carbonatic fisurat etc.) i spa iul gol din interiorul acestui schelet
solid. Cele dou p r i contribuie n mod diferit la volumul total (brut) al
rocii, dup cum porozitatea este mai mare sau mai mic . A fost
97
men ionat deja faptul c este necesar ca porozitatea s fie suficient de
mare pentru ca o roc s fie un bun colector de hidrocarburi. Aceast
condi ie este necesar , dar nu i sufucient . Pe lng volumul total al
porilor comunican i (care intereseaz aproape n exclusuvitate), o
importan deosebit o prezint m rimea porilor, forma lor i, n
general, topografia spa iului m rginit de suprafa a intern a rocii.
Porii rocii formeaz un spa iu continuu, un adev rat labirint, o
re ea tridimensional de canale total neuniforme, o micropeter cu
milioane de "galerii" ntr-un centimetru cub de roc . Rocile de
precipita ie fisurate au o dubl re ea: cea a porilor matriciali i cea a
fisurilor.
Prima ntrebare care se ridic este urm toarea: ce reprezint un
por. ntrebarea este justificat doarece, n terminologia curent , dar i
n cea de specialitate, se folosete frecvent no iunea de por. Este greu,
dac nu imposibil, de dat un r npuns exact. Spa iul din interiorul unei
roci nu poate fi mp r it n elemente de volum dup un criteriu precis.
O prim accep iune, aproape exclusiv n literatura de specialitate,
este aceea c un por reprezint spa iul dintre dou ramifica ii (noduri)
succesive n re eaua de goluri a rocii. Aceast defini ie are un caracter
intuitiv i r spunde multor necesit i de descriere a re elei de pori.
Dac se pune problema caracteriz rii unui por din punct de vedere al
formei i, mai ales, al dimensiunii lui, aceast defini ie nu mai
satisface. Analizele microscopice, despre care se va vorbi ulterior n
cadrul acestui capitol, au ar tat c exist modific ri importante ale
sec iunii transversale de-a lungul distan ei dintre dou noduri ale
re elei de pori. Mai mult, ns i un nod al re elei are, uneori, un volum
considerabil, comparabil cu cel al spa iului dintre noduri. Imaginea
schematizat a unei re ele de pori este prezentat n figura 7.1.
n cazul rocilor detritice neconsolidate este oportun
introducerea unei restric ii suplimentare n definirea porilor i anume:
nodurile re elei de pori s fie, ele nsele, considerate pori, ca i spa iile
dintre noduri. Pentru a justifica aceast propunere, vom aminti c
primii cercet tori interesa i de structura spa iului gol al rocilor au
realizat mulaje negative ale rocii. Aceste mulaje au fost ob inute prin
saturarea ct mai complet a rocii cu parafin topit i dizolvarea
complet , cu o solu ie concentrat de acid clorhidric i acid fluorhidric,
a mineralelor rocii. Prin r cire, parafina devine fragil , iar mulajul se
poate dezagrega mecanic. Fragmentarea mulajului se va produce n
zonele de sec iune minim .
98
Fig. 7.1. Un grup de pori dintr-o roc .
n cazul unei roci fictive, ruperea se va face n zonele de
strangulare din apropierea punctelor de tangen a sferelor. Rezult un
agregat de particule care reproduc tocmai nodurile re elei de canale.
Dac ruperea s-ar face exact n locul de sec iune minim , s-ar forma un
agregat de particule identice. O imagine a ceea ce s-ar ob ine prin
dezagregare mulajului unei roci fictive cu aezarea ntr-o re ea cubic
este sugerat prin figura 7.2.
Porii, dup defini ia clasic , sunt rup i la jum tate, fiecare
parte reg -sindu-se ntr-o particul din mulaj. Elementele de volum
care reprezint porii rocii sunt, aadar, nu spa iile dintre ramifica ii, ci
nodurile nsele.
Fig 7.2. Imaginea porilor la o roc fictiv .
n cazul rocilor neconsolidate cu o compozi ie granulometric
neuniform , particulele ob inute prin sf rmarea mulajului vor fi
alc tuite, n parte, din noduri i, n parte, din canale care leag
nodurile re elei.
Cazul rocilor detritice consolidate i cel al rocilor de precipita ie
este mai complex, fiecare din cele trei elemente care definesc porii
(nodurile, spa iile dintre noduri i constric iile dintre noduri) avnd o
contribu ie mai mare sau mai mic n ansamblul volumului de pori.
99
Imaginea spa iului de pori ob inut prin sf rmarea mulajului
negativ al rocii are, ns , marele dezavantaj c distorsioneaz o
caracteristic major a mediilor poroase naturale: existen a unei
leg turi tip serie, ntre p r ile largi ale spa iului (cavit i) i
constric iile dintre acestea. Mulajul se va fragmenta n zona
constric iilor, de minim rezisten mecanic , eliminndu-le din
imaginea ob inut .
S-a men ionat deja c porii, indiferent de modul de definire, au
forme total neregulate i m rimi foarte diverse. Aceast observa ie are
caracter experimental, dar ea poate fi eviden iat i prin intermediul
modelelor de roc fictiv sau pseudofictiv (alc tuit din sfere de
diametre diferite, n propor ii variate). n cazul rocii fictive, trecerea de
la re eaua cubic , cea mai pu in compact , la cea tetraedric , cea mai
compact , se poate face printr-o transla ie continu a pachetelor de
sfere din planele paralele cu planul de baz . Este lesne de n eles c
deplasarea relativ a pachetelor de sfere duce la modificarea formei i
a dimensiunii spa iilor dintre sfere. Cu alte cuvinte, chiar i n cazul
rocii fictive, forma porilor este foarte divers , n func ie de
aranjamentul sferelor.
Pe de alt parte, spa iul dintre sfere se distorsioneaz n mod
pronun at prin intercalarea unor sfere cu raze mai mici.
Pasul urm tor ar fi nlocuirea sferelor cu granule reale, cu forme
i di-mensiuni de o mare varietate, mai mult sau mai pu in rotunjite.
Consecin a ime- diat este amplificarea gradului de neuniformitate al
suprafe ei interne a rocii i, deci, i a spa iului cuprins de ea, adic a
sistemului de pori.
Compactarea, cimentarea granulelor, fisurarea i toate celelalte
procese de litifica ie conduc i ele la creterea complexit ii spa iului
intern al rocii n sensul formei i m rimii porilor.
Descrierea geometric a porilor este imposibil . Cuantificarea
diverselor fenomene fizico-chimice care se petrec n roc (interac iunea
dintre roc i fluidele con inute, curgerea i dezlocuirea fluidelor de
z c mnt etc.) necesit descrierea dimensional a porilor. Impasul
creat poate fi dep it prin idealizarea formelor reale cu corpuri
geometrice regulate. Au fost propuse mai multe astfel de forme. n
parte, sunt prezentate n figura 7.3.
Fiecare din formele prezentate por fi caracterizate de unul sau
mai mul i parametri dimensionali. Din punct de vedere al trat rii
matematice, sunt preferate formele cele mai simple, iar din punct de
vedere al apropierii de situa ia
100
Fig. 1.7.3. Forme idealizate de pori.
real sunt preferate formele mai complicate. Compromisul se
realizeaz n func ie de scop. Se alege forma cea mai simpl care s
descrie suficient de bine fenomenul analizat. Cele mai utile sunt
cilindrul i trunchiul de con. Primul permite atribuirea unei singure
dimensiuni pentru sec iunea transversal a porului, iar cel de al doile
permite eviden ierea unei caracteristici fundamentale a porilor, aceea
a varia iei de sec iune. Succesiunea de cilindri r spunde ambelor
cerin e, iar succesiunea de cilindri cu microrugozitate completeaz
aceast reprezentare printr-o mai mare apropiere de situa ia real .
Fie c este vorba de un cilindru sau de o succesiune de cilindri,
se creaz posibilitatea definirii unei dimensiuni a porilor. Este aazisa
raz a porilor care este m sura sec iunii transversale. n ceea ce
privete lungimea porilor, aceasta are o importan secundar , aa cu
se va vedea din capitolele urm toare. Vom men iona aici numai faptul
c n rela ia c derii de presiune ntr-un cilindru, raza intervine la
puterea a patra, pe cnd lungimea numai la puterea nti (legea lui
Hagen-Poiseuille).
Dei improprie din punct de vedere geometric, n cele ce
urmeaz se va folosi denumirea generic de raz a porilor pentru a
caracteriza m rimea acestora.
Fisurile reprezint o categorie special de pori. Caracteristica lor
esen ial este o dezvoltare mare pe dou dimensiuni i una mic pe
cea de a treia dimensiune. Local, fisura poate fi idealizat cu spa iul
dintre dou plane paralele sau neparalele, dup cum exist sau nu
varia ii mari a celei de a treia dimensiuni. Caracterizarea dimensional
a fisurilor se face printr-un singur parametru: deschiderea fisurii care
este n l imea sec iunii transversale. Este de departe evident c i n
cazul fisurilor sunt valabile observa iile de mai sus cu privire la forma i
m rimea porilor.
101
Descrierea porilor individuali i a fisurilor nu este nici pe departe
suficient . Fenomenele care au loc n rocile colectoare, dei se
desf oar n pori, nu pot fi localizate la acest nivel. Trebuie luat n
considerare ntregul ansamblu al porilor, care, aa cum s-a precizat mai
sus, formeaz o re ea continu . Este meritul lui Fatt [33] de a fi
introdus studiul spa iului de pori prin intermediul re elelor de canale cu
diverse moduri de interconexiune i cu dimensiuni diferite. Cele patru
re ele propuse de Fatt (fig. 7.4.) sunt plane i regulate. Parametrul
care este specificat n figur va fi definit i discutat mai jos.
Fig. 7.4. Reele plane de pori propuse de Fatt.
Fiecare din laturile poligoanelor care alc tuiesc re eaua este un
cilindru cu dimensiuni proprii (raz i lungime). ntre lungime i raz a
propus urm toarea rela ie:
l a rb (7.1.)
n care a i b sunt parametri specifici rocii, determina i prin
suprapunerea rezultatelor ob inute prin studiul fenomenului pe model
i, respectiv, prin experiment pe roca real .
Coeficientul b are valori negative subunitare, ceea ce s-a
dovedit ulterior, prin alte observa ii experimentale c este incorect.
Somerton [34] a demonstrat, prin studiul microfotografiilor c lungimea
porilor este un multiplu al razei lor. Pentru roci consolidate, acest
multiplu este de ordinul a 6 unit i. Aceast discrepan ntre cele dou
102
accep iuni privind lungimea porilor arat ct de necesar este
investigarea continu a unor fenomene aparent elucidate!
Ulterior au fost propuse i alte tipuri de re ele plane regulate
[35].
Influen a gravita iei asupra unor fenomene care se petrec n
z c minte este, uneori, important . Pentru a putea lua n considerare
aceast influen , dar i pentru a descrie mai exact mediul poros,
Dullien i colab. [36] propun un model tridimensional care const dintro
re ea cubic . Fiecare latur a cubului este format dintr-o succesiune
de cilindri cu raz i lungime diferite.
O caracteristic de prim ordin a spa iului de pori este
neuniformitatea acestuia. Sunt mai multe sc ri la care se refer
neuniformitatea [48]. Cea mai mic este scara microscopic, care are
n vedere porii individuali sau elemente de volum mici, cu o lungime
caracteristic de zeci de microni . Urmeaz scara macroscopic, cu
elemente de volum avnd o lungime caracteristic de ordinul
milimetrilor, pn la 10 cm; o scar intermediar cu o lungime
caracteristic de pn la 1 m, apoi scara mega, cu o lungime
caracteristic de pn la 100 m i ultima scar , cea mai mare, scara
regional.
Au fost men ionate, deja, dou aspecte ale neuniformit ii care
se refer la scara micro: forma i m rimea porilor. Un al treilea aspect
este acela al modific rii aspectului ansamblului de pori n cuprinsul
z c mntului. Modificarea se refer la creterea sau sc derea
dimensiunii celei mai mari p r i a porilor sau la num rul (densitatea)
porilor (fisurilor) ntr-un element de volum brut de roc . Acestea sunt
rezultatul varia iei de litofacies, caracteristic celei mai mari p r i a
z c mintelor de hidrocarburi, rezultat al procesului ndelungat i
complicat de formare a stratelor.
Se impune, n leg tur cu modelerea geometriei interne a rocilor,
urm toarea ntrebare: ct de mare trebuie s fie o re ea pentru a fi
reprezentativ , adic , ce num r de canale trebuie s cuprind pentru a
descrie suficient de bine roca. R spunsul depinde de proprietatea sau
fenomenul ce urmeaz a fi modelat. Singhal i Somerton [37] au
demonstrat c un num r de ordinul a 2 7...28 pori este suficient.
Ob inerea unei reprezent ri ct mai clare asupra structurii
spa iilor poroase necesit o experien de laborator adecvat , prin
studiul microscopic al probelor de roc cu ajutorul mulajelor, a
sec iunilor sub iri sau a sec iunilor prin probe de roc . n absen a unei
astfel de experien e, o imagine adecvat a ceea ce nsemneaz un
mediu poros se poate ob ine prin definirea unor parametri
caracteristici, care s sugereze aceast structur i care vor fi discuta i
mai departe.
103
7.2. Distribu ia porilor pe dimensiuni
Dup stabilirea semnifica iei m rimii porilor, pasul urm tor este
eviden ierea frecven ei cu care pori de diferite dimensiuni sunt ntlni i
ntr-o roc , adic , determinarea distribu iei porilor pe dimensiuni,
denumit n mod curent distribu ia poromeritic . Exist o analogie
perfect ntre distribu ia granulometric i distribu ia poromeritic .
Dup cum s-a ar tat mai sus, exist posibilitatea de a ob ine un
agregat de granule care reprezint porii rocii (cel pu in conform uneia
din defini ii) prin sf rmarea mulajului negativ al rocii. Distribu ia pe
dimensiuni a particulelor respective nu este altceva dect o distribu ie
a porilor pe dimensiuni.
Indiferent de defini ia acceptat pentru pori (incluznd aici i
fisurile) observa iile experimentale arat c rocile colectoare au, cel
mai frecvent, pori cu dimensiuni cuprinse n intervalul 1...1000 m.
Este important de subliniat faptul c acest interval cuprinde trei ordine
zecimale de m rime. Contribu ia porilor de diferite dimensiuni la
volumul de pori comunican i ai rocii difer foarte mult de la un tip de
roc la altul. n capitolul 2. au fost f cute numeroase referiri la
modificarea dimensiunii porilor n cursul proceselor de litifica ie.
Ca i n cazul distribu iei granulometrice, este necesar folosirea
claselor de dimensiuni, respectiv a sc rilor poromeritice. Aceste sc ri
trebuie s fie de tip Krumbein (n scar logaritmic ) pentru a acoperi
tot intervalul de dimensiuni i pentru a evide ia n mod special porii fini
(n care sunt incluse i constric iile). Spre deosebire de granule, pentru
pori nu au fost standardizate sc ri poro- meritice, aa nct, alegerea
lor reprezint op iunea cercet torului.
Frecven a porilor dintr-o clas poromeritic , fi, reprezint frac ia
din volumul de pori cu dimensiuni cuprinse n acea clas :
p
pi
i V
V
f (7.2.)
n care Vpi reprezint volumul de pori din clasa i, iar , Vp - volumul de
pori comunican i.
Perechile de valori {ri fi} exprim numeric distribu ia
poromeritic . Mult mai edificatoare este imaginea grafic a acestei
mul imi men ionate, anume, histograma. Ea poate avea forma celei de
la compozi ia granulometric (fig. 4.1.) sau forma din figura 7.5., dei,
de obicei, se folosete o reprezentare semilog. Cele trei histograme
ilustreaz trei situa ii: o roc cu pori de dimensiune comun ( a) i dou
roci cu pori foarte fini (b i c). Diferen a ntre ultimile dou este aceea
c roca b este foarte uniform din punct de vedere poromeritic.
104
Aceste histograme por fi transformate n curbe de frecven m ca
n cazul distribu iei granulometrice. Curbelor de frecven li se poate
ad uga, de asemenea curbe cumulative.
Un caz particular de curb de frecven este cea reprezentat n
figura 7.6. Aceasta descrie o roc fisurat . Porii matriciali sunt
caracteriza i prin segmentul de curb din domeniul dimensiunilor mici
(r1), iar porii fisurali prin cel lalt segment de curb . Curba este tipic ,
ns varietatea curbelor este foarte mare Spre exemplu, curba poate fi
trimodal (cu trei segmente de frecven mare) cnd roca prezint
dou sisteme de fisuri: microfisuri ( r2) i macrofisuri (r3). Limita dintre
macrofisuri, denumite i fracturi, i mirofisuri, denumite, simplu, fisuri
este conven ional , fiind stabilit la 100 m.
Fig. 7.5. Tipuri de distribuie a porilor pe dimensiuni.
Fig. 7.6. Curbe trimodale.
105
Cu ct gradul de fisurare crete, cu att suprafa a de sub ultima
parte a curbei de frecven scade (men ion m c aria suprafe ei de
sub curba de frecven este propor ional cu volumul de pori). O
observa ie important este aceea c ntre cele dou caregorii de pori:
matriciali i, respectiv, fisurali, este un contrast foarte mare de
dimensiune. Acest fapt explic , dup cum va fi demonstrat n capitolul
10, o net diferen ntre capacitatea de curgere a matricii rocii i cea
a sistemului de fisuri. Chiar mai mult, capacitatea de curgere a matricii
pentru hidrocarburile lichide poate fi, n cazuri extreme, neglijabil .
La rocile de precipita ie sau puternic consolidate f r fisuri,
curba ia forma celor din figura 7.5.
Determinarea distribu iei porilor pe dimensiuni, adic analiza
poromeritic, poate fi executat pe cale direct sau pe cale indirect .
Investigarea direct se face pe sec iuni lefuite prin probe de
roc cu ajutorul microscopului. Imaginea sec iunii sub microscop este
fotografiat i analizat . Prima condi ie pentru ob inerea unei imagini
fidele este saturarea complet cu o substan colorat sau cu contrast
mare de luminozitate fa de mineralele rocii. Limitele folosirii
substan elor cu adaos de coloran i sunt detaliate n [12]. Rezultate
superioare se ob in prin injectarea n roc a unor aliaje uor fuzibile cu
tensiune superficial mic , de tipul aliajelor tipografice. Un astfel de
aliaj este metalul Wood care se topete la cca. 600C. Cu o iluminare
lateral sub un unghi de inciden de 60-70 0, porii apar complet
ntuneca i ntr-o imagine microscopic . Metalul din porii intersecta i de
sec iune, se comport ca o oglind , reflectnd n ntregime lumina
incident , pe cnd mineralele difuzeaz aceast lumin care ajunge,
par ial, n obiectivul microscopului, astfel ce mineralele apar
luminoase. Acest procedeu, folosit de prof. G. Manolescu n Laboratorul
de Fizica Z c mintelor din UPG, d rezultate superioare fa de
procedeul clasic al ilumin rii perpendiculare, n care porii apar luminoi
iar mineralele ntunecate. n acest din urm caz, porii fini, n care nu a
p truns aliajul, apar, ca i mineralele, ntuneca i, sc pnd observa iei.
n cazul luminii laterale, porii fini apar ntune- ca i, ca i porii mari,
lumina difuzat de suprafe ele aferente acestor pori (nesatura i cu
aliaj) fiind perceput mult mai slab de obiectivul microscopului.
Interpretarea imaginilor microscopice se poate face n mod
subiectiv, direct pe imaginea observat sau prin fotografiile realizate
pe aceste imagini. Este preferabil fotografia, unde se pot ob ine, f r
dificultate, contraste nete ale contururilor porilor i, n plus, pot fi
p strate mult mai bine dect probele de roc . Se poate ad uga i
distorsionarea rezultatelor datorit oboselii ochiului, care intervine
foarte curnd. Totui, experien a studiului la microscop este foarte util
106
unui cercet tor n acest domeniu pentru c permite o n elegere
profund a caracteristicilor de structut ale mediilor poroase.
O interpretare obiectiv a imaginii se poate face prin prelucrarea
ei, avnd la baz un model matematic adecvat. Folosind un calculator
de proces, rezultatul este rapid, sigur i reproductibil. Metoda QTM,
descris n capitolul 4 i reluat n capitolele 5 i 6, reprezint cea mai
bun variant de examen obiectiv al microfotografiilor sec iunilor prin
roci saturate cu metalul Wood. De altfel, aceast metod se folosete
concomitent pentru analiza poromeritic , m surarea porozit ii i a
suprafe ei specifice.
n cadrul analizei poromeritice, imaginea porilor din
microfotografie este descompus ntr-n num r de imagini egal cu
num rul de pori. Pe baza sc rii poromeritice prestabilite, imaginile sunt
sortate n func ie de dimensiune. Dimensiunea porului reprezint raza
cercului echivalent (cu aceeai arie) al suprafe ei reale. Aria porilor
dintr-o clas poromeritic se noteaz cu Api. Prin mp r irea acestei
valori al aria tuturor porilor din sec iune, Ap, (ob inut prin cumularea
ariilor par iale), rezult frecven a porilor din clasa respectiv :
p
pi
i A
A
f (7.3.)
Aceast expresie este echivalent cu cea dat de rela ia (7.2.).
Rezultatul analizei este o curb de frecven i o curb
cumulativ , de genul celor prezentate n figurile anterioare.
O metod de dat mult mai recent este tomografia
computerizat cu raze X [38]. Aceast metod , care va fi descris n
capitolul 14 este mult mai complex . Ea nu a fost pus la punct pentru
analiza poromeritic , ns , prin performa ele pe care le realizeaz ,
poate da rezultate complementare celorlalte metode asupra structurii
spa iului de pori.
Examenul microscopic, indiferent de varianta folosit ,
investigheaz sec iuni prin roc i nu volumul de roc . Dac se
relizeaz o succesiune de sec iuni, acestea pot fi montate ntr-un film.
Un astfel de film ilustreaz , ntr-un mod foarte sugestiv, dar i
instructiv, imaginea dematerializat , n micare, a spa iului interior al
unei roci. Pe aceast baz pot fi vizualizate i alte caracte-ristici ale
re elei de pori, despre care va fi vorba mai departe, n cadrul acestui
capitol. Fie c este direct , fie c este computerizat , analiza
poromeritic prin microscopie este foarte scump , prin timpul de
analiz sau prin costul aparaturii. De aceea, de cele mai multe ori, se
prefer metode mai expeditive, bazate pe fenomene capilare.
107
Analiza poromeritic prin injec ia de mercur n probele de roc a
fost pus la punct de Purcell [39] n anul 1949. Metoda se bazeaz pe
aplicarea legii lui Laplace care cuantific diferen a de presiune dintre
dou faze nemincibile sau par ial miscibile, separate de interfe e curbe.
Aceasta se numete diferen capilar de presiune, despre care se va
discuta, pe larg, n capitolul 11. Cnd fazele se g sesc ntr-un capilar
cilindric de raz r, diferen a capilar de presiune, cp, este dat de
expresia:
r
p c
2 cos (7.4.)
n care este tensiunea interfacial , iar , unghiul de contact trifazic.
n lipsa demonstra iei i a semnifica iei diferen ei capilare de
presiune, precum i a parametrilor care intervin n expresia (7.4.), n
cele ce urmeaz se va aplica n mod mecanic aceast rela ie. Vom
men iona (demonstra ia urmnd a se face n capitolul 11) c mercurul
poate fi introdus ntr-un capilar dac presiunea exterioar , aplicat
mercurului, va dep i valoarea diferen ei capilare de presiune dat de
rela ia (7.4.). n absen a unei presiuni exterioare, mercurul nu intr n
canale de dimensiune capilar (sub 1 mm).
Dac se ine seama c valoarea tensiunii interfaciale la
temperatura ambiant este o constant , iar unghiul de contact trifazic
are valori apropiate pentru suprafe ele mineralelor prezente n rocile
colectoare, este lesne de obser-vat c diferen a capilar de presiune
este de forma:
r
p const c (7.5.)
constanta din rela ia (7.5.) fiind uor de evaluat.
Aceast rela ie poate fi interpretat n felul urm tor: pentru ca
mercurul s p trund n porii de o anumit raz , ri, este necesar ca
asupra mercurului s se exercite o presiune minim cu valoarea:
i c i p p (7.6.)
Astfel, prin exercitarea unei presiuni cresc toare asupra
mercurului, acesta va invada n mod treptat porii rocii, n ordine
descresc toare a dimensiunii lor. n mod practic, creterea presiunii se
face n trepte. La fiecare treapt de presiune, mercurul va umple porii
cu raze cuprinse ntre dou limite, ri - ri+1 (ri >ri+1), corespunz toare
unui interval de pi - pi+1.
Analiza poromeritic prin injec ia de mercur se efectueaz n
felul urm tor: se alege o scar poromeritic , se calculeaz presiunile
de injec ie necesare pentru fiecare raz din scar cu rela ia (7.5.),
108
rezultnd o scar de presiuni; se procedeaz la injectarea mercurului la
presiunile din scar i se m soar volumul de mercur injectat la fiecare
treapt . Volumele par iale de mercur, VHgi reprezint volumle de pori,
Vpi, cu raze cuprinse n clasa poromeritic respectiv . Cunoscnd
volumul de pori al probei de roc analizate, se poate ob ine frecven a
porilor pe clase poromeritice. Detali practice privind acest experiment
se g sesc n [18]. n rezumat, se m soar presiunea de injec ie a
mercurului, care d raza porilor i volumul de mercur injectat la fiecare
treapt , care d frac ia poromeritic .
Metoda injec iei de mercur are limite serioase de aplicabilitate n
gama porilor foarte fini. Spre exemplu, pentru pori cu raza de ordinul a
0,1 m, presiunea de injec ie este de ordinul a 100 bar. Asfel de
presiuni sunt greu de realizat, iar deformarea elastic a componentelor
aparatului ajung s aib acelai ordin de m rime cu volumul de pori din
gama investigat . Exist i o compensare pentru acest neajuns, n
sensul c , din punct de vedere practic, al contribu iei la procesele de
curgere i de dezlocuire a hidrocarburilor din rocile colectoare, aceast
categorie de pori au o pondere relativ mic .
Un alt aspect care limiteaz folosirea acestei metode este
periculozitatea mercurului pentru s n tate, intoxicarea cu mercur fiind
extrem de grav .
Mai sunt i alte variante de analiz poromeritic bazate pe
fenomene capilare [12], care nu vor fi reluate aici, aplicabilitatea lor
fiind limitat .
n ipoteza c aceeai prob de roc este supus la cele dou
experimente prezentate mai sus pentru determinarea distribu iei
poromeritice (metoda microscopic i metoda injec iei de mercur), se
ob ine un rezultat ca cel prezentat n figura 7.7.
Curbele de frecven ob inute prin cele dou metode sunt att
de diferite, nct necesit explica ii detaliate, referitoare la
dimensiunile ce se atribuie porilor. A fost men ionat faptul c , de-a
lungul unei traiectorii prin mediul poros, apar modific ri importante de
sec iune. Prin analiza microfotografic , porul reconstituit va avea o
raz egal cu cea a cercului de aceeai arie cu spa iul interceptat de
seciune. Pe de alt parte, ptrunderea mercurului n acest por este
condi ionat de nvingerea diferen ei capilare de presiune aferent
sec iunii de intrare. Ca urmare, analiza poromeritic prin injec ia de
mercur va atribui volumului cuprins ntre constricii raza de intrare, pe
cnd analiza poromeritic prin microfotografiere i va atribui o raz
mult mai mare, cu att mai mare, cu ct varia ia de sec iune este mai
mare.
109
Fig. 7.7. Curbe de frecven ob inute prin injecie de mercur (1)
i prin metoda microfotografiilor (2).
n general, accesul mercurului n porii de dimensiune mare poate
fi limitat de o configura ie nefavorabil a porilor din vecin tate, n
sensul c to i porii vecini sunt de dimensiune mult mai mic , astfel c
mercurul invadeaz porul mai larg mult mai trziu. Fenomenul poate
avea o amploare mai mare cnd exist unele enclave cu pori grosieri
ntr-o roc cu pori fini.
Este evident c formele reale sunt mult mai complexe dec t cele
idealizate men ionate. R mne, n schimb, caracteristica
men ionat , adic varia iile de sec iune. Analiza microfotografic va
eviden ia p r ile largi, cavit ile, iar injec ia de mercur va eviden ia
p r ile nguste, constric iile (gtuiturile) i vor atribui dimensiuni
diferite acelorai pori. Altfel spus, un por delimitat de dou constric ii
va avea o dimensiune privit din interior i o alt dimensiune privit din
exterior. De aici apare discrepan a dintre rezultatele aplic rii celor
dou metode.
O ilustrare a acestui fapt este eviden iat prin figura 7.8., care
prezint un spa iu de o form oarecare, echivalat printr-un por sferic
prin metoda QTM.
Fig. 7.8. Echivalen a dimensiunii porului la metoda QTM.
110
Prin analiza microfotografic , porul reconstituit pentru spa iul din
figura 7.8. va avea o raz egal cu cea a cercului de aceeai aria cu
porul interceptat de sec iune. Pe de alt parte, p trunderea mercurului
n acest por este condi ionat de nvingerea diferen ei capilare de
presiune aferent sec iunii di intrare n aceast configura ie.
O microfotografie a unei sec iuni polizate printr-o gresie saturat
cu aliaj Wood este prezentat n fig. 7.9. [36].
Fig. 7.9. Microfotografia unei sec iuni polizate printr-o gresie
ntrebarea care se pune este urm toarea: care din cele dou
metode este reprezentativ ? R spunsul este c fiecare din cele dou
metode reflect geomertria intern a spa iului de pori, cele dou
metode fiind complementare. Fiecare din ele d un rezultat par ial, al
distribu iei porilor pe dimensiuni.
Din punct de vedere matematic, o curb de frecven poate fi
descris de o func ie cu o variabil . Pentru situa ia de fa , poate fi
introdus o func ie bivariabil [36], mult mai greu de utilizat.
Mai comod este ca fiecare din cele dou curbe s fie
caracterizat separat. ntre al i parametri specifici distribu iilor sunt
razele medii ale porilor, men ionate pe figura 7.7.
Caracterizarea rocilor fisurate din punct de vedere al frecven ei
fisurilor (n sensul larg, adic fracturi i fisuri) poate fi f cut i printrun
alt parametru, anume, densitatea fisurilor:

i
fD a
V 2 1 (7.7.)
Nota iile sunt preluate din [43] i au semnifica ia: VfD , densitatea
fisurilor, iar a, distan a medie dintre fisuri pe o anumit direc ie.
Densitatea fisurilor depinde mult de direc ia considerat . n mod
frecvent, direc ia de referin este direc ia de curgere. Pentru a ob ine
111
o imagine mai clar , nu neap rat reprezentativ , n tabela 7.1. este
dat densitatea fisurilor pentru diferite tipuri de roci din forma iunea
Devonian, Iazuhno-Minusiuskaia, Rusia.
Tabela 7.1. Densitatea fisurilor n func ie de litologia rocilor
Dup cum se observ , limitele de varia ie ale densit ii fisurilor
sunt destul de largi. Trebuie f cut men iunea c valorile din tabel nu
au caracter de generalitate. Aceeai roc , spre exemplu calcarul, poate
fi lipsit de fisuri dac este masiv sau poate s aib o mare densitate de
fisuri.
7.3. Parametri de structur ai spa iului poros
Subcapitolul precedent a tratat problema dimensiunii i a
distribu iei pe dimensiuni, care reprezint , de departe, cele mai
importante caracteriatici ale mediilor poroase. Este, ns , insuficient
pentru a r spunde imperativului men ionat la nceputul capitolului,
acela de a ob ine o imagine ct mai clar asupra a ceea ce nsemneaz
structura intern a rocilor colectoare. De aceea se definesc mai mul i
parametri de re ea, fiecare din ei eviden iind o tr s tur specific
structurii interne a rocii. To i aceti parametri au o valoare explicativ
mare i una aplicativ mic , cu att mai mult cu ct cuantificarea lor
nu este totdeauna posibil . Vor fi trecu i n revist c iva dintre aceti
parametri.
Gradul de interconexiune, , reprezint num rul total de pori cu
care este n leg tur direct , la ambele capete, un anumit por (v. fig.
7.9.). Pentru sistemul de fisuri, defini ia este identic .
Litologia rocii Densitatea
fisurilor, m-1
Gresie cu bobul mediu 9
Gresie cu bobul fin 50
Gresie glauconitic 20
Gresie calcaroas 10
Calcar cu structur de
solzi
30
Calcar cu alge 33
Calcar masiv 12
Calcar cu bobul mediu 12
Calcar cu bobul fin 27
Calcar stratificat 24
Gresie argiloas 60
Argilit 56
Roc vulcanic 48
Marmur fin stratificat 20
Porfirit masiv 36
Conglomerat 44
112
La re elele regulate de pori, are o valoare constant . Spre
exemplu, re- eaua simplu hexagonal are = 4, iar re eaua p tratic
are = 6. n realitate, gradul de interconexiune pentru o anumit roc
ia valori foarte diferite de la un por la altul. Exist , evident, o valoare
de frecven maxim i o valoare medie, n general, apropiate ntre
ele. Aceste valori pot fi determinate doar prin studiul microscopic al
unui num r mare de sec iuni prin roc .
Fig. 1.7.9. Ilustrare gradului de interconexiune.
Gradul de interconexiune al rocilor reale variaz n limite largi.
Nu exist determin ri sistematice pentru a stabili anumite tendin e
statistice. Sunt citate n mod frecvent valori de 612 pentru acest
parametru. La rocile detritice a fost consemnat o tendin de sc dere
a gradului de interconexiune odat cu creterea gradului de cimentare
a graulelor. Explca ia este simpl : prin depunerea cimentului, se
produce o ngustare a sec iunii transversale , iar n unele cazuri o
obturare complet a canalului. n felul acesta, o parte a leg turilor
dintre pori se ntrerup i, n mod implicit, gradul de interconexiune
scade. Pentru rocile de precipita ie, a fost pus n eviden un grad de
interconexiune mult mai mic dect la rocile detritice. O particularitate
important a rocilor de precipita ie este prezen a, ntr-o m sur foarte
mare, a porilor fund de sac, ca cei prezenta i n figura 1.7.10. n anul
1958, G. Manolescu a stabilit necesitatea trat rii diferen iate a cazului
porilor cu gradul de interconeziune = 1, adic a porilor fund de sac.
Pentru a-i caracteriza, a introdus un parametru specific pe care l-a
denumit grad de accesibilitate.
Gradul de accesibilitate, , este definit prin rela ia:
v1 3
rc (7.7)
113
Fig. 1.7.10. Pori fund de sac.
n care rc este raza capilar a sec iunii de acces, analog razei
hihraulice (raportul dintre aria sec iunii transversale i perimetrul
acesteia) iar v este volumul porului delimitat de sec iunea de acces.
Situa ii ca cea schematizat n figura 7.10, a. conduc la o valoare
a lui cuprins ntre 1 i 2, iar cea din figura 7.10, b. la o valoare <
1.
Trebuie observat c pentru unele canale cu sec iune de acces
foarte neregulat , aprecierea ariei i a perimetrului sunt foarte
nesigure. R mne valabil doar ordinul de m rime al acestui parametru.
Existen a acestui tip de canale este important , dup cum va fi
ar tat n cap. 2.4., pentru n elegerea valorilor neateptat de mari ale
frac iilor de fluid care r mn imobile, att n preocsul de formare a
z c mintelor, ct i n procesul de exploatare a lor. La rocile de
precipita ie, acest gen de pori pot s reprezinte pn la 40% din
volumul de pori matriciali.
n cadrul acestui capitol, a fost men ionat de mai multe ori acea
caracteristic a spa iului poros de a prezenta varia ii mari ale sec iunii
transversale. Dullien [36] a introdus un parametru cuantificabil care
eviden iaz aceast caracteristic , pe care l-a denumit indice structural
de dificultate.
Indicele structural de dificultate, D, este definit prin rela ia:
D Dcv
D 1 1
cs
, (7.9.)
n care Dcs i Dcv reprezint razele medii ale constric iilor (gtuiturilor),
res-pectiv a p r ilor largi (cavit ilor), ilustrate n figura 7.7. Este lesne
de observat c indicele structural se dificultate se determin prin
ridicarea curbelor de frecven corespunz toare celor dou metode de
analiz poromeritic : injec ia de mercur i microfotografierea. Spre
deosebire de parametrii despre care s-a discutat mai sus, care se
refer la pori individuali, acest parametru are o valoare medie
statistic , i surprinde o caracteristic general a rocii.
114
Denumirea sa este sugestiv , marcnd dificultatea generat
de prezen a constric iilor care ngreuneaz curgerea i dezlocuirea
reciproc a fluidelor. De altfel, a fost demonstrat o strns leg tur
ntre indicele structural de dificultate i permeabilitatea rocii, respectiv,
eficien a dezlocuirii reciproce a fluidelor [41]. n partea a II-a a
lucr rii, se va demonstra n ce m sur existen a constric iilor
genereaz blocarea fazelor n microcapcane capilare.
Un parametru complementar gradului de dificultate este gradul
de nseriere, , definit n raport cu modelele de pori ca succesiune de
cilindri netezi sau cu microrugozitate. Gradul de nseriere reprezint
num rul mediu de pori (definini i ca spa ii ntre dou modific ri
importante de sec iune) dintre nodurile re elei de pori. Poate fi evaluat
pe cale microscopic , fiind util pentru construirea re elelor spa iale de
pori propuse de Dullien i descrise la nceputul capitolului. Opera ia de
evaluare este greoaie i nesigur , valorile ob inute avnd un grad mare
de subiectivitate.
Dac este acceptat defini ia pentru pori dat de autorul acestei
lucr ri i implicit modelul succesiunii de cilindri cu microrugozitate,
este necesar definirea unui parametru suplimentar de structur
denumit coeficient de microrugozitate.
Coeficientul de microrugozitate, , se definete prin rela ia [42]:
cil V
8V , (7.9)
n care V este volumul microrugozit ilor care sunt circumscrise de
un cilindru cu volumul, Vcil. Evaluarea coeficientului de microrugozitate
se poate face prin studiul microfotografiilor pe sec iuni succesive prin
roc . n capitolul 10 se va discuta mai pe larg despre acest parametru.
De dat mult mai veche este definirea unui parametru care arat
m sura n care fluidele care curg prin roci sau, n general, prin medii
poroase, parcurg o distan mai mare dect cea aparent . Acesta a
fost denumit tortuozitate (grad de ntortochere).
Tortuozitatea, , reprezint raportul dintre lungimea real de
parcurs dintre dou puncte arbitrare, l, aezate pe direc ia de curgere
i distan a dintre cele dou puncte, d.
d
l . (7.10.)
Este uor de intuit c ntre dou puncte oarecare exist
numeroase c i de parcurs, dar curgerea se va realiza pe un drum de
lungime minim (cel pu in din punct de vedere statistic), corespunz tor
unui minimum al pierderii de sarcin hidraulic . La roca fictiv ,
tortuozitatea se poate calcula exact. Pentru aranjamentul cubic,
115
tortuozitatea are o valoare egal cu 1,414. Cimentarea granulelor
lungete drumul de parcurs, astfel c la gresiile consolidate
tortuozitatea atinge sau chiar dep ete valoarea de 3 unit i.
Tortuozitatea se poate evalua pe cale microscopic , dar nu este
un parametru care s se determine mpreun cu alte propriet i
importante ale rocilor. Definirea tortuozit ii, ca i a celorlal i parametri
discuta i mai sus, are n vedere o n elegere mai bun a structurii
mediilor poroase.
Aplica ia 1.
Se consider histograma poromeritic din figura 7.5, b.
S se compare cu histograma (poligonul de frecven ) granulometric din
figura 4.1. din punct de vedere al modului de reprezentare i s de stabileasc
raza medie a porilor.
R spuns.
Reprezent rile sunt echivalente. n locul unui palier la ordonata frecven ei
unei clase de dimensiuni, este reprezentat un segment de dreapt cu lungimea
egal cu valoarea frecven ei clasei. Raza medie se poate face prin calcul, pe baza
unui criteriu de medie sau prin valoarea razei care mparte suprafa a de sub
curba de frecven ce se traseaz prin extremele segmentelor n dou p r i egale.
Rezult rmed=22 m .
Aplica ia 2.
S se evalueze indicele structural de dificultate pentru roca ce este
caracterizat de curbele de frecven poromeritic din figura 7.7.
R spuns.
Diametrele medii ale constric iilor i al cavit ilor dintre constric ii sunt
citite de pe figur : Dcs = 22 m i Dcv= 33 m .
Rezult D=0,01515 m -1
ntreb ri i probleme
1. Ce reprezint un por?
2. De ce nu poate fi definit explicit m rimea unui por?
3. Face i o analogie ntre distribu ia granulometric i cea poromeritic .
4. Care este deosebirea esen ial ntre porii intergranulari i fisuri? Dar
ntre porii intergranulari i cei matriciali?
5. Care sunt sc rile de neuniformitate?
6. Cte ordine zecimale de m rime cuprind dimensiunile porilor? Care
este implica ia practic a domeniului mare de dimensiuni a porilor?
7. Ce reprezint o curb bimodal i la ce roci se refer ?
8. Ce este densitatea fisurilor? Prin ce se deosebete de distribu ia porilor
pe dimensiuni?
9. Care este principiul analizei poromeritice prin injec ia de mercur?
10. Cum se explic diferen a mare dintre curbele de frecven ridicate
prin injec ia de mercur, respectiv prin metoda microfotografic ?
116
11. Face i o ierarhizare a parametrilor de structur defini i n acest
capitol din punct de vedere conceptual, al sus inerii n elegerii
topografiei spa iului interior al rocilor.
Capitolul 8
Compresibilitatea rocilor de z c mnt
8.1. Coeficien i de compresibilitate
Rocile de z c mnt, ca toate corpurile solide, se deformeaz sub
ac iunea for elor exterioare. Cea mai important dintre ele este
greutatea sedimentelor coloanei stratigrafice. Aceasta este o for
static vertical . Pe lng componenta vertical , apare i o
component n plan orizontal, denumit for lateral , mai mic dect
greutatea. La rocile plastice cele dou for e au intensit i egale.
O alt for care ac ioneaz asupra rocilor este for a de presiune
a fluidelor con inute de roci. Aceast for se traduce prin presiunea
fluidelor care compenseaz , ntr-o anumit m sur , tensiunile din roc .
Despre presiunea flu- idelor din rocile scoar ei terestre s-a discutat n
volumul I al lucr rii de fa [45].
Pe lng greutatea rocilor i presiunea fluidelor, rocile din
scoar pot fi supuse i la alte for e accidentale, de mai lung sau
scurt durat . ntre acestea amintim for ele tectonice.
Deformarea rocilor sub ac iunea for elor men ionate este dificil
de surprins. Pot fi delimitate dou perioade de timp n care se produc
deform ri ale rocilor: n cursul form rii rocii i dup formarea rocii.
Despre prima perioad au fost f cute mai multe men iuni n capitolul 2.
Perioada a II-a se suprapune par ial cu prima i se refer la acumularea
sedimentelor sau ridicarea stratelor.
n intervale de timp scurte (n sens geologic), rocile dintr-o
regiune din scoar sunt n echilibru, adic gradul lor de deformare,
117
indiferent de tipul de deformare, este constant. Crearea unui
dezechilibru conduce la modificarea st rii de tensiune din rocile aflate
n zona nvecinat i, implicit, a st rii de deforma ie. Exemplele cele
mai elocvente sunt forarea unei sonde i exploatarea unui z c m nt de
hidrocarburi. Prin forarea unei sonde se produce un dezechilibru local,
datorit diferen ei dintre presiunea lateral i presiunea din sond pe o
distan de ordinul a cteva zeci de centimetri sau c iva metri.
Consecin ele deform rii sunt studiate pe larg la cursul de Forarea
Sondelor [77].
n timpul exploat rii unui z c mnt, datorit sc derii presiunii
fluidelor con inute, starea de tensiune i, implicit, gradul de deformare
a rocilor crete n anumite limite.
Deformarea rocilor poate fi elastic (reversibil ) sau plastic
(permanent ) i este func ie de litologia rocii i de condi iile din
scoar , mai ales de temperatur . Spre exemplu, calcarele, gresiile,
marnele, isturile i argilele se comport elastic, iar sarea i gipsul se
comport plastic pe un interval destul de mare de adncime.
Deformarea elastic este dat de una din propriet ile mecanice
importante ale rocii, anume compresibilitatea. Parametrul care
cuantific aceast proprietate este coeficientul de compresiblitate, mai
exact, coeficientul de compresibilitate izotermic , :
T p
V
V
,
_

1 , (8.1.)
n care V reprezint volumul deformat. Acesta poate fi volumul brut al
rocii, Vb, volumul de minerale, Vm, sau volumul de pori, Vp. De aceea, se
definesc trei coeficien i de compresibilitate, pentru fiecare din cele trei
volume: b, m i p.
n ceea ce privete presiunea, p, trebuie f cut distinc ia dintre
cazul zonei vecine g urii de sond i cazul z c mntului n ansamblul
s u n cursul exploat rii. Pentru z c mnt, presiunea din rela ia (8.1.)
reprezint diferen a dintre presiunea litostatic i cea hidrostatic [44].
Situa ia din jurul sondei este cu mult mai complicat [45] i nu face
obiectul manualului de fa . De aceea, n continuare, nu ne vom referi
la acest caz.
Dac se folosete defini ia porozit ii (v. rela iile (5.1.) i (5.2.)),
se poate scrie:
( ) b m p 1m +m . (8.2.)
De multe ori se neglijeaz varia ia volumului mineralelor n
compara ie cu varia ia volumului brut, ( Vb/p Vp/p). Atunci, se
poate scrie urm toarea rela ie:
118
p m b
1 . (8.3.)
n cazul rocilor fisurate, compresibilitatea porilor are trei
componente: cea a porilor matriciali, pm, a microfisurilor, f, i a
macrofisurilor, sau cavernelor, c:
( ) b 1m m +mpmpm +mff +mcc . (8.4.)
Este evident aditivitatea volumelor i, implicit, a porozit ilor:
m mpm +mf +mc . (8.5.)
n m sura n care roca este lipsit de caverne i macrofisuri, cel
de al treilea termen va lipsi.
8.2. Influen a presiunii asupra compresibilit ii rocilor
Compresibilitatea spa iului poros, p, denumit i
compresibilitate efectiv , depinde, n primul rnd, de natura rocii i de
gradul de compactare. n al doilea rnd, depinde de presiunea efectiv
(diferen a dintre presiunile litostatic i hidrostatic ). Pentru gresii i
calcare, coeficientul de compresibilitate, p, are valori cuprinse ntre
310-10 i 4010-10 Pa-1. Pentru nisipuri neconsolidate i presiuni efective
de pn la 20010 5 Pa, p ia valori cuprinse ntre 1.510-8 i 1510-8 Pa-1,
iar pentru presiuni superioare acestei valori, coeficientul de
compresibilitate este de ordinul a 110-7... 410-8 Pa-1.
Pentru rocile fisurate, coeficientul de compresibilitate al
sistemului de fisuri, la presiuni efective de peste 200...300105 Pa, este
de ordinul a 110-9 Pa-1, n timp ce pentru caverne este de ordinul a
110-10 Pa-1.
Influen a presiunii asupra compresibilit ii sistemului de
microfisuri, fisuri i caverne din rocile carbonatice este dat n figura
8.1., pentru dou calcare cu porozit ile: (1) 2,01% i (3) 11,31% i o
marn cu porozitatea (2) 2,63% .
119
Fig.8.1 Influena presiunii efective asupra compresibilitii.
Se poate lesne observa c efectul presiunii efective asupra
compresibilit ii scade foarte mult la presiuni mari.
Pentru gresii, influen a presiunii asupra compresibilit ii porilor
este dat n figura 8.2.
Presiunea are o influen considerabil asupra gradului de
deformare a mineralelor i, implicit, a rocilor argiloase. Din date
experimentale, a fost dedus o ecua ie empiric pentru
compresibilitatea total , b, de forma:
b
b a p (8.6)
Constantele a i b, pentru cteva minerale argiloase n
echilibru cu apa, la presiuni efective superioare valorii de 70105 Pa,
sunt date n tabela 8.1.
120
Fig. 8.2. Influena presiunii asupra compresibilitii
unor gresii de diferite porozit i:
A-13%, B-15%, C-10%, D-12%, E-12%, F-13%, F-15%.
Tabela 8.1. Coeficien ii ecua iei (8.6)
Se men ioneaz c presiunea este exprimat n psi (1 psi =
6894,74 Pa) Este lesne de observat uor c exist diferen e
semnificative ntre compre-sibilit ile mineralelor argiloase, f r , ns ,
a avea ordine de m rime diferite Spre exemplu, pentru o presiune de
200105 Pa, coeficientul de compresibilitate al montmorillonitului este
de cca 4,510-9 Pa-1, iar al caolinitului de cca 2,710-9 Pa-1.
Influen a porozit ii asupra compresibilit ii spa iului poros,
pentru toate categoriile de roci, este dat n figura 8.3.
Pentru exploatarea z c mintelor de hidrocarburi este interesant
modi-ficarea volumului de pori, respectiv a porozit ii, datorit sc derii
presiunii de z c mnt n cursul exploat rii acestuia. Pentru aceasta
Tipul de mineral Constan
ta a
Constan
ta b
Montmorillonit 0,0325 0,874
Illit 0,0390 0,926
Caolinit 0,0350 0,946
Dickit 0,0305 0,980
Halloysit 0,0330 0,946
Hectorit (cu 50%
CaCO3)
0,0285 0,954
121
trebuie definit un coeficient de compresibilitate mixt, r , n felul
urm tor:
,
_

p
V
V
p
b
r
1 , (8.8.)
n care p este presiunea fluidelor din pori (intern ). Este uor de
observat c :
r m p
1 . (8.9.)
Rela ia (8.8.) se poate citi astfel: la o sc dere a presiunii
fluidelor din porii unui metru cub de roc cu o unitate se extrage un
volum de fluid datorat micor rii acestui volum egal cu caloarea
numeric a lui r . Dei r are valori foarte mici, volumul absolut de
fluid extras datorit compresibilit ii rocii poate fi nsemnat, n m sura
n care volumul z c mntului este considerabil. O situa ie particular o
reprezint acviferele inactive de volum mare, din care poate fi
transferat n zona productiv un volum de ap important, cu efect de
dezlocuire a hidrocarburilor.
Fig. 1.8.3. Relaia dintre compresibilitare i porozitate.
Din punctul de vedere al exploat rii z c mintelor, mai
importante sunt compresibilit ile fluidelor, ceea ce nu nsemneaz ,
totui, c se poate neglija compresibilitatea rocilor.
Determinarea compresibilit ii rocilor se face experimental, prin
folosirea celulelor de solicitare triaxial . Aceste celule simuleaz
condi iile din scoar . Nu va fi descris aici o astfel de celul .
Dificultatea care apare este legat de reprezentativitatea rocilor
analizate (ca, de altfel, i n cazul celorlalte propriet i). A fost
men ionat n capitolele anterioare faptul c propriet ile rocilor se
122
modific pe parcursul procesului de carotare i de extragere a carotelor
la suprafa . Cea mai important modificare este dat de ns i
compresibilitatea rocii. Readucerea ei la condi iile ini iale este destul
de nesigur , unele transform ri fiind ireversibile. Cel mai elocvent
exemplu este cel al unui nisip neconsolidat care nu mai poate fi adus la
acelai grad de compactare la care exista n z c mnt.
Singura posibilitate de a asigura reprezentativitarea probelor de
roc este folosirea dispozitivelor speciale de prelevare cu p strarea
st rii de tensiune din locul de unde a fost extras carota.
Determin rile experimentale fiind complicate, este util
estimarea compresibilit ii. Jones [69] propune o corec ie pentru
compresibilitatea porilor:
( )
ef
p ef , p
c , c exp , p ,
1 4 35
4 8410 4 8410 8 4 35
2
8
1 +
+ + (8.9)
Constantele c1 i c2 se determin experimental prin teste de
compresibilitate la dou presiuni efective, pef . n aceast rela ie,
coeficientul de compresibilitate se exprim n Pa -1, iar presiunea n Pa.
Aplica ia 1.
S se evalueze compresibilitatea total a rocii n cazul n care este
saturat cu i ei i gaze, Se cunosc: porozitatea, m=0,25, satura ia n ap i i ei,
Sa=0,3, respectiv St=0,7, compresibilitatea apei i i eiului, a=4,2 10-10 Pa-
1,respectiv t=5,5 10-9 Pa-1, i cpmpresibilitatea medie a mineralelor, m=2 10-11
Pa-1.
R spuns.
Pentru a ine seama de prezen a apei i i eiului n porii rocii, rela ia (8.5.)
trebuie adaptat . Plecnd de la faptul c Vp=Va+Vt, se poate scrie:
p
V
p
V
p
V p a t

,
care prin nlocuiri succesive duce la rela ia:
p Saa +Stt .
nlocuind valorile numerice n rela ia (8.5.) n care pentru p se folosete
rela ia de mai sus, se ob in: p=39,76 10-10 Pa-1 i b=10,09 10-10 Pa-1.
ntreb ri i probleme
1. La ce proprietate a rocilor se refer coeficientul de compresibilitate?
2. C i coeficien i de compresibilitate se pot defini pentru roci?
3. Cum i prin ce mecanisme se modific volumul porilor n timpul exploat rii
z c mintelor? Care este consecin a acestei modific ri?
4. Cum se pot evalua coeficien ii de compresibilitate ai rocii?
5. Cum este compresibilitatea rocii fa de cea a fluidelor?
123
6. S se reia aplica ia 1 pentru cazul n care n locul i eiului sunt gaze la
presiunea de 200 bar. S se compare i s se discute rezultatele.
Capitolul 9
Densitatea rocilor de z c mnt
Rocile de z c mnt, fiind corpuri solide poroase, au densit i
care depind nu numai de compozi ia mineralogic ci i de porozitatea i
de fluidele care le satureaz . Evident, condi iile de presiune i
temperatur au influen a lor asupra densit ii rocii, ca i a fluidelor.
Densitatea mineralelor componente ale rocilor de z c mnt n
condi ii normale a fost precizat n capitolul 2. Subliniem faptul c
sursele bibliografice, prea numeroase pentru a fi citate aici, indic
valori diferite, uneori semnificative pentru densitatea aceluiai mineral.
Acest lucru se explic prin variabilitatea mineralelor, prin existen a
impurit ilor, a solu iilor solide sau asocierea cu cantit i importante de
ap .
Pentru comoditate, datele privind densitatea mineralelor n
condi ii normale sunt reluate n tabela 9.1.
Tabela 1.9.1. Densitatea mineralelor rocilor de z c mnt
Denumirea mineralulului
i formula chimic
Densitatea,
kg/m3
Calcit, CaCO3 2720-2740
Aragonit, CaCO3 2930-2950
Vaterit, CaCO3 3000-3500
Magnezit, MgCO3 2900-3100
Dolomit, CaMg(CO3)2 2850-2950
Siderit, FeCO3 3700-3900
Ankerit, CaFe(CO3)2 2950-3100
Rodocrozit, MnCO3 3450-3700
Ceruzit, PbCO3 6500-6700
Cuar , SiO 2 2590-2670
Opal, SiO2 1900-2500
Sare gem , NaCl 2100-2200
124
Montmorillonit, Al4Si8O20(OH)4 . 2080
Hyalloisit, Al2Si2O5(OH)4 2500
Illit, Ky(Al4Fe4Mg4)(Si8-yAly)O20(OH)4. 2700
Cunoscnd densitatea mineralelor componente i compozi ia
mineralogic a rocii prin frac ia volumic , se poate uor calcula
densitatea scheletului mineral , m, ca medie aritmetic a densit ilor
mineralelor, mi, ponderat cu frac ia volumic , vi.
m mivi
(9.1.)
Roca, n ansamblu, are o densitate mai mic dect aceast
valoare datorit existen ei porilor. Densitatea rocii, f r a ine seama
de fluidele care o satureaz este dat de rela ia:
( ) r m 1m (9.2.)
n ceea ce privete porozitatea, m, aceasta trebuie s fie,
evident, porozitatea absolut .
Pentru condi iile de z c mnt, aceast rela ie este numai o
aproxima ie. Ea trebuie corectat cu dilatarea termic a mineralelor i
compresibilitatea rocii.
Densitatea rocii, aa cum se g sete ea n scoar a terestr , adic
saturat cu diverse fluide, rs ,se calculeaz cu rela ia:
rs (1 m)m +miSi (9.3.)
n care I este densitatea fluidelor, iar Si este satura ia n fluide (vezi
cap. 14). Valoarea satura iei n ap ine seama i de apa existent , de
regul , n porii necomunican i.
Pentru necesit i practice, cum ar fi evaluarea presiunii
litostatice a unei coloane stratigrafice, gradul de exactitate este limitat
de necunoaterea exact a litologiei rocilor, date fiind importantele
varia ii de litofacies n forma iunile geologice sedimentare. La aceasta
se adaug dificultatea cuantific rii influen ei presiunii i tempereturii
asupra volumului mineralelor i fluidelor, precum i cunoaterea st rii
de satura ie a rocilor.
Modificarea cea mai mare de densitate o sufer mineralele
argiloase, i, evident, rocile argiloase, datorit compresibilit ii lor
excesive, dup cum arat rela ia (8.6.) i tabela 8.1.
Pentru a ob ine o imagine edificatoare asupra ordinului de
m rime a densit ii rocilor se dau cteva exemple n tabela 9.2.
Tabela 9.2. Densitatea unor roci de z c mnt.
Denumirea rocii
Densitatea, Denumirea rocii Densitatea,
125
kg/m3 kg/m3
Gresie 2200-3000 Calcar 2400-2700
Marn cuar itic 2600-2700 Dolomit 2800-2900
Marn calcaroas 2200-2400 Sare gem 2400-2500
Fig. 9.1. Limitele de variaie a densitii rocilor cu adncimea.
Densitatea rocilor, ca tendin general , crete cu adncimea.
Aceast tendin , precum i limitele de varia ie, sunt prezentate n
figura 9.1. Cazul special al marnelor este ar tat n figura 1.9.2.
Fig. 9.2. Creterea densit ii unei marne cu adncimea.
Cunoaterea densit ii rocilor din scoar prezint un interes mai
general dect pentru ingineria de petrol. Ne vom limita n a aminti c
anomaliile de densitate a rocilor pot constitui surse importante de
informa ii pentru a pune n eviden unele z c minte de minerale utile.
n toate situa iile n care este necesar evaluarea presiunilor
litostatice, trebuie estimat cu grij densitatea rocilor. Pentru forajul
126
sondelor, densitatea rocilor dislocate intervine, ntre altele, n calculul
evacu rii detritusului din sond i a presiunii coloanei de fluid de foraj
care con ine detritus.
Determinarea densit ii rocilor se poate face relativ simplu, cu
picnometre sau micropicnometre de mare precizie [18]. Important este
s se controleze bine starea de satura ie a probelor n cursul
determin rilor. n momentul cnt ririi acestea trebuie s fie complet
lipsite de lichide. Atunci cnd se determin volumul brut, se vor lua
m surile indicate n capitolul 5 pentru determinarea porozit ii. Date
referitoare la densitatea fluidelor care satureaz rocile din scoar se
g sesc n volumul I al luc rii [63]
ntreb ri i probleme.
1. Cum este densitatea unei roci fa de cea a mineralelor componente?
2. De ce densitatea mineralelor crete cu adncimea? Dar a rocilor?
3. Cum se explic influen a mare a adncimii asupra mineralelor i rocilor
argiloase.
4. S se estimeze presiunea litostatic la adncimea de 1000 m presupunnd
o coloan stratigrafic uniform , alc tuit , pe rnd, din principalele tipuri
de roci saturate numai cu ap .
5. S se calculeze densitatea unui nisip cuar os uniform pentru
mpachetarea cubic i cea romboedric n dou situa ii: uscat i saturat
cu ap . Se se comenteze rezultatele.
127
Capitolul 10
Curgerea omogen prin rocile colectoare
10.1. Defini ii i generalit i
Curgerea fluidelor prin roci este posibil datorit prezen ei porilor
comunican i. n mecanica fluidelor se folosete, n mod curent,
termenul de filtra ie. Acest termen poate crea o oarecare confuzie,
putnd n elege prin aceasta un proces de separare. n ingineria de
z c mnt, se folosesc termenii de curgere omogen i curgere
eterogen . Curgerea omogen se refer la curgerea unui fluid printr-o
roc (sau, n general, printr-un mediu poros) n absen a altui fluid sau,
alfel spus, curgerea omogen presupune satura ia complet cu un
singur fluid. Curgerea eterogen se refer la cazul n care n roc sunt
prezente mai multe fluide (cel pu in dou ). Aici este inclus i situa ia,
de altfel foarte frecvent , cnd n roc sunt prezente mai multe fluide,
dei curge doar unul singur, celelalte fiind n repaus. Faptul c prin roc
are loc curgerea unui singur fluid nu nsemneaz neap rat c este o
curgere omogen . n capitolul de fa va fi abordat numai curgerea
omogen .
Fenomenul curgerii prin mediile poroase este foarte complex i
poate fi evaluat numai pe cale indirect , pe modele sau prin m surarea
unor m rimi macroscopice care descriu curgerea. Curgerea va fi
abordat la primele dou sc ri men ionate n capitolul 7: scara micro i
scara macro. Problemele de curgere la scara z c mntului sunt
rezolvate n cadrul cursului de Hidraulic subteran [78]. n lucrarea de
fa sunt tratate aproape exclusiv aspectele fizice ale curgerii.
nainte de a scrie legile de curgere omogen prin rocile
colectoare, sunt necesare cteva preciz ri.
128
Prima precizare se refer la propriet ile fluidelor. Cercet ri mai
vechi ar tau c n condi iile unor spa ii nguste, cum sunt porii, unele
propriet i ale fluidelor, n special vscozitatea, ar fi diferite de cele
m surate n spa ii largi, prin metode i cu aparate conven ionale [50].
Studii mai recente demonstreaz c modific rile sunt cu totul
nesemnificative [51]. Numai n cazuri speciale, cnd fluidele sunt nenewtoniene
( i eiurile foarte grele sau solu iile de polimeri),
comportarea n spa ii microscopice este diferit de aceea n spa ii
macroscopice.
A doua precizare se refer la regimul de curgere. n z c mintele
de hidrocarburi viteza de curgere a fluidelor este foarte mic . Pentru a
ob ine o imagine asupra vitezelor de curgere din z c minte se
consider urm torul exemplu: o sond produce i ei cu un debit de 50
m3/zi (un debit relativ mare pentru condi iile din Romnia) dintr-un
strat cu grosimea de 10 m (o grosime comun ). Viteza i eiului este de
ordinul a 0,4 mm/s lng sond i de 0,4 m/s la distan a de 100 m de
sond (cca. 3,5 cm/zi). La aceast vitez , este necesar un timp de mai
mul i ani pentru ca i eiul s ajung n sond de la distan a de 100 m!
La astfel de viteze, regimul de curgere este laminar. O excep ie o
reprezint curgerea din apropierea sondelor de gaze care produc cu
debite foarte mari (de ordinul sutelor de mii de m3
N/zi), unde curgerea
este turbulent .
1.10.2. Curgerea omogen la scara micro
Mai nti se va descrie curgerea laminar a unui fluid newtonian
incompresibil n capilare netede, cu diferite forme idealizate (vezi cap.
7): a) capilare cu simetrie axial - cilindric, trunchi de con, cu contur
sinusoidal, sferic i b) capilare cu sec iune constant cilindric, eliptic,
prismatic [57].
C derea de presiune n canalele cu simetrie axial este dat de
legea lui Haggen-Poiseuille, cu forma general :
D s
p Q L

4
128 ,
(10.1.)
n care Q este debitul volumic, - vscozitatea dinamic a fluidului, L
i D -lungimea, respectiv diametrul maxim al canalului. Coeficientul,
s, are valori specifice canalului [53] i este explicitat n tabela 1.10.1.,
n care se folosesc urm toarele nota ii suplimentare:
> 1
d
D (10.2.)
i
129
1
1
1 <
+

,
(10.3.)
unde d este diametrul minim al canalului.
C derea de presiune n canalele cu sec iune constant este dat
de rela ia [54,55]:
r c
p QL
4 , (10.4.)
n care ri este raza cercului nscris n canal, iar c este un
coeficient specific canalului, dat n tabela 10.2.
Tabela 10.1. Coeficientul s din ecua ia (10.1.) pentru diferite canale
Forma
canalului
Coeficientul s
Cilindru 1
Trunchi de con 1 3(3 +2 +)
Sinusoidal (4 2)(1 )4 (2 + 2 ) ( 1 2 )7 2
Sferic
(2 1)[ 2 1 +ln( + 2 1)]
Tabela 10.2. Coeficientul c din ecua ia (10.4.) pentru diferite canale
Forma
canalului
Coeficient
ul c
Coeficient
ul c

Cilindru circular 8/ 1
Cilindru eliptic (4 )(1+12 )
0,5(1+12 )
Prism triunghiular 1,283
0,5038
Prism patratic 1,778
0,6982
Dac se nlocuiete coeficientul c cu un alt coeficient
c
'c

8 ,
se ob ine pentru acestea valori corespunz toare formei canalelor,
ar tate n tabela 10.2.
Este uor de remarcat asem narea legii generale de curgere n
canale de diferite forme. De asemenea, se poate vedea c abaterea
formei de la cilindrul circular drept poate fi caracterizat i cuantificat
doar printr-un singur parametru geometric: raportul = D/d.
130
Dac se face evaluarea numeric a coeficien ilor , se constat
c ei sunt supraunitari (n afar de cilindru pentru care este unitar),
adic exist un supliment de c dere de presiune n canalele luate n
considerare fa de cilindrul circumscris lor, ceea ce este normal,
avnd n vedere faptul c aceste canale au o sec iune de curgere
inferioar cilindrului. Cu ct factorul este mai mare (i deci
micorarea de sec iune este mai mare), cu att suplimentul de c dere
de presiune este mai mare, lucru absolut evident i normal.
Privite dintr-un alt unghi, canalele studiate pot fi asimilate cu
nite canale cilindrice cu rugozitate, dac factorul nu este prea
mare. Astfel, prezen a rugozit ilor va determina o c dere de presiune
suplimentar fa de c derea de presiune din cilindrul neted care
circumscrie rugozit ile, cu att mai mare, cu ct volumul rugozit ilor
este mai mare. Pentru formele geometrice analizate, volumul
rugozit ilor, care reprezint diferen a dintre volumul cilindrului
circumscris i volumul canalului, poate fi evaluat n func ie de factorul
Rezult c i c derea de presiune suplimentar poate fi evaluat n
func ie de factorul .
Dac de noteaz cu ( p) c derea suplimentar de presiune
ntr-un canal
oarecare, fa de cea din cilindrul circumscris acelui canal, se poate
scrie:
(p) p pcil (10.5.)
care poate fi calculat cu expresia:
( ) ( ) cil p 1 p . (10.6.)
nlocuind 1 cu ,
( ) cil p p . (10.7.)
rezult :
( ) cil p +1 p , (10.8.)
n care va fi denumit coeficient de microrugozitate.
Coeficientul de microrugozitate, , poate fi uor evaluat numeric
n func ie de factorul , folosind rela iile din tabelele 10.1 i 10.2.
Reprezentarea grafic a coeficientului de microrugozitate , n func ie
de factorul este prezentat n figura 10.1. Au fost alese numai dou
din cele ase forme pentru a ar ta tendin a comun de varia ie i
asem narea curbelor de varia ie cu factorul . Celelalte patru curbe
131
se nscriu n aceeai tendin i sunt att de apropiate, nct, practic,
se suprapun cu cele dou .
Fig. 1.10.1. Varia ia coeficientului , cu factorul .
Un alt mod de a aborda curgerea laminar n canale cilindrice cu
microrugozitate este acela al micilor perturba ii determinate de
prezen a rugozit ilor de dimensiune relativ mic . Aceast metod a
fost aplicat de ONeill [56]. Unul din rezultatele sale este i evaluarea
c derii suplimentare de presiune
datorate rugozit ilor:
( ) 2 6
1024
D
p Q V

, (10.9.)
n care V este volumul rugozit ilor care c ptuesc cilindrul de
diametru D.
Dac se noteaz :
Vcil
* 8V (10.10)
rela ia (11.9.) se poate scrie:
( ) 4
*128
D
p Q L

(10.11)
sau
( ) cil p *+1 p . (10.12)
132
Coeficientul *, poate fi uor evaluat numeric n func ie de
factorul , calculnd volumul rugozit ilor, V , ca diferen a dintre
volumul cilindrului i cel al canalului nscris n acesta. Acest calcul
poate fi realizat pentru toate geometriile de canal luate n discu ie mai
sus (trunchi de con, sinusoidal etc.). Mai mult, acest volum poate fi
explicitat n raport cu factorul . Reprezentarea grafic a coeficientului
*, n func ie de factorul , pentru dou din geometriile de canal
analizate, este prezentat n figura 10.2. Au fost alese, ca i pentru
coeficientul , numai dou din cele ase forme de canal pentru c
celelalte patru curbe se suprapun, ntr-o bun m sur , peste cele dou .
Fig. 1.10.2. Variaia coeficientului * n func ie de factorul .
Rela iile (10.8) i (10.12) sunt, practic, identice. Singura
diferen
const n modul de evaluare al coeficien ilor i *. Primul se
calculeaz prin folosirea ecua iei de curgere pentru fiecare canal, iar
cel de al doilea prin calculul volumului rugozit ilor.
Graficele celor doi coeficien i de microrugozitate sunt, ns ,
diferite. Totui, la valori mici ale factorului cei doi coeficien i au
valori foarte apropiate. De altfel, acest fapt este normal dac se are n
vedere c ecua ia lui ONeill a fost scris pentru canale cu rugozit i i
nu pentru canale cu varia ii mari de sec iune, corespunz toare valorilor
mari ale factorului . Pentru a vedea limita pn la care varia iile de
sec iune pot fi considerate rugozit i, se reprezint cei doi coeficien i
de microrugozitate, i * pe acelai grafic, n figura 10.3.
133
Fig. 1.10.3. Variaia coeficienilori i * n func ie de factorul .
Din compara ia celor dou curbe, se poate trasa o limit
pentru varia iile de sec iune care pot fi considerate microrugozit i la
nivelul valorii de = 1,1. Aceasta corespunde unei varia ii a sec iunii
transversale a canalului de cca 20%.
n concluzie, se poate spune c ecua ia (10.8.), scris de autorul
acestei lucr ri i prezentat n detaliu n [32], reprezint ecua ia
general a curgerii n pori cu microrugozitate, valabil pe acel segment
din spa iul dintre dou noduri ale re elei de pori, pe care varia ia
sec iunii transversale este inferioar limitei de cca 20%. Coeficientul
a fost denumit coeficient de microrugozitate. Ecua ia (10.8) reprezint ,
n acelai timp, criteriul de definire a unui model de pori: succesiunea
de cilindri cu microrugozitate. Acestui model i-a fost ataat nc un
parametru structural, anume, gradul de nseriere, . Coeficientul de
micro-rugozitate, i gradul de nseriere, , men iona i n capitolul 7,
pot fi evalua i ca medii statistice sau ca parametri de distribu ie prin
analiza microfotografic a sec iunilor prin roc .
Ecua iile de curgere prezentate n acest capitol pot fi folosite,
separat sau mpreun , pentru evaluarea c derilor de presiune la
nivelul porilor individuali i,
ca baz , pentru descrierea curgerii n re ele de pori.
Re ele de pori care s modeleze ct mai bine curgerea omogen
printr-o roc se construiesc conform cu regulile ar tate n capitolul 7. n
cele ce urmeaz , va fi studiat curgerea pe o re ea cu cinci pori,
dispui sub forma literei N, ca n figura 10.4.
134
Fig 10.4. Re ea de pori N.
Curgerea va avea loc n sensul de la porii a i c la porii b i,
respectiv d, dat fiind faptul c diferen a de presiune este n acest sens.
Se scrie mai nti legea conserv rii debitului n nodurile A i B,
adic debitele care intr n noduri sunt egale ce cele care ies:
0 i Q . (10.13.)
Prin defini ie, conductivitatea hidraulic a unui canal, ci, este
raportul dintre debitul i c derea de presiune din canalul respectiv.
Neglijnd efectul densit ii care genereaz o diferen de presiune
hidrostatic , i folosind ecua ia general de curgere printr-un por
(10.12.), expresia lui ci este urm toarea:
L
ci D

128
( 1)
4
+ . (10.14)
Este uor de observat c pentru un fluid dat, cu o anumit
vscozitate, conductivitatea hidraulic depinde numai de geometria
porilor.Rela ia (10.13.) se poate scrie astfel:

i
ci ( pi pj ) 0 , (10.15.)
n care indicele j se refer la cele dou noduri ale re elei (A i B) iar
indicele i la
canalele care converg n nodul j.
Dac se scrie de dou ori rele ia anterioar , pentru nodurile A i
B, se ob ine urm torul sistem:
( ) ( ) ( ) 0
( ) ( ) ( ) 0
+ +
+ +
c B c d B d e B A
a A a b A b e A B
c p p c p p c p p
c p p c p p c p p
(10.16.)
135
Prin rezolvarea sistemului (10.16.) se ob in presiunile pA i pB. n
felul acesta, se cunosc to i parametri pentru descrierea curgerii n
fiecare din cei cinci pori.
Vom scrie numai c derea de presiune n porul e:
( )
( ) I II
e a b c d
a d b c
A B p p
c c c c c
p p c c c c
+ + +
(10.17.)
Din rela ia anterioar se observ c pA>pB sau pB>pA, dup cum
num r torul este pozitiv sau negativ. Altfel spus, curgerea are loc de la
A spre B sau invers, de la B spre A, dei figura ar sugera c sensul
curgerii este numai de la A spre B datorit orient rii acestui canal n
raport cu direc ia de curgere la scara macro.
Din punct de vedere fizic, curgerea n porul e este determinat ,
aa cun este de ateptat, de presiunile din re ea i de geometria
canalelor re elei. n schimb, sensul curgerii este determinat numai de
geometria porilor vecini. Astfel, micarea poate fi chiar n contrasens
fa de micarea la scara macro.
Pentru re ele mai complexe, principiul de rezolvare a problemei
este acelai: se rezolv sistemul format de ecua iile de bilan pentru
toate nodurile re elei, ob inndu-se n felul acesta presiunea n fiecare
nod.
10.3. Curgerea omogen la scara macro.
Permeabilitatea absolut
Descrierea curgerii omogene prin medii poroase este de dat
foarte veche (Darcy, 1856). A fost stabilit o rela ie empiric ntre
viteza de filtra ie (de curgere) i gradientul de presiune care determin
curgerea . Viteza de curgere, vf, reprezint raportul dintre debitul
volumic de fluid, Q, i aria brut , Ab, prin care are loc curgerea:
vf = Q/Ab (10.18.)
Dac se ine seama c are loc curgerea numai prin sec iunea de
arie Ap (aria porilor), se poate scrie:
p
f A
v Q m (10.19.)
Viteza de filtra ie astfel definit nu are o semnifica ie fizic
exact . n
porii rocii fluidul curge cu viteze foarte diferite, aa cum s-a v zut i n
subcapitolul precedent. Pentru c n acest capitol se va pune accent pe
aspectul fizic al curgerii omogene, va fi luat n discu ie cazul cel mai
136
simplu: curgerea omogen sta ionar , unidimensional a unui fluid
care-i conserv propriet ile (n special densitatea fluid
incompresibil) printr-o prob de roc izotrop , cu sec iunea constant ,
aflat n pozi ie orizontal (pentru a neglija efectul gravita iei). n acest
caz, legea de curgere (legea lui Darcy) are urm toarea form :
l
v k p f

(10.20.)
n care p este c derea de presiune pe distan a l, iar este
vscozitatea dinamic a fluidului. Parametrul k a fost denumit
coeficient de permeabilitate absolut sau, mai scurt, permeabilitate
absolut . Acesta reprezint un coeficient de propor ionalitate ntre
viteza de curgere i gradientul de presiune. El cuantific influen a
structurii interne a rocii (a spa iului poros) asupra curgerii. Este un
parametru global, reprezentnd efectul combinat al m rimii, formei,
distribu iei pe dimensiuni a porilor, al indicelui structural de dificultate,
gradului de inter-conexiune i al tuturor celorlal i parametri de
structur ai rocii.
Permeabilitatea absolut este o constant pentru o roc . Dou
roci identice din punct de vedere mineralogic i granulometric pot avea
permeabilit i diferite, n m sura n care spa iul poros difer . Spre
exemplu dou nisipuri identice, dar cu grade de compactare diferite,
nu au aceeai permeabilitate. Din contr , dou roci, complet diferite,
din punct de vedere mineralogic i granulometric pot avea,
ntmpl tor, aceeai permeabilitate. Ceea ce conteaz este rezisten a
pe cate cele dou roci o opun la curgerea unui fluid.
De altfel, din punct de vedere fizic, permeabilitatea absolut
reprezint o m sur a rezisten ei rocii la curgerea monofazic a
fluidelor.
Dimensiunea permeabilit ii este aceea a unei suprafe e.
Aceasta rezult din considerente de omogenitate dimensional a legii
lui Darcy i nu din considerente de ordin fizic. Unitatea de m sur este,
deci, m2. n mod obinuit se folosete un submultiplu, anume m2,
denumit i Darcy: 1 D = 1 m2 = 10-12 m2. nc mai folosit este mili-
Darcy-ul (mD).
Dac roca este anizotrop , permeabilitatea nu mai este un
scalar, ci un tensor [52]. Sunt pu ine situa iile n care se folosete o
astfel de caracterizare a rocilor. Recent, [72], exprimarea tensorial a
permeabilit ii absolute a nceput s fie folosit pentru simularea
exploat rii z c mintelor pe modele numerice foarte elaborate.
Mai frecvent, se folosesc dou valori ale permeabilit ii unei roci:
n cazul rocilor detritice permeabilitatea pe direc ie paralel i,
respectiv, perpendicular pe planul de stratifica ie, iar n cazul rocilor
137
fisurate permeabilitatea matricii, respectiv, a fisurilor. Asupra acestei
probleme se va reveni n paragrafele urm toare.
Legea lui Darcy scris sub forma de mai sus se refer la curgerea
unidimensional a unui fluid incompresibil printr-n mediu poros izotrop.
Aceast lege poate fi adaptat , avnd expresii specifice, i pentru alte
tipuri de curgere (plan , tridimensional , pentru fluide compresibile,
nesta ionar etc.) care acoper cea mai mare parte a situa iilor
ntlnite n z c minte, dar nu totalitatea lor [52].
Dac se reprezint grafic viteza de curgere n func ie de
gradientul de presiune (pentru aceleai condi ii impuse mai sus:
curgerea unidimensional a unui fluid incompresibil etc.) se ob ine
curba din figura 10.5.
Fig. 10.5. Dependen a debitului de fluid de gradientul de presiune.
Se observ trei domenii pe aceast curb : unul liniar i dou
neliniare care ncadreaz domeniul liniar.
O ecua ie care s descrie curba n ntregul ei este urm toarea:
n
f f p av +bv (10.21.)
Un domeniu relativ extins, este acela al varia iei liniare, unde
este valabil legea lui Darcy i corespunde lui b = 0.
Pentru viteze foarte mici, pe un domeniu foarte limitat a = 0 i n
< 1.
Ultimul domeniu, cel al vitezelor foarte mari, a 0 i b 0 , iar 1
< n 2, regimul este turbulent. Acest regim se ntlnete cu totul
izolat n z c minte, doar n apropierea sondelor de gaze cu debite
mari.
138
Coeficien ii a i b sunt, printre altele, dependen i de capacitatea
de curgere a rocii (de permeabilitata absolut dac legea este liniar )
i pot fi determina i numai experimental.
Un criteriu de a alege forma expresiei legii de curgere este
num rul Reynolds pentru medii poroase, care are forma:

v k
m
f
2,3
Re 10 (10.22.)
Valori de 1...4 pentru Re indic valabilitatea legii lui Darcy,
valorile subunitare sunt specifice vitezelor foarte mici existente n
partea periferic a zonei de drenaj, iar valorile mari, superioare lui 4,
n zona din imediata apropiere a sondei. Nu se pot stabili limite de
extindere n z c mnt, deoarece debitele de extrac ie sau de injec ie
difer foarte mult de la o sond la alta. La fel i pro-priet ile fluidelor.
Revenind la legea de filtra ie generalizat , respectiv la graficul
din figura 10.5. se constat c la viteze mari, unei anumite creteri a
gradientului de presiune i corespunde o cretere subpropor ional a
vitezei. Faptul este uor de explicat: componenta frec rii din masa de
fluid la consumul de energie crete considerabil ca urmare a
turbulen ei. n schimb, la viteze mici, corespunz toare unui num r
Reynolds: Re <0,01, se constat c la o cretere (moderat ) a
gradientului de presiune, viteza de curgere, n special a i eiurilor grele,
crete suprapropor ional. Asemenea condi ie de vitez (i de num r
Re) se ntlnete n peste 50% din volumul de z c mnt exploatat de o
sond . Efectul nu apare ns n c derea de presiune ntre conturul
zonei de drenaj i sond , fiind mascat de c derea mare de presiune din
imediata vecin tate a sondei.
Explica ia fizic a creterii suprapor ionale a vitezei i eiului greu
n raport cu gradientul de presiune este urm toarea. Substan ele
macromoleculare, hete-ropolare, cu molecule care au un dipol-moment
mare se adsorb pe suprafa a rocii. n stare de repaus, catena, mai ales
alchilic , a moleculei este pozi ionat perpendicular pe suprafa . Cum
unii pori au dimensiuni de ordinul a cteva molecule mari, rezult o
strangulare a lor, n sensul micor rii sec iunii libere. Cnd fluidul
este n micare, pe m sur ce viteza crete (este riscat o limit
absolut a vitezei), catena se nclin , mai mult sau mai pu in n direc ia
de curgere, asemenea firelor unei perii. n felul acesta, sec iunea de
curgere crete, iar creterea relativ a gradientului de presiune este
mai mic .
Influen a presiunii asupra permeabilit ii rocilor colectoare
variaz n limite relativ nguste. La cele mai multe roci, sc derea
presiunii de z c mnt i, implicit, creterea presiunii efective, pef,
(diferen a dintre presiunea litostatic i presiunea hidrostatic ) nu
139
provoac sc deri semnificative ale permeabilit ii. Totui, la nisipurile
neconsolidate i, mai ales, la rocile fisurate, datorit compresibilit ii
mari a porilor, deci a micor rii spa iului de curgere, este necesar
corectarea permeabilit ii [70]. Dac , ns , n cursul proceselor de
injec ie presiunea efectiv scade, este posibil o cretere, este
adev rat, limitat , a permeabilit ii absolute.
Procesul este invers n cazul injec iei fluidelor n z c mnt
nso it de creterea presiunii hidrostatice, adic o cretere limitat a
permeabilit ii absolute.
Pentru nisipuri, corec ia este posibil prin realizarea a dou
m sur tori de permeabilitate la presiuni efective diferite i folosirea
ecua iei empirice propuse de Jones [69]. Aceast ecua ie are aceeai
form cu ecua ia empiric propus de acelai autor pentru corec ia
compresibilit ii volumului de pori:
[ ( ) ] [ ( ) ] ef ef ln k 1 4,35 p ln a a 1 exp 4,84 p 1 2 + + (10.23.)
Coeficien ii a1 i a2 se determin din cele dou experimente.
Presiunea efectiv se m soar n Pa, iar permeabilitatea absolut n
m2.
Influena cea mai mare asupra permeabilitii unei roci o are
dimensiunea porilor i/sau a fisurilor. Fcnd o paralel ntre
curgerea printr-o roc i curgerea printr-un capilar cilindric sau
printr-o fisur , se ajunge la urm toarele rela ii pentru
permeabilitatea unui capilar, respectiv a unei fisuri:
32
k D2 (10.19)
respectiv,
12
k s2 ,
(10.20)
n care D este diametrul capilarului, iar s, deschiderea fisurii.
Dac direc ia curgerii nu corespunde cu direc ia canalului sau a
fisurii, permeabilitatea va fi mai mic . Factorul de multiplicare
(subunitar) este cos2, n care este unghiul dintre cele dou
direc ii. Rela iile (10.19) i (10.20) devin:
32
cos
2
k 2 D
(10.19)
respectiv,
140
12
cos
2
k 2 s .
(10.20)
Pentru un sistem de fisuri paralale cu unghiul fa de direc ia
de curgere avnd deschideri diferite, permeabilitatea absolut este
dat de rela ia:
12
cos
2
2 i s
k
(10.20)
Revenind la rocile detritice, dac sunt alc tuite din granule de
dimensiune mare, spa iile dintre granule vor fi, n consecin , mari i
vor avea o permeabilitate mai mare decat cele alc tuite din granule de
dimensiuni mici. Kozeny i Leibenzon au propus urm toarea corelare
statistic ntre permeabilitatea unei roci fictive, k, exprimat n m2, i
diametrul granulelor, , exprimat n m:
( m)
k n

48 1
2 2 (10.21.)
n care m este porozitatea, iar n este un coeficient de strangulare, care
se poate aproxima cu relaia (pentru detalii v. [12]):
n 0,5604 m 0,0524 (10.22.)
Aici se cuvine o precizare important : dup cum s-a ar tat n
cap. 1.5., porozitatea rocii fictive nu depinde de dimensiunea sferelor,
ci numai de aranjamentul lor. Ca atare nu exist o corelare direct ntre
porozitate i permeabilitate. Exist numai tendin a ca rocile cu
porozitate mare s aib o pormeabilitate mare . Subliniem, exist
numai o tendin iar nu o legitate, ceea ce se vede i din relaia
(10.21.) n care porozitatea reprezint un factor secundar n raport du
diametrul granulelor. Pentru confirmare, men ion m c rocile argiloase
pot avea porozit i de ordinul a 50% iar permeabilitatea este aproape
nul . Trebuie evitat aceast concep ie, destul de r spndit printre
inginerii de petrol, c rocile cu porozitate efectiv mare au i
permeabilitate absolut mare. Pentru diferite categorii de roci, au fost
propuse diverse corela ii statistice [46] care permit ob inerea unor
valori orientative pentru permeabilitate n func ie de porozitzte,
Neuniformitatea distribuiei granulometrice conduce att la o
porozitate mic prin interpunerea granulelor mici printre cele mari, ct
i la o permeabilitate mic prin scderea dimensiunii porilor.
Observaiile fcute pentru rocile detritice cu privire la influena
dimensiunii porilor sunt valabile pentru toate tipurile de roci, n sensul
141
c existen a porilor de dimensiune mare coroborat cu o bun
uniformitate face ca permeabilitatea s fie mare i invers.
O influen considerabil asupra permeabilit ii absolute a rocilor
prin care are loc curgerea apei este prezena mineralelor argiloase.
Efectul de micorare a permeabilitii este datorat att umflrii, ct i
dispersiei particulelor de mineral (v. cap. 3.).
Umflarea mineralelor argiloase conduce la sc derea dimensiunii
porilor i la amplificarea efectului constric iilor. S-a ar tat mai sus n ce
m sur dimensiunea porilor nfluem eaz valoarea permeabilit ii.
Exist cazuri n care, datorit umfl rii mineralelor argiloase
permeabilitatea rocii s ajung aproape nul , cu alte cuvinte, roca
devine, practic, impermeabil . Acest lucru se ntmpl dac frac ia de
minerale argiloase dep ete 10% din volumul de minerale, iar
ponderea smectitelor este mare.
Dispersia particulelor de mineral are un efect de blocare a
constric iilor mai mici dect particulele, conducnd la ncetarea curgerii
n spa iul adiacent constric iei.
10.4. Determinarea permeabilit ii absolute.
Permeabilitatea absolut a rocilor se poate determina pe cale
direct (n laborator), sau pe cale indirect (metode geofizice i
cercetarea hidrodinamic a z c mintelor).
Pentru determinarea n laborator, probele de roc trebuie s fie
reprezentative i corect pregtite. Consideraiile fcute n acest sens
la deter-minarea porozitii (cap. 1.4.) rman valabile i aici.
Dificultatea cea mai mare apare la determinarea permeabilit ii
absolute a rocilor fisurate. n primul rnd, deschiderea fisurilor se
modific n mod considerabil n procesul de carotare, transvazare i
prelucrare a carotelor. n al doilea rnd, direc ia de curgere
influen eaz n mod considerabil permeabilitatea, mai ales dac exist
o direc ie predominant de fisurare. Ceea ce se poate determina cu o
bun exactitate este permeabilitatea matricial , prin separarea unei
probe cuprins ntre fisuri.
Pentru determinarea permeabilit ii unei roci fisurate se recurge
la estim ri pe baza dimensiunii i densit ii fisurilor sau la investigarea
hidro- dinamic a z c mintelor.
Exist mai multe tipuri de permeametre. Cele mai multe permit
deter-rminarea c derii de presiune la un debit de fluid dat i folosirea
legii lui Darcy pentru curgerea unidimensional . Pentru detalii, v.[12].
Problemele practice cele mai acute de care trebuie s se in
seama sunt legate de p strarea constant a debitului de fluid prin
evitarea fluctua iilor de presiune induse de sursa de alimentare
142
(pomp , compresor, vas tampon) i etanarea corect a probelor
pentru a asigura curgerea fluidului numai prin porii rocii. Unele erori
apar i datorit nestabiliz rii curgerii cauzate de timpul insuficient de
ateptare, nencadrarea n domeniul de valabilitate al legii lui Darcy,
lipsa de precizie a aparatelor de m sur (n special la debite foarte mici
de curgere) sau folosirea unor fluide neadecvate. Thomas i Pugh [75]
au realizat o cercetare sistematic a erorilor care apar la determinarea
experimental a permeabilit ii pe 300 de probe cu permeabilit i
cuprinse ntre 0,1 mD i 1000 mD. Concluzia este c nivelul de eroare
este mult mai mare dect cel pentru determinarea altor propriet i ale
rocilor. El este de ordinul a 15% la probe cu permeabilit i foarte mari
i de ordinul a 30% la probe cu permeabilit i foarte mici.
F r a face o analiz de detaliu, vor fi discutate n continuare
cteva din erorile sistematice (acele erori care fac ca valoarea
determinat s devieze n acelai sens fie mai mari, fie mai mici) care
apar la determinarea n laborator a permeabilit ii absolute.
Efectul de ocolire, const n scurgerea unei cantit i de fluid pe
lng prob , din cauza etan rii incomplete a probei de roc . Exist
dispozitive spe- ciale, cum este celula Hassler unde etanarea se face
prin exercitarea unei presiuni exterioare, superioare celei din prob ,
asupra unei membrane de cauciuc care nconjoar proba, mulndu-se
pe neregularit ile suprafe ei laterale.
Efectul de supap se ntlnete la rocile neconsolidate sau la
probele care con in particule de argil libere. Fluidul antreneaz unele
din aceste particule care se blocheaz n constric ii, limitnd sau
anulnd curgerea prin porii adiacen i. O solu ie este folosirea unor
viteze mici de curgere i schimbarea sensului de curgere.
Efectul de umflare se refer la rocile care con in minerale
argiloase n care, prin folosirea apei pentru determinarea
permeabilit ii, se produce un dezechilibru, n special prin umflarea
acestor minerale i diminuarea sec iunii de curgere. n aceste cazuri
este recomandat folosirea gazelor sau a produselor petroliere.
Cel mai interesant este efectul de alunecare sau Klinkenberg
care apare la determinarea permeabilit ii absolute cu gaze la presiune
mic . El se manifest mai pregnant la rocile cu pori fini. Datorit
acestui efect, valoarea m surat prin folosirea unui gaz la presiune
mic este mai mare dect cea determinat cu gaz la presiune mare
sau cu lichid, adic fa de valoarea real .
Explica ia rezid n aceea c legea lui Haggen-Poiseuille,
respectiv legea lui Darcy, legi de curgere liniare n raport cu debitul de
curgere i diferen a de presiune care-l genereaz i pierd valabilitatea.
Curgerea gazelor rarefiate este guvernat de legea lui Knudsen.
Conform acestei legi, cnd drumul liber mijlociu al moleculelor este de
143
acelai ordin de m rime cu spa iul prin care acestea se deplaseaz ,
curgerea nu mai este depinde de vscozitatea gazelor ci de densi-tatea
lor. Faptul c cei doi parametri, vscozitatea i densitatea nu sunt
propor ionali, legea de curgere nu mai este liniar . Altfel spus, scade
efectul frec rii interne (vscozit ii gazului) asupra curgerii, consumul
de energie fiind dat, cu prec dere de frecarea gazului cu roca. Cu ct
presiunea gazului este mai mic i porii sunt mai fini, cu att scade
efectul ciocnirilor dintre molecule (al vscozit ii gazului) n raport cu
ciocnirile dintre molecule i suprafa a intern a rocii.
Situa ia men ionat nu este caracteristic pentru condi iile de
z c mnt unde presiunea este foarte mare, ci numai n laborator,
cnd, din motive de simplitate a aparaturii i de comoditate a
experimentului, pentru determinarea permeabilit ii absolute se
folosete aerul la presiune joas , apropiat de presiunea atmosferic .
Fenomenul a fost pus n eviden i explicat de c tre Klinkenberg
[124] i de aceea i poart numele. El se exprim prin rela ia:
(1 )
m
g l p
k k + b (10.23.)
n care pm este presiunea medie din prob iar b este un coeficient
care depinde
de natura gazului i de presiunea de lucru, pentru care s-a propus
urm toarea rela ie de corelare statistic :
d
b c kl
Valorile coeficien ilor c i d sunt oarecum nesigure: pentru aer
1,29, res- pectiv 0,386; pentru azot 0,777, respectiv 0,39, cu
permeabilitatea n mD.
n scopul de a evita corec iile, au fost construite aparate care
lucreaz cu gaze n regim nesta ionar, efectul Klinkenberg fiind cuprins
n modelul matematic de prelucrare a datelor experimentale [125].
Modelul matematic este mult prea complicat pentru a fi reluat aici.
Determinarea permeabilit ii absolute in situ prin metode
hidrodinamice este posibil numai n cazul n cazul cnd sonda
deschide acviferul z c mntului sau n cazul particular al z c mintelor
de ap .
Se face o confuzie grav atunci cnd se folosesc date de presiune
nregistrate la nceputul exploat rii, nainte de atingerea presiunii de
satura ie, pentru determinarea permeabilit ii absolute. Este o
chestiune de principiu: la momentul ini ial, n z c mnt sunt prezente
cel pu in dou faze: ap ireductibil i i ei sau, dup caz, ap
ireductibil i gaze. n consecin , curgerea nu este omogen i
conceptul de permeabilitate absolut nu are semnifica ie.
144
Dac n roc exist cel pu in dou faze, curgerea este eterogen ,
iar n ecua ia lui Darcy permeabilitatea absolut se nlocuiete cu
permeabilitatea efectiv pentru i ei sau, respectiv, pentru gaze, dup
cum se va vedea n capitolul 17. Confuzia apare datorit valorilor
apropiate ale permeabilit ii efective astfel determinate i ale
permeabilitat ii absolute pentru cazul z c mintelor de gaze sau de
gaze cu condensat i al unor z c minte de i ei, aa cum se va vedea
n acelai capitol.
Spre deosebire de metodele de laborator care dau valori pentru
fragmentele de roc analizate, metodele hidrodinamice dau valori
medii pentru zona de drenaj. Acest fapt are o importan excep ional
deoarece carotele nu surprind totdeauna eterogenitatea z c mntului.
Exist i investga ii hidrodinamice speciale care dau informa ii
referitoare la anizotropia permeabilit ii n zona cercetat , n sensul
identific rii unei stra-tifica ii n roca colectoare, cu permeabilit i
diferite, sau existen a unor bariere hidrodinamice, adic a unor zone cu
varia ie mare a permeabilit ii sau accidente tectonice (vezi [67]).
Metodele hidrodinamice reprezint , dup cum se poate constata
din cele prezentate mai sus, mai mult un criteriu de validare a
metodelor de laborator.
Aplica ia 1.
Printr-o prob de roc cu diametrul d = 5 cm i lungimea L = 10 cm curge
i ei cu vscozitatea de = 1,45 mPas (cP) la debitul Q = 20 cm3/s. Presiunea de
pompare este de p1 =18 bar, iar la ieirea din prob , p2 =1 bar. S se calculeze:
a. permeabilitatea absolut a probei , k;
b. c derea de presiune prin prob dac presiunea de pompare este de p1 = 13
bar;
c. c derea de presiune dac lungimea probei se reduce la 75% din valoarea
ini ial ;
d. diametrul probei care determin o c dere de presiune de p = 2 bar;
e. viteza aparenta va i viteza real vr dac porozitatea probei este m = 20%, iar
c derea de presiune este p = 7 bar.
R spuns.
a. Sec iunea brut a probei: A = d2/4 = 19,635 cm2
Permeabilitatea absolut : k = Q L/A p = 2010-61,4510-310-1/19,63510-4
(18 1)105 = 0,868810-12 m2 = 868,8 mD
b. C derea de presiune p = O L/k A = 1310-61,4510-310-1/0,868810-12
19,63510-4 = 11,05105 Pa =11,05 bar
c. Lungimea probei Lc = 0,75 L = 7,5 cm
C derea de presiune p = O L c/k A = 10-61,4510-37,510-2/0,868810-
1219,63510-4 = 8,29105 Pa =8,29 bar
d. Aria brut A = O L/k p = 2010-61,45 10-310-1/0,868810-12 2105 =
16,6910-3 m2
Diametrul d = 14,6 cm
145
e. Viteza aparent va = q/A = 20 10-6/19,635 10-4 = 1,019 10-2 m/s =1,019 cm/s
Viteza real vr = va/m = 1,019/0,2 = 5,1 cm/s.
Aplica ia 2.
Se consider un bloc de roc fisurat de forma unui paralelipiped cu
laturile de 30x30x60 cm, care con ine 4 fisuri cu deschiderea de 0,08 mm
orientate sub un unghi de 300 fa de direc ia de curgere care este paralel cu
muchea cea mai mare a paralelipipedului. Permeabilitatea matricial este de 2
mD. S se calculeze permeabilitatea fisural , kf i permeabilitatea medie, km.
R spuns.
Permeabilitatea fisural se calculeaz cu rela ia (10.20):
kf = cos2 /12 si
2 = 0,75 4 64 10-10/12 = 800 10-12 m2 = 800 D
Permeabilitatea medie se calculeaz cu rela ia:
km = f kf + (1f) km
n care f reprezint frac ia din aria tranversal ocupat de fisuri:
f = nf s lf/A,
nf i lf fiind num rul i lungimea fisurilor, iar A, aria brut de curgere.
Rezult f = 48 10-50,8/0,09 = 0,0029; km = 0,0029800000 + 0,9972 = 232
mD = 2,23 D.
Aplica ia 3.
ntr-un z c mnt fisurat se cunosc urm toarele date: Permeabilitatea
absolut total kt = 25 mD, km = 3 mD, porozitatea fisural ini ial mfi = 0,3%,
presiunea ini ial a fluidelor de z c mnt p = 490 bar i presiunea litostatic pl =
700 bar. S se determine permea-bilitatea fisural ini ial i n cursul exploat rii
la presiunile de 400, 300, 200 i 100 bar.
R spuns.
Permeabilitatea fisural este : kf = kt km = 25 3 = 22 mD. (S-a presupus
c permeabilitatea total este egal cu suma celor dou permeabilit i: matricial
i fisural . Se procedeaz astfel cnd nu sunt informa ii despre deschiderea i
densitatea fisurilor.)
Modificarea permeabilit ii datorit creterii presiunii efective (diferen a ntre
presiunea litostatic i presiunea de forma ie pef = pl p) n timp este dat de
rela ia empiric propus de Jones [92]: 3
lg 3,4385
lg 3,4385
1 1 ]
1

efi
ef
fi
i
p
p
k
k
n care presiunea se introduce n bar.
Pentru p = 400 bar: ki/kfi =[(lg 300 3,4385)/( lg 210 3,4385)]3 = 0,6388
kf400 = 14,05 mD.
Pentru celelalte presiuni se ob ine: kf300 = 9,25 mD, kf200 = 6,4 mD i kf100 =
4,55 mD.
Se observ o sc dere foarte mare a permeabilit ii fisurale n cursul
exploat rii z c mntului.
ntreb ri i probleme
1. Cnd se definete curgerea omogen ? Dar cea eterogen ?
146
2. Curgerea unei singure faze printr-o roc este echivalent cu curgerea
omogen ?
3. Defini i scara macro i scara micro pentru curgerea prin medii poroase.
4. De ce au fost scrise legile de curgere omogen n capilare numai pentru
regimul laminar de curgere?
5. Prin ce e seam n legile de curgere n capilare de forme diferite?
6. Ce reprezint microrugozitatea porilor?
7. Pn la ce modificare a sec iunii transversale neuniformit ile capilarului
sunt con-siderate microrugozit i i care este baza fizic a criteriului de
delimitare?
8. S se verifice afirma ia din text potrivit c reia curbele coeficien ilor i
*, n func ie de factorul , se suprapun aproximativ peste cele trasate,
realiznd reprezent ri grafice pe baza datelor din tabelele 10.1 i 10.2.
9. Care este utilitatea legii unice de curgere pentru capilarele cu
microrugozit i?
10. Cte necunoscute are sistemul de ecua ii care descrie curgerea
ntr-o re ea cu n pori?
11. Cum se stabilete sensul curgerii ntr-un por dintr-o re ea?
12. Care este dimensiunea permeabilit ii absolute? Dar unit ile de
m sur ?
13. Enumera i n ordinea importan ei factorii care influen eaz valoarea
permeabilit ii absolute a rocilor i explica i op iunea.
14. Care sunt cauzele erorilor mari de determinare n laborator a
permeabilit ii absolute?
15. De ce cercetarea hidrodinamic a unui z c mnt de hidrocarburi nu
poate fi folosit la determinarea permeabilit ii absolute a rocii colectoare?
PARTEA A II-A
147
FENOMENE DE INTERAC IUNE NTRE
FLUIDELE
I ROCILE DE Z C MNT
148
Capitolul 11
Interac iunea fluid-fluid
11.1. Faze de interfa
Cnd dou faze fluide sunt puse n contact, n absen a unor
reac ii chimice, sunt posibile trei situa ii.
149
a. ntre cele dou faze se produce un transfer nelimitat de mas ,
pn la ob inerea unei singure faze. Este cazul fluidelor perfect
miscibile. Exemple de fluide miscibile: gazele, produsele petroliere, apa
i alcoolul etilic.
b. ntre cele dou faze se produce un transfer de mas limitat,
pn la atingerea echilibrului de faz . Este cazul fluidelor par ial
miscibile. ntre cele dou faze se p streaz o suprafa aparent de
separa ie. Exemple de fluide par ial miscibile: i ei i gaze, ap i gaze.
c. ntre cele dou faze nu are loc transfer de mas , p strndu-se
o suprafa aparent de separa ie. Este cazul fluidelor nemiscibile.
Exemple de fluide nemiscibile: mercur i aer, i ei i ap . n realitate,
chiar i ntre fluidele foarte diferite, considerate nemiscibile, echilibrul
de faz presupune un schimb de mas foarte limitat.
n z c mintele de hidrocarburi exist toate cele trei categorii de
perechi de fluide: fie ca fluide de z c mnt, fie ca sisteme mixte,
formate din fluidele de z c mnt i diverse fluide injectate. Injec ia
fluidelor se face, n mod pre-dominant, pentru creterea frac iei de
hidrocarburi extrase n cursul exploat rii z c mntului.
Miscibilitatea fluidelor de z c mnt cu diferite fluide de injec ie
(gaze, gaze lichefiate, dioxid de carbon, solu ii micelare) necesit o
abordare larg i nu va fi tratat aici. Principiile generale ale dezlocuirii
i eiului i a condensatului de c tre fluide de injec ie n condi ii de
miscibilitate sunt prezentate n anexa 2.
Celelalte dou categorii de fluide men ionate mai sus (par ial
miscibile i nemiscibile) vor fi tratate mpreun . n ambele cazuri, ntre
ele apar suprafe e aparente de separa ie. n mod formal, tipurile de
interfa fluid-fluid sunt: lichid - gaz i lichid - lichid. O interfa lichid -
gaz particular este cea dintre un lichid monocomponent i vaporii
proprii.
Condi ia general pentru existen a unei interfe e stabile ntre
diferite faze este ca energia liber de formare a interfe ei s fie
pozitiv , cu alte cuvinte, formarea interfe ei presupune un consum de
energie. n cazul n care aceast energie este nul sau negativ ,
orice perturba ie exterioar , concretizat printr-un aport de energie,
va conduce la creterea continu a regiunii de interfa , pn la
dispersia complet a unei faze n cealalt . Aceast comportare este
specific fluidelor miscibile i a celor nemiscibile care formeaza emulsii
n mod spontan.
Suprafa a aparent de separa ie macroscopic dintre faze are un
corespondent la scara microscopic , anume o faz de interfa . Faza
de interfa este alc tuit din molecule sau ioni apar innd ambelor
faze volumice n contact.
150
Grosimea fazei de interfa este variabil , n func ie de natura
fazelor volumice i de concentrarea unor tipuri de molecule n regiunea
interfe ei. La lichidele simple, faza de interfa cuprinde circa dou
rnduri de molecule. La fluidele mai complexe, grosimea i consisten a
fazei de interfa sunt mai mari.
Omogeneitatea fazelor volumice poate fi precizat de faptul c
m rimile termodinamice sunt constante n cuprinsul lor. Spre deosebire
de fazele volumice, faza de interfa este neomogen , dei poate
cuprinde o regiune omogen n zona median . n figura 11.1 sunt
prezentate cele dou situa ii extreme: o inter- fa de grosime mare
(fig. 11.1,a) i o interfa de grosime mic (fig. 11.1,b).
Fig.11.1 Ilustrarea fazelor de interfa [119].
Figura 11.1,a reprezint o schematizare a profilului unei
propriet i ter-modinamice (poten ial chimic, energie intern , entalpie
etc.) cnd grosimea fazei de interfa este att de mic nct regiunile
neomogene adiacente fazelor volumice se ntrep trund.
Figura 11.1,b reprezint aceeai schematizare pentru cazul n
care se constituie o faza omogen , delimitat de cele dou zone
neomogene adiacente fazelor volumice. Se poate observa c zona
omogen din faza de interfa este diferit de cele dou zone
neomogene ct i de fazele volumice prin propriet ile ei, derivate din
compozi ia diferit , dar i din interac iunea cu fazele volumice. De
altfel, gradientul de compozi ie din faza de interfa duce la existen a
gradien ilor tuturor propriet ilor termodinamice ale fazei de interfa .
innd seama de faza de interfa , orice sistem termodinamic
format din dou faze volumice nemiscibile sau par ial miscibile aflate n
contact se poate nlocui cu un sistem echivalent format din dou faze
volumice omogene i o faz de interfa .
Dup Gibbs, care este un pionier n acest domeniu, faza de
interfa este o suprafa de diviziune geometric , unic i fictiv ,
numit suprafa de separa ie. Faza de interfa ca suprafa de
151
separa ie este un model idealizat, greu de comparat cu un sistem real
(dup Guggenheim, este mai uor s foloseti teoria lui Gibbs dect s
o n elegi). Datorit simplit ii, modelul de suprafa a c p tat o larg
r spndire, inclusiv n ingineria de z c mnt. Un punct foarte slab al
modelului este incapacitatea descrierii adsorb iei unor substan e la
nivelul fazei de interfa . Nu se poate echivala adsorb ia unui
component cu con inutul real al componentului din unitatea de
suprafa .
n cadrul studiului termodinamic al fazei de interfa ca faz de
echilibru, ipoteza fundamental de lucru este urm toarea: faza de
interfa este o faz neautonom , n sensul c func iile termodinamice
care caracterizeaz aceast faz nu depind numai de func iile
termodinamice proprii, ci i de func iile termodinamice ale fazelor
volumice din care se formeaz .
Dezvoltarea teoriei lui Gibbs pe baza unor observa ii
experimentale a scos n eviden deosebiri apreciabile ntre m rimi
specifice suprafe ei de separa ie, m surate n regim de echilibru i
aceleai m rimi m surate n regim dinamic, cnd fazele de interfa se
afl n regim de neechilibru [79]. Dac se are n vedere c ntr-o frac ie
de ordinul a 99% din volumul z c mntului vitezele de micare a
fazelor sunt extrem de mici (ordinul de m rime al vitezelor este cm/zi),
a considera c sistemul alc tuit din faze volumice separate de interfe e
este la echilibru reprezint o ipotez de lucru perfect valabil .
Un interes special l prezint cmpul de for e din faza de
interfa . ntre moleculele, atomii i/sau ionii substan elor prezente n
cele dou faze volumice i, evident, n faza de interfa se manifest o
serie ntreag de for e cu raz mic de ac iune, de ordinul a cteva
unit i ngstrom (de leg tur chimic ) sau cu raz mare de ac iune
(electrostatice, de induc ie, de dispersie i de rezonan ). Aceste for e
sunt fie de atrac ie, fie de repulsie. Ele variaz invers propor ional cu
puterea a doua, pn la puterea a aptea a razei (v. anexa 2).
Mai uor de intuit este situa ia unui lichid n echilibru cu vaporii
proprii. Moleculele stratului superficial fiind mai pu in atrase de
moleculele de gaz dect moleculele din lichid, din cauza pozi iei lor
speciale, manifest o tendin de apropiere ntre ele mai mare dect
celelalte molecule. Ca urmare, energia poten ial a moleculelor din
stratul superficial este mai mare dect cea a moleculelor din interiorul
lichidului. Aceeai situa ie se reg sete i n cazul a dou faze
oarecare.
11.2. Tensiunea interfacial
S consider m un lichid monocomponent n contact cu vaporii
proprii, la echilibru. O cretere a ariei stratului superficial presupune
transferul de molecule (atomi, ioni) din interiorul lichidului ntr-o zon
152
cu energie poten ial superioar . Acest transfer necesit un consum de
energie. Prin defini ie, suplimentul de energie necesar pentru a crete
aria suprafe ei cu o unitate este tensiunea superficial. Aceasta se se
noteaz cu i m soar n J/m 2 sau, echivalent, n N/m.
O alt modalitate de a privi m rirea ariei stratului superficial este
urm toarea: apropierea excesiv a moleculelor duce la creterea
for elor de repulsie, pe cnd dep rtarea lor, n anumite limite, duce la
creterea for elor de atrac ie. Astfel, pentru a separa moleculele din
stratul superficial pe un anumit contur trebuie aplicat o for
exterioar care s nving aceste for e de atrac ie dintre molecule. Din
acest motiv, creterea ariei suprafe ei se poate face prin exercitarea
unei for e n planul suprafe ei care va duce la dep rtarea moleculelor i
crearea spa iului necesar migr rii moleculelor din interior n stratul
superficial. Aceast for , uniform distribuit , raportat la perimetrul pe
care ea se exercit are aceeai valoare cu energia consumat
raportat la aria creat . Este, deci, tensiunea superficial . n
consecin , se poate scrie:
dW dA (11.1.)
i
dF dL , (11.2)
n care W, F, A, L sunt, respectiv, energia (lucrul mecanic), for a, aria i
perimetrul.
Dac suprafa a este curb , for a se exercit n planul tangent la
suprafa n fiecare punct de pe perimetrul pe care ac ioneaz .
n leg tur cu forma geometric a suprafe ei de separa ie, din
practica curent se tie c uneori este plan , alteori este curb . Se tie
c starea de echilibru a unui sistem este asociat cu o energie minim .
n cazul de fa , energia de suprafa minim se traduce printr-o arie
minim . Cum orice sistem tinde c tre echilibru lichidul va avea
tendin a de a avea o suprafa de arie minim n raport cu volumul lui.
Forma sferic asigur raportul minim arie/volum. Pe de alt parte,
datorit for ei gravita ionale, condi ia de energie poten ial minim se
traduce printr-o pozi ie ct mai cobort a centrului de greutate. Forma
suprafe ei, n absen a altor for e exterioare, va fi determinat de
echilibrul dintre cele dou tendin e: arie minim i cot minim a
centrului de greutate. Pentru a n elege mai bine, s imagin m
urm torul experiment: ntr-un vas de dimensiuni mari aez m o
pic tur foarte mic de mercur. Aceasta va fi aproape sferic . Datorit
masei mici, energia poten ial este mic , mult mai mic dect energia
superficial . Dac , n continuare, aliment m aceast pic tur m rindu-i
dimensiunile, vom constata abateri din ce n ce mai mari de la forma
sferic . Atunci cnd volumul de mercur va fi comparabil cu volumul
153
vasului, acesta va forma o suprafa plan , ca orice lichid aflat n spa ii
largi, n cantit i apreciabile.
Tensiunile superficiale ale unor lichide date, n condi ii date,
reprezint nite constante, fiind caracteristici moleculare, spre
deosebire de tensiunile mecanice care cresc propor ional cu
deformarea (legea lui Hooke). n regim dinamic, apar varia ii ale
tensiunii superficiale, datorit histerezei de rearanjare a moleculelor
din interfa n pozi ia de echilibru. Cu alte cuvinte, la modificarea ariei
sau formei interfe ei, are loc o rearanjare a moleculelor pn la
atingerea echilibrului de for e n regiunea de suprafa . n acest
interval de timp, de ordinul milisecundelor, tensiunea superficial
scade cu o anumit valoare.
Considera iile de mai sus se pot generaliza n ntregul lor i
pentru interfa a unui lichid cu un gaz oarecare sau pentru interfa a
dintre dou lichide. Astfel, tensiunea superficial poate fi tratat ca un
caz particular de tensiune interfacial. Diferen a este dat numai de
nivelul for elor intermoleculare care genereaz un cmp de for e
specific fiec rei perechi de fluide.
For ele intermoleculare care determin energia liber de
suprafa , adic tensiunea interfacial , sunt aceleai care determin
c ldura latent i fierberea. Aa cum este de ateptat, solidele, n
special metalele, care au o temperatur de fierbere mare, au i o
energie liber de suprafa mare ( > 1000 mJ/m2). Din contr , cu ct
temperatura de fierbere este mai mic , energia liber de suprafa
(tensiunea superficial ) este mai mic . Cteva exemple: mercurul Tf
= 357 0C i = 485 mJ/m2; apa Tf = 100 0C i = 73 mJ/m2;
argonul Tf = 186 0C i = 13,2 mJ/m2; hidrogenul Tf = 253 0C i
= 2,3 mJ/m2.
n tabela 11.1 sunt date cteva valori pentru tensiunile
superficiale ale unor hidrocarburi i tensiunile interfaciale dintre aceste
hidrocarburi i ap la presiune atmosferic i temperatura de 23 0C.
Tabela 11.1. Tensiunile superficiale ale alcanilor i tensiunile interfaciale ntre
alcani i ap .
Lichidul
Tensiunea superficial ,
la 200C ,
mJ/m2 (mN/m)
Tensiunea interficial
n contact cu apa, la 200C
mJ/m2 (mN/m)
n-pentan 16,1 -
Benzen 29 35
ciclohexan 25,5 51
heptan 20 50,7
n-Octan 21,8 51
n-Tetradecan 27,5 52
Ciclohexan 25 51
Octadecan 28 52
154
Parafin 25 ~50
Pentru normal-alcani, la temperatura de 200 C, Wiener (citat n
[88]), a stabilit urm toarea formul empiric de evaluare a tensiunii
superficiale:
14,6lg(n 3) +11,2 (11.3.)
n care n este num rul de atomi de carbon din molecul , iar rezult
n mNm.
Tensiunea interficial i ei gaze, condensat - gaze i ap - gaze
n condi ii de z c mnt este specific fiec reia dintre cele trei sisteme
i depinde de compozi ia fazelor, i de temperatur . Dependen a de
presiune este mai mult implicit , n sensul c presiunea influen eaz
procesul de schimb de mas ntre lichid i gaze i, n consecin ,
compozi ia fazelor. n volumul I al acestei lucr ri [44, p.190,230], sunt
prezentate tensiunile interfaiciale i ei - gaze i condensat - gaze. O
men iune special este aceea c n apropierea punctului critic
compozi ia fazelor devine foarte apropiat i, n consecin , tensiunea
interfacial devine foarte sc zut , ca n punctul critic s se anuleze. n
cazul i eiurilor, pe parcursul exploat rii z c mntului, tensiunea
interfacial i ei-gaze crete, n general, cu un ordin zecimal de m rime
fa de cea corespunz toare presiunii de satura ie [113]
Date referitoare la tensiunea superficial a apei n condi ii de
z c mnt sunt pu ine. La presiunea atmosferic aceasta variaz de la
74,75 mN/m la 50C la 62,3 mN/m la 800C. Tensiunea superficial a
solu iilor de NaCl la 20 0C variaz ntre 72,53 mN/m pentru ap distilat
la 81 mN/m la concentra ia de 90 g/l.
Tensiunea interfacial ap - i ei depinde de compozi ia chimic
a i eiului, de prezen a tensidelor, de ra ia de gaze n solu ie, de pH-ul
apei, de presiune i de temperatur . Valorile sale sunt de ordinul a 5
35 mN/m, n condi ii de z c mnt.
Influen a temperaturii asupra tensiunii interfaciale ap - i ei
pentru trei i eiuri este prezentat n figura 11.2.
155
Fig.11.2. Influen a temperaturii asupra tensiunii interfaciale ap - i ei
(cifrele de pe curbe reprezint vscozitatea i eiului n mPas).
O influen major asupra tensiunii interfaciale ap - i ei o are
prezen a tensidelor (denumite i agen i activi de suprafa , substan e
tensioactive, surfactan i, detergen i). Aceste substan e micoreaz
tensiunea interfacial ap - i ei cu pn la cteva ordine zecimale de
m rime. Pentru a explica acest lucru, trebuie amintit c substan ele
tensioactive au o molecul de un tip special, n sensul c au o parte
polar i una de forma unei catene hidrocarbonice. Partea polar a
moleculei este solubil n ap i tinde s transfere molecula n aceast
faz . Din contr , cealalt parte este solubil n i ei i tinde s transfere
ntreaga molecul n i ei. n func ie de echilibrul celor dou tendin e,
molecula se dizolv ntr-una din cele dou faze. Spre exemplu, un
sulfonat (fig. 11.3.) cu un lan care con ine mai pu in de 12 atomi de
carbon, este solubil n ap , pe cnd un sulfonat cu un lan care con ine
mai mult de 14 atomi de carbon este solubil n i ei.
156
Fig. 11.3. Structura moleculelor de surfactan i.
Indiferent de solubilitatea n cele dou faze, datorit faptului c
se afl la limita de solubilitate, moleculele acestor substan e se
concentreaz la suprafa a de separa ie, mai precis n faza de interfa
n apropierea fazei de interfa , ceea ce duce la diminuarea
gradientului de compozi ie i, implicit, la sc derea contrastului dintre
for ele intermoleculare din fazele volumice.
Solubilitatea tensidelor mai este influen at de compozi ia
i eiului, de concentra ia lor (scade cu creterea concentra iei) i de
mineraliza ia apei (o concentra ie mare n ioni scade solubilitatea
tensidelor n ap ), dar i de natura ionilor prezen i n ap .
n figura 11.4. este ar tat influen a concentra iei n tenside
asupra tensiunii interfaciale i mecanismul molecular care determin o
astfel de influen . Se poate constata c exist o concentra ie optim ,
care determin o tensiune interfacial minim . Concentra ia optim
corespunde unei concentra ii maxime n faza de interfa .
Comportarea tensidelor depinde mult de structura lor, ca i de
compozi ia i eiului. Problema este mult prea complex pentru a fi
prezentat aici. Exist o literatur foarte bogat pe aceast tem
datorit aplicabilit ii practice n domeniul creterii factorului de
extrac ie a i eiului din z c minte. Una din sintezele cele mai
importante este cea a lui Donaldson [88]. Determinarea tensiunii
interfaciale se face printr-un num r mare de metode. Descrierea cea
mai detaliat a acestor metode este f cut de Adamson [90]. Dintre
acestea amintim: metoda pic turii suspendate (stalagmometria),
metoda ascensiunii capilare, metoda balan ei Wilhelmy, metoda
pic turii rotitoare.
157
Fig. 11.4. Influen a concentra iei n tenside
asupra tensiunii interfaciale ap - i ei [88].
Metoda folosit depinde i de valoarea tensiunii interfaciale. Spre
exemplu, pentru tensiunile interfaciale ultrasc zute (n prezen a
tensidelor) se recomand metoda stalagmometric i metoda pic turii
rotitoare.
La determinarea tensiunii interfaciale trebuie atins echilibrul
dintre faze.
Aplica ia 1.
Se dau valorile tensiunii superficiale a apei n func ie de temperatur la
presiunea de vapori n tabelul de mai jos. S se estimeze temperatura critic a
apei i entropia superficial .
R spuns.
Dac se reprezint grafic perechile de valori tensiune superficial -
temperatur la presiunea de vapori (vezi figura) se constat c aceasta scade
aproximativ liniar.
innd seama de faptul c la punctul critic tensiunea superficial se
anuleaz , prin extrapolarea dreptei din grafic se ob ine 370 0C. Valoarea real
este de 374,12 0C. Diferen a nu este foarte mare.
Entropia superficial este definit prin rela ia: =/T, ceea ce reprezint
panta dreptei din figur . Calculnd, rezult =0,23 J/m 2K.
T,0C 0 50 100 150 200 250 300
,
mN/m
77,0 69,1 60,2 49,7 48,5 26,6 14,6
158
Aplica ia 2.
S se determine cantitatea de energie care se elibereaz prin contopirea
moleculelor mici de ap cu raza r1 = 2 m ntr-o pic tur cu raza de 200 m la
temperature de 200C.
R spuns.
Energia eliberat se datoreaz sc derii ariei suprafe ei libere a apei:
W A , n care W este energia eliberat , A varia ia suprafe ei libere iar
temsiunea superficial a apei la 20 0C (72,75 mN/m),
Num rul de pic turi intrate n coalescen este: 6
3
1
3
2
1
2 10
r
r
V
n V .
Sc derea ariei va fi: 6 2
A n A1 A2 16 10 m .
Rezult : W 3,65 10 6 J .
n ipoteza lipsei schimbului de c ldur cu exteriorul, creterea de temperatur a
apei va fi de cca 400C.
Aplica ia 3.
Se consider o pic tur de lichid 1 care plutete la interfa a a dou lichide
2 i 3. Cu nota iile din figur , s se arate c : 12sin1 = 13sin2. Se neglijeaz
efectul cmpului gravita ional.
R spuns.
La echilibru, presiunea n sistem este aceeai (legea lui Pascal). Asta
nsemneaz c presiunea pe cele dou interfe e este constante i, deci, curbura
este aceeai. Conform legii lui Laplace, dac interfe ele superioar i inferioar au
razele de curbur R1 i, respective R2, este valabil rela ia:
2
13
1
12
R R
.
159
Dac r R1 sin1 R2 sin2 , se ob ine imediat rezultatul c utat:
componentele verticale ale tensiunii interfaciale sunt egale, dup cum era de
ateptat.
11.3. Diferen a capilar de presiune
Consecin a cea mai important a existen ei tensiunii interfaciale
este diferen a capilar de presiune. n principiu, aceasta indic faptul
c de o parte i de alta a unei interfe e curbe presiunea este diferit .
Interfe ele fiind ntegral curbe n spa ii nguste, denumite capilare,
acestei diferen e de presiune i se adaug atributul de capilar . Pentru a
demonstra c exist o diferen de presiune ntre dou faze volumice
separate de o faz de interfa curb , s consider m un element infinit
mic din interfa , privit ca suprafa de diviziune (modelul lui Gibbs),
de dimensiuni ds1 i ds2 (fig. 11.5.).
Fig. 11.5. Elementele gometrice ale unei interfe e curbe.
Razele principale de curbur sunt R1 i R2, iar unghiurile la centru
dintre normala la interfa n centrul de curbur i cele dou raze sunt
d1/2 i, respectiv, d2/2.
Curbura suprafe ei, c, se definete prin rela ia:
c 1 R1 +1 R2
(11.4.)
Proiec ia tensiunii interfaciale, ca for uniform distribuit pe
contur, pe planul tangent n centrul de curbur este nul . Proiec ia pe
normala la interfa , d Fn, este urm toarea:
( 2 sin( 1 2) 1 sin( 2 2)) dFn ds d + ds d (11.5.)
Dac se mparte aceast for la aria interfe ei (d s1ds1) se
ob ine diferen a de presiune dintre fazele volumice desp r ite de
160
interfa , denumit diferen capilar de presiune *). Expresia este
urm toarea:
*)Unii autori folosesc termenul de presiune capilar n locul celei de diferen
capilar de presiune. Pentru acurate ea exprim ri este preferabil termenul de diferen
capilar de presiune.
cp c (11.6.)
Aceasta se numete legea lui Laplace.
Cnd interfa a este simetric , avnd forma unei calote sferice, ca
n cazul n care interfa a se afl ntr-un canal cilindric, cele dou raze
principale de curbur sunt egale cu raza sferei, R.
Dac se noteaz cu complementul unghiului la centru
(denumit i unghi de contact) i cu r, raza cilindrului (fig. 11.6.),
expresia legii lui Laplace, este:
r
p c
2cos (11.7.)
Fig. 11.6. Elementele geometrice ale interfe ei ntr-un cilindru.
Din cele dou expresii ale legii lui Laplace, se observ c
diferen a capilar de presiune este cu att mai mare cu ct curbura
interfe ei este mai mare, adic cu ct dimensiunea capilarului este mai
mic . Cnd dimensiunea spa iului se m - rete, diferen a capilar de
presiune scade devenind, la un moment dat, negli- jabil . Aceasta este
limita de la care un spa iu nu mai este considerat capilar.
O aplica ie important a diferen ei capilare de presiune este
ascensiunea i depresiunea capilar (fig. 11.7, a, respectiv b). Pentru
simplificare, vom consi-dera interfa a dintre un lichid i aer. Diferen a
de densitate foarte mare, permite neglijarea, ntr-o prim aproxima ie,
a densit ii aerului n raport cu cea a lichidului.
161
a. b.
Fig. 11.7. Ascensiunea i depresiunea capilar .
Dac interfa a ar avea acelai nivel n capilar i n afara lui, ca n
cazul vaselor comunicante, ar nsemna c presiunea lichidului de sub
interfa este egal cu presiunea atmosferic . Aceasta ar contrazice
legea lui Laplace. Prin ridicarea nivelului interfe ei n capilar, presiunea
lichidului de sub interfa scade cu presiunea hidrostatic a coloanei de
lichid, gh, pn cnd este egalat diferen a capilar de presiune.
Atunci ridicarea interfe ei nceteaz , stabilindu-se echilibrul dintre cele
dou presiuni. Dac se renun la simplificarea acceptat mai sus,
aceea a neglij rii densit ii aerului n locul densit ii, , se introduce
diferen a de densitate, .
n l imea de ridicare a interfe ei, h, este dat de rela ia (legea lui
Jurin):
r g
h

2 cos
(11.8.)
Ra ionamentul este identic i pentru depresiunea capilar .
Atingerea echilibrului de presiune presupune m rirea presiunii
lichidului cu o valoare egal cu diferen a capilar de presiune, ceea ce
se ntmpl dac punctul de m surare a presiunii coboar sub nivelul
lichidului din afara capilarului.
O alt modalitate de a explica ascensiunea capilar (ca i
depresiunea capilar ) este echilibrul dintre for a de interfa i for a de
greutate. Referindu-ne la figura 11.7,a., proiec ia for ei de interfa pe
axul capilarului este dat de expresia:
Fi 2rcos .
(11.9.)
Greutatea coloanei de lichid, G, este dat de expresia:
162
G r2hg .
(11.10.)
Egalnd cele dou expresii, ob inem rela ia (11.8.), care se mai
poare scrie:
g
r h

2 cos .
(11.8.)
Produsul r h = a2 se numete constant capilar . Denumirea vine
de la faptul c toate m rimile din membrul drept al rela iei (11.8.)
sunt constante pentru o pereche de fluide aflate n capilare din acelai
material.
Rela iile de mai sus, referitoare la echilibrul de for e sau de
presiuni con in o aproxima ie: nu a fost luat n considerare greutatea
aparent a fluidului de sub menisc (mai corect for a de plutire a
meniscului). La valori mici ale n l imii i valori mari ale razei, eroarea
poate fi semnificativ . Pentru corec ie, se poate folosi rela ia lui
Rayleigh [90]:
a2 r(h+r 3+0,1288 r2 h+0,1312 r3 h2 ) .
(11.11.)
Diferen a capilar de presiune joac un rol major n procesele de
exploatare a z c mintelor de hidrocarburi, aa cum se va vedea n
capitolele urm toare.
Aplica ia 4.
Dintr-un i ei aflat la presiunea de 100 bar ies din solu ie gaze care
formeaz bule cu diametrul d = 2 m. S se calculeze presiunea din interiorul
bulelor. Se cunoate tensiunea superficial a i eiului = 40 mN/m.
R spuns.
Diferen a capilar de presiune la interfe a i ei-gaze este dat de rela ia
(11.6.). Curbura sferei este c = 4/d. Rezult : cp = 44010-3/210-6 = 8104 N/m2
= 0,8 bar. Cum diferen a de presiune capilar se manifest spre concavitata
interfe ei, presiunea din bule va fi: p = 100,8 bar. Prin faptul c presiunea din
interiorul bulelor de gaz este mai mare dect cea din i ei, ieirea gazelor din
solu ie n pori se produce cu o oarecare ntrziere fa de datele experimentale
din instala iile pVT.
Aplica ia 5.
Pentru determinarea tensiunii interfaciale a benzenului prin metoda
ascensiunii capilare ntr-un canal cilindric cu raza r=0,55 mm s-a ob inut o
n l ime de ridicare a meniscului de 12,01 mm (m surat pn la tangenta
orizontal la menisc). Cunoscnd densitatea benzenului la 20 0C, b=878,5 kg/m3
i cea a aerului, aer=1,205 kg/m3 i considernd unghiul de contact = 0, s se
calculeze tensiunea interfacial .
163
R spuns.
Se folosete rela ia (11.8.) pentru constanta capilar . Rezult :
a2=5,605510-6m2 i =28,424 mN/m. Corec ia de n l ime se face cu rela ia
(11.11.). Constanta capilar corectat va fi: a 2=6,7045 m2 iar tensiunea
superficial = 28,854 mN/m. Eroare este acceptabil : = 1,49%.
Aplica ia 6.
S se determine diferen a capilar de presiune la suprafa a unui inel de
ap dispus n jurul punctului de contact a dou sfere cu raza R = 0,1 mm, n
ipoteza c interfa a ap -aer este tangent la suprafa a solid .
R spuns.
n figur [98] este reprezentat pozi ia inelului fa de sfere. Se observ c
cele dou raze de curbur ale interfe ei au sensuri diferite (centrele de curbur
se afl de o parte i de cealalt a interfe ei, fa de cazul din figura 11.5. Astfel, R1
va fi pozitiv iar R2 va fi negativ). Cele dou raze de curbur depind de pozi ia,
respectiv de volumul inelului. Dac not m cu unghiul dintre linia centrelor i
raza la punctul de contact dintre inel i sfer , se poate:

cos
1 cos
2
1
R
a R ,

+
cos
sin cos
R
b R 1
2
1 .
Diferen a capilar de presiune va fi:
,
_

,
_

R cos sin
cos
R a b
c p
1
1
1 1 1
.
Considernd = 72 mN/m, pentru = 300 i = 100 ob inem
urm toarele valori:
cp = 2,94 mN/m i, respectiv, cp = 42,26 mN/m, adic presiuni n
interiorul inelului de ap de 300 mmcolH2O, respectiv, 4,32 mcolH2O.
De remarcat creterea substan ial a diferen ei capilere de presiune la
micorarea volumului inelului de ap .
Aplica ia 7.
Tensiunea superficial a unui lichid este m surat prin ascensiune capilar
diferen ial (ascensiunea n dou tuburi cilindrice paralele de raze diferite). Se
m soar diferen a de nivel dintre cele dou meniscuri, h.
164
Se cunosc: r1 = 1 cm; r2 = 1 mm; L = 800 kg/m3 (la 200C).
Se cere s se calculeze:
1. Tensiunea superficial a lichidului;
2. Eroarea introdus de neglijarea densit ii aerului n raport cu cea a
lichidului;
3. Eroarea introdus prin neglijarea greut ii meniscurilor.
R spuns.
Solu ia 1. Se calculeaz constanta capilar : a2 = r h = r1 h1 = r2 h2.
Din ultima egalitate rezult : r1/r2 = h1/h2 = (h2+ h)/h.
Rezult : h2 = h/(r1/r2 1); hi = h2 r2/r1.
Din aplica ia numeric rezult : h1 = 18,889 mm, h2 = 1,889 mm i a2 =
18,889 mm2.
Egalnd diferen a capilar de presiune cu presiunea hidrostatic , rezult :
= a 2 g/2.
Cunoscnd aer = la 1,205 kg/m3 200C, rezult : = 74,12 mN/m.
Solu ia 2. Se consider un capilar cu raza echivalent , r (n care n l imea
de ridicare este h iar constanta capilar este a2 = r h ): r = 1/r1 1/r2.
nlocuind valorile numerice, ob inem: r = 1,111 mm i a2 = 18,889 mm2, adic
aceeai va-loare ca la solu ia precedent . Evident, tensiunea superficial calculat
va fi aceeai.
b) Neglijarea densit ii aerului nsemneaz nlocuirea lui cu n rela ia
de calcul a tensiunii interfaciale. Prin aceast neglijare, rezult = 74 mN/m.
Eroarea relativ este de 0,162%.
c) Corec ia pentru greutatea meniscurilor const n recalcularea n l imilor
de ascensiune n fiecare capilar, n sensul ad ug rii la n l imea conven ional
(m surat pn la partea de jos a meniscului) a unei unor diferen e
corespunz toare volumelor meniscurilor. Corec ia se face cu rela ia lui Rayleigh:
a2 = r(h + r/3 + 0,1288 r2/h + 0,1312 r3/h2 + )
Pentru capilarul cu r = 1 mm, rezult a1
2 = 19,22 mm2.
Pentru capilarul cu r = 1 cm, avnd n vedere apropierea valorilor r i h,
rela ia lui Rayleigh nu mai este valabil . n acest caz, constanta capilar se
calculeaz cu rela ia: a2 = b h, unde b este o m rime echivalent cu raza
capilarului i poate fi luat sub forma raportului r/b dintr-unul din tabelele de mai
jos.
Valorile raportului r/b n func ie de raportul r/a, pentru r/a < 2.
r/a 0,00 0,02 0,04 0,06 0,08
1,00 0,749
0
0,741
2
0,733
4
0,725
5
0,717
7
1,10 709
8
702
0
694
1
686
2
678
3
1.20 6704 6625 6547 6469 6393
1,30 6315 6237 6160 6083 6006
1,40 5929 5851 5774 5697 5621
1,50 5545 5471 5398 5326 5252
165
1,60 5179 5106 5034 4963 4892
1,70 4822 4753 4686 4618 4549
1,80 4480 4413 4347 4283 4217
1,90 3843 3783 3723 3663 3606
2,00 3546 3489 3432 3375 3321
Valorile raportului r/b n func ie de raportul r/a, pentru r/a > 2.
r/a 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8
2,0 0,384 0,327 0,276 0,229 0,185
3,0 0,149 0,119 0,097 0,081 0,067
4.0 0,056 0,047 0,039 0,031 0,025
5,0 0,020 0,017 0,014 0,010 0,009
6,0 0,006 0,005 0,004 0,003 0,002
Calculul este iterativ, cu urm torii pai:
Se calculeaz raportul r/a; se citete din tabel raportul r/b; se calculeaz b,
apoi a2; se repet cei 3 pai pn la o diferen admis ntre dou valori
succesive pentru a2.
Pentru r = 10 mm, dup 12 itera ii s-au ob inul valori ale lui b de la 0,301
la 0, 5063. Rezult : h2 = 3,734 mm; h = 15,486 mm; a2 = 17205 mm2
i = 67,42 mN/m.
Prin neglijarea greut ii meniscurilor eroarea este de 9,93% , inacceptabil
la o determinare experimental . De aceea se impune corec ia prezentat mai
sus.
Aplica ia 8.
n figur sunt reprezentate ase capilare de sticl cu aceeai raz . Dou
dintre ele au zone cu sec iune m rit , iar unul are o zon n care sticla este
nlocuit cu parafin . n capilarul a e ste ar tat pozi ia de echilibru a interfe ei,
rezultat din eglitatea for ei de interfa cu cea de plutire. S se explice pozi ia
interfe ei n capilarul e i existen a a dou interfe e n celelalte capilare.
Indica ie: Se va avea n vedere istoria ascensiunii capilare, n sensul c
ini ial acestea sunt pline cu aer i sunt aduse n aceast pozi ie de sus n jos sau,
din contr , sunt pline cu ap i se ridic pn la pozi ia din figur .
ntreb ri i probleme
1. Prin ce se deosebete tensiunea interfacial de energia de suprafa ?
166
2. Tensiunea interfacial este un vector sau un scalar?
3. Care este diferen a ntre tensiunea superficial i tensiunea interfacial ?
4. Cum influen eaz contrastul de compozi ie tensiunea interfacial ?
5. Care este mecanismul de ac iune al tensidelor asupra tensiunii
interfaciale?
6. Cum ac ioneaz solu ia de hidroxid de sodiu asupra tensiunii interfaciale
ap - i ei i care este condi ia unui efect maxim?
7. Defini i conceptul de faz de interfa .
8. Care este ordinul de m rime al tensiunii interfaciale ap - i ei?
9. Cum se definete diferen a capilar de presiune?
10. De ce se recomand diferen capilar de presiune i nu presiune
capilar ?
11. Care este valoarea diferen ei capilare de presiune pentru o interfa
plan ?
12. Care este diferen a ntre legea lui Laplace i cea a lui Jurin?
13. Presiunea mai mare n partea concav sau n cea convex a unei interfe e
curbe?
14. Dac interfa a este sub form de a (cnd sunt dou centre de curbur , de
o parte i cealalt a interfe ei) unde este presiunea mai mare?
15. Cum se definete constanta capilar ?
16. De ce uneori interfa a urc ntr-un capilar, iar alteori coboar .
17.S se calculeze presiunea din interiorul unei pic turi de i ei cu raza de
0,01 mm aflat ntr-un vas cu ap la adncimea de 10 cm. De d
tensiunea interfacial ap - i ei, 0,04N / m.
18.Se consider un capilar sub form de cu raza de 0,1 mm care se
introduce ntr-un vas cu i ei ( 0,05 N / m ) cu ambele bra e deodat . S
se calculeze n l imea de ascensiune capilar .
Indica ie: se va ine seama de contrapresiunea aerului captiv din capilar.
19. Se consider dou tuburi capilare cilindrice introduse ntr-un vas cu ap .
ntr-unul din tuburi se adaug pe la partea superioar o cantitate infim de
substan tensioactiv care va duce la sc derea la jum tate a tensiunii
interfaciale. S se precizeze n ce sens i cu ct se va deplasa interfa a din
acest capilar n compara ie cu cel lalt.
Capitolul 12
Interac iunea solid-fluid
Cnd o faz solid este pus n contact cu o faz fluid , n
absen a unor reac ii chimice sau a unui proces de dizolvare, suprafa a
de separa ie dintre cele dou faze este chiar suprafa a solidului. Dac
faza solid se dizolv n faza fluid , se produce un transfer de mas
pn la echilibru, i se creaz o nou suprafa de separa ie ntre faza
167
fluid i solu ia saturat de contact. n condi iile transferului nul de
substan sau ale dizolv rii par iale, interac iunea este numai de
natur fizic . Se poate stabili o similitudine ntre cele dou situa ii
descrise mai sus i fluidele nemiscibile, respectiv par ial miscibile.
Exist i o interac iune chimic (reac ii chimice), una electrochimic ,
una fizico-chimic . n cele ce ur-meaz va fi discutat numai
interac iunea fizic ntre un solid i un fluid, ca n cazul fluidelor
nemiscibile i par ial miscibile.
Fig. 12.1. Lucrul mecanic de adeziune i coeziune, energia de suprafa .
Un solid reprezint , prin defini ie, un element material care este
rigid i rezist la solicit ri exterioare. Din punct de vedere practic,
unele substan e, considerate n mod obinuit solide, pot avea suficient
plasticitate pentru a curge, numai c viteza de deformare este extrem
de mic i nu este observabil . Curgerea este condi ionat de aplicarea
unei for e exterioare suficient de mari i este legat i de temperatur .
Exemplul cel mai comun este sarea gem care curge sub ac iunea
presiunilor din scoar a terestr .
Rigiditatea suprafe ei solide este n opozi ie cu mobilitatea
suprafa ei unui lichid sau a interfa ei fluid-fluid. Traficului intens de
molecule din regiunea suprafa ei lichidului i corespunde o micare cu
totul limitat a atomilor solidului, cu excep ia vibra iei n jurul pozi iei
de echilibru sau cvasiehilibru. Doar n apropierea temperaturii de topire
comportarea solidului i a lichidului din zona superficial are o anumit
coresponden .
Cu toat diferen a dintre un solid i un lichid, este posibil s
gndim solidul ca posesor al unei tensiuni superficiale i a unei energii
libere de suprafa . Invocnd aceat similitudine, vor fi definite, mai
departe, principalele m rimi care caracterizeaz suprafa a solidelor.
168
Lucrul mecanic de adeziune reprezint varia ia energiei libere
sau lucrul mecanic reversibil, W12, efectuat pentru a separa o suprafa
de arie unitar a dou faze n contact, sub vacuum perfect (fig. 12.1,a).
Dac separa ia se face n acelai mediu, acesta se numete lucru
mecanic de coeziune, W11 (fig. 12.1,b). Trebuie subliniat faptul c toate
mediile se atrag reciproc sub vacuum, aa nct W11 i W12 sunt
totdeauna m rimi pozitive. Dac faza 1 este solid iar faza 2 este
fluid , W12 se noteaz cu WSL.
Energia de suprafa sau tensiunea superfacial , , reprezint
modificarea energiei libere la modificarea ariei suprafe ei unei faze
solide. Procesul de creare a unei unit i de arie de suprafa este
echivalent cu separarea a dou suprafe e, fiecare cu aria egal cu o
jum tate de unitate (fig 12.1,.c). Astfel, se poate scrie:
1 W11 2 (12.1)
Fig. 12.2. Ilustrarea defini iilor referitoare la energia interfacial .
Pentru solide, energia liber de suprafa sau ternsiunea
superfacial se exprim n J/m 2, pe cnd pentru lichide se exprim n
N/m. Cele dou unit i de m sur sunt, evident, echivalente. Diferen a
de abordare are la baz modul n care cele dou m rimi analoage se
folosesc n diverse calcule. Aadar, tensiunea superficial a unui solid
169
este de aceeai natur , adic determinate de aceleai for e, ca i
tensiunea superficial a lichidelor (v. cap. 12.1.).
Dac n cazul lichidelor rearanjarea moleculelor din zona
suprafe ei cnd aceasta se deformeaz este aproape instantanee (de
ordinul milisecundelor), n cazul solidelor viteza de deformare prin
rearanjare este foarte lent , imper-ceptibil la scara de timp uman .
Dezechilibrul for elor intermoleculare se manifest printr-o stare de
tensiune n zona superficial . Din aceast cauz , energia liber de
suprafa nu se identific cu tensiunea superficial .
Pentru un solid anizotrop, dac aria suprafe ei este crescut pe
dou direc ii cu valorile d A1 i dA2, ca n figura 12.3., atunci creterea
total a energiei libere de suprafa va fi:
d(AW s ) 1dA1 +2dA2
(12.2.)
n care Es reprezint energia liber de suprafa specific (pentru o arie
unitar ).
Fig. 12.3. Creterea ariei unui solid anizotrop.
Dac solidul este izotropic, 1 = 2 rela ia anterioar poate fi
scris astfel:
dA
W A dW
dA
d( AW ) s
s
s
+ (12.3.)
Pentru lichide, ultimul termen din rela ia anterioar este nul, iar
se confun cu Ws.
Efectul tensiunii superficiale a solidelor este acela de reducere a
dimensiunii cristalului sau a aranjamentului amorf cu o anumit
valoare, pn la pozi ia de echilibru a ionilor, atomilor sau moleculelor.
Determinarea tensiunii superficiale a solidelor se poate face prin
calcul sau prin estim ri experimentale [90]. Calculele care folosesc
rela ia (12.3.) sunt dificile i aplicabile n condi ii foarte restrictive. Mai
comod este folosirea ecua iei lui Young (rela ia 13.2. din cap. 13.).
Ca orice metod indirect , aceasta sufer de anumite
impreciziuni, deter-minate mai ales de faptul c suprafa a solid
prezint neregularit i care m resc aria i, implicit, energia liber de
170
suprafa . Polizarea suprafe ei , care ar elimina aceste neregularit i,
genereaz un alt tip de eroare, dat de rearanjarea ato-milor prin
deform ri microscopice care reprezint nimic altceva dect
modificarea energiei libere de suprafa .
Din fericire, valorile tensiunii superficiale ale solidelor i a
tensiunii interfaciale solid - fluid, spre deosebire de tensiunea
interfacial fluid - fluid, nu au aplicabilitate larg n ingineria
z c mintelor de hidrocarburi.
ntreb ri i probleme
1. Prin ce se diferen iaz lucrul mecanic de adeziune de cel de coeziune?
2. Pe ce direc ie trebuie m rit aria unei suprafe e solide pentru a eviden ia
energia de suprafa ?
3. Care este diferen a dintre tensiunea superficial a unui lichid i cea a unui
solid?
4. Tensiunea interfacial cuar -ap este diferit de tensiunea interfacial
cuar - i ei? Dar de tensiunea interfacial calcit-ap ?
5. n ce plan se manifest tensiunea interfacial solid-fluid?
6. Ce influen are temperatura asupra tensiunii interfaciale solid-fluid (vezi
influen a temperaturii asupra tensiunii superficiale a lichidelor, cap. 11.1.)
171
Capitolul 13
Interac iunea solid-fluid-fluid
13.1. Defini ii i generalit i
Pentru nceput va fi pus n discu ie cazul unui solid A, aflat n
contact cu un sistem binar, B + C, mai precis, o solu ie nesaturat C n B.
Cele trei tipuri de molecule, B, C i A au diverse m rimi. Comportarea
acestui sistem poate fi de trei feluri (v. fig. 13.1).
Fig. 13.1. Comportarea unei solu ii nesaturate fa de o suprafa solid .
(1) Dac moleculele C au o m rime intermediar ntre A i B,
acestea vor fi atrase de A, iar moleculele B vor fi respinse de A. Pe
suprafa a solidului se va forma un film de molecule C (fig. 13.1,b). Se
spune c C ud suprafa a solid .
(2) Dac moleculele B sunt de m rime intermediar ntre A i B,
rolurile lui B i C se schimb favoriznd adsorb ia lui B i adsorb ia
negativ (desorb ia) lui C (fig. 13.1,c). Se spune c C nu ud suprafa a
solid . Dac solventul ar fi B, atunci B ud suprafa a solid .
(3) Cea dea treia posibilitate este cnd moleculele A au o
m rime intermediar ntre B i C. n acest caz, att moleculele B, ct i
moleculele C sunt atrase de suprafa a solid , binen eles, n mod
diferit. Astfel, fiecare din cele dou tipuri de molecule, B i C, se vor
adsorbi par ial pe suprafa . Acest caz este cunoscut ca udare par ial .
Dac n locul unei solu ii sunt dou faze fluide nemiscibile sau
par ial miscibile la echilibru ( ex. ap i i ei, ap i gaze, i ei i gaze,
172
mercur i aer) puse n contact cu o suprafa solid , se pot defini
aceleai situa ii de mai sus.
Cazul ud rii perfecte, respectiv nule, este schematizat n figura
13.2.
a. b.
Fig. 13.2. Ilustrarea conceptelor de udare perfect i udare nul .
Dac faza notat cu n este n cantitate mic , ea se va g si sub
forma unei sfere n masa celeilalte faze, notat cu u (fig. 13.2,a). Din
contr , dac faza u este n cantitate mic , ea se va g si sub forma unui
film gros pe suprafa a solid i a unei pic turi sferice n masa fazei n
(fig. 13.2,b). Comparnd cele dou situa ii, se poate remarca spa iul
larg ocupat de faza dominant (cantitativ), indiferent dac este u sau
n, i diferen a net , pentru cantit i similare, ntre pozi ionarea fazelor
minoritare (cantitativ). n cazul de fa , se spune despre faza u c ud
perfect suprafa a solid , iar despre faza n c are o udare nul fa de
suprafa a solid .
Aceast situa ie este destul de rar . Cele mai frecvente situa ii
sunt cele intermediare, adic atunci cnd o faz seam n mai mult cu
cea care ud perfect, iar cealalt seam n mai mult cu faza care are o
udare nul . Prima va fi faza umezitoare, u, iar cealalt , faza
neumezitoare, n. Aceasta este consecin a interac iunii inegale dintre
trei faze. Rezultatul interac iunii la scara macroscopic este o
configura ie geometric specific a interfe ei fluid-fluid n apropierea
contactului trifazic. Dac volumele fazelor fluide sunt mari, ceea ce
corespunde unor dimensiuni mari ale spa iului n care se g sesc,
influen a interac iunii trifazice se manifest numai n imediata
apropiere a suprafe ei solide unde interfa a fluid-fluid este curb ,
racordndu-se la suprafa a solid . n rest, aceast interfa este plan
(fig. 13.3.).
173
Fig. 13.3. Interfa n spa iu larg.
Dac spa iul n care se g sesc fazele fluide este de dimensiuni
mici, zise capilare, sau volumul lor este foarte mic, de forma unor
pic turi de lichid sau bule de gaz, atunci ntreaga interfa fluid-fluid
este curb (fig. 13.4.).
Deoarece energia de suprafa este propor ional cu aria
interfe ei, n absen a unor for e exterioare, forma interfe ei fluid-fluid n
spa iile capilare ca i forma pic turilor este sferic . Cmpul
gravita ional face ca suprafa a s se deformeze i s se abat de la
forma sferic . Abaterea este cu att mai mare cu ct dimensiunea
tubului este mai mare sau, dup caz, dimensiunea pic turii (bulei) este
mai mare.
Pentru o pic tur aezat pe o suprafa plan orizontal ,
criteriul de sfericitate, introdus de prof. G. Manolescu [12], este
urm torul:
1 2 >>

r g
N
v
Ma (13.1.)
n care este tensiunea interfacial; rv raza sferei de acelai volum
cu pic tura , iar diferen a de densitate dintre fazele fluide .
13.2. Unghiul de contact
Caracterizarea geometric a raportului dintre o suprafa sferic
i una plan sau cilindric este foarte simpl . Ea se reduce la o singur
m rime, anume la unghiul diedru de racordare a suprafe elor, adic
unghiul diedru dintre planele tangente la suprafa a solid i la
interfa . Acesta se numete unghi de contact trifazic sau, pe scurt,
unghi de contact*). Pentru uurin , n locul unghiului diedru, se
folosete unghiul plan corespunz tor, , ca n figurile 13.3. i 13.4.
Fig. 13.4. Interfe e curbe.
174
a) n spa iu capilar; b) pic turi aezate.
*)defini ia complet a unghiului de contact trifazic este urm toare: unghiul plan al
unghiului diedru dintre planul tangent la interfa a fluid-fluid i planul tangent la suprafa a
solid , duse ntr-un punct de contact trifazic, m surat ntr-una din fazele fluid , considerat
ca faz de referin .
n cele ce urmeaz va fi discutat numai situa ia spa iilor
capilare i va fi acceptat ipoteza interfe elor sferice, excep iile fiind
discutate de la caz la caz.
Echilibrul de for e ntr-un sistem cu trei faze, una solid ( s) i
dou fluide ( u i n) aflate n contact poate fi cuantificat prin
interac iunile dintre cele trei perechi de faze: s-u, s-n i u-n (fig. 13.5.),
adic prin tensiunile interfaciale. Acest mod de a trata interac iunea
trifazic a fost introdus de Young.
Este uor de observat c aceast abordare este incomplet , prin
simplul motiv c echilibrul for elor pe normala la plan nu poate fi scris.
Aceast lacun rezult din aceea c a fost acceptat situa ia n care
deformarea suprafe ei solide este nul , ceea ce este numai o
aproxima ie. n realitate, suprafa a solid se deformeaz , dar extrem
de ncet. Pentru atingerea echilibrului total, ar trebui cteva miliarde
de ani! (Israelachvili [80], p.325).
Fig. 13.5. Ilustrarea conceptului lui Young asupra interac iunii
trifazice.
Conform teoriei lui Young, echilibrul for elor de interfa
(proiec ia pe planul de aezare a pic turii a tensiunilor interfaciale) se
scrie astfel:
cos sn su (13.2)
sau

sn su cos (13.3)
Semnifica ia simbolurilor este cea din figura 13.5.
175
Referindu-ne strict la rela ia (13.3), rezult c unghiul de contact
se poate determina pe baza tensiunilor interfaciale. n realitate,
tensiunile interfaciale solid-fluid se determin greu i destul de
imprecis. M sur tori relativ recente, (1981 i 1982) citate n [80], au
ar tat c ecua ia lui Young ((13.2) este valabil , cel pu in pentru cele
cteva situa ii studiate.
Ecua ia lui Young arat , pe de alt parte, c unghiul de contact
nu depinde de forma suprafe ei (plan , cilindric etc) i de m rimea
pic turii sau a capilarului, ci numai de natura celor trei faze. n plus,
fiind o ecua ie termodinamic , ea are un caracter macroscopic. De
altfel se mai numete i unghi de contact macroscopic.
La scara microscopic i la scara molecular , configura ia zonei
de con t act
Fig.13.6. Ilustrarea unghiului de contact la scara macroscopic ,
microscopic i molecular .
trifazic difer de aceea la scara macroscopic , aa cum este ilustrat n
figura 13.6.
Revenind la unghiul de contact ca parametru geometric
macroscopic, cu referire la figurile 13.3. i 13.4., se poate preciza c
unghiul de contact m surat n faza umezitoare este ascu it, iar cel
m surat n faza neumezitoare este obtuz. Acesta este modul cel mai
simplu de a ar ta care este faza umezitoare i care este faza
neumezitoare.
Aplica ia 1.
S se g seasc o explica ie a modului n care se echilibreaz componenta
vertical a for elor din figura 13.5.
R spuns.
Componenta vertical care n mod apparent nu este echilibrat genereaz
o stare de tensiune pe suprafa a solidului. Aceasta se concretizeaz printr-o
176
deformare elastic sau chiar plastic a suprafe ei solide spre pic tur (ca n
figur ).
Un lucru important care trebuie men ionat este trendin a moleculelor din
zona de tensiune maxim moleculele sau ionii au tendin a de a se rearanja n
sensul reducerii energiei de suprafa i, implicit, a st rii de tensiune. Aceast
relaxare a tensiunii are ca effect reducerea unghiului de contact final, i sub
.
Determinarea unghiului de contact se face pe cale direct sau
indirect [12, 18]. Cele mai folosite metode directe sunt: metoda
pic turii aezate i a lamei nclinate.
Prima metod se bazeaz pe m surarea elementelor geometrice
ale pic turii, adic a razei cercului de aezare, ra, i a n l imii, hp (fig.
13.4.). Din considerente geometrice foarte simple, rezult expresia
unghiului de contact:
p
a
h r
2arctg (13.4.)
Fig. 13.7. Ilustrarea metodei lamei nclinate
pentru m surarea unghiului de contact.
Metoda lamei nclinate const n trecerea unei lamele plane
prin
interfa a fluid-fluid i nclinarea ei, pe cale mecanic , pn cnd
unghiul de racordare devine 1800 (fig.13.7).
Cteva valori pentru unghiul de contact trifazic sunt date n
tabelui 13.1.
Tabelul 13.1. Unghiul de contact pentru cteva sisteme trifazice
Sistemul Unghiul de
contact,
177
Parafin -ap -aer 106-111
Sticl -ap -aer 0
Silice-benzen-aer 0
Silice-ap -aer 0
Grafit-ap -aer 86
Carbon-ap -aer 40
Talc-ap -aer 88
O el-ap -aer 70-90
Oxid de aluminiu-ap benzen
22
Not : unghiul de contact este m surat n faza fluid scris imediat dup
faza solid .
Din tabel se observ c unghiul de contact ia valori variate. Se
reg sete cazul ud rii perfecte ( = 00) i cazul ud rii par iale
00< <1800.
Dup cum a rezultat din cele de mai sus, unghiul de contact
depinde de natura celor trei faze n contact. Pe lng aceasta, o
influen semnificativ o au temperatura i prezen a impurit ilor pe
suprafa a solid .
Fig.13.8. Varia ia unghiului de contact cu temperatura.
Influen a temperaturii asupra unghiului de contact pentru trei
sisteme ap - i ei-sticl , m surat n ap , este prezentat n fig. 13.8.
n ceea ce privete existen a impurit ilor, este greu de stabilit n
ce m sur acestea modific unghiul de contact. n afar de natura lor,
este important concentra ia i dispunerea lor pe suprafa . Sigur este
faptul c solubilitatea lor n una din faze va face s scad unghiul de
contact m surat n faza respectiv . Un exemplu important l reprezint
existen a hidrocarburilor grele sau a deriva ilor acestora pe suprafe ele
de mineral care fac ca i eiul s ude mult mai bine n zonele respective
dect n celelalte. Dac moleculele respective sunt fixate n micropori,
influen a este i mai marcat .
13.3. Udarea selectiv
178
Folosirea unghiului de contact ca indiciu al ud rii preferen iale
are o aplicabilitate limitat deoarece suprafe ele reale i ndeosebi cele
ale rocilor nu sunt netede. Pe suprafe ele rugoase, unghiul de contact
difer foarte mult de la un punct la altul. Acest fapt este n contradic ie
cu legea lui Young, dup care unghiul de contact depinde numai de
natura fazelor n condi ii date de presiune i temperatur . Respectarea
legii lui Young ar presupune varia ii ale curburii interfe ei n fiecare
punct, ceea ce ar corespunde, pe de o parte, unei energii de suprafa
mari (conturul de contact trifazic ar avea aspectul unui rm cu
fiorduri) i, pe de alt parte, diferen a de presiune capilar ar fi diferit
de la punct la punct n zona de contact trifazic. Starea de echilibru
presupune o energie superficial mic i egalitatea presiunii ntr-un
spa iu cu dimensiuni capilare. n consecin , interfa a fluid-fluid va fi
sferic i n cazul suprafe elor rugoase. Se poate defini pentru acerast
situa ie un unghi de contact aparent care corespunde aproximativ cu
unghiul de contact care s-ar m sura pe suprafa a lustruit a aceluiai
material.
Un criteriu mai general prin care se poate preciza dac o faz
este umezitoare sau neumezitoare este raportul dintre aria de aezare
a celor dou faze pe suprafa a solid i volumul lor. Cele dou pic turi,
ca i cele dou dopuri de fluid din figura 13.9. au volume egale, dar arii
de aezare net diferite. Asem narea formelor interfe elor din figura
13.9. cu cele din figura 13.4., unde este figurat unghiul de contact este
evident .
Fig. 13.9. Ilustrarea conceptelor de faz umezitoare i faz neumezitoare.
Terminologia care definete interac iunea trifazic este foarte
divers . Despre fazele fluide se spune c au o umidivitate mai mare
sau mai mic fa de o suprafa solid, iar despre solide se spune c
au o umidibilitate mai mare sau mai mic fa de un fluid [12]. In
chimia fizic se mai folosesc termenii de hidrofil, respectiv hidrofob
cnd o suprafa este udat preferenial de ap sau nu. De asemenea,
se folodesc termenii de liofil sau liofob pentru udarea preferenial a
unei suprafee solide de ctre o substan gras (uleioas ). n ingineria
de z c mnt este utilizat i denumirea de umectabilitate a unei roci
care desemneaz conceptul de udare preferen ial. Cu acelai sens de
ntlnesc i termenii de udare selectiv sau capacitate de udare. n cele
179
ce urmeaz vor fi utiliza i cu precdere termenii de udare preferenial
i capacitate de udare a rocilor. Indiferent de terminologie, este util de
subliniat faptul c trebuie precizate toate cele trei faze aflate n
contact. Spre exemplu, nu este corect exprimarea: cuar ul este udat
preferenial de ap sau apa ud preferenial cuarul. Trebuie spus:
cuarul este udat preferenial de ap n raport cu gazele sau apa ud
mai bine suprafaa de cuar dect gazele.
Aplica ia 2.
Se consider un tub cilindric vertical n care de g sesc dou fluide: ap i
i ei cu densit ile a = 1000 kg/m3 i t = 840 kg/m3, n primul caz, ap i aer cu
aer = 1,297 kg/m3, n al doilea caz, aflate n pozi ie anormal gravita ional (apa se
g sete n partea superioar ). Considernd c apa ud perfect n ambele cazuri,
iar tensiunile interfaciale sunt 40 mN/m, respectiv 72 mN/m, s se determine raza
limit superioar de la care interfa a i pierde stabilitatea.
R spuns.
Se folosete criteriul de stabilitate Manolescu:

1 sin
2 cos
2

r g
NMa
i se pune condi ia de stabilitate: NMa > 1.
Pentru sistemul ap i ei rezult r< 7,1 mm, iar pentru sistemul ap aer, r<
2,8 mm.
13.4. Histereza de udare
Dup cum s-a ar tat n capitolul anterior, rezultatul interac iunii
trifazice este o form sferic de echilibru a interfe ei fluid-fluid. Unghiul
de contact corespunz tor se numete unghi de contact la echilibru. O
situa ie interesant este aceea cnd intervine o for exterioar care
se suprapune peste for ele de interfa . Sunt dou situa ii posibile: (1)
regimul este static, cnd for a exterioar este prea mic pentru a pune
n micare fazele fluide, rezultatul fiind o deformare a interfe ei fazelor
volumice, schimbndu-i pozi ia foarte pu in; (2) regimul este dinamic,
cnd for a exterioar este suficient de mare pentru a pune fazele fluide
n micare. Regimul static este ilustrat n figura 13.10.
n cazul pic turii aezate pe un plan nclinat, for a exterioar
este componenta n plan a greut ii, iar n cazul unei bule de gaz ntrun
capilar vertical, for a exterioar este for a de plutire (diferen a
dintre for a arhimedic i greutatea bulei de gaz).
180
Fig. 13.10. Ilustrarea histerezei de udare n regim static.
Este lesne de observat c unghiurile de racordare a interfe ei la
suprafa a solid sunt diferite: mai mic n zona de retragere a fazei de
referin i mai mare n zona de avansare a acestei faze. Cele dou
unghiuri se numesc: unghi de contact regresiv, r, i, respectiv, unghi
de contact progresiv,p.
ntre cele dou unghiuri i unghiul de contact la echilibru exist
rela ia:
r e p < < (13.5.)
Fenomenul care are drept consecin modificarea unghiului de
contact sub ac iunea unei for e exterioare se numete histerez de
udare. Din punct de vedere fizic, histereza de udare se explic prin
aceea c procesul de desorb ie-adsorb ie determinat de modificarea
ariei suprafe elor de contact a fazelor fluide cu solidul presupune un
consum de energie. Dac energia disponibil nu este suficient ,
procesul de desorb ie-adsorb ie nu are loc sau este limitat, ceea ce
face ca tendin a de deplasare a fazelor volumice s nu aib
corespondent pe suprafa a solid .
Regimul dinamic este ilustrat n figura 13.11. n acest caz
energia exterioar este suficient pentru a produce fenomenul de
desorb ie-adsorb ie a
fazelor fluide. Cu toate acestea, se creaz un decalaj ntre micarea
fazelor volumice i micarea lor pe suprafa a solid .
Fig. 13.11. Ilustrarea histerezei de udare n regim dinamic.
Formal, exist o asem nare perfect ntre fenomenul de
histerez n regim static i n regim dinamic aa cum este ilustrat n
figura 13.11., n sensul c se definesc cele dou unghiuri de contact la
neechilibru (progresiv i regresiv). Diferen a const n aceea c
181
deplasarea interfe elor presupune desorb ia i adsorb ia continu de
molecule, atomi sau ioni de pe, respectiv, pe suprafa a solid . Cele
dou procese se desf oar , ns , cu vitez limitat , n general foarte
mic . Amplitudinea hidterezei de udare ( = r p) este cu att mai
mare cu ct viteza de deplasare a fazelor volumice este mai mare.
Histereza de udare este amplificat de prezen a n fazele
volumice a substan elor care con in molecule mari (ex. solu ii de
polimeri, i eiuri grele care con in frac ii mari de heterohidrocarburi -
asfaltene, porfirine etc.) sau molecule polare. Aceste molecule sunt
atrase puternic de solid i, n consecin , sunt greu de desprins de pe
suprafa .
Rezultatul cel mai important al histerezei de udare este aanumitul
efect Jamin care const n apari ia unei diferen e de presiune
de o parte i alta a dopului n micare n sensul unei rezisten e
suplimentare n deplasarea acestuia. Diferen ele capilare de presiune
la cele dou interfe e vor fi (v. fig. 13.11):
r
p p p
np up
2cos

(13.6.)
r
p p r
nr ur
2 cos
(13.7.)
Indicii u i n, respectiv p i r au semnifica iile de mai sus.
Dac se ine seama c seama c n interiorul dopului, pe distan a
a c iva microni, zeci sau chiar sute de microni, conform legii lui
Pascal, presiunea nu poate fi diferit , adic pnp = pnr, prin sc derea
celor dou rela ii, rezult :
pup pur 2(cosr cosp ) r
(13.8.)
Ra ionamentul este exact acelai i pentru un dop de faz
umezitoare aflat n micare. Rela ia (13.8.) are forma:
pnp pnr 2(cosr cosp ) r
(13.9.) Cele dou rela ii se pot scrie sub forma unic :
( )
r
p r p
c dop cil
2 cos cos

(13.10.)
Pentru capilare de form neregulat , Efectul Jamin se exprim
astfel:
182
c pdop (cr cp ) (13.11.)
n care cr i cp reprezint curburile celor dou interfe e: cea aflat n
fa a dopului, cr i cea aflat n spatele dopului, cp.
Sunt dou observa ii foarte importante: (1) Efectul Jamin
determin totdeauna stnjenirea curgerii i (2) Efectul Jamin pentru o
serie de mai multe dopuri se multiplic cu num rul de dopuri.
O a doua consecin a histerezei de udare de mare amplitudine
este fragmentarea fazelor. Mecanismul este ilustrat n figura 13.11.
Datorit diferen ei mari dintre viteza interfe ei i viteza conturului de
contact trifazic, faza umezitoare r mne nedezlocuit de pe
suprafa a capilarului formnd un film continuu care, datorit
suprafe ei mari (deci i a energiei de suprafa
Fig.13.11. Fragmentarea fazelor datorit histerezei de udare.
mari) este instabil, restrngndu-se sub forma unui dop scurt. Uneori,
la viteze mari de micare, se formeaz un lob, care se fragmenteaz ,
formnd un dop de lungime mai mare. Fenomenul este amplificat i de
varia iile de sec iune ale canalului. Odat formate, dopurile vor induce
efectul Jamin.
Aplica ia 3.
ntr-un capilar cilindric exist trei dopuri n micare, unul de faz
umezitoare i dou de faz neumezitoare. S se evalueze efectul Jamin introdus
de aceste dopuri.
R spuns.
A evalua efectul Jamin nsemneaz a calcula diferen a de presiune :
p p1 p8 . Printr-un artificiu, se poate scrie:
p ( p1 p2 ) + ( p2 p3 ) + ( p3 p4 ) + ( p4 p5 ) + ( p5 p6 ) + ( p6 p7 ) + ( p7 p8 )
Conform legii lui Pascal, neglijnd frecarea, rezult :
p2 p3 , p4 p5 , p6 p7 .
183
Celelalte diferen e de presiune se pot scrie:
r
cos
p p p p p

2
1 2 5 6 i
r
p p p p 2 cosr
3 4 7 8 . Rezult :
r
(cos cos )
p p p r p

2
1 8 2 .
Este confirmat afirma ia de mai sus, conform c reia, Efectul Jamin
introdus de o succesiune de dopuri, se nsumeaz aritmetic.
Aplica ia 4.
S se determine amplitudinea histerezei de udare cos cos r cos p
astfel n-ct ntr-n tub cilindric vertical cu raza r = 3 mm n care se g sete un dop
de ap , interfa a s fie stabil (f r segregare gravita ional ). Se dau = 72
mN/m, = 1000 kg/m 3.
R spuns.
Folosind grupul afdimensional Manolescu NMa2, dat de rela ia:
,
r g cos
NMa ,
2 2
1 8
se pune condi ia de stabilitate: NMa2 > 1.
Pentru datele problemei, rezult : cos = 0,667. Pentru r = 00, rezult p
= 700, iar pentru r = 300, rezult p = 850.
ntreb ri i probleme
1. De ce unghiul de contact se numete trifazic?
2. Ce semnifica ie are = 00? Dar = 1800?
3. Natura chimic apropiat a fluidelor determin un unghi de contact
apropiat de 00 sau de 900?
4. S se deduc expresia unghiului de contact pentru cazul pic turii aezate
pe o suprafa plan cnd unghiul de contact este obtuz.
5. n ce caz i pierde semnifica ia legea lui Young?
6. S se determine valoarea unghiului de contact prin metoda ascensiunii
capilare cunoscnd: constanta capilar , a = 10-4m2, Diferen a de densitate
dintre fluide =1000 kg m 3i tensiunea interfacial = 0,4 N/m.
7. Care este suportul fizic al histerezei de udare?
8. Ce influen are viteza de micare asupra histerezei de udare?
9. Face i o paralel ntre histereza de udare la deplasarea unei interfe e ap gaze
i a unei interfe e i ei greu-ap , pentru cele dou sensuri posibile de
deplasare.
10. S se evalueze influen a combinat a unghiului de contact i a
Efectului Jamin la deplasarea unei serii de 10 dopuri de i ei i ap ntr-un
capilar cu raza r = 0,1 mm, cunoscnd tensiunea interfacial ap - i ei =
0,4 N/m .
Indica ie: se vor lua valori ale unghiului de contact ntre = 00 i = 1800
din 200 n 200 i amplitudini ale histerezei de udare de la 100 la 400.
184
11. ntr-un capilar cilindric exist dou dopuri, unul de faz umezitoare
i altul de faz neumezitoare, aflate n micare. S se evalueze Efectul
Jamin introdus de aceste dopuri.
Indica ie: Se va proceda ca n aplica ia 3.
12. n ce condi ii hitereza de udare produce fragmentarea fazelor?
Capitolul 14
Starea de satura ie a rocilor
14.1. Defini ii i generalit i
Rocile de z c mnt, dar i mediile poroase n general, con in
diverse fluide. Porii rocii sunt n ntregime ocupa i cu una sau mai
multe faze, cu rare excep ii cnd, n condi ii de laborator, probele de
carot sunt vidate . M sura i modul n care fluidele ocup porii rocii
reprezint starea de satura ie* . Se disting dou moduri de abordare a
acestui concept.
Primul, de refer la m sura n care fiecare din fluidele existente
n roc particip la ocuparea volumului de pori. Volumul de pori se
poate referi la carote, la z c minte, la p r i din z c minte etc. Privit
astfel, starea de satura ie reprezint un parametru global i constituie
o medie pentru volumul considerat. Dac acest volum este divizat n
mai multe p r i, fiecare parte poate fi caracterizat de o alt stare de
satura ie, care reprezint , de asemenea, un parametru global pentru
volumul n cauz . n mod obinuit, n felul acesta se definete starea
de satura ie la scara macroscopic .
Cel de al doilea mod de abordare are n vedere modul n care
fazele fluide sunt dispuse n pori, mai precis, locul pe care l ocup
fluidele n porii individuali sau n grupurile de pori vecini. Aceasta este
starea de satura ie la scara micro . ntre cele dou exist , aa cum se
va vedea mai departe o anumit leg tur , f r a exista o dependen
strict . n cele ce urmeaz vor fi discutate, pe rnd, cele dou aspecte
ale st rii de satura ie.
14.2. Starea de satura ie la scara macro
Cuantificarea particip rii fazelor fluide la umplerea porilor se
face prin volumul fiec rei faze raportat la volumul de pori comunican i.
Se definesc coeficien ii de satura ie, Si , pentru fiecare faz prezent n
porii rocii, cu rela ia:
185
p
i
i V
S V (14.1.)
n care Vi reprezint volumul fazei i iarVp - volumul de pori
comunican i.
Mul imea coeficien ilor de satura ie { Si } reprezint starea se
satura ie a rocii la scara macro. n mod curent, pentru simplificarea i
fluen a exprim rii, n
*Trebuie evitat similitudinea cu satura ia unei solu ii, a unui i ei etc.
locul termenului de coeficient de satura ie se folosete termenul de
satura ie (la fel ca n cazul coeficien ilor de porozitate, de
permeabilitate etc.). Spre exemplu, se definete satura ia n ap a unei
roci, Sa, prin rela ia:
p
a
a V
S V . (14.2.)
Este lesne de observat c satura iile sunt m rimi pozitive
subunitare:
0 1 i S , (14.3.)
iar legea de bilan a volumelor se scrie astfel:
i 1 S . (14.4.)
O modalitate obinuit de a scrie valorile satura iilor este sub
form procentual . Spre exemplu, n loc de a scrie Sa = 0,25, se scrie
Sa = 25%. Este vorba, evident, de procente volumice.
Starea de satura ie joac rolul de func ie sau de variabil , dup
caz. Indiferent de situa ie, reprezentarea st rii de satura ie are aceeai
particularitate cu reprezentarea compozi iei sistemelor cu doi i cu trei
componen i (v. vol. I, p. 38 i 54). n figura 14.1. este ilustrat modul de
reprezentare a st rii de satura ie.
Ca aplica ie, pe reprezentarea din figura 14.1. se vor surprinde
cteva din st rile de satura ie din z c mintele de hidrocarburi i din
carotele extrase din aceste z c minte:
186
Fig. 14.1. Reprezentarea st rii de satura ie.
a) sistem bifazic; b) sistem trifazic.
Tendin e de evolu ie ale st rii de satura ie n z c mintele de hidrocarburi.
A0 starea de satura ie din acviferele z c mintelor;
T0 starea ini ial de satura ie din z c mintele de i ei f r cap
liber de gaze. Satura ia n ap este egal cu aa-zisa satura ie
ireductibil Sa = Sa, satura ia n i ei este St =1 Sa. iar satura ia n
gaze Sg = 0. Altfel scris, starea de satura ie este: { Sa; 1 Sa; 0}.
Aceast stare de satura ie se p streaz pn cnd presiunea scade
sub presiunea de satura ie. Din acest moment, satura iile se modific
ntr-o manier variat de la z c mnt la z c mnt. Spre exemplu, dac
acviferul este inactiv, satura ia n ap r mne constant , satura ia n
i ei scade, iar ce n gaze crete. Punctul corespunz tor st rii de
satura ie se deplaseaz pe o paralel la latura GT: T 0, T1, T2... Trebuie
remarcat c aceste puncte reprezint starile medii de satura ie pe
z c mnt. n realitate, n cuprinsul z c mntului, exist mari varia ii
ale st rii de satura ie [84, 85]. Un caz complet diferit l constituie
z c mintele de i ei cu acvifer foarte activ sau cele n care se face o
injec ie de ap la o scar mare, unde presiunea se men ine peste
presiunea de satura ie (este un caz mai mult teoretic). n aceste
z c minte, satura ia n gaze r mne nul , iar punctul corespunz tor
st rii medii de satura ie de deplaseaz pe latura AT: T 0, T1, T2
Situa ia cea mai frecvent este cea a z c mintelor de i ei cu un
acvifer care avanseaz pe m sur ce presiunea de z c mnt scade. n
acest caz, toate cele trei satura ii se modific , iar punctul
corespunz tor se deplaseaz pe o traiectorie care poate fi anticipat ,
187
cu o anumit aproxima ie, prin calcule de prevedere a exploat rii:
T0,T1, T2
G0 starea ini ial de satura ie din z c mintele de gaze i de
gaze cu condensat. Satura ia n ap este tot satura ia ireductibil , Sa =
Sa, satura ia n gaze este Sg = 1 - Sa, iar satura ia n condensat Sc = 0.
n cazul z c mintelor de gaze f r acvifer activ. Starea de satura ie se
p streaz aproximativ constant pe toat perioada exploat rii. Singura
modificare este determinat de creterea umidit ii odat cu sc derea
presiunii (v. vol.I, p. 146) care duce la o sc dere nesemnificativ a
satura iei n ap . Dac acviferul este activ, are loc o cretere a
satura iei medii n ap , iar punctul corespunz tor deplaseaz pe o
traiectorie predictibil prin calcule de prevedere a exploat rii [86]. n
cazul z c mintelor de gaze cu condensat f r acvifer activ, starea de
satura ie r mne practic neschimbat pna la atingerea presiunii
punctului de rou , dup care, crete satura ia n condensat i,
corespunz tor, scade satura ia n gaze. Dup ce fenomenul de
condensare retrograd nceteaz , satuta iile ncep n se modifice n
sens invers. Punctul care arat starea de satura ie se deplaseaz
aproximativ pe o dreapt paralele cu latura GT cu o evolu ie n timp
greu, dar nu imposibil, de calculat: G0, G1, G2 Dac acviferul este
activ, are loc o cretere progresiv a satura iei n ap , celelalte dou
satura ii evolund n sensul descris mai sus: la nceput, pn la
nceperea condens rii, satura ia n condensat r mne nul , ca apoi s
creasc i, eventual, s scad . Traiectoria punctului de satura ie va fi
G0, G1, G2, G3
Determinarea st rii de satura ie la scara macro are dou
obiective: stabilirea
resurselor de i ei i gaze din z c minte i evaluarea n laborator a
unor propriet i ale rocilor sau simularea unor procese care au loc n
z c minte (curbe de presiune capilar , curbe de permeabilitate
relativ , dezlocuirea i eiului etc. - v. capitolele urm toare).
n principiu, metodele de determinare se mpart n dou
categorii: distructive i nedistructive.
Metodele distructive sunt acelea n care, n urma determin rii
experimentale, starea de satura ie de modific . Este cazul extrac iei cu
solvent, care const n sp larea probei cu un solvent pn la
eliminarea complet a i eiului. Din bilan ul material de afl masa i,
ulterior, volumul i eiului extras, adic a celui existent la momentul
ini ial n proba de roc . Cel mai folosit pentru extrac ia cu solvent este
aparatul Soxtlet [18]. Odat cu extragerea i eiului are loc evaporarea
i colectarea apei din prob , aa nct, dup ncheierea experimentului,
proba r mne complet saturat cu gaze.
188
Metodele nedistructive permit determinarea st rii de satura ie
f r a o altereze. Acest tip de determin ri este de nenlocuit n cursul
urm ririi unor procese dinamice, cnd fluidele curg prin carota
analizat (curgerea eterogen , dezlocuirea reciproc a fazelor etc.).
Exist mai multe metode de acest fel, dar au un grad de complexitate
ridicat. Cea mai simpl dintre ele este metoda bilan ului material. Acest
bilan const n nregistrarea la anumite intervale de timp a volumelor
intrate i a celor ieite. Cunoscnd volumele existente la momentul
ini ial n prob , se pot afla volumele existente la un moment dat n
proba de roc i astfel se pot calcula satura iile. Metoda presupune
aparatur foarte exact de m surare a volumelor.
Cea mai performant metod pentru determinarea st rii de
satura ie este tomografia. Prima variant a tomografiei folosete o
surs de raze X [38]. n ultimii ani a fost pus la punct tomografia RMN
(rezonan magnetic nuclear ), mai rapid , mai performant i mai
pu in periculoas .
n cele ce urmeaz , va fi prezentat , n linii generale, metoda
tomografiei computerizate cu raze X.
Folosit mai nti n medicin , tomografia cu raze X este o
metod de radiografiere a corpurilor opace prin care se determin
densitatea si compozi ia atomic . Autorul acestei metode
revolu ionare, Hounsfield, din Marea Britanie, a primit Premiul Nobel n
anul 1979. Ulterior, metoda a fost adaptat i pentru studiul probelor
de roc .
Rezultatul tomografiei este o imagine sau o succesiune de
imagini color ale sec iunii transversale prin corpul studiat. Petelor de
culoare din imaginea ob inut le corespund elemente de volum cu
propriet i distincte. Spre exemplu, dac ntr-o roc de precipita ie cu
grad mare de omogeneitate exist o incluziune de alt natur (ex. o
fosil sau un cristal de cuar ) pe fondul de o anumit culoa-re a
imaginii va ap rea o pat de culoare diferit .
Pentru o mai bun n elegere, se prezint mai nti metoda
conven ional
de radiografiere cu raze X (fig. 14.2.). Informa ia privind atenuarea
razelor X la traversarea corpului iradiat reprezint o medie a atenu rii
pe traseul de la in-trarea la ieirea din corp, aa nct contrastul de
atenuare este estompat.
Legea care descrie atenuarea razelor X, scris de Beer are
forma:
I I exp (h) 0 (14.5.)
189
n care I0 i I reprezint intensitatea razei incidente i a celei care a
traversat corpul cu grosimea h, iar este coeficientul de atenuare
linear .
Fig. 14.2. Metoda conven ional a radiografiei cu raze X.
Coeficientul de atenuare linear , , depinde att de densitatea
electronic , deci i de densitatea corpului, , ct i de num rul atomic,
Z:

,
_

+
3,2
3,8
E
a b Z (14.6.)
unde a este un coeficient cvasiindependent de energie, denumit
coeficientul Klein-Nishina i b este o constant . E reprezint energia de
emisie. Primul termen din rela ia (14.6.) m soar mpr tierea Compton,
care este predominant la energii mari ale razelor X (peste 100 kV)
unde opereaz de regul aparatele medicale. Cel de al doilea termen al
ecua iei (14.6.) cuantific absorb ia fotoelectric , mai important la
energii mai mici cu mult de 100 kV.
Prin scanarea corpului la dou nivele energetice se ob in dou
imagini: una care eviden iaz densitatea corpului (la energie nalt ),
cealalt care eviden iaz compozi ia corpului (la joas energie).
Rezultatul scan rii este o imagine alc tuit din nxn puncte. Un
astfel de punct reprezint un p trat cu latura de un pixel, cu
dimensiunea n func ie de rezolu ia aparatului. Spre exemplu, pentru o
imagine de forma unui p trat cu la-tura de 12,7 cm, alc tuit din
512x512 elemente (puncte), 1 pixel = 0,25 mm. Fiec rui pixel i se
atribuie o nuan de gri, de la alb pn la negru, sau o o serie de culori,
cu o palet de nuan e pentru fiecare culoare. Prin calibrare, o culoare
cu nuan a respectiv reprezint , spre exemplu, o densitate anume.
Pentru crearea imaginilor, pentru fiecare pixel se determin
din ecua ia (14.5.) care se introduce n ecua ia (14.6.), de unde se
determin m rimea de referin (ex. densitatea).
n mod practic, scara intensit ii radia iei captate de receptorul
aparatului,
190
dup traversarea probei, este asociat , prin calibrare, cu o palet de
culori.
Cnd sunt prezente mai multe specii de atomi, absorb ia
fotoelectric este propor ional cu num rul atomic efectiv, Ze:
( ) 3,8
1
3,8 e i i Z f Z (14.7.)
n carer fi este frac ia de electroni a componentului i. Spre exemplu,
num rul atomic efectiv al apei este de 7,4: doi electroni ai celor doi
atomi de hidrogen (Z=1) i opt electroni ai oxigenului (Z=8): 2/10 13,8
+ 8/10 83,8 = 7,4. Acest exemplu arat c num rul atomic efectiv este
mult mai apropiat de num rul atomic al elementului mai greu. Pe
aceast proprietate se bazeaz introducerea ntr-una din fazele fluide
care satureaz roca a unei substan e cu atomi grei, pentru a m ri
contrastul imaginii. Spre exemplu, iodul (Z=53) poate face parte att
din compui solubili n i ei, ct i din s ruri solubile n ap .
Interpretarea atenu rii intensit ii razelor X se face prin folosirea
sc rii Hounsfield, cuprins ntre 1000 H (valoare corespunz toare
aerului) i 0 H (valoare corespunz toare apei). Astfel, o unitate
Hounsfield reprezint o modificare de 1% a densit ii mediilor
traversate. Pentru roci, se folosete o scar mai extins , n func ie de
natura mineralogic . Spre exemplu, pentru gresii, termenul de referin
este cuar ul topit, cu densitatea relativ de 2,2. Rezultatul unei
calibr ri pentru gresii este prezentat n figura 14.3.
Fig. 14.3. Curb de calibrare pentru densitatea unei gresii.
Pe aceast curb de calibrare, o modificare de 1 H este
echivalent cu o modificare / de 0,5 10-3, evident, pentru o
191
gresie. Un procedeu similar de calibrare se aplic i pentru alte tipuri
de roci supuse scan rii (calcar, dolomit etc.).
Tomografia computerizat se realizeaz astfel: sursa de raze X
se rotete cu 3600 n jurul probei. Prin interpretarea semnalelor
succesive receptate n pozi ia diametral opus sursei, se reconstiruie
imaginea sec iunii transversale prin proba de roc (sau alt corp), dup
cum este ar tat n figura 14.4.
Deplasnd ansamblul surs -receptor pe direc ie longitudinal n
raport cu proba, n pai succesivi, se ob ine o succesiune de imagini ale
sec iunilor transversale de-a lungul probei pentru fiecare pas (fig. 14.4.
i 14.5.). Este, n fapt, o scanare a probei pe direc ie longitudinal .
Fig. 14.4. Principiul metodei tomografice.
192
Fig 14.5. Ilustrarea modului de investigare a probelor de roc .
n felul acesta, se constituie o re ea tridimensional cu pasul de
un pixel pe cele trei direc ii rectangulare ale unui spa iu cartezian,
adic o re ea cubic . Pentru fiecare nod al re elei se memoreaz o
valoare de densitate, rezultat din valoarea intensit ii razei receptate.
Modul n care se acceseaz aceste dat este la ndemna
operatorului. Prin sec ionarea corpului cu un plan de ecua ie dat se
ob ine sec iunea dorit . n mod curent, se realizeaz sec iuni
transversale sau longitudinal cum este ilustrat n figura 14.6. Pentru
fiecare plan de intersec ie se ob ine o imagine care reprezint ceea ce
s-ar vedea n cazul sec ion rii reale a probei prin planul respectiv.
Cea mai important aplica ie a tomografiei computerizate cu
raze X este determinarea st rii de satura ie, mai exact, a distribu iei
spa iale a st rii de satura ie n probe de roc . Aceast metod nu
altereaz n nici un fel starea de satura ie. Este, deci, prin excelen ,
o metod de determinare nedistructiv a st rii de satura ie.
193
Fig. 14.6. Reconstituirea unei sec iuni longitudinale.
Cnd n prob sunt prezente numai dou faze, spre exemplu ap
i i ei, se folosete scanarea la un singur nivel energetic. ntre
coeficientul de atenuare i satura ii exist rela iile:
a a t t S + S (14.8.)
i
+ 1 a t S S , (14.9.)
n care i a reprezint coeuficien ii de atenuare m sura i pe
aceeai prob de roc saturat complet cu i ei, respectiv cu ap . Prin
rezolvarea sistemului de ecua ii de mai sus, se ob in satura iile n cele
dou faze. Sistemul se rezolv pen-tru fiecare pixel.
Cnd sunt prezente trei faze, spre exemplu i ei, gaze i ap ,
sunt necesare detemin ri la dou nivele de energie. O condi ie
suplimentar este aceea a contrastului mare ntre cele dou
mecanisme de atenuare (mpr tierea Compton i absorb ia
fotoelectric ). n caz contrar, este necesar adaosul unor aditivi (ex.
compui ai iodului) pentru m rirea contrastului. i n acest caz se
ob ine un sistem, dar cu trei ecua ii:
a a t t g g S S S 1 1 1 1 + + , (14.10.)
a a t t g g S S S 2 2 2 2 + + (14.11.)
i
+ + 1 a t g S S S . (14.12.)
Indicii 1 i 2 se refer la valorile determinate la cele dou energii
de emisie.
Avnd n vedere c determin rile se pot face pentru orice
presiune i temperatur , deci i pentru condi ii comparabile cu cele de
z c mnt, aceast lips de restric ii face ca tomografia s poat fi
aplicat n cursul unor procese dinamice, cum ar fi curgerea eterogen
sau teste de dezlocuire a i eiului cu diferite substan e (ap , solu ii
alcaline, tenside, dioxid de carbon etc.).
Prin nregistrarea sucesiunii imaginilor n diverse sec iuni la
anumite intervale de timp, se poate realiza o anima ie a proceselor. n
felul acesta se poate urm ri on-line experimentele de laborator prin
imagini bi- sau chiar tridimensionale. Imaginile nregistrate pentru
procese similare (spre exemplu dezlocuirea i eiului cu solu ii alcaline
de concentra ii diferite) se pot compara ntre ele, concluziile putnd
avea nu numai o component cantitativ ci i una calitativ .
Exist i alte aplica ii ale tomografiei computerizate cu raze X.
F r a detalia, vor fi amintite aici numai cteva: determinarea
194
densit ii, a compre-sibilit ii, a porozit ii, a suprafe ei specifice ale
rocilor, corelarea datelor ob inute prin investigarea geofizic a sondelor
cu propriet ile carotelor, studiul invaziei cu fluid de foraj a carotelor
etc.
Un interes special l prezint cunoaterea st rii de satura ie in
situ a rocilor traversate prin foraj, pentru a stabili intervalele n care se
deschide stratul productiv. Acest interes major a dus la dezvoltarea
metodelor geofizice de investigare a sondelor.
Cu toate progresele spectaculoase nregistrate n geofizica de
sond , nu se poate nc stabili cantitativ starea de satura ie. Unul din
motive este i modificarea st rii de satura ie n zona vecin sondei
determinat , n principal, de invazia fluidelor de foraj. n schimb, se
pot stabili cu o bun precizie intervalele de adncime pe care rocile
sunt saturate cu hidrocarburi. Discu ia complet a subiectului este
f cut n cursurile de geofizic de sond [66].
14.3. Starea de satura ie la scara micro
Rolul major al st rii de satura ie pentru procesele care au loc n
z c mintele de hidrocarburi, n special cele de i ei, se refer , n egal
m sur , la con inutul n fluide al rocii (starea de satura ie la scara
macro) i la modul n care fluidele respective sunt dispuse n porii rocii
(starea de satura ie la scara micro).
Surprinderea pe cale experimental a aez rii fazelor n pori este
destul de dificil , fiind necesare multe artificii experimentale ce nu pot
fi descrise aici. Mai comod , dar i eficient este studierea la microscop
a acestui aspect pe micromodele de roc transparente. Chiar dac nu
poate fi reprodus com-plexitatea mediilor poroase naturale, n m sura
n care sunt construite n concordan cu structura spa iului de pori al
rocii n cauz , micromodelele ofer o imagine sugestiv a modului de
dispunere a fazelor n pori. n cele ce urmeaz , vor fi ilustrate grafic
cele mai importante aranjamente spa iale ale fluidelor n pori.
Figura 14.8. ilustreaz dispunerea aa-zis pendular a unei faze.
Caracteristic este faptul c o faz dispus pendular ocup zonele
periferice, n special acolo unde sec iunea transversal sufer varia ii
importante. Simbolul utilizat pe figur este u, pentru c o astfel de
dispunere este caracteristic fazei umezitoare. De asemenea, de o
importan special este faptul c o faz dispus pendular este
discontinu * ).
195
Fig. 14.8. Dispunerea pendular a fazei umezitoare.
Cealalt faz fluid , notat cu n (neumezitoare), dispus central,
este o faz continu. Caracterul continuu sau discontinuu al dispunerii
unei faze n pori este esen ial pentru n elegerea i descrierea curgerii
i a dezlocuirii, dup cum se va vedea n capitolele urm toare. De
aceea, de fiecare dat , se va sublinia acest caracter de continuitate
sau de discontinuitate a fazelor.
Figura 14.9. ilustreaz o dispunere funicular sau inelar a fazei
umezitoare. Termenul de funicular se folosete cu prec dere pentru
rocile granulare, iar termenul inelar pentru rocile consolidate, f r ,
ns , a fi restrictivi.
*) Ca terminologie, se spune despre o faz c este discontinu dac este m rginit
de interfe e pe un spa iu mic (unul sau mai mul i pori, adic pe distan e mici,
microscopice). Prin antinomie, o faz este continu dac lipsesc interfe ele pe distan a mai
multor pori i chiar pe distan e mari, macroscopice.
O astfel de dispunere este asem n toare cu dispunerea
pendular din punct de vedere al locului de aezare. Diferen a major
este faptul c o faz dispus funicular sau inelar este o faz continu .
Trecerea de la dispunerea pendular la cea funicular se face prin
creterea satura iei n faz umezitoare, cnd are loc coalescen a
gradat ntre elementele de volum situate n apropiere.
a. b.
Fig. 14.9. Dispunerea funicular i inelar a fazei umezitoare.
Cealalt faz , faza neumezitoare, dispus central, poate fi uneori
continu , alteori discontinu .
Figura 14.10,a ilustreaz dispunerea insular a fazei
neumezitoare. Aceas-t dispunere este asociat cu o satura ie mic n
aceast faz care este discon-tinu , f r a afecta, ns , continuitatea
fazei umezitoare.
Fig. 14.10. Dispunerea insular a fazei neumezitoare.
196
Figura 14.11 ilustreaz dispunerea fazelor sub forma dopurilor.
Existen a dopurilor de faz umezitoare sau neumezitoare produce
discontinuitatea celeilalte faze, astfel nct, ambele faze sunt
discontinui n spa iul respectiv.
Fig. 14.11. Dispunerea sub form de dopuri.
Ponderea fiec ruia din modurile de dispunere spa ial a fazelor
n pori men ionate mai sus depinde de mul i factori, ntre care:
geometria intern a spa iului de pori (forma, dimensiunea i distribu ia
pe dimensiuni a porilor), capacitatea de udare la nivel micro
(determinat de modul de dispunere a mineralelor n roc i de
num rul i natura fazelor fluide), de tensiunea interfacial , de sensul
de varia ie a satura iilor (cretere sau sc dere) de histereza de udare
etc.
Dintre toate aceste configura ii, cele mai stabile sunt cele sub
form pendular i sub form de dop. n cazul dispunerii pendulare,
presiunea se exercit dinspre interiorul porului c tre suprafa a solid
(presiunea n faza neumezitoare este mai mare dect n faza
umezitoare). De men ionat c dopurile de faz umezitoare sunt stabile
n zona constric iilor, pe cnd dopurile de faz neumezitoare ntre
constric ii. Cea mai pu in stabil este distribu ia inelar i cea
funicular datorit ariei mari a interfe ei. Cele mai mici perturba ii,
legate de micare sau de varia ia satura iilor, duc la formarea dopurilor
i, implicit, la o dispunere discontinu a fazelor. n ceea ce privete
distribu ia insular , aceasta se transform uor n dop prin antrenarea
de c tre faza umezitoare. Un astfel de dop are tendin a de a se bloca la
intrarea ntr-o constric ie pe care o blocheaz par ial sau total, aa cum
se poate vedea din figura 14.12.
Mecanismul de blocare reprezint un efect combinat al
dimensiunii mici a sec iunii din aval n compara ie cu cea din amonte i
al histerezei de udare. Mai precis, curbura interfe ei din zona sec iunii
minime (cr) este mult mai mare dect curbura celeilalte p r i a
interfe ei ( cp), cr >> cp.
197
Fig. 14.12. Ilustrarea mecanismului de blocare
a dopurilor de faz neumezitoare ntre constric ii.
Diferen a capilar de presiune la nivelul dopului este de rela ia
(13.11.):
c dop ( r p ) p c c (13.11.)
Cu nora iile de pe figur , n pozi ia c, expresia (13.11.) devine:
( ) ( )
,
_

+

2 1
2 cos cos
r r
p r p
c dop

(14.13.)
De o importan capital pentru procesele de curgere i de
dezlocuire reciproc a fazelor este caracterul continuu sau discontinuu
al fazelor la nivel micro. Discontinuitatea, adic separarea fazei de
referin prin interfe e de celelalte faze, introduce diferen e capilare de
presiune care genereaz tendin a de imobilizare a fazei n aa-zisele
microcapcane capilare sau face dificil micarea fazei respective.
Determinarea experimental a modului de distribuire a fazelor n
pori este imposibil pe cale direct datorit opacit ii rocii. Informa ii
interesante se pot ob ine pe micromodele transparente.
O metod de studiu de dat recent [88] permite determinarea
distribu iei fazelor n pori pe probe reale de roc . Aceasta este
cunoscut sub denumirea de CrioSem i const n congelarea fluidelor
din pori, sec ionarea printr-o tehnic special a probei de roc i
analiza sec iunii la microscopul electronic. Sunt nc foarte pu ine
laboratoare care au pus la punct aparatura i metodologia de lucru
pentru aceast metod . Rezultatele care se pot ob ine prin aceast
metod , coroborate cu investigarea tomografic , pot furniza informa ii
de o importan teoretic greu de anticipat. Este sigur c n
laboratoarele utilate corespunz tor se fac astfel de cercet ri, chiar
dac nu sunt publicate dect sporadic. Este posibil ca n viitorul foarte
198
apropiat s fie l murite multe din incertitudinile privind curgerea i
dezlocuirea reciproc a fazelor nemiscibile la scara micro, cu implica ii
practice i, implicit, economice greu de evaluat.
Aplica ia 1.
S se estimeze satura ia n ap aflat sub forma unui film continuu de
lichid la suprafa a granulelor i fixat n microcapcane capilare pentru un nisip
udat preferen ial de ap . Se cunosc: porozitatea, m= 0,3, suprafa a specific As =
1,7 m2/g i densitatea granulelor s = 2660 kg/m3.
R spuns.
Satura ia n ap a nisipului, Sa, va avea dou componente: satura ia
corespunz toare volumului de ap din filmul de lichid, Saf, i satura ia
corespunz toare microcapcanelor capilare sub forma inelelor din jurul punctelor
(suprafe elor) de contact ale granulelor, Sac:
Sa Saf + Sac
Hall i colab. [97] propun pentru satura ia corespunz toare filmului continuu de
lichid rela ia:
A h
m
Saf 1 m
n care h este grosimea filmului de ap , estimat la: h = 5 6 nm.
n ceea ce privete satura ia n ap fixat capilar, aceeai autori propun
valori determinate experimental n func ie de suprafa a specific a nisipului,
prezentate n tabelul de mai jos:
As,
m2/g
Sac,
%
1,7 4,4
2,0 3,4
2,1 2,4
Din aplica ia numeric a expresiei pentru Saf i din tabel, rezult :
Sa = 0,044 + 0,056 = 0,1 = 10%
14.4. Satura ii ireductibile
Studiul experimental al proceselor de dezlocuire reciproc a
fazelor nemiscibile n medii poroase au relevat caracterul incomplet al
acestui tip de dezlocuire. Cu alte cuvinte, o faz nu va dezlocui
niciodat complet o alt faz cu care este nemiscibil , indiferent de
modul n care are loc procesul*). Satura ia n faz dezlocuit se reduce
pn la atingerea unei limite inferioare care nu poate fi dep it , n
sensul sc derii ei. Aceasta se numete satura ie ireductibil .
Satura ia ireductibil , notat cu Si , trebuie privit n conexiune
cu un proces n care satura ia n faza i scade. Pe m sur ce satura ia
ntr-o faz scade, gradul de discontinuitate al ei crete, astfel c la
199
atingerea limitei Si faza i pierde complet continuitatea, iar cealalt
faz (dezlocuitoare) cap t un grad de continuitate din ce n ce mai
mare. Pentru unele situa ii, cum este creterea satura iei n gazele
ieite din i ei sau creterea satura iei n lichid la gazele cu condensat,
satura ia ireductibil poate fi privit ca limita de la care fazele
respective ncep sa curg . Ini ierea curgerii este legat de realizarea
continuit ii fazei respective ntre dou suprafe e din roc ntre care se
aplic un gradient de presiune. Cu riscul de a repeta, men ion m c
lipsa de continuitate a unei faze face ca ea s r mn imobil chiar
prin aplicarea unui gradient de presiune mare.
Satura iei ireductibile, SI, privit la scara macro i corespunde o
gam variat de distribu ii spa iale a fazei i la scara micro.
For ele responsabile de existen a satura iilor ireductibile sunt
for ele de interfa , respectiv diferen ele capilare de presiune. Se
formeaz microcapcane capilare n care se blocheaz mici volume
dintr-o faz fluid n diferite zone ale spa iului poros. Punerea lor n
micare necesit for e exterioare mari, pe anumite direc ii,
nedisponibile la scara porilor individuali.
n continuare vor fi descrise i ilustrate prin figuri reprezentative
cele mai importante mecanisme de blocare a fazelor n microcapcane
capilare. Descrierea se va face separat pentru faza umezitoare i
pentru faza neumezitoare. Unele din figurile de mai jos au fost
prezentate, din alte puncte de vedere, n acest capitol sau n capitolele
anterioare. Unele dintre ele vor fi repetate; repetarea lor este f cut cu
scop didactic. Simbolurile sunt cele obinuite, u pentru faza umezitoare
i n pentru faza neumezitoare.
Pentru o faz umezitoare, cel mai important mecanism este
fixarea sub form pendular (v. fig. 14.8). Explica ia este foarte simpl .
De o parte i de alta a interfe ei exist o diferen de presiune
(diferen a capilar de presiune) care ac ioneaz dinspre faza
neumezitoare spre faza umezitoare. Presiunea exterioar
se exercit prin intermediul fazei neumezitoare, aa nct, indiferent de
m rimea presiunii exterioare exercitate pentru punerea n micare a
fazei umezitoare,
*) Aceast defini ie este adev rat n limita unei aproxima ii. F r a intra n delalii
foarte tehnice, subliniem faptul c pentru acelai sistem format dintr-o roc i dou fluide
pragul inferior de satura ie ob inut prin dezlocuire depinde de o serie de factori, dar n
limite restrnse.
sensul n care ac ioneaz este acela de a o bloca i nu de a o evacua
din spa iul n care se afl . Modul n care se produce separarea
volumului de faz umezitoare care r mne blocat este ar tat n
succesiunea de pozi ii ale interfe ei n micare (fig. 14.13.).
200
O situa ie interesant este acela al rocilor neconsolidate unde
contactul dintre granule este punctiform sau suprafa a de contact este
foarte mic . n acest caz, Faza umezitoare se dispune pendular n jurul
punctului de contact al granulelor. Interfa a are o form special , mult
diferit de cele citate pn aici care erau nite calote sferice. Forma
este aceea a unui inel. n planul tangent la granule inelul este
Fig. 14.13. Exemplu de creare a dispunerii pendulare.
concav, iar n planele perpendiculare pe acesta inelul este convex. Cu
alte cuvinte, sensul celor dou raze principale de curbur ale interfe ei
au sens contrar. n figura 2.1.14. este ar tat evolu ia fenomenului de
stoarcere a fazei umezitoare pn la atingerea limitei de continuitate
i crearea unui inel imobil n jurul punctului de contact al sferelor.
Fig. 14.14. Formarea inelului de faz umezitoare.
Un alt mecanism de fixare este acela n care faza umezitoare
este dispus sub form de dop. n principiu, un dop de faz umezitoare
poate fi n micare sau n repaus, n func ie de efectul combinat al
for elor exterioare (motoare, gravita ional ), de frecare i de interfa .
201
Frecarea i histereza de udare au numai un efect de frnare a mic rii.
n ceea ce privete blocarea dopurilor de faz umezitoare, sunt doi
factori favorizan i: existen a constric iilor i a c ilor ocolitoare paralele
cu porul n care se g sete dopul. Explica ia existen ei microcapcanelor
din constric ii are n vedere faptul c , aa cum s-a ar tat n capi- tolul
13, un dop de faz umezitoare este stabil n constric ie, iar traversarea
constric iei presupune exercitarea unei presiuni exterioare mai mari
dect diferen a capilar de presiune maxim , care apare atunci cnd
interfa a din amonte ajunge n sec iunea minim , adic atunci cnd
diferen a dintre curburile celor dou interfe e care m rginesc dopul
este maxim (v. rel. 13.11.). Dac exist una sau mai multe c i
ocolitoare n care se afl numai faz neumezitoare i unde nu se
exercit diferen e capilare de presiune, curgerea va avea loc numai
prin porii respectivi, iar dopul va r mne imobil. Dac facem din nou
men iunea c de afl m n situa ia n care satura ia n faz umezitoare
este mic , este foarte probabil ca un num rul de pori n care se afl
numai faz neumezitoare s fie mare, iar gradul de continuitate al
acestei faze s fie, de asemenea, mare.
O observa ie interesant este aceea c blocarea fazei
umezitoare sub form de dop atrage dup sine imobilizarea unui volum
mai mare sau mai mic de faz neumezitoare. Mai mult, ntr-o
configura ie nefavorabil de pori este posibil imobilizarea unor volume
considerabile de faz neumezitoare n interiorul unei succesiuni de
dopuri de faz umezitoare prinse concomitent n microcapcane. Mai
precis, de produce blocarea curgerii ntr-o re ea de pori la periferia
c reia se g sesc dopuri fixe de faz umezitoare. Modul cum se ajunge
efectiv la o astfel de dispunere a celor dou faze este mai complicat i
nu va fi expus aici.
Faza neumezitoare este blocat n microcapcane capilare mai
ales sub form de dopuri. Modul de fragmentare a fazei neumezitoare
ntr-o succesiune de trunchiuri de con este ar tat n figura 14.15.
Fig. 14.15. Fragmentarea fazei neumezitoare.
202
Mecanismul de blocare a fazei neumezitoare ntre constric ii este
ilustrat n figura 14.12.
Valoarea satura iei ireductibile pentru o anumit faz depinde de
un ntreg complex de factori. F r a intra n prea multe detalii, vom
men iona cteva tendin e.
Comparnd satura ia ireductibil a unei roci ntr-o faz
umezitoare cu cea pentru o faz neumezitoare este de ateptat ca
prima s fie mai mare dect cea de a doua. Num rul de tipuri de
microcapcane pentru o faz umezitoare, aa cum se poate constata din
paragrafele urm toare, este mai mare dect pentru o faz
neumezitoare. Forma pendular de dispunere a fazei umezitoare are o
pondere important .
Un factor extrem de important este structura spa iului poros, n
special distribu ia porilor pe dimensiuni. Astfel, cu ct ponderea porilor
fini este mai mare, cu att satura iile ireductibile sunt mai mari.
Explica ia este ct se poate de simpl : amplitudinea diferen elor
capilare de presiune, responsabile pentru existen a satura iiloe
ireductibile, este mare pentru dimensiuni mici ale porilor.
Un parametru care depinde mult de structura spa iului de pori,
permeabilitatea absolut , se afl n strns corelare cu satura iile
ireductibile, n sensul c rocilor cu permeabilitate absolut mare le sunt
caracteristice satura ii ireductible mici.
Tensiunea interfacial , coroborat cu contrastul de umidivitate
au o influen important asupra satura iilor ireductibile. Astfel, o
tensiune interfacial mare, al turi de un contrast mare de umidivitate
determin valori mari ale satura iei ireductibile pentru faza umezitoare
din cauza valorilor mari ale diferen ei capilare de presiune i
exacerbarea bloc rii sub form de dopuri n porii fini i n constric ii. Pe
de alt parte, o valoare mic a tensiunii intefaciale mpreun cu un
contrast mare de umidivitate conduc la valori mici ale satura iilor
ireductibile pentru faza umezitoare, deoarece blocarea sub form de
dopuri, n porii de dimensiune mare i ntre constric ii este diminuat .
Histereza de udare, accentuat de viteza mare de dezlocuire,
amplific fragmentarea fazelor, iar valorile satura iilor ireductibile
rezultate vor fi mai mari.
O men iune important se refer la apa ireductibil din
z c mintele de hidrocarburi. Ea este rezultatul procesului complex, n
bun parte necunoscut, de formare a z c mintelor prin migrarea
hidrocarburilor. Esen ial este faptul c primul ocupant a fost apa.
Dezlocuirea apei de c tre hidrocarburi nu a urmat acelai parcurs ca
dezlocuirea realizat pe o prob de carot . Mecanismele de migrare
sunt mai variate i se desf oar la alt scar de timp [1]. Spre
exemplu, difuzia molecular poate reprezenta o component
203
important , mai ales pentru hidrocarburile uoare. n determin rile de
laborator, acest mecanism este cu totul nesemnificativ. Caracterul
hidrofil sau oleofil al rocii este de asemenea esen ial n dispunerea apei
i hidrocarburilor la scara micro.
Este cunoscut faptul c satura ia ini ial n ap , considerat ca
ap ireductibil , variaz , de la z c mnt la z c mnt, n limite foarte
largi: de la sub 20% la peste 60%. Acest interval, incredibil de mare,
este o dovad a complexit ii sistemului ce se cheam z c mnt, att
din punct de vedere al naturii i propriet ilor rocilor colectoare ct i al
naturii i propriet ilor fluidelor de z c mnt. Chiar i n cazul aceluiai
z c mnt limitele de varia ie sunt destul de largi, uneori de la simplu la
dublu, dat fiind varia ia de litofacies, uneori foarte marcat .
Determin rile experimentale, respectiv testele de reconstituire a
st rii ini iale de satura ie din z c minte, au ar tat o dependen
marcat a satura iei ireductibile n ap (satura ia ini ial ) i
permeabilitatea absolut a rocii. n figura 14.16. este ar tat tendin a
statistic a rela iei permeabilitate absolut satura ie ireductibil
pentru dou roci nisipoase [105].
Fig. 14.16. Dependen a dintre permeabilitatea absolut
i satura ia ireductibil n ap .
Este de remarcat diferen a foarte mare ntre cele dou nisipuri,
unul udat preferen ial de ap iar cel lalt de i ei. De asemenea, este
remarcabil mpr tierea punctelor, ceea ce arat c exist nc mul i
parametri care influen eaz valoarea satura iilor ireductibile. n sfrit,
domeniul de varia ie al satuira iei ireductibile este mult mai mare n
cazul nisipului hidrofil dect n cazul nisipului oleofil. Mecanismele de
blocare a apei n microcapcane capilare sunt mai pu ine n cazul unei
204
faze neumezitoare, iar satura iile ireductibile sunt mai mici, aa cum sa
ar tat n cteva paragrafe anterioare.
Prezen a mineralelor argiloase n majoritatea rocilor colectoare
este o cauz important pentru satura ii ireductibile n ap foarte mari.
De altfel, cele mai mari satura ii ireducribile n zona productiv de i ei
sau de gaze, de peste 50%, sunt asociate cu o frac ie mare de minerale
argiloase din grupa montmorillonitului i a illitului, precum i o
dimensiune mic a porilor.
14.5. Starea de satura ie n z c minte neexploatate
Exploatarea unui z c mnt de hidrocarburi const n extrac ia
prin sonde a i eiului i/sau a gazelor. Una din consecin e este
modificarea st rii ini iale de satura ie, adic a st rii de satura ie
existent n momentul nceperii exploat rii. Modificarea st rii de
satura ie este foarte variat i depinde de o multitudine de factori. Prin
simulare, se poate ob ine un tablou general al evolu iei st rii de
satura ie. Pentru ca acest tablou s fie ct mai fidel, trebuie ca
ini ializarea lui s fie ct mai correct .
n subcapitolul precedent, referitor la satura iile ireductibile, s-a
men ionat c orice proces de dezlocuire este incomplet, inclusiv acela
prin care apa preexistent n roca colectoare este dezlocuit de
hidrocarburi n procesul de formare a z c mintelor. Aadar, n
z c mnt exist o satura ie ireductibil n ap . n m sura n care roca
colectoare este omogen i izotrop , iar extinderea z c mntului este
limitat , este de ateptat ca satura ia ireductibil n ap s fie o
constant pentru z c mnt. n realitate, se poate vorbi doar de o
valoare medie pe z c mnt, limitele de varia ie putnd fi foarte largi,
chiar de la simplu la dublu sau mai mult, n func ie de litologia i
extinderea z c mnului precum i de modul de formare a
z c mntului.
n zona cea mai cobort a z c mntului este localizat acviferul,
adic o zon saturat complet n ap (mai corect, aproape complet,
pentru c exist urme sau cantir i mici de hidrocarburi libere; sunt
excluse n discu ia de fa gazele dizolvate n ap ). Contactul dintre
cele dou zone, saturate cu ap i, respectiv, cu hidrocarburi
(denumite n mod curent acvifer i, respectiv zon productiv ) nu este
unul obinuit, aa cum ar fi ntr-un rezervor de mari dimensiuni, adic o
suprafa aparent de separa ie. Dat fiind prezen a rocii, adic a unei
re ele de pori cu caracteristici geometrice speciale, aa cum a fost
descris n capitolul 7, contactul dintre ap i hidrocarburi este
localizat n pori cu dimensiuni capilare, unde se manifest intens
for ele de interfa .
205
Pentru uurin a n elegerii, se consider un model simplist pentru
roc : un fascicul de capilare cilindrice cu raze diferite. Aa cum s-a
ar tat n capitolul 11, n l imea de ascensiune sau de depresiune
capilar depinde n mod direct de sec iunea (raza) capilarului. Leg tura
dintre m rimile care intervin n fenomenul ascensiunii sau depresiunii
capilare este dat de rela ia (vezi cap. 11.):
r g
h

2 cos
(11.8.)
Aadar, contactul (interfa a) apei cu hidrocarburile se g sete la
cote diferite, cu att mai ridicate cu ct raza capilarului este mai mic .
n cazul ascensiunii capilare (cnd faza umezitoare este apa), putem
vorbi de o cot minim , corespunz toare celui mai larg por i o cot
maxim , corespunz toare celui mai ngust por. Sub cota minim ,
satura ia n ap este maxim ( Sa = 1) iar peste cota maxim , satura ia
n ap este minim ( Sa = 0). ntre cele dou limite satura ia n ap
scade, constituindu-se ceea ce se numete zon de tranzi ie . Modul de
varia ie a satura iei n ap (i, n mod complementar, n hidrocarburi)
depinde de distribu ia pe dimensiuni a capilarelor. Un experiment
simplu care surprinde acest fenomen este prezentat n [18].
n fapt, lucrurile sunt cu mult mai complicate. Modelul invocat
mai sus surprinde numai cea mai important caracteristic a rocii
legat de acest fenomen: distribu ia porilor pe dimensiuni. Principala
limit se refer la imposibilitatea model rii satura iei ireductibile. O
alt limit se refer la modul complex de dezlocuire ntr-o re ea de pori
fa de dezlocuirea pe un fascicul de capilare.
Chiar dac este greu de descris, echilibrul for ei de gravita ie cu
for ele de interfa se realizeaz n condi iile form rii unei zone de
tranzi ie ntre acvifer i restul z c mntului. Caracteristica principal a
zonei de tranzi ie este varia ia satura iei de la unitate la satura ia
ireductibil .
Un fenomen asem n tor are loc i la contactul dintre i ei i
cupola de gazele din cupol , atunci cnd ea exist . Pentru ilustrare, n
figura 14.17 este prezentat distribu ia satura iei pe n l ime ntr-un
z c mnt de i ei cu cap liber de gaze. Se disting cinci intervale:
acviferul, zona de tranzi ie ap - i ei, z c mntul de i ei propriu-zis,
zona de tranzi ie i ei-gaze i capul de gaze. Starea de satura ie din
fiecare interval este precizat pe figur .
206
Fig. 14.17 Distribu ia satura iilor ntr-un z c mnt neexploatat.
Fa de situa ia prezentat se disting alte dou cazuri
particulare: n z c mnte de i ei f r cupol de gaze i n z c mnte
de gaze sau de gaze cu condensat n care exist numai cte o zon de
tranzi ie.
n ceea ce privete extinderea i alura curbei de varia ie a
satura iei n zona de tranzi ie, ele sunt specifice fiec rui z c mnt. Din
rela ia (11.8.) se pot identifica parametrii care le influen eaz . Cel mai
important factor este distribu ia porilor pe dimensiuni. Cu ct porii sunt
mai fini, cu att zona de tranzi ie este mai extins . Unui grad mare de
neuniformitate i corespunde o trecere mai gradat ntre cele dou
limite ale satura iei. Un alt factor important este contrastul de
densitate ntre faze. Zona de tranzi ie ap -gaze este mult mai
restrns dect zona de tranzi ie ap - i ei. Tensiunea interfacial joac
un rol minor pentru c limitele de varia ie sunt relativ restrnse, aa
cum s-a ar tat n capitolul 11. O men iune special trebuie f cut n
ceea ce privete capacitatea de udare a rocii fa de fluidele n contact.
Dac pentru perechile ap -gaze i i ei-gaze situa ia este simpl , n
sensul c cele dou lichide reprezint faza umezitoare, procesul fiind
unul de ascensiune capilar , pentru perechea ap - i ei poate avea fie o
ascensiune, fie o depresiune capilar a apei, dup cum apa este faz
umezitoare sau neumezitoare n raport cu i eiul.
Pe lng considerentele teoretice, existen a zonelor de tranzi ie
este probat i de m sur torile geofizice.
Stabilirea extinderii zonelor de tranzi ie este important att
pentru evaluarea resurselor de hidrocarburi prin metoda volumetric ,
207
ct i pentru stabilirea intervalelor de perforare. F r a intra n detalii,
este uor de admis c dac se consider un volum de roc saturat cu
hidrocarburi delimitat de acvifer, lund n considerare zona de tranzi ie
ca zon productiv , resursa va fi supraevaluat , n zona de tranzi ie
existnd un volum considerabil de ap . Este la fel de uor de admis c
dac se perforeaz coloana n dreptul zonei de tranzi ie sonda va
produce i ap nc de la debutul exploat rii.
Aplica ia 2.
Se consider modelul de roc fictiv . S se determine satura ia n faz
umezitoare dispus pendular, sub forma unor inele n jurul punctelor de contacr
ale sferelor pentru diferite presiuni exterioare de dezlocuire.
R spuns.
Se vor folosi nota iile din figu :
Volumul inelului de faz umezitoare, calculat ca volumul unui corp de
rota ie este dat de expresia:
( )
1 ] 1

,
_

tg
cos
V R cos
2
2 1 1 2
2
3
n care s-a inut seama c :
(sec 1) 2 R R
R2 R(tg sec + 1)
Satura ia n faz umezitoare este dat de rela ia:
p
u V
S NV
n care N este num rul de inele (de puncte de contact, iar Vp este volumul de pori
(pentru un volum brut unitar, Vp = m, m fiind porozitatea rocii).
Num rul de puncte de contact de num rul de sfere, n, i, implicit, de raza
sferelor i de modul de impachetare. Se consider cele dou moduri de
impachetare extreme: cubic i tetraedric (romboedric ) care corespund
num rului minim, respectiv maxim de sfere dintr-o unitate de volum brut de roc .
Num rul de sfere dintr-o unitate de volum brut se poate calcul, plecnd de
la defini ia porozit ii, cu rela ia:
208
3
3(1 )
R
n m

Num rul de puncte de contact se poare calcula, din considerente
geometrice simple, pentru cele dou moduri de impachetare men ionate (cubic ,
indicele c i romboedric , indicele r) cu rela iile:
( )
2
9 1
R
N m

Satura ia rezult imediat, din defini ie:
( ) f ( x)
m
S m u
9 1
n care
f (x) (sec 1)[1( )tg]
Dac se ine seama c mc = 0,4764, iar mr = 0,2597, rezult , pentru
satura ie, rela iile:
S c f ( x)
u 4,956
respectiv,
S r f ( x)
u 25,668
Valoarea lui i, implicit a func iei f(x) depind de pozi ia interfe ei care, la
rndul ei este determinat de presiunea exterioar care realizeaz dezlocuirea
fazei umezitoare
Aplicatia 3.
S se reprezinte grafic starea de satura ie a unei carote din momentul
desprinderii ei dintr-un z c mnt de i ei, pn in laborator.
R spuns.
Se poate defini mai nti o stare zero aceea a rocii colectoare sterile,
nainte de formarea z c mntului (punctul 0 din figur ), cnd roca este complet
saturat cu ap . Este foarte mic probabilitatea ca roca-mam de petrol s
ajung s constituie o roc -magazin, economic exploatabil .
209
Starea ini ial de z c mnt , cnd roca con ine ap la satura ia ireductibil ,
restul fiind i ei: punctul 1 pe figur .
Starea ini ial de fund se refer la locul unde urmeaz s ajung o sond
nou intr-un z c mnt la care a nceput exploatarea. Este posibil s fie ntlnit
starea ini ial de z c mnt sau, cu o anumit probabilitate, o stare de satura ie
apropiat , dar cu o satura ie pu in crescut n ap : punctul 2 pe figur .
Starea actual de fund are n vedere momentul desprinderii carotei din
masa rocii colectoare, cu alte cuvinte dup ce instrumentul de carotare a
traversat zona pe care, ntr-o m sur mai mare sau mai mic a afectat-o, n
sensul c s-a produs o invazie a fluidului de foraj. Dac fluidul de foraj este pe
baz de ap , este ateptat o sc dere drastic a satura iei n i ei, uneori c tre
satura ia ireductibil . Dac fluidul de foraj este pe baz de produse petroliere,
f r con inut de ap , satura ia n ap se conserv . Cum prima situa ie este cea
mai frecvent , aceast stare de satura ie este desemnat n figur prin punctul 3.
Starea actual de suprafa desemneaz situa ia prezent n carot dup
extragere, ambalare i transport n laborator. Modific rile produse asupra st rii de
satura ie sunt foarte importante. Procesul dominant este cel al ieirii gazelor din
solu ie la sc derea presiunii, pe m sur ce carota este extras spre suprafa .
Volumul de gaze libere care ies din carot , producnd dezlocuirea i eiului i a
apei, este de cteva ori mai mare dect volumul de pori ai carotei pentru un i ei
mediu. n cazul i eiurilor volatile volumul de gaze care p r sesc carota este cu un
ordin zecimal de m rime superior celui al i eiurilor grele, procesul de dezlocuire
fiind mai avansat. Mecanismul dezlocuirii este mult mai complicat dect pare la
prima vedere, el fiind influen at de o serie ntreag de factori care vor fi pui n
discu ie n capitolele urm toare. Rezultatul acestui proces este consemnat
generic pe figur prin punctele 4.1...4.3. Sc derea satura iei n ap se produce i
prin vaporizare (i nu evaporare).
n acest context, este interesant de men ionat c unele carote par lipsite
de i ei fiind curate, n timp ce altele sunt intens colorate, semn al existen ei
unei satura ii importante n i ei. Existen a unei satura ii mari n i ei a carotei este
un indiciu al unei eficien e inferioare a exploat rii z c mntului din care provine.
Paradoxul este numai aparent. Faptul c i eiul a fost eficient dezlocuit din carot
este un indiciu pentru o situa ie similar n timpul exploat rii z c mntului.
ntreb ri i probleme
1. Care este diferen a ntre coeficient de satura ie i stare de satura ie a
unei roci?
2. Cum se scrie ecua ia de bilan de volume prin satura ii?
3. De ceste util reprezentarea grafic a st rii de satura ie a unei roci?
4. Care sunt limitele de varia ie ale coeficien ilor de satura ie?
5. Prin ce se aseam n dispunerea insular i cea sub form de dop a
unei faze? Dar dispunerea funicular cu cea inelar ?
6. De ce se numesc distructive unele metode de determinare a st rii de
satura ie?
7. De ce se introduc substan e cu mas molecular mare n ap sau n
i ei la analiza tomografic ?
8. Care sunt informa iile principale ob inute prin tomografia
computerizat a probelor de roc ?
9. Cum se realizeaz profilele de satura ie n diferite sec iuni prin roc ?
210
10. De ce se folosesc dou nivele energetice pentru determinarea st rii de
satura ie cnd sunt prezente trei faze?
11. Ce este satura ia ireductibil ? Care sunt principalii parametri care o
determin ?
12. Care este caracteristica principal a distribu iei unei faze la satura ia
ireductibil ?
13. Care sunt limitele de varia ie a satura iilor ireductibile?
14. Cum se determin satura ia ireductibil ?
15.S de evalueze diferen a de presiune necesar pentru a for a un dop
de faz neumezitoare s traverseze o constric ie format de dou
trunchiuri de con cu unghiul la vrf de 600 i cu o raz minim de 0,01
mm dac volumul dopului este egal cu volumul trunchiului de con.
Unghiurile de contact regresiv i progresiv sunt de 300, respecti 600, iar
tensiunea interfacial de 0,04 N/m.
16. Aceeai problem pentru un dop de faz umezitoare.
17. n ce const diferen a ntre satura ia ireductibil i satura ia rezidual
n i ei?
18.S se traseze curba de varia ie a satura iei n ap n zona de tranzi ie
pentru urm toarea situa ie simplificat : satura ia ireductibil n ap de
30%, unghiul de contact m surat n ap de 30 0, tensiunea interfacial
de 0,04 N/m, diferen a de densitate ntre ap i i ei de 200 kg/m 3, iar
porii sunt modela i prin canale cilindrice cu urm toarea distribu ie pe
dimensiuni (f r porii care cantoneaz apa ireductibil ): 10% cu raza
de 0,01 mm, 40% cu raza de 0,04 mm, 20% cu raza de 0,08 mm, 20%
cu raza de 0,15 mm i 10% cu raza de 0,4 mm. Indica ie: pentru
calculul satura iilor pe diferitele intervale de n l ime de ascensiune
corespunz toare razelor respective, se consider doar 0,7 din volumul
de pori.
19. S se fac o paralel ntre curbele de varia ie a satura iei pe n l ime n
zona de tranzi ie ap - i ei pentru cazul n care faza umezitoare este
apa, respectiv i eiul.
20. De ce este mai extins zona de tranzi ie ap - i ei dect zona de
tranzi ie i ei-gaze din acelai z c mnt?
Capitolul 15.
Curbe de presiune capilar
n capitolul 11. a fost definit i evaluat diferen a capilar de
presiune. n celelalte capitole au fost folosite expresiile diferen ei
capilare de presiune pentru diferite situa ii. Cnd este vorba de o roc ,
211
contactul ntre fazele nemiscibile are loc ntr-o mare diversitate de pori,
ca m rime, ca form , ca accesibilitate, ca natur mineralogic etc. Prin
urmare, fenomenul cap t o complexitate deosebit n raport cu
formele geometrice simple de capilare studiate.
La o anumit stare de satura ie distribu ia fazelor n pori, gradul
de continuitate al fazelor, respectiv pozi ia interfe elor, difer fa de
cele corespunz toare altei st ri de satura ie. De asemenea, la aceeai
stare de satura ie, ntre diverse roci exist diferen e, uneori extrem de
mari, n ceea ce privete dispunera fazelor n pori, continuitatea lor etc.
Dinamica proceselor de dezlocuire este par ial surprins de
m rimea diferen elor capilare de presiune la diferite st ri de satura ie.
n mod conven ional, represent rile grafice ale valorilor diferen ei
capilare de presiune n func ie starea de satura ie a rocii ntr-un proces
de dezlocuire a unei faze de c tre o alt faz nemiscibil cu ea poart
numele de curbe de presiune capilar.
Pentru nceput se va relua un experiment descris n paragraful
7.4.: injec- ia mercurului ntr-o prob de roc n vederea determin rii
distribu iei poro-meritice. Faza dezlocuit este aerul faz umezitoare
iar faza dezlocuitoare este mercurul faz neumezitoare. Contribu ia
moleculelor de aer n ansamblul interac iunilor trifazice roc -mercuraer
este neglijabil , aa nct, dac proba este vidat , procesul de
p trundere mercurului n prob este, practic, identic. (Aceast
men iune are n vedere faptul c dac dezlocuirea aerului s-ar face f r
a fi eliminat din roc , acesta s-ar retrage din porii mai mari invada i de
mercur n porii mai mici, neinvada i, iar presiunea aerului ar crete
odat cu creterea volumului de mercur injectat i ar crea o
contrapresiune care s-ar adauga diferen ei capilare de presiune. De
aceea, proba de roc se videaz n prealabil, unghiul de contact - i
deci diferen a capilar de presiune modificndu-se n mod
nesemnificativ).
Pentru ca mercurul s p trund ntr-un por, trebuie creat o
presiune de
injec ie superioar diferen ei capilare de presiune corespunz toare
porului respectiv. Dac se atribuie o raz , r, porului n cauz , condi ia
de p trundere a mercurului este:
r
pHg
2cos (15.1.)
Pentru condi iile obinuite de lucru, i sunt constante,
singurul parametru care controleaz procesul este raza, r. Nu este nici
o dificultate n a observa c mercurul va p trunde n pori n ordinea
descresc toare a dimensiunii lor, aa cum s-a ar tat i n capitolul 7.
Prin m surarea volumului de mercur injectat, cunoscnd volumul de
212
pori, se determin satura ia n mercur corespunz toare unei presiuni
de injec ie. Dac procesul decurge lent, aa nct frec rile s poat fi
neglijate, presiunea mercurului va fi, de fapt, egal cu diferen a
capilar de presiune. n consecin , fiec rei diferen e capilare de
presiune i corespunde o satura ie n mercur. Mul imea punctelor
presiune-satura ie reprezint aa-zisa curb de presiune capilar .
Experimentul descris este ntru totul analog cu dezlocuirea unei
faze umezitoare dintr-o prob de roc de c tre o faz neumezitoare, cu
condi ia ca viteza fluidelor s fie att de mic nct frec rile s poat fi
neglijate, iar contrapresiunea fazei dezlocuite s fie nul . Analogia se
p streaz par ial i pentru cazul cnd are loc dezlocuirea fazei
neumezitoare de c tre o faz umezitoare. Diferen a const n aceea c
aici dezlocuirea este nso it i de o mbibare spontan a fazei
umezitoare.
Dezlocuirea se poate realiza i printr-un alt procedeu: proba
saturat cu faz umezitoare este cufundat n faza neumezitoare din
celula unei centrifuge. Prin rotire, se creaz o diferen de presiune
ntre capetele probei, p, propor ional cu diferen a de densitate dintre
cele dou fluide, , cu raza de rotire, R, cu n l imea probei, h, i cu
p tratul vitezei de rota ie, .
p Rh g2 (15.2.)
Procedeul se poate folosi, ca i n cazul dezlocuirii, att pentru
dezlocuirea fazei umezitoare, ct i pentru dezlocuirea fazei
neumezitoare.
Indiferent sub ce form se desf oar experimentul (injec ie de
mercur, dezlocuire prin injec ie, centrifugare), rezultatul este un grafic
precum cel prezentat n figura 15.1. i care poart numele
conven ional de curb de presiune capilar .
Aa cum s-a ar tat n capitolul 14, pe m sur ce o faz este
dezlocuit , ea i pierde continuitatea, pn la pierderea total a
acesteia, cnd se atinge satura ia ireductibil . Aadar, satura ia n faz
umezitoare variaz de la Su = 1 la Su = Su,
iar satura ia n faz neumezitoare de la Sn = 0 la Sn = 1 Su, cnd
diferen a ca-pilar de presiune crete de la pn pu = 0 la o valoare
foarte mare.
213
Fig. 15.1. Curb de presiune capilar .
Modul n care variaz diferen a capilar de presiune cu satura ia
sau, altfel spus, alura curbei de presiune capilar depinde ntr-o
m sur important de toate m rimile care intervin n expresia
diferen ei capilare de presiune: tensiunea interfacial , contrastul de
umidivitate, distribu ia porilor pe dimensiuni. Membrul drept al rela iei
(15.1.) cuprinde, explicit sau implicit aceti parametri. Pentru a ilustra
modul cum se modific alura curbelor de presiune capilar n func ie
de acetia, n figura 15.2. este sunt prezentate trei curbe de presiune
capilar : dou ( I i II), ambele pentru o tensiune interfacial mare i
pentru un contrast mare de umidivitate ntre faze dar pentru o re ea de
pori cu un grad mare de uniformitate dimensional ( II), respectiv
pentru un grad mare de neuniformitate dimensional ( I); a treia curb
(III) este specific unei tensiuni interfaciale mici i unui contrast mic de
umidivitate (faza dezlocuit fiind, totui, cea umezitoate), influen a
uniformit ii distribu iei poromeritice fiind de ordin secundar n acest
caz. De men ionat c intervalul de frecven maxim a dimensiunii
porilor este acelai pentru toate cele trei curbe, diferit fiind doar gradul
de uniformitate.
n continuare se va stabili semnifica ia fizic a ariei de sub curba
de presiune capilar . Din punct de vedere matematic, aceast arie este
integrala func iei cp = pn pu de la Su = Su la Su = 1. Dac se schimb
variabila Su cu Vu (volumul de faz umezitoare) ntre limitele Vu = Vu ,
respectiv Vu = Vp (volumul de pori), se poate scrie:

p
u
V
V
c u
p
p dV
V
A
'
1
(15.2.)
214
Este lesne de remarcat c integrala din rela ia (15.2.) reprezint
un lucru mecanic. Altfel spus, aria de sub curba de presiune capilar
este propor ional cu
Fig. 15.2. Influen a tensiunii interfaciale, a distribu iei poromeritice
i a contrastului de umidivitate asupra curbelor de presiune capilar .
energia (lucrul mecanic) necesar dezlocuirii fazei prezente n pori de
c tre o alt
faz nemiscibil cu ea.
Privite din aceast perspectiv , curbele din figura 15.2. pot fi
comentate astfel: ariile A1 i A2 (corespunz toare curbelor I i II) sunt
aproximativ egale deoarece interac iunea fluid-fluid i solid-fluid-fluid
este aceeai, intervalul de dimensiune al porilor este acelai, diferit
fiind numai distribu ia (curba de frecven ); aria A3 este mai mic dect
aria A1, deoarece la aceeai distribu ie poromeritic , interac iunile
men ionate mai sus sunt diferite, n sensul c diferen a capilar de
presiune necesar p trunderii fazei neumezitoare n acelai por (deci
energia consumat ) este mai mic n cazul III dect n cazul I.
Histereza curbelor de presiune capilar. Procesele de dezlocuire
discutate mai sus s-au referit la aceeai situa ie: sc derea satura iei n
faz umezitoare pna la limita satura iei ireductibile prin creterea
presiunii aplicate asupra fazei neumezitoare. Se poate pune
urm toarea ntrebare: ce se ntmpl dac , dup atingerea satura iei
ireductibile (sau chiar nainte), presiunea fazei neumezitoare scade,
p strnd contactul probei cu faza umezitoare care a fost dezlocuit ?
Este de ateptat ca faza umezitoare s reintre n prob printr-un proces
de mbibare liber (spontan ). R spunsul mai exact este dat n figura
15.3. Curba II este trasat prin urm rirea varia iei st rii de satura ie la
sc derea presiunii fazei neumezitoare (curba I, aa cum arat s geata,
este rezultatul creterii presiunii fazei neumezitoare i are ca punct
215
terminus A, corespunz tor satura iei ireductibile). Se observ c
traiectoria procesului este diferit (curba II este diferit de curba I).
Comparnd curbele I i II, se poate constata o diferen tipic
pentru curbele ce descriu un fenomen care prezint histerez .
O a doua ntrebare este urm toarea: ce se ntmpl dac asupra
fazei umezitoare dezlocuite ini ial i nep trunse n prob dup
sc derea presiunii fazei
neumezitoare se aplic o presiune exterioar ? R spunsul imediat este
simplu: va dezlocui o parte din faza neumezitoare din prob , dup cum
se vede i din curba III din aceeai figur , pn la atingerea satura iei
ireductibile n faza neumezitoare (corespunz toare punctului C de pe
curb ). Explica ia pentru alurile curbelor II i III din figura 15.3. nu este
foarte simpl .
Fig. 15.3. Curbe de presiune capilar afectate de histerez .
O prim observa ie este aceea c la aceeai satura ie Su,
diferen a capilar de presiune este mai mic la creterea satura iei Su
dect la sc derea ei. Dac p trunderea fazei neumezitoare este
condi ionat de exercitarea unei presiuni exterioare, p trunderea fazei
umezitoare se face n mod spontan prin ceea ce se numete mbibare
liber . Un bun exemplu de mbibare liber este cel studiat n capitolul
11, anume ascensiunea capilar ntr-un fascicul de capilare sau ntr-un
dublet de pori. mbibarea spontan este inhibat de dou fenomene:
primul este histereza de udare care, aa cum s-a ar tat n capitolul 13,
face ca o faz care este dezlocuit s ude mai bine dect atunci cnd
ea dezlocuiete. Astfel, contrastul de umidivitate ntre cele dou faze
scade n cazul procesului de imbibare. n aceste condi ii curba de
presiune se deplaseaza spre abscis , aa cum s-a ar tat mai sus, cnd
216
s-au discutat curbele din figura 15.2. O a doua explica ie se refer la
faptul c la schimbarea sensului de varia ie a satura iei, ordinea de
p trundere a fazei umezitoare n diveri pori nu este invers ordinii de
ieire din mai multe motive. Cauza care se poate intui cel mai uor este
faptul c o mare parte din constric iile n care s-au format dopuri de
faz umezitoare r mn blocate, microgradien ii de presiune din zona
acestor pori fiind insuficien i pentru punerea lor n micare. La fel,
poate fi invocat procesul care are loc ntr-un dublet de pori la
schimbarea sensului presiunii. Astfel, la aceeai diferen capilar de
presiune, satura ia n faz umezitoare este mai mic deoarece o
anumit cantitate de faz neumezitoare r mne blocat n vecin tatea
dopurilor de faz umezitoare din aceste microcapcane capilare.
Trebuie men ionat nc o dat c procesul de dezlocuire a fazei
neu-mezitoare este nso it de fragmentarea acesteia i blocarea ei n
microcapcane capilare.
Diferen a capilar de presiune ajunge la zero la o anumit
satuta ie n faz umezitoare (punctul B pe grafic). Echilibrului presiunii
celor dou faze i corespunde o anumit dispunere a fazelor, greu de
evaluat. La acest moment, faza neumezitoare i-a pierdut n bun
m sur continuitatea, n timp ce faza umezitoare a c p tat un grad
mare de continuitate. Aceast tendin se p streaz pe m sur ce se
produce dezlocuirea fazei neumezitoare de c tre faza umezitoare.
Punerea n micare a fazei neumezitoare necesit gradien i de presiune
din ce n ce mai mari, spa iile care genereaz diferen e capilare de
presiune mici fiind deja ocupate cu faza umezitoare. Momentul pierderii
complete a continuit ii fazei neumezitoare corespunde atingerii
satura iei ireductibile n aceast faz (punctul C de pe curba III din
figura 15.3.).
Explica iile oferite mai sus sunt numai par iale, fenomenul fiind mult
mai complex i insuficient elucidat la scara micro a porilor individuali.
Caracteristicile geometrice i dimensiunea porilor, joac un rol major n
amplitudinea histerezei curbelor de presiune capilar .
Curbele de presiune capilar au utiliz ri diverse: evaluarea
distribu iei porilor pe dimensiuni (discutat deja n cap. 7),
determinarea capacit ii de udare a rocilor prin metoda USBM (vezi
cap. 16), estimarea curbelor de permeabilitate relativ (vezi cap. 17).
ntreb ri i probleme
1. Frac ia de pori dintr-o roc cu raza mai mic de 0,01 mm este de 20%.
Dac pentru dezlocuirea fazei neumezitoare din roc se aplic o diferen
de presiune maxim egal cu diferen a capilar de presiune
corespunz toare razei de 0,01 mm, s se precizeze dac satura ia minim
217
n faz umezitoare este egal cu 20% sau mai mare i s se explice
rezultatul.
2. Care este rela ia ntre distribu ia porilor pe dimensiuni i curba de presiune
capilar ?
3. Se poate stabili o corela ie ntre aria de sub curba de presiune capilar i
per-meabilitatea absolut a rocii?
4. S se traseza o curb de presiune capilar ipotetic n cazul n care roca
este saturat ini ial cu faz neumezitoare (Se va avea n vedere c la
primul contact se produce o imbibare liber , adic f r creterea presiunii
de injec ie).
5. Cum ac ioneaz histereza de udare adupra curbelor de presiune capilar ?
6. Care este efectul accesului limitat al fazei dezlocuitoare n spa iile dintre
constric ii? n acest context, n ce m sur indicele structural de dificultate
influen eaz alura curbelor de presiune capilar ?
7. Care ar fi alura curbei de presiune capilar n cazul n care contrastul de
umidivitate este foarte mic?
Capitolul 16.
Capacitatea de udare a rocilor colectoare
16.1. Defini ii i generalit i
Exploatarea unui z c mnt de hidrocarburi este un proces de
curgere eterogen i dezlocuire reciproc a fazelor dintr-o roc
colectoare. Dup cum se va ar ta n capitolul 17 ntre parametrii
esen iali care controleaz curgerea i dezlocuirea este capacitatea de
udare a rocii.
n capitolul 13 au fost prezentate bazele fizice ale interac iunii
trifazice solid-fluid-fluid. Dac natura acestei interac iuni este
cunoscut , evaluarea exact a ei este imposibil . Ea poate fi descris
par ial prin anumi i parametri, ntre care i capacitatea de udare.
Starea unui solid de a fi udat sau umezit de un fluid este
caracterizat prin existen a la suprafa a solidului a unui strat cel pu in
monomolecular fixat prin adsorb ie. n cazul rocilor, aceast imagine nu
mai corespunde deoarece, aa cum va fi explicat n continuare, o parte
din suprafa este n contact direct cu o faz iar alt parte cu o alt
faz . Terminologia folosit n acest domeniu a fost precizat n capitolul
13 : umidibilitate-umidivitate, umec-tabilitate, udare selectiv etc. n
continuare se va folosi cu prec dere sintagma capacitatea de udare a
rocilor, care reprezint o prescurtare a unei expresii mai lungi, anume
218
capacitatea rocilor de a fi udate selectiv de diverse fluide cu care vin n
contact.
nc de la nceputul studiului curgerii multifazice prin medii
poroase a fost recunoscut influen a interac iunii dintre roc i fluide
[99]. Dup anul 1950 au fost ntreprinse cercet ri sistematice asupra
acestui subiect. Sunt numeroase lucr rile publicate, remarcndu-se
ntre acestea cele ale lui Amott[100], Bobek .a. [101], Cuiec [102], i
Donaldson .a. [103]. Cea mai cuprinz toare sintez bibliografic este
cea a lul Anderson [104, 105, 106].
Caracterizarea capacit ii de udare a rocilor colectoare este un
demers foarte dificil. O ncercare interesant este cea a lui Cassie, care
introduce conceptul de unghi de contact echivalent e, definit prin
rela ia:
a a t t f + 0 f (16.1.)
n care a i t reprezint unghiuile de contact pentru frac ia de
suprafa de roc udat preferen ial de ap , fa , respectiv udat
preferen ial de i ei, ft. Aceast metod , dei atractiv capacitatea de
udare medie fiind astfel cuantificat , aplicarea ei ntmpin dou
dificult i majore: 1) unghiul de contact este n mod propriu definit
pentru suprafe e netede, n timp ce suprafa a intern a rocii este
rugoas ; 2) stabilirea frac iilor din suprafa a intern udate preferen ial
de cele dou faze (n particular ap i i ei) este practic imposibil . Pe
lng faptul c sunt cel pu in trei grupe de minerale n rocile colectoare
(cazurile fericite cu dou minerale sunt foarte rare), cu umidibilitte
specific pentru cele dou faze, atribuire frac iilor volumetrice de
mineral frac iilor de suprafa poate conduce la erori grosolane (vezi
cap. 12.). Conceptul lui Cassie are ins darul de a induce o idee
important , anume acea c suprafa a intern a rocii se comport diferit
fa de fluidele prezente, n func ie de natura mineralogica a ei i de
compozi ia fluidelor. O alt idee ce rezult implicit este aceea c o
caracterizare global a interac iunii rocii cu fluidele prezente n pori
reprezint o rezultant a interac iunii locale, rezultatul find o medie. O
discu ia mai am nun it este f cut de autorul acestei lucr ri n [32,
107].
n cele ce urmeaz vor fi f cute cteva considera ii de ordin
general n ceea ce privete comportarea celor trei grupe de minerale
majoritare n rocile colectoare, silicea, mineralele carbonatice i
mineralele argiloase n raport cu cele patru fluide prezente n
z c mintele de hidrocarburi, apa, i eiul, condensatul i gazele.
n ceea ce privete gazele, ele reprezint faza neumezitoare att
n ceea ce privete i eiul ct i condensatul, pentru toate mineralele.
Explica ia este simpl , moleculele gazelor sunt de aceeai natur
219
chimic dar au mas molecular mai mic dect cele care alc tuiesc
i eiul i condensatul i, prin urmare sunt atrase mai pu in intens de
suprafa a solid . Cu o singur excep ie, gazele reprezint faza
neumezitoare i n raport cu apa pentru mineralele rocii. Excep ia o
reprezint mineralel argiloase ntre particulele c rora se g sete un
num r mare de particule alc tuite din materia organic descompus ,
cum este situa ia rocilor-mam de petrol. De la caz la caz, roca poate fi
udat preferen il de ap sau de gaze.
Condensatul reprezint totdeauna faza umezitoare n raport cu
gazele i faza neumezitoare n raport cu apa pentru toate mineralele,
cu aceeai excep ie men ionat n paragraful anterior.
Un caz aparent simplu l reprezint mineralele argiloase care par
a fi udate preferen ial de ap , att n raport cu i eiul ct i cu
condensatul. Explica ia pare simpl : mineralele argiloase, aa cum s-a
ar tat n capitolul 12, sunt asociate cu cantit i nsemnate de ap din
mediul de sedimentare, ntre care i apa adsorbit , bine fixat .
Excep ia men ionate mai sus pentru gaze i pentru condenat este
valabil i pentru i ei. Prezen a fierului trivalent n mediul de contact
favorizeaz fixare moleculelor polare de heterohidrocarburi, micornd
umidibilitatea mineralelor argiloase pentru ap . Totui, pentru marea
majoritate a z c mintelor de hidrocarburi, mineralele argiloase din
clasa montmorillonitelor i a illitelor prezente n roca colectoare sunt
udate preferen ial de ap n raport cu hidrocarburile. Caolinitele au o
comportare diferen iat : dac sunt prezente sub forma unor pachete
relativ mari, de ordinul a 10 m, sunt udate preferen ial de i ei, iar
dac sunt prezente sub form unei aglomer ri de particule mici, de
ordinul a 1 m, ele vor fi udate preferen ial de ap [120].
Situa ia este mai complicat pentru perechea ap - i ei fa de
silice i de mineralele carbonatice. Aici nu exist o regul , ci numai
nite tendin e care vor fi prezentate n continuare.
Fa de silice, alcanii reprezint faza neumezitoare n raport cu
apa. Mai mult, mai mul i cercet tori [99, 108]au g sit ca pentru cuplul
ap -alcani nu prea grei, cum ar fi izo-octanul, unghiul de contact
m surat in ap este de 00. n schimb, unghiurile de contact la
neechilibru (progresiv) au m surat ntre 300 i 400. Prin studiul
termodinamic al energiilor de esuprafa , Livingstone [109] a
demonstrat c apa ud mai bine o suprafa de cuar dect
hidrocarburile datorit presiunii de expansiune mai mari. Pe
suprafe ele carbonatice energiile de suprafa ale apei i
hidrocarburilor sunt apropiate, contrastul de umidivitate fiind relativ
sc zut. Fa de condi iile normale, n condi ii de z c mnt, contrastul
de umidivitate ntre ap i hidrocarburi este mai mic. Prin microscopia
electronic de reflexie s-a demonstrat c microporii rocilor carbonatice
220
r mn uda i preferen ial de ap din simplul motiv c accesul i eiului,
ca faz care ajunge n roc dup ce aceasta este saturat cu ap , este
limitat. n schimb, mezoporii sunt uda i preferen ial de i ei.
i eiurile con in, pe lng hidrocarburi, o frac ie mai mare sau
mai mic de heterocarburi, ntre care unele au molecule polare (vezi
vol. I). Prezen a acestor substan e este esen ial n interac iunea cu
suprafa a solid . Astfel, cu ct con inutul n componen i grei din i ei
este mai mare, cu att umidivitatea i eiului este mai mare prin
adsorb ia selectiv a acestor compui. Adsorb ia compuilor polari este
favorizat de prezen a n ap a ionilor bivalen i (Ca 2+, Mg2+) i trivalen i
(Fe3+, Al3+). Acetia se adsorb pe fe ele electronegative ale mineralelor,
conferindu-le o nc rcare electropozitiv i, implicit, o mare capacitate
de adsorb ie fa de compuii organici polari.
Din cele relatate, rezult c sunt destule lacune n cunoaterea i
evaluarea capacit ii de udare a silicei i a mineralelor carbonatice de
c tre apa de z c mnt i i ei. Sistemele reale roc -ap - i ei sunt de
departe mai complexe, din mai multe motive:
- n roc sunt prezente i alte minerale, ntre care mai importante
sunt mineralele argiloase. Distribu ia spa ial a acestor minerale
variaz nelimitat. Chiar la propor ii volumetrice apropiate, prezen a pe
suprafa a intern a mineralelor este determinat ntr-o m sur
important de procesele de litifica ie (v cap. 11). De o important
aparte sunt dizolvarea i precipitarea mineralelor care tind s niveleze
compozi ia mineralogic de suprafa , ceea ce implic o oarecare
uniformizare a umidibilit ii rocii pentru fazele fluide. Din p cate, acest
proces este destul de dificil de surprins. Nunai analiza pe sec iuni
sub iri i unele analize speciale puse la punct de prof. G. Manolescu n
Laboratorul de Fizica Z c mintelor din UPG pot eviden ia compozi ia
mineralogic de suprafa . Numai c , reprezentativitatea analizelor pe
carote pentru tot z c mntul este pus sub semnul de ntrebare de
varia iile mari de litofacies din z c mnt i, implicit, a ns i proceselor
de litifica ie care depind, la rndul lor, printre altele, de propriet ile de
curgere ale rocii;
- rezultatele ob inute pe cristale monominerale cu suprafe e
plane pot fi extrapolate numai aproximativ pe suprafe ele reale,
rugoase, cu jonc iuni frecventr ntre minerale;
- varietatea fluidelor care satureaz rocile de z c mnt este cel
pu in la fel de mare ca cea a rocilor: de la ape foarte pu in
mineralizate, de suprafa , la ape puterniv i variat mineralizate de
mare adncime, de la i eiuri volatile, foarte s race n compui polari,
la i eiuri foarte grele, cu frac ii importante de compui foarte grei, ntro
bun m sur polari. Dac am pune n discu ie faptul c uneori, n
procesul de exploatare a z c mintelor se folosesc diverse (ca natur i
221
compozi ie) fluide de injec ie pentru creterea frac iei de i ei extrase,
lucrurile s-ar complica i mai mult.
Aceste dificult i ne arat c nu este posibil stabilirea unor
reguli dup care s se judece diversele situa ii reale din punct de
vedere al ud rii selective. Cu riscul de a exagera, men ion m cteva
tendin e referitoare la comportarea de udare a i eiurilor i apelor de
z c mnt fa de diferite tipuri de roci. Astfel, este de ateptat ca un
i ei greu s fie foarte probabil faz umezitoare pentru rocile
carbonatice, preponderent umezitoare pentru gresii i slab umezitoare
pentru nisipuri, n prezen a apelor cu con inut mare de cationi bi- i
trivalen i. De asemenea, este de ateptat ca un i ei volatil s fie faz
puternic neumezitoare fa de nisipuri i neumezitoare pentru gresii i
cu o udare intermediar (slab neumezitoare sau slab umezitoare)
pentru roci carbonatice. i eiurile medii sunt mai greu de ncadrat din
punct de vedere al ud rii diverselor tipuri de roc .
Afirma ia cea mai exact n acest context este aceea c nimic nu
este foarte sigur n ceea ce privete capacitatea de udare a rocilor
privit teoretic sau statistic. R mne o cale sigur , aceea a
determin rii experimentale.
16.2. Determinarea capacit ii de udare a rocilor
Relativa ambiguitate a conceptului de udare selectiv a rocilor
implic precau ii suplimentare cnd vine vorba de determinarea
capacit ii de udare a rocilor. Nefiind o m rime fizic propriu-zis , cum
ar fi unghiul de contact trifazic, nu exist nici o unitate de m sur care
s permit cuantificarea i compara ia.
Cuiec [103] i Anderson [105] fac o revist exhaustiv a
metodelor de determinare a capacit ii de udare a rocilor. Avnd n
vedere c manualele de inginerie de z c mnt ocolesc n general acest
subiect dificil, vom discuta, extrem de scurt principalele metode.
1) M surarea unghiului de contact trifazic pe suprafe ele
mineralelor rocii n cotact cu apa i i eiul n condi ii de z c mnt. Aa
cum s-a ar tat mai sus, metoda este discutabil , dar d o indica ie de
ordin general cu privire la comportarea celor dou fluide fa de
mineralele rocii. Prin compara ie cu m sur tori pe alte sisteme,
unghiurile de contact astfel m surate dau o indica ie general util .
Aparatura aferent este destul de complex , condi iile de presiune i
temperatur fiind greu de realizat n laborator.
2) mbibarea liber reprezint o metod calitativ , relativ
simpl , f r aparatur complicat . Ea se aplic n dou variante: una
pentru probe consolidate i probe neconsolidate, preg tite n mod
asem n tor ca cele destinate determin rii permeabilit ii absolute (v
222
cap. 10), adic tasate n celule speciale i alta pentru particule discrete
de roci neconsolidate. Determinarea se face pe probe pereche: una are
suprafa a udat integral de c tre ap , iar cealalt prob de c tre i ei.
Probele consolidate sau cele din celule se satureaz complet cu
ap , respectiv cu i ei. Se pun apoi n contact direct cu i ei, respectiv
cu ap n pozi ie normal gravita ional . Pe fa a opus se monteaz un
sistem de captare a fazei dezlocuite.
Sunt posibile dou comport ri extreme: cazul a) proba cu ap i
men ine starea de satura ie (nu este dezlocuit deloc i eiul) iar proba
saturat cu i ei sufer un proces de dezlocuire par ial , dar
semnificativ , de c tre ap prin mbibare liber (nu este exercitat nici
un fel de presiune exterioar ). Prin m surarea volumului de i ei
dezlocuit se poate determina starea final de satura ie. Durata
procesului este de ordinul zecilor de ore. Acest rezultat indic o
umidibilitate mare a rocii pentru ap ; cazul b) cealalt comportare
extrem este exact opus , adic se produce o dezlocuire a apei prin
imbibare liber a ieiului, ceea ce arat c roca are o umidibilitate
mare pentru i ei.
Aceste comport ri extreme sunt rare. De obicei se produce
imbibarea liber n ambele probe, dar n mod diferit. n func ie de
raportul dintre volumele dezlocuite, se apreciaz n ce m sur apa sau
i eiul este faza umezitoare.
Prin p strarea unor condi ii de lucru apropiate, pe aceeai
aparatur , se pot face compara ii ntre diferite probe de roc din punct
de vedere al capacit ii de udare sau se poate urm ri, pe aceleai
probe, modificarea capacit ii de udare pentru diferite fluide de interes
(cum ar fi fluidele injectate, sau care urmeaz a fi injectate n
z c mnt).
Probele alc tuit din particule discrete se in un timp suficient de
mare n ap , respectiv n i ei (zeci de ore) pentru stabilirea echilibrului
de adsorb ie. Se pun apoi pe lame se sticl sub microscop i se adaug
cteva pic turi de i ei peste proba cu ap , respectiv de i ei pentru
proba cu i ei. n func ie de gradul de dezlocuire a fazei ini iale de pe
particulele de roc de c tre faza ad ugat , se trag concluzii analoge cu
cele pentru probe consolidate. Spre exemplu, dac i eiul este dezlocuit
complet de apa ad ugat iar apa ini ial de pe cealalt prob r mne
ca atare, nsemneaz c roc are o umidibilitate mare pentru ap .
3) Metoda USBM const n ridicarea experimental a trei curbe
de presiune capilar . Prima curb descrie procesul de dezlocuire a apei
de c tre i ei, pornind de la satura ie maxim n ap ( Sa = 1).
Dezlocuirea se realizeaz prin creterea diferen ei dintre presiunea
i eiului, pt, i presiunea apei, pa, , pn la satura ia ireductibil n ap
(Sa = Sa). Cea de a doua curb descrie dezlocuirea i eiului de c tre
223
ap , de la starea de satura ie r mas ( Sa = Sa), pn la satura ia
ireductibil n i ei, prin creterea diferen ei dintre presiunea apei, pa, i
presiunea i eiului, pt,. n sfrit, a treia curb reia primul proces, de la
satura ia r mas , ( Sa = 1 St), pn la satura ia ireductibil n ap .
Prima curb de presiune capilar nu are o utilitate concret . Ea
se ridic pentru a modele procesul de punere n z c mnt, adic
ob inerea st rii de satura ie ini iale,
Ultimile dou curbe, notate cu I i II, pentru trei situa ii distincte,
(roc udat preferen ial de ap , udat preferen ial de i ei i udare
intermediar ) sunt prezentate n figura 16.1.
Curbele de presiune capilar se ridic prin metoda centrifug rii.
Pe scurt, pentru ridicarea primei curbe, se introduce proba saturat cu
ap ntr-o celul plin cu i ei i se rotete la tura ii cresc toare.
Datorit diferen ei de densitate ntre ap i i ei, se creaz un gradient
de presiune hidrostatic ntre apa din prob i i eiul din exteriorul
probei. Acest gradient de presiune se multiplic cu raza de centrifugare
i cu p tratul vitezei de rota ie. Cu ct viteza de rota ie va fi mai mare,
cu att diferen a de presiune de la capetele probei va fi mai mare, iar
procesul de dezlocuire mai avansat. Odat cu sc derea satura iei n
ap , rezultat al dezlocuirii, scade i gradul de continuitate al acesteia.
Manifestarea gradientului de presiune care provoac dezlocuirea
presupune continuitatea apei ntre cele dou capete ale probei. n
momentul n care apa i pierde continuitatea, adic atunci cnd se
atinge satura ia ireductibil n ap , se produce echilibrul dintre i eiul
din prob , ca faz continu i i eiul din afara probei, iar procesul de
dezlocuire nceteaz . Pentru a urm ri varia ia st rii de satura ie, apa
dezlocuit se colecteaz i i se m soar volumul.
Principiul se p streaz i pentru cea de a doua curb , numai c ,
de data aceasta i eiul este faza continu n prob , iar apa este faza
continu n spa iul din jurul probei, iar direc ia gradientului de presiune
este invers . Ca urmare, i eiul se va colecta n spa iul dinspre axul
centrifugii, fa de ap care se colecteaz n partea opus , adic n
zona periferic . Curba a treia urmeaz acelai curs ca i prima.
224
a. b.
c.
Fig. 16.1. Metoda USBM de determinare a capacit ii de udare.
Deoarece orice micare a fluidelor presupune un consum de
energie dat de frecare, timpul de centrifugare la fiecare treapt de
tura ie trebuie s fie suficient de mare pentru a elimina efectul frec rii
asupra dezlocuirii.
Aceste curbe se determin prin metoda centrifug rii. Dup
trasarea curbelor, se m soar ariile de sub cele dou curbe, A1 i A2.
Apoi se calculeaz indicele de udare, IU, cu rela ia:
I
2
lg 1
A
U A (16.1.)
Dac IU > 0,1 roca este udat preferen ial de ap ;
Dac 0,1 <IU < 0,1 roca prezint o udare intermediar ;
Dac IU < 0,1 roca este udat preferen ial de i ei.
Pentru a explica acest rezultat, s amintim semnifica ia ariei de
sub curba de presiune capilar discutat mai sus: aceast arie este
propor ional cu energia necesar dezlocuirii unei faze de c tre o alt
faz nemiscibil cu ea. Spre exemplu, dac A2 > A3 nsemneaz c
energia necesar dezlocuirii apei de c tre i ei este mai mare dect cea
225
corespunz toare dezlocuirii i eiului de c tre ap , altfel spus, apa este
mai greu dezlocuit de c tre i ei dect invers, ceea ce poate nsemna
udarea preferen ial a rocii de c tre ap . Aceast explica ie este
oarecum simplist . Mai relevant este alura curbelor n cauz , aa cum
a fost explicat n capitolul 15: cnd este dezlocuit o faz umezitoare,
nc de la nceputul procesului este necesar o presiune motoare
corespunz toare diferen ei capilare de presiune (curba II din fig.
16.1,a); din contr , cnd este dezlocuit o faz neumezitoare, are loc
un proces de mbibare liber , aa cum a fost descris ntr-un paragraf
anterior, adic o sc dere a satura iei n faz neumezitoare, f r
creterea presiunii motoare (curba II din fig. 16.1,b). Fenomenul poate
fi mai bine n eles dup studiul curgerii eterogene prin medii poroase.
Singurul laborator din Romnia unde se folosete o adaptare a
acestei metode (de altfel singura folosit n ar ), este Laboratorul de
Fizica Z c mintelor din UPG. n lucrarea [107] este prezentat mai pe
larg aceast metod i aparatura aferent .
Aplica ia 1.
Prin centrifugarea unei probe, la diferite tura ii, n, conform metodei USBM,
se ob in rezultatele, prezentate n tabelul de mai jos. n acest tabel, sunt
consemnate volumele de ap i de i ei dezlocuite la fiecare tura ie, Vad ,
respectiv Vat. S se determine indicele de udare.
R spuns.
Satura ia n ap este calculat prin metoda bilan ului material. Pentru
prima curb , se pleac de la volumul ini ial de ap din prob , egal cu volumul de
pori (2,5 cm3), sc zndu-se, pentru fiecare treapt de tura ie, volumul de ap
colectat, egal cu volumul de ap dezlocuit de c tre i ei. Pentru cea de a doua
curb , se pleac de la volumul de ap ireductibil , r mas n prob la finalul
dezlocuirii, la care se adaug volumul de i ei colectat, egal cu volumul de ap
p truns n prob . Pentru curba a treia, se pleac , de asemenea, de la volumul de
ap existent la finele dezlocuirii i eiului de c tre ap , din care se scade volumul
de ap colectat, la fel ca pentru prima curb .
Diferen a de presiune care genereaz dezlocuirea, egal , la limit , cu
diferen a capilar de presiune, este dat de rela ia: p = 1,08810-2hpR n 2,
n care simbolurile reprezint , n ordine, n l imea probei. Distan a la care se afl
proba fa de axul centrifugii, respectiv diferen a de densitate dintre ap i i ei.
Unit ile de m sur sunt n SI, cu excep ia vitezei de rota ie care este n rot/min.
Datele problemei sunt nscrise pe figur , mpreun cu cele trei curbe de
presiune capilar .
n,
rot/min
p,
Pa
I II III
Vad,
cm3
Sa,
%
Vtd,
cm3
Sa,
%
Vad,
cm3
Sa,
%
0 0 0 1 0 0,34 0 0,77
630 2400 0,35 0,86 0,45 0,52 0,17 0,70
965 5600 0,78 0,69 0,67 0,61 0,45 0,59
1220 9040 1,05 0,58 0,77 0,65 0,65 0,51
226
1415 12100 1,23 0,51 0,92 0,71 0,77 0,46
1710 17600 1,40 0,44 1,02 0,75 0,90 0,41
1875 21200 1,53 0,39 1,07 0,77 1,02 0,36
2100 26600 1,65 0,34 - - 1,05 0,35
Indicele de udare calculat cu rela ia (16.1.) este IU = 1,73, ceea ce arat
c roca este udat preferen ial de ap .
4) Metoda lui Cuiec este mai complex dect celelalte pentru c
presupune realizarea unor procese de mbibare liber i de dezlocuire
reciproc a apei i i eiului prin injec ie, pentru care este necesar o
aparatur i o metodologie mult mai complicate. n principiu, se
determin patru volume de fluid:
Vai volumul de ap dezlocuit prin mbibarea liber a i eiului;
Vad volumul de ap dezlocuit prin mbibarea liber i
dezlocuirea for at i eiului;
Vti volumul de i ei dezlocuit prin mbibarea liber a apei;
Vtd volumul de i ei dezlocuit prin mbibarea liber i dezlocuirea
for at a apei;
Indicele de udare U, se calculeaz cu rela ia:
227
ad
ai
td
ti
V
V
V
U' V
(16.3.)
Valorile indicelui de udare, U' , sunt comparate cu o gril de
valori, stabilit prin corelarea acestei metode cu alte metode de
determinare a capacit ii de udare a rocilor.
Scara ud rii stabilit de Cuiec este urm toarea:
1<U'<0,3 udat preferen ial de i ei;
0,3<U'<0,1 slab udat de i ei;
0,1<U'<0,1 udare intermediar ;
0,1<U'<0,3 slab udat de ap ;
0,3<U'<1 udat preferen ial de ap ;
Ca i n cazul sc rii USMB, scara lui Cuiec are un caracter
conven ional, criteriile fiind mai mult de ordin experimental, prin
compararea acelorai probe supuse diferitelor determin ri de
umidibilitate. Fa de metoda USBM, aceast metod este mai
complex , dar i mai complet , pentru c ia n considerare, n mod
implicit i metoda mbib rii libere (vezi mai jos) care, chiar ea singur ,
d informa ii asupra capacit ii de udare a rocii.
5) M sur torile de rezonan magnetic nuclear (RMN) dau
informa ii foarte utile n ceea ce privete starea de satura ie a rocilor,
att prin coeficien ii de satura ie, ct i prin distribu ia fazelor n pori.
Brown i Fatt [109] au stabilit un criteriu de evaluare a capacit ii de
udare prin aceast metod , care, ns , presupune aparatur complex
i costisitoare.
6) Metoda Crio-SEM reprezint studiul probelor de roc
subr cite la microscopul electronic prin reflexie [120]. Este singura
metod care coboar investiga ia pn la nivelul porilor individuali,
rezolu ia fiind de 0,1 m. n principiu, proba adus la o stare de
satura ie de interes este r cit la temperaturi foarte sc zute i apoi se
detaeaz fragmente care se supun analizei cu microscopul electronic.
Imaginile cuprind nuan e de gri, n func ie de num rul atomic al
mineralelor i fluidelor (este vorba, evident, de un num r atomic
mediu, elementele chimice singulare fiind impurit i ocazionale).
Pentru creterea contrastului, fluidele se pot marca cu elemente grele,
ca i la tomografia cu raze X. Studiul imaginii permite localizarea
fazelor fluide n raport cu suprafa a solid i, implicit, caracterul ud rii.
Dac imaginea are un contrast bun, se pot face chiar evalu ri ale
unghiului de racordare a interfe elor cu suprafa a solid (unghil de
contact).
228
Aceast metod a f cut posibil o n elegere mult mai profund
a interac iunii mineralelor rocii cu fluidele de z c mnt i eliminarea
unor idei preconcepute care au d inuit multe decenii. Printre
observa iile interesante este aceea a comport rii caolinitului care
poate fi udat preferen ial de ap sau de i ei n func ie de m rimea i
aezarea particulelor, de timpul de contact i de gradul de
accesibilitate. Istoria ud rii joac aadar un rol extrem de important,
ceea ce atrage aten ia asupra modului cum se realizeaz
experimentele n laborator cu scopul declarat al model rii fenomenelor
care au loc n z c mnt, f r a respecta succesiunea contactului rocii
cu diferite fluide i o durat sufucient de contact.
Aceast metod are un poten ial enorm de investigare i ca
c p t , probabil, n ciuda costului ridicat, o r spndire din ce n ce mai
mare.
5) Trasarea curbelor de permeabilitate relativ prin m sur tori
expe-rimentale de curgere bifazic . Dup cum se va discuta n capitolul
17 aceste curbe au aluri cu totul diferite pentru faza umezitoare i,
respectiv, neumezitoare. Simpla imagine a curbelor de permeabilitate
relativ , valorile satura iilor ireductibile i pozi ia punctului de
intersec ie al curbelor indic umidibilitatea rocii pentru dou fluide care
curg prin roc . Nu exist un parametru care s cuantifice capacitatea
de udare astfel indicat . Mai mult, n cazul unei umidibilit i
intermediare, delimitarea este dificil deoarece curbele depind i de
sensul de varia ie al satura iilor n cele dou faze. Situa ia este, de
asemenea, nesigur cnd curbele se traseaz pe cale indirect , spre
exemplu din date de produc ie. Aparatura i procedeul experimental
sunt mult prea complicate ca determin rile s aib ca unic scop
stabilirea caracterului ud rii. Concluziile referitoare la capacitatea de
udare a rocii supus analizei reprezint un parametru secundar n
cadrul experimentelor de determinare a permeabilit ilor relative.
Indiferent de metoda folosit , condi ia primordial pentru
ob inerea unor rezultate care s reflecte comportarea rocii n z c mnt
sau n alte condi ii de interes este conservarea capacit ii de udare,
adic p strarea reprezentativit ii carotelor. Acest lucru este deosebit
de dificil pentru c un contact, ct de scurt, cu un alt fluid duce la
modific ri fizico-chimice mai mult sau mai pu in importante, f r a ti
ns amploarea lor. Cele mai frecvente modific ri sunt adsob ia unor
molecule din noul mediu de contact i oxidarea unor heterohidrocarburi
din i ei.
Pentru conservarea capacit ii de udare au fost concepute
dispozitive de prelevare a carotelor n recipien i care mpiedic
contaminarea lor, dar costul ridicat limiteaz folosirea lor. Cel mai
229
adesea se recurge la refacerea st rii ini iale a suprafe ei din punct de
vedere al ud rii. Experimentele efectuate pn n prezent au ar toa c
reconstituirea capacit ii de udare ini iale r mne o opera ie nesigur .
ntreb ri i probleme
1. Care este terminologia care desemneaz interac iunea rocii cu fluidele care o
satureaz ?
2. Cum se poate explica faptul c gazele reprezint , n majoritatea cazurilor, faza
neumezitoare n raport cu apa?
3. De ce i eiurile grele au tendin a de a uda mai bine suprafa a rocii dect
i eiurile uoare?
4. Concepe i un tabel cu trei coloane pentru cele trei minerale principale din
rocile colectoare i trei linii pentru cele trei perechi de fluide de z c mnt i
scrie i litera u sau n n cele nou rubrici, care s indice comportarea cea
mai probabil a perechilor de fluide fa de mineralele respective.
5. De ce unghiul de contact nu poate reprezenta o m sur a capacit ii de udare
a rocilor?
6. Care este explica ia de ordin fizic pentru corela ia dintre indicele de udare
determinat prin metoda USBM i udarea preferen ial a rocii de c tre ap sau
i ei?
7. Care sunt sursele de eroare pentru determinarea n laborator a capacit ii de
udare a rocilor?
8. Face i o paralel ntre metoda USBM i metoda lui Cuiec pentru determinarea
capacit ii de udare.
9. Cnd se produce fenomenul de mbibare liber a apei ntr-o roc saturat cu
gaze? Dar ntr-o roc saturat cu i ei?
230
Capitolul 17.
Curgerera eterogen prin medii poroase
17.1. Defini ii i generalit i
Starea de satura ie a unei roci definete caracterul curgerii.
Astfel, dac roca este complet saturat cu o singur faz , curgerea se
numete omogen ; dac roca este saturat cu cel pu in dou faze,
curgerea se numete eterogen . n mod frecvent de produce
urm toarea confuzie: dac n roc exist dou faze, dintre care una
este imobil , satura ia fiind sub cea ireductibil , se consider curgerea
ca fiind omogen . Cel mai evident caz de confuzie este cel al z c mintelor
de gaze cu acvifer inactiv, unde curg numai gazele, dar n
prezen a apei ireductibile. Curgerea este, evident, eterogen . Trebuie
evitat o astfel de eroare.
Fie c este vorba de o carot sau de un ntreg z c mnt, exist o
anumit distribu ie a satura iilor care este esen ial n stabilirea
caracterului curgerii. Cazul cel mai simplu este cel al curgerii bifazice.
El se ntlnete n z c mintele de gaze pe toat durata exploat rii iar
n z c mintele de gaze cu condensat i de i ei numai la presiuni
superioare presiunii de satura ie, adic pe scurt perioad de timp, la
nceputul exploat rii. Dup apari ia condensatului, respectiv a gazelor
ieite din solu ie, curgerea devine trifazic .
231
Micarea fluidelor ntr-o carot sau ntr-un z c mnt are loc prin
crearea unei diferen e de presiune motoare ntre capetele carotei sau
ntre stratul productiv i sond . Sunt patru for e care intervin n
procesul mic rii: motoare, de frecare, de interfa i de gravita ie.
Contribu ia fiec rei for e variaz n limite foarte largi i nu poate
fi surprins cantitativ. Abordarea acestei probleme este de foarte multe
ori superficial , chiar simplist . Profesorul G. Manolescu a tratat ntr-un
mod complex aceast subiect. El a propus cuantificarea contribu iei
for elor implicate n micarea eterogen a fost f cut prin intermediul
gradien ilor de presiune, sub forma:
m p grad f p c p g p grad +grad +grad (17.1.)
n care indicii m, f, c i g se refer , n ordine, la cele patru for e
men ionate mai sus.
Aceast rela ie poate fi rescris , prin mp r irea la membrul
stng, astfel:
f +c +g 1 (17.2.)
n care simbolurile f, c i g reprezint contribu ia frac ionar a celor trei
for e n procesul curgerii.
Admi nd mai multe ipoteze simplificatoare, nedetaliabile aici,
pe baza experimentelor proprii sau preluate din literatura de
specialitate precum i folosind anumite estim ri, au fost construite ntro
reprezentare Rozeboom diagramele din figurile 17.1. i 17.2. pentru
un regim normal de exploatare a unui z c mnt de i ei i pentru un
regim for at, adic la debite de extrac ie peste normal.
Fig. 17.1. Estimarea contribu iei celor trei gradien i de presiune
pentru regimul for at.
232
Fig. 17.2. Estimarea contribu iei celor trei gradien i de presiune
pentru regimul normal.
Au fost luate drept elemente de referin permeabilitatea
absolut a rocii, k, i distan a de la sond la punctul considerat, r. Vor fi
date, n continuare, cteva puncte de reper pentru n elegerea acestor
diagrame care au n vedere pozi ia punctelor pe diagram . 1) for a de
gravita ie este subordonat , contribu ia ei fiind semnificativ numai la
permeabilit i foarte mari. De altfel este foarte lesne de observat c
toate punctele se afl ntr-o pozi ie apropiat de latura c-f; 2) pentru o
permeabilitate dat , pe m sur ce distan a de la sond crete,
contribu ia for elor de frecare scade datorit sc derii vitezei de curgere
(cu ct raza este mai mare, dreapta corespunz toare este mai
apropiat de vrful c. n mod complementar, crete contribu ia for elor
de interfa ; 3) la aceeai distan de sond , cu ct permeabilitatea
absolut este mai mare, contribu ia for elor de intefa este mai mic
deoarece permeabilitatea mare este asociat cu dimensiuni mari ale
porilor i, implicit, cu diferen e capilare de presiune mai mici. n acelai
timp, la permeabilit i mari, efectul gravita iei este mai mare; 4) n cea
mai mare parte din z c mnt influen a cea mai mare o au for ele de
interfa (spre exemplu, ntr-o zon de drenaj cu raza de 200 m
aferent unei sonde, zona vecin sondei, unde predomin for ele de
frecare sub 3 m - reprezint numai 0,016% din volumul exploatat)
Pentru detalii, vezi [12].
Dei curgerea eterogen prin medii poroase reprezint obiectul
de studiu al Hidraulucii Subterane, va fi tratat n acest capitol aspectul
fizic al problemei.
Ca i n cazul curgerii omogene, se va aborda mai nti curgerea
la scara micro i apoi la scara macro.
17.2. Curgerea eterogen la scara micro
La scara porilor individuali i a re elelor de pori, esen ial este
udarea selectiv a rocii de c tre fazele fluide. Pentru simplificare, vom
considera curgerea bifazic n canale cu geometrie regulat n absen a
gravita iei. Se deosebesc patru regimuri de curgere: curgerea omogen
(este cazul porilor n care se afl , temporar, o singur faz ), curgerea
cu interfa , curgerea dopurilor i curgerea inelar .
Curgerea cu interfa. n cazul acestui regim se disting dou
situa ii care se refer la succesiunea fazelor: faza umezitoare premerge
fazei neumezitoare i invers. n figura 17.3. este prezentat regimul de
curgere cu interfa ntr-un capilar cilindric.
233
Fig.17.3. Ilustrarea regimului de curgere cu interfa .
Ecua ia de curgere poare fi scris , pe scurt, sub forma:
p f p t c p (17.3)
Explicitnd, rezult expresia:
[ ( ) ]
r
x L x
r
p Q n u

8 2 cos
4 + t
(17.4)
nota iile fiind cele cunoscute. Semnul plus corespunde situa iei cnd
faza neumezitoare dezlocuiete faza umezitoare iar semnul minus
situa iei inverse. Din punct de vedere fizic, semnul minus arat c for a
de interfa are sensul curgerii, ea ns i provocnd micarea. De
altfel, chiar n absen a presiunii motoare, curgerea are loc prin aa-zisa
mbibare liber .
n acest caz, viteza de curgere este determinat de echilibrul
dintre for a de interfa i for a de frecare. n fapt, n astfel de cazuri,
viteza de curgere este foarte mare.
Histereza de udare este prezent , astfel c unghiul de contact
m surat n faza umezitoare este r n primul caz i, respectiv p n al
doilea caz, dup cum este consemnat i pe figur . Efectul histerezei
este acelai: limitarea vitezei de curgere. Astfel, cnd avem r,
termenul al doilea din rela ia (17.4) are o valoare crescut , rezultnd o
valoare mai mare pentru p iar cnd avem p, acest termen are o
valoare sc zut , ceea ce va face ca efectul de punere n micare a
fluidelor s fie diminuat.
Pentru alte forme de capilare expresia c derii de presiune este
similar , n sensul c ea con ine aceeai termeni, doar expresiile
pentru evaluarea frec rilor i a diferen ei capilare de presiune sunt
diferite. Diferen a major fa de capilarele cilindrice (i n general fa
de capilarele cu sec iune constant ) este aceea c micarea este
nesta ionar . Modificarea sec iunii duce la schimbarea curburii
interfe ei i, implicit la varia ia diferen ei capilare de presiune. Micarea
poate fi accelerat sau ncetinit , n func ie de sensul de varia ie a
sec iunii transversale. Dac sec iunea scade, faza umezitoare va
avansa mai repede, respectiv se va retrage mai ncet.
Regimul nesta ionar este promovat i de vscozitatea diferit a
celor dou faze, dar ntr-o m sur mai mic .
234
Un caz extrem este acela n care presiunea motoare este egal
cu diferen a capilar de presiune introdus de interfa (este vorba,
evident, de cazul dezlocuirii cu faz neumezitoare). ntr-o astfel de
situa ie micarea nceteaz . Mai mult, dac presiunea motoare devine
mai mic dect diferen a capilar de presiune (pentru acelai caz) se
produce curgerea n sens invers, adic faza neumezitoare se retrage,
avnd loc o mbibare liber a fazei umezitoare.
Curgerea dopurilor. Exist diverse mecanisme de fragmentare a
fazelor care curg prin pori. O parte din ele au fost men ionate n
paragraful referitor la histereza de udare, altele vor fi analizate n
paragrafele ce vor urma. n figura 17.4. sunt prezentate dou dopuri n
micare: Unul de faz umezitoare i unul de faz neumezitoare.
Fig. 17.4. Curgerea dopurilor.
Ecua ia de curgere este urm toarea, aceeai pentru cele dou
dopuri:
p p p f c + (17.5.)
Expresia lui fp este similar cu cea din rela ia (13.4.):
( )
r
p r p
c
2 cos cos

(17.6.)
Este lesne de observat c rela ia (17.6.) este identic cu rela ia
(13.10.) care cuantific efectul Jamin. Aa cum s-a ar tat, efectul Jamin
este unul de frnare a curgerii. Aadar, fie c este dop de faz
umezitoare sau neumezitoare, for a de interfa rezultant pentru cele
dou interfe e este de acelai sens cu for a de frecare, cu alte cuvinte,
se opune mic rii. Subliniem i aici c n cazul unei succesiuni de
dopuri efectul de frnare a mic rii se cumuleaz .
Dac presiunea motoare este inferioar unei limite determinate
de efectul Jamin, dopurile se deformeaz , f r ns a fi puse n micare.
Men iunea referitoare la curgerea prin capilare cu sec iune
variabil f cut pentru cazul cugerii cu interfa se p streaz i pentru
curgerea dopurilor.
Curgerea inelar. n cazul acestui regim de curgere, faza
umezitoare se dispune periferic, sub forma unui inel, iar faza
235
neumezitoare sub forma unui nucleu central, de form cilindric cu
raza R1 (R1 = r1/ r) ca n figura 17.5.
Fig. 17.5. Ilustrarea curgerii inelare prin capilare cilindrice.
Pentru capilarele cilindrice, din motive de simetrie axial ,
influen a for ei de interfa este nul . Debitele celor dou faze, Qu i
Qn, sunt date de rela iile;
( 2 )2
1
4
1
8 L
p R
r
Q
u
u

(17.7.)
[ ( ) ]
L
p H R R R
r
Qn
4
1
4
1
2
1
4
2
8
+

(17.8.)
n care H = n/u . Modul n care au fost deduse aceste rela ii, precum
i alte
detalii n leg tur cu acest regim de curgere sunt prezentate n [53].
Din punct de vedere fizic, problema trebuie pus altfel: pentru
debite impuse, n raportul a = Qu/Qn, interfa a se stabilizeaz ntr=o
anumit pozi ie, la distan a adimensional R1 de axul tubului, dat de
expresia:
H
a a
H
a a a
R
+
,
_

+ + +

1 2
1 1
1 (17.9)
Pentru aceast pozi ie a interfe ei, satura ia capilarului n cele
dou faze este dat de rela iile:
2
1 S 1 R u (17.10.)
2
1 S R n (17.11.)
236
O prim remarc referitoare la regimul de curgere inelar este
aceea c este nestabil. Datorit ariei mari a interfe ei, deci a unei
energii de suprafa mari, fazele tind s se dispun sub form de
dopuri, caz n care aria interfe ei scade sim itor. O a doua remarc se
refer la cazul n care vscozitatea fazei neumezitoare este mult mai
mare dect cea a fazei umezitoare. Pentru aceeai presiune motoare,
debitul de faz neumezitoare n prezen a inelului de faz umezitoare
este mult mai mare dect n absen a lui. Spre exemplu, pentru H = 50,
la Sn = 0,5, debitul de faz neumezitoare este de cca. o sut de ori mai
mare n prezen a inelului de faz umezitoare dect n absen a lui
(pentru detalii, vezi anexa 5). O a treia remarc este aceea c debitul
de faz umezitoare dispus inelar nu este influen at de vscozitatea
fazei neumezitoare. Mai mult, dac n spa iul ocupat de faza
neumezitoare ar fi faz umezitoare (curgere omogen ), debitul de faz
umezitoare din interorul inelului ipotetic este acelai. O a patra
observa ie este aceea c inelul de faz umezitoare nu poate fi imobil n
timp ce faza neumezitoare curge. Acest fapt, demonstrat att teoretic
ct i experimental n [32], vine s infirme o p rere destul de
r spndit . Imobilitatea fazei umezitoare este posibil , dar n capilarele
necilindrice unde aceasta se dispune pendular n zonele periferice.
Capilarele cilindrice ca modele de pori sunt departe de a descrie
exact curgere eterogen prin porii reali. Totui, regimurile de curgere
descrise mai sus i for ele care intervin n fiecare caz se p streaz .
Curgerea eterogen prin re ele de pori. Suplimentul de
complexitate care apare la descrierea curgerii n re ele de pori fa de
cea din porii individuali este dat fenomenele care se petrec atunci
cnd interfa a ajunge n nodurile re elei. Problema, n ansamblui ei,
este mult pre complicat pentru a fi tratat n aceast lucrare. De
altfel, ea nu este pe deplin elucidat . n continuare vor fi tratate cteva
situa ii simple, dar cu impactul cel mai mare n procesul curgerii
eterogene.
Prima configura ie care va fi luat n discu ie este un quartet de
pori cilindrici ca n figura 17.6. (se mai numete i dublet de pori pentru
a marca existen a dispuneri n paralel a doi pori. Se pot considera
mai multe combina ii de raze ale celor patru pori. Pentru exemplificare
vom considera rela ia: r3 < r2 < r4 < r1.
237
Fig. 17.6. Ilustrarea conceptului de dublet de pori.
a) Dezlocuirea fazei umezitoare (drenajul). Aa cum a fost
men ionat n capitolele anterioare, o faz neumezitoare p trunde ntrun
capilar numai dac presiunea motoare dep ete diferen a capilar
introdus de interfa . Pentru acest caz vom considera c presiunea
motoare este superioar diferen ei capilare de presiune
corespunz toare capilarului 3 care este i cea mai mare, raza fiind cea
mai mic . n figura 17.7. este prezentat succesiunea de pozi ii ale
interfe ei n cei patru pori n cursul dezlocuirii.
Fig. 17.7. Evolu ia dezlocuirii fazei umezitoare ntr-un dublet
de pori cu dimensiunile din fig. 17.6.
Dup cum se poate vedea, viteza de avansare a interfe ei n
capilarul 2 este mai mare dect cea din capilarul 3 din dou motive:
primul, cel mai important, este c diferen a capilar de presiune, care
se opune avans rii, este mai mic n capilarul 2; al doilea motiv este
acela c frecarea este mai mare n capilarul 3, de raz mai mic .
Aadar, consecin a acestei evolu ii este formarea unui dop de
faz umezitoare n capilarul mai fin. Lungimea dopului este cu att mai
mare cu ct contrastul de viteze este mai mare, adic cu ct raportul
r2/r3 este mai mare. Aceast consecin este de o importan
covritoare pentru curgerea eterogen prin medii poroase: cnd o
faz neumezitoare p trunde ntr-un dublet de pori se creaz o
discontinuitate n faza dezlocuit prin formarea unui dop. Punerea n
micare a acestui dop este, practic, imposibil datorit efectului Jamin
astfel nct curgerea prin porul respectiv este blocat . Dac se are n
vedere structura rocilor colectoare, aa cum a fost descris n capitolul
7 unde s-a ar tat c gradul de interconexiune al porilor este mult mai
mare dect 3, valoare corespunz toare dubletului de pori, fenomenul
descris mai sus este mult mai amplu. Rela iile de calcul pentru
curgerea prin re eaua de pori cu doi pori n paralel ca i generalizarea
pentru n pori n paralel sunt prezentate n [32].
Pentru cazul simplu al egalit ii vscozit ilor celor dou faze,
raportul dintre lungimea dopului i lungimea capilarului este dat de
rela ia [32]:
238
1
2
2
1
2
1
3
2
1
3
r
r
r
r
r
r
r
r
L
l

,
_

,
_

(17.12.)
Acest raport poate fi chiar unitar, adic ntreg capilarul r mne
ocupat cu faza dezlocuit (faza umezitoare), dac presiunea motoare
nu dep ete diferen a capilar de presiune aferent capilarului mai
ngust. Practic, interfa a ocolete capilarul mai fin.
b) Dezlocuirea fazei neumezitoare (mbibarea). Pentru
p trunderea fazei umezitoare ntr-un dublet de pori nu este necesar o
presiune motoare. Aici se manifest fenomenul de mbibare liber
men ionat mai sus. Dac se aplic , totui, o presiune motoare, procesul
decurge n acelai fel, cu deosebirea c se realizeaz cu o vitez mai
mare. Succesiunea pozi iilor interfe ei este prezentat n figura 17.8.
Fig. 17.8. Evolu ia dezlocuirii fazei neumezitoare ntr-un dublet
de pori cu dimensiunile din figura 17.6.
Spre deosebire de situa ia anterioar , interfa a se deplaseaz cu
vitez mai mare n capilarul 3. Explica ia rezid n aceea c dintre cele
dou for e care guverneaz curgerea, for a de interfa i for a de
frecare, prima este cu mult mai mare dect cea de a doua.
Rezultatul procesului de mbibare descris mai sus este analog cu
cel de drenaj: fragmentarea fazei dezlocuite i formarea unui dop, de
data aceasta, de faz neumezitoare n capilarul mai larg. Curgerea prin
acest capilar este blocat , cu anse mici de a fi deblocat . Punerea n
micare a acestui dop prizonier poate fi f cut prin aplicarea unei
presiuni motoare suficient de mari pentru dep irea diferen ei de
presiune introdus de efectul Jamin. Hot rtoare n acest caz este i
dimensiunea capilarului 4. n general, n z c minte nu sunt disponibile
presiuni motoare suficient de mari dect n apropierea sondelor.
Dac se are n vedere c formele porilor reali sunt departe de a fi
descrise de modelul analizat, n sensul c sec iunile transversale nu
sunt constante, iar porii au lungimi diferite, este clar c cele dou
procese, de drenaj i de mbibare sunt mai complexe. Cu toate
acestea, sensul n care ele se desf oar este acelai, dup cum
239
acelai este i rezultatul: fragmentarea fazei dezlocuite i formare unor
dopuri, cel mai probabil imobile.
Cele dou procese descrise mai sus reprezint , n acelai timp,
explica ii conving toare pentru existen a satura iilor ireductibile, att
pentru faza umezitoare ct i pentru faza neumezitoare (vezi cap. 14.).
O observa ie important referitoare la cele dou procese
descride anterior este aceea c faza umezitoare se blocheaz n spa ii
nguste, pe cnd faza neumezitoare n spa ii largi. Dei mecanismul
bloc rii este diferit, trebuie subli-niat analogia cu microcapcanele
capilare reprezentate de constric ii pentru faza umezitoare i spa iul
dintre constric ii pentru faza neumezitoare.
O alt observa ie se refer la omisiunea gravita iei care joac un
rol important, chiar dac este secundar. F r a intra n detalii,
men ion m faptul c procesul de fragmentare a fazei dezlocuite
r mne principala consecin a dezlocuirii ntr-un dublet de pori.
Mecanismele de formare a dopurilor de faz dezlocuit i de
prindere a lor n microcapcane capilare reprezint bune exemple
pentru formarea satura iilor ireductibile.
Curgerea eterogen prin re ele de pori a reprezentat un subiect
atractiv, att teoretic ct i experimental, pe modele. Lucr rile sunt
prea numeroase pentru a fi citate aici. O mare parte a lor sunt
discutate de autor n [32].
Aplica ia 1.
S se determine viteza medie de avansare a interfe ei ntr-un capilar
cilindric cu raza de 100 m i lungimea de 10 mm n pozi ie orizontal ocupat de
un gaz, care se pune n contact cu un vas cu ap care ud perfect capilarul. Se
dau: a=10-3 Pas i = 70 mN/m.
R spuns.
innd seama c apa are o vscozitate mult mai mare dect gazele (cu
circa dou ordine zecimale de m rime), pe m sur ce interfa a avanseaz , viteza
scade datorit creterii c derii de presiune prin frecare. Pentru aproxima ie, se
neglijeaz vscozitatea gazului i se consider c viteza medie este atins cnd
interfa a a ajuns la jum tatea capilarului. Din egalitatea c derii de presiune prin
frecare cu diferen a capilar de presiune, rezult :
L
v r

4
cos
Pentru datele problemei, se ob ine: v=20 cm/s.
Aplica ia 2.
S se studieze efectul contrastului de vscozitate, H, i al frac iei din aria
transversal ocupat e faza neumezitoare asupra debitului acestei faze la
curgerea inelar ntr-un canal cilindric sub un gradient de presiune constant.
R spuns.
240
Pentru comoditatea calculului se va calcula raportul Qn/Qn0, adic raportul
debitelor de faz umezitoare n prezen a, respectiv n absen a inelului de faz
umezitoare. Folosind rela ia (2.8.7.) ca atare i pentru R1=1 i innd cont c
raportul ariilor transversale este egal cu satura ia, deci ste valabil rela ia
(17.10.), se poate scrie:
n [ n n ]
n
n S H S S
Q
Q 2 (1 ) +
0
Aplica ia numeric este prezentat n tabela urm toare.
H/Sn,
%
0 0,25 1 4 25 50 64 81 90 100
1 0 0,05 0,09 0,08 0,44 0,75 0,87 0,96 0,99 1,00
2 0 0,01 0,04 0,16 0,81 1,25 1,33 1,27 1,17 1,00
5 0 0,25 0,10 0,39 1,94 2,75 2,71 2,20 1,69 1,00
10 0 0,05 0,20 0,77 3,81 5.25 5,02 3,73 2,74 1,00
50 0 0,10 0,40 1,54 7,56 10,25 9.63 6,91 4,33 1,00
100 0 0,50 1.91 7,68 37,5
6
50,25 46,4
8
31,4
4
18,4
1
1,00
200 0 1,00 4,04 15,3
6
75,6
0
100,2
5
92,5
6
62,9
1
36,9
1
1,00
Din analiza datelor este uor de remarcat creterea important a
capacit ii de curgere pentru faza neumezitoare la curgerea inelar pentru
contraste mari de vscozitate, mai ale n apropierea valorii Sn=50%. Spre
exemplu, un inel de faz umezitoare cu vscozitatea de 1mPas i cu grosimea de
sub 30% din raza cilindrului, va face ca debitul de faz neumezitoare cu
vscozitatea de 200 mPas s fie de cca 100 ori mai mare dect dac acest inel ar
lipsi.
17.3. Curgerea eterogen la scara macro
Descrierea curgerii eterogene se face prin extinderea legii lui
Darcy scris ini ial pentru curgerea omogen . Dup legea lui Darcy
pentru curgerea eterogen unidimensional , debitul fiec reia din fazele
prezente n roc , Qi este dat de rela ia:
L
Q k A p
i
i
i

(17.13.)
n care A este aria brut a rocii, perpendicular pe direc ia de curgere,
p/L gradientul de presiune care genereaz curgerea, i vscozitatea
dinamic a fazei, iar ki permeabilitatea efectiv a rocii pentru faza i.
Permeabilitatea efectiv are aceeai dimensiune cu
permeabilitatatea ab-solut . Unitatea de m sur este m 2, respectiv
Darcy (1 D = 10-12 m2).
241
Din punct de vedere fizic, aceast proprietate are o conota ie cu
mult mai complex . Ea depinde de foarte mul i parametri, ntre care:
starea de satura ie (num rul de faze i satura ia n fiecare faz ), sensul
de varia ie a satura iei, umidivitatea fazei n raport cu celelalte faze,
histereza de udare, structura spa iului de pori, n special indicele
structural de dificultate, distribu ia poro-meritic i gradul de
interconexiune. Dintre acetia, efectul cel mai mare asupra
permeabilit ii efective l au satura ia i capacitatea de udare a rocii
pentru fazele prezente.
Permeabilitatea efectiv variaz ntre valoarea zero, cnd faza
respectiv nu curge, ceea ce se ntmpl la satura ii inferioare
satura iei ireductibile ( Si S
i) i valoarea permeabilita ii absolute cnd
satura ia n faza respectiv atinge valoarea maxim ( Si = 1).
Deoarece limitele de varia ia ale permeabilit ii absolute sunt
foarte largi (cteva ordine zecimale de m rime), a fost introdus un
parametru normalizat, denumit permeabilitatea relativ a rocii pentru
faza i. Din comoditate, se spune adesea permeabilitatea relativ pentru
faza i. n schimb, sintagma perme-abilitatea fazei i este cu
des vrire eronat . Prin defini ie, permeabilitatea rela-tiv , kri, este
dat de rela ia:
k
k ki
ri (17.14.)
Din punct de vedere fizic, permeabilitatea relativ kri, reprezint
o m sur a rezisten ei pe care o opune roca la curgerea fazei i n
prezen a a una sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativ depinde de aceiai parametri ca i
permeabilitatea efectiv . n schimb, domeniul de varia ie se ngusteaz
foarte mult: 0 kri 1 sau, altfel scris, 0 kri 100%.
Deducerea unei expresii analitice pentru permeabilitatea
relativ , din considerente fizice, este imposibil datorit complexit ii
fenomenului curgerii eterogene. n aceste condi ii, s-a recurs la
realizarea unei serii mari de experi-mente pentru a stabili tendin ele
statistice.
n cele ce urmeaz va fi considerat cazul cel mai simplu:
curgerea bifazic n condi iile unui contrast mare de umidivitate a
fazelor. Variabila considerat va fi satura ia n faza respectiv cu sensul
de sc dere de la Si = 1 la Si = S
i, satu-ra ia ireductibil .
F cnd un num r mare de experimente pentru mai multe nisipuri
consolidate i neconsolidate, cu permeabilit i absolute cuprinse ntre 17
D i 45 D, Muskat .a. [73], folosind un gaz i un lichid, adic o faz
umezitoare (lichidul) i o faz neumezitoare (gazul) au f cut
reprezentarea din figura 17.9.
242
Tendin a punctelor experimentale este concretizat prin curbele
din figur .
Dei rocile folosite au permeabilit i mult mai mari dect majoritatea
rocilor colectoare, s-a constatat c alurile curbelor se p streaz i
pentru roci cu perme-
Fig. 17.9. Permeabilit i relative pentru nisipuri
cu permeabilitatea absolut cuprins ntre 17 D i 45 D [93].
abilit i absolute mai mici. De aceea, aceste curbe au fost denumite i
sunt cunoscute sub denumirea de curbe tipice de permeabilitate
relativ pentru dou faze cu contrast mare de umidivitate.
n continuare vor fi reprezentate i vor fi analizate cele dou
curbe tipice de permeabilitate relativ (fig. 17.10.).
Pentru a explica alurile destul de diferite ale celor dou curbe,
trebuie avut n vedere complexitatea fenomenului de curgere. S
men ion m, mai nti, faptul c permeabilitarea efectiv (deci i cea
relativ ) reprezint un parametru macroscopic, dar este efectul
combinat al tuturor regimurilor de curgere care au loc la scara micro
(curgere cu interfa , sub form de dopuri, inelar , omogen ).
Ponderea fiec rui regim de curgere se modific odat cu varia ia st rii
de satura ie.
n cele ce urmeaz , vor fi eviden iate componentele cele mai ale
procesului de curgere, privite, n egal m sur , la scara macro i la
scara micro.
Prima observa ie, comun pentru ambele curbe, este aceea c
permeabilitatea relativ pentru fiecare faz scade pe m sur ce
satura ia n faza respectiv scade. Explica ia este simpl : prin sc derea
satura iei ntr-o anumit faz , scade num rul de pori, respectiv frac ia
din volumul de pori prin care aceasta curge. n consecin , debitul
243
cumulat prin aceti pori scade, ceea ce este echivalent cu sc derea
permeabilit ii pentru faza n discu ie.
A doua observa ie, tot comun , extrem de important , este c pe
m sur ce satura ia ntr-o faz scade, scade i gradul de continuitate al
fazei respective. Sc derea gradului de continuitate conduce la
amplificarea influen ei for elor de interfa , n special prin apari ia
dopurilor i blocarea lor n zona constric iilor (cele de faz umezitoare)
sau n spa iile dintre constric ii (dopurile de faz neumezitoare).
Blocarea dopurilor n zonele de varia ie mare a sec iunii este
amplificat de efectul Jamin.
A treia observa ie, valabil pentru ambele curbe este
aceea c ele ating abscisa (permeabilitatea relativ se anuleaz ) nu la
satura ie nul , ci la satura ia ireductibil . n acel moment, curgerea
fazei respective nceteaz , datorit pierderii complete a continuit ii,
ceea ce este specific satura iilor inferioare satura iei ireductibile. Alfel
scris, de la kri =1 la Si = 1, permeabilitatea relativ scade la kri = 0 la
Si = S
i.
Fig, 17.10. Curbe tipice de permeabilitate relativ .
Curba permeabilit ii relative pentru faza umezitoare prezint un
prim domeniu, n zona satura iei mari, n care sc derea este foarte
accentuat , suprapropor ional , fa de sc derea satura iei.
Fenomenul cel mai important care se produce aici este blocarea
constric iilor cu dopuri de faz neumezitiore. Ilustrarea fenomenului
este prezentat n figura 17.11.
244
Fig. 17.11. Blocarea dopurilor de faz neumezitoare.
Din punctul de vedere al volumului (deci al satura iei), dopurile
de faz neumezitoare reprezint foarte pu in. n momentul n care un
astfel de dop ajunge ntr-o constric ie el introduce o diferen capilar
de presiune, cu att mai mare cu ct curbura p r ii din fa (din
constric ie) este mai mare, adic , cu ct raza constric iei este mai mic
(v. rel. 13.11., cap. 13.):
c dop ( r p ) p c c (13.11.)
Dac diferen a de presiune disponibil (care face posibil
curgerea) nu este suficient , dopul respectiv nu trece prin constric ie,
blocndu-se i, n acelai timp, blocnd curgerea fazei umezitoare prin
spa iul respectiv. Aceast blocare este, de cele mai multe ori, par ial ,
datorit neregularit ii conturului constric iei (n desenul din figur este
prezentat un capilar cu geometrie regulat . n realitate, formele, deci i
conturul constric iei, sunt neregulate). Chiar i aa, capacitatea de
curgere a spa iului periferic r mas liber este extrem de sc zut
datorit dimensiunii foarte mici. Dac , ns , presiunea disponibil este
suficient de mare, dopul scap din constric ie i se deplaseaz mai
departe. Probabilitatea de a se uni cu un alt dop i de a ntlni o
constric ie nc mai mic este suficient de mare pentru ca deplasarea
lui s nceteze la un moment dat. n acelai timp, blocare dopurilor la
intrarea n constric ii este favorizat de existen a porilor conecta i n
paralel cu constric ia. Dac prin porii conecta i n paralel cu constric ia
n cauz are loc o curgere omogen , ceea ce este foarte probabil la
satura ii mari, apropiate de unitate, c derile de presiune sunt mici, mai
mici dect diferen a de presiune care ar pune n micare dopul.
Cumularea efectului de blocare ntr-un num r mare de constric ii
conduce la suprimarea curgerii printr-un num r mare de pori, efectul
fiind sc derea drastic a permeabilit ii pentru faza umezitoare.
Pentru a n elege mai bine efectul de blocare a constric iilor cu dopuri de
faz neumezitoare, s ne imagin m situa ia n care roca este saturat complet cu
i ei la o presiune superioar presiunii de satura ie. La nceput, cnd se ini iaz
procesul de nuclea ie, apar microbule de gaz care, pe m sur ce presiunea scade,
cap t un volum din ce n ce mai mare prin transferul de mas prin interfa a
lichid-gaz, prin coalescen a mai multor microbule i prin destindere elastic .
Bulele respective vor fi antrenate de i ei pn cnd ajung n zona constric iilor
unde este foarte probabil s se blocheze. Pe m sur ce presiunea scade, num rul
245
de bule de gaz crete, ca i volumul lor. Efectul de blocare se amplific i
permeabilitatea pentru i ei scade drastic.
Revenind la explica iile de ordin general, s subliniem c pe
m sur ce satura ia n faz neumezitoare crete, dopurile devin din ce
n ce mai lungi, crete gradul de continuitate a fazei neumezitoare, iar
rezisten a capilar pe care o genereaz este din ce n ce mai mic . (S
men ion m faptul c efectul de blocare a unui dop scurt este
comparabil cu cel al unui dop lung. Acesta din urm , de forma unui
ganglion, traverseaz mai multe constric ii, f r ca acestea s
influen eze curgerea, dect n m sura n care constric iile influen eaz
curgerea omogen , influen cuantificat prin permeabilitatea
absolut ). n felul acesta, panta curbei devine din ce n ce mai mic ,
sc derea permeabilit ii pentru faza umezitoare fiind datorat , n
special, sc derii satura iei n faz umezitoare. Prin urmare, ceea ce
trebuie eviden iat la curba permeabilit ii relative pentru faza
umezitoare este modul cum ea cuantific m sura n care faza
neumezitoare stnjenete curgerea fazei umezitoare. Cu alte cuvinte,
prezen a crescnd a fazei neumezitoare, care are tendin a de a se
plasa n zona central a porilor, face ca faza umezitoare s curg cu
mare dificultate, chiar dac ea ocup cea mai mare parte a porilor.
Revenind la exemplul de mai sus, cel al ieirii gazelor din solu ie,
trebuie men ionat ca la valori foarte mici ale satura iei n gaze, cnd
acestea au dimen-siuni foarte mici i sunt antrenate de i ei, sc derea
debitului fazei umezitoare este propor ional cu sc derea satura iei,
ceea ce face, ca pe un domeniu mic se satura ii, sc derea
permeabilit ii relative pentru faza umezitoare s urmeze diagonala
patratului n care sunt ncadrate curbele de permeabilitate relativ .
Observa ia nu este valabil pentru alte perechi de fluide.
Particularitatea men ionat mai sus se refer strict la un lichid i la
gazele ieite din solu ie i, de aceea, nu este consemnat pe curba
tipic a lui kru.
Curba permeabilit ii relative pentru faza neumezitoare (fig.
17.10.) prezint , n zona satura iei mari, un um r, adic o sc dere
minor n compara ie cu sc derea satura iei. Acest domeniu
corespunde satura iei mici n faz umezitoare, sub satura ia
ireductibil . La satura ii mici, faza umezitoare este dispus pendular
(fig. 17.12.), ocupnd p r ile periferice ale porilor, micro- rugozit ile,
porii fund de sac, adic acele p r i din spa iul poros cu contribu ie
nesemnificativ la procesul de curgere, chiar atunci cnd curgerea este
omogen . Debitul de curgere a fazei neumezitoare ntr-un por n care
se g sete o frac ie mic de faz umezitoare dispus pendular va fi
imperceptibil mai mic dect debitul aceleiai faze n absen a fazei
246
umezitoare. Altfel spus, permeabilitarea efectiv pentru faza
neumezitoare va fi apropiat de permeabilitatea absolut .
Fig. 17.12. Dispunerea fazai umezitoare la satura ii mici.
Chiar nainte de atingerea satura iei ireductibile n faza umezitoare,
permeabilitarea pentru aceast faz ncepe s scad perceptibil, semn
al stnjenirii curgerii al fazei neumezitoare. n acest domeniu de
satura ii, se produce coalescen a elementelor de volum dispuse
pendular i se formeaz dopuri de faz umezitoare. Odat cu formarea
dopurilor, ncepe procesul de blocare a constric iilor cu aceste dopuri.
Obturarea acestora este total , c ile
respective fiind oprite pentru curgerea fazei neumezitoare (fig. 17.13.).
Odat amorsat procesul de formare a dopurilor de faz
umezitoare acesta se amplific datorit faptului c faza umezitoare se
reg sete pretutindeni n roc , iar creterea de satura ie nu trebuie s
fie prea mare pentru atari ia unui dop, o parte important a volumului
lui provenind din microrugozit ile vecine constric iei.
Fig. 17.13. Blocarea constric iilor cu faz umezitoare.
Acest fenomen se reg sete pe curba permeabilit ii relative
pentru faza neumezitoare printr-o sc dere dramatic a acesteia,
ncepnd din zona satura iei ireductibile n faza umezitoare. Chiar dac
dopurile de faz umezitoare se afl n micare, stnjenirea curgerii
fazei neumezitoare este important .
n continuare, pe m sur ce satura ia n faz umezitoare crete,
aceasta cap t continuitate, rezisten a capilar introdus de ea se
micoreaz , iar panta curbei pentru faza neumezitoare scade. Pe acest
domeniu, influen a cea mai mare o are sc derea satura iei, efectul
dopurilor diminund treptat.
Pentru a n elege mai bine modul n care variaz permeabilitatea rocii
pentru faza neumezitoare, s consider m cazul unei roci saturate cu un sistem de
gaze cu condensat la o presiune superioar presiunii de satura ie. n acest
domeniu de presiune curgerea este omogen . Prin sc derea presiunii sub cea de
satura ie, se va condensa un lichid (faza umezitoare). Acest lichid va fi, mai nti,
247
sub forma unor pic turi fine (ca pe un geam aburit) care vor c p ta o anumit
continuitate pe suprafa a rocii dar, datorit ariei mari a interfe ei (deci a unei
energii de suprafa mari), va c p ta tendin a de aglomerare sub forma unor mici
volume plasate n microrugozit i i n zona contactului dintre granule (dispunere
pendular ). Este uor de intuit c efectul acestui lichid asupra curgerii gazelor
este nesemnificativ. Prin sc derea presiunii, cantitatea de lichid va crete,
dep ind volumul rugozit ilor, astfel c vor ap rea dopuri care vor avea efectul
descris mai sus.
Men iune important : curbele tipice de permeabilitate
prezentate mai sus, la modul general i pentru dou cazuri ipotetice,
reprezint o modalitate de a surprinde particularit ile celor dou curbe
i nu un instrument de lucru. Cele dou curbe nu se vor g si ca atare n
urma unor experimente de laborator realizate cu un scop practic bine
definit.
De cele mai multe ori, din ra iuni practice, curbele de
permeabilitate relativ se reprezint doar ntre satura iile ireductibile.
Cu excep ia exemplelor men ionate mai sus (nceputul ieirii gazelor
din solu ie i condensarea retrograd ), satura iile rocii colectoare n
fluidele de z c mnt de afl n acest domeniu (ntre satura iile
ireductibile n cele dou faze). Determin ri la satura ii n i ei sub
valoarea satura iei ireductibile n-au sens, cu excep ia cazului
dezlocuirii cu caracter miscibil i, de cele mai multe ori, nici atunci.
Fa de curbele tipice de permeabilitate relativ , curbele reale
prezint distorsiuni mai mari sau mai mici, n func ie de
particularit ile sistemului format
din roc i cele dou fluide i, ntr-o anumit m suri, de condi iile de
lucru, mai precis de gradien ii de presiune aplica i, f r a-i pierde
aspectul. Cele dou curbe se reprezint pe acelai grafic, ca n figura
17.14.
Fig. 17.14. Curbe reale de permeabilitate relativ .
248
Influen a capacit ii de udare i a histerezei de udare asupra
curbelor de permeabilitate relativ. n discu ia anterioar privitoare la
curbele de permeabilitate relativ s-a avut n vedere un contrast mare
de umidivitate ntre faze i a fost omis histereza de udare, prezent
cnd fluidele sunt n micare. Fluidele de z c mnt prezint
caracteristici de udare foarte diverse. De aceea se impune studiul
acestei influen e.
n alt ordine de idei, histereza de udare se manifest , aa cum a
fost ar tat n capitolul 13, printr-o aparent modificare local a
capacit ii de udare. Unghiul de contact m surat n faza care a udat
mult timp suprafa a solid devine mai mic dect unghiul de contact
m surat n faza dezlocuitoare nou ap rut n locul fazei prezent ini ial.
Acest fapt este evident cnd faz dezlocuit este umezitoare, dar
poate avea loc chiar i atunci cnd faza dezlocuit este faza
neumezitoare.
Fie c este vorba de capacit i de udare intrinsec diferite, fie c
este vorba de histereza de udare, problema poate fi tratat n acelai
mod, mai precis, trebuie dat r spunsul la urm toarea ntrebare: cum
de modific alura curbelor de permeabilitate relativ n func ie de
contrastul de umidivitate. R spunsul a fost dat de colectivul
Laboratorului de Fizica Z c mintelor, G. Manolescu i E. Soare nc din
anul 1962 [94], confirmat de alte cercet ri n domeniu, cum este cea a
lui McDugall i Sorbie n anul 1995 [114]: ntre formele extreme ale
curbelor specifice unui contrast maxim de umidivitate exist o gam
larg de perechi de curbe pentru contraste de udare diferite.
Dac , printr-un procedeu oarecare s-ar schimba gradat
capacitatea de udare a celor dou fluide, astfel nct faza ini ial
umezitoare s-ar transforma n faz neumezitoare i, evident, invers
pentru cealalt faz , curbele i-ar schimba treptat alura, de la o
extrem la alta, cum este ar tat n figura 17.15. [94]. Un
astfel de experiment, pentru un domeniu limitat de schimbare a
capacit ii de udare a fost realizat de Li i Firozabadi [115].
249
Fig. 17.15. Unitatea naturii curbelor de permeabilitate relativ .
Aadar, histereza de udare fiind echivalent cu o umidibilitate
sc zut pentru faza dezlocuitoare i cu una crescut pentru faza
dezlocuit , curbele de permeabilitate relativ vor fi deplasate n sensul
acestei schimb ri. Histereza de udare se manifest att la sc derea
satura iei ntr-o anumit faz , ct i la modificarea sensului de varia ie,
adic la creterea satura iei n faza respectiv .
Dou exemple de curbe de permeabilitate relativ determinate
pentru scopuri practice sunt prezentate n figura 17.16.: una pentru
cazul ud rii preferen iale de c tre ap , cealalt pentru cazul contrar.
Dup cum este lesne de observat, punctele experimentale se g sesc
ntr-un domeniu limitat de satura ii, acela care intereseaz n
calculele de evaluare de
Fig. 17.16 Curbe de permeabilitate relativ pentru o roc
udat preferen ial de ap i alta udat preferen ial de i ei.
250
simulare i de proiectare a exploat rii z c mntului iar curbele pentru
krt sunt extrapolate pe domeniul satura iilor mari.
La schimbarea sensului de varia ie a satura iei, se manifest i
aa-zisa histerez de dezlocuire . n figura 17.17. sunt prezentate dou
curbe pentru dou sensuri de varia ie a satura iei. Curbele sunt,
evident, afectate i de histereza de udare a c rei influen nu se poate
separa de cea a histerezei de dezlocuire.
Fig. 17.17. Influen a combinat a histerezei de udare i a celei
de dezlocuire asupra curbelor de permeabilitate relativ .
Se poate lesne observa c la aceeai satura ie Su,
permeabilitatea kru este mai mare sau chiar mult mai mare n domeniul
satura iei mari atunci cnd satura ia crete dect atunci cnd satura ia
scade. Cu alte cuvinte, istoria procesului are o nsemn tate cu totul
deosebit .
Dintre mecanismele care determin aceast diferen l vom
invoca pe cel mai important: gradul diferit de continuitate a fazei
umezitoare pentru cele dou sensuri de varia ie.
La sc derea satura iei Su, faza umezitoare i pierde treptat i
destul de rapid continuitatea, ceea ce este echivalent cu nmul irea
interfe elor. Aceasta produce, fie o cretere a rezisten ei la curgere
datorit efectului for elor de interfa , fie o blocare n microcapcane
capilare. Aa cum s-a ar tat mai sus, faza neumezitoare este, la
nceput, discontinu , stnjenind n mod serios curgerea fazei
umezitoare, ceea ce face ca permeabilitatea relativ pentru faza
umezitoare s aib valori mici.
La creterea satura iei n faz umezitoare, ncepnd de la
satura ia ireductibil , se produce coalescen a cu faza umezitoare
existent deja n microcapcanele capilare, crescnd destul de rapid
gradul de continuitate al acesteia. Sund dou efecte immediate:
punerea treptat n micare a fazei umezitoare ini ial imobile i un
num r redus de interfe e, deci un efect sc zut al rezisten elor capilare.
251
Rezultatul este un debit sporit de faz umezitoare, adic o
permeabilitate relativ superioar .
17.4. Determinarea experimental a permeabilit ior
relative
ntre cele mai dificile, dac nu cea mai difici problem practic
din ingineria z c mintelor de hidrocarburi este ridicarea experimental
a curbelor de permeabilitate absolut . Sunt mai multe explica ii
pentruaceasta, ntre care:
- determinarea nedistructiv a st rii de satura ie pe tot parcursul
experimentului. Sunt mai multe posibilit i, m sur tori de rezistivitate,
bilan de volume, tomografia computerizat cu raze X .a. Fiecare are
limit ri. De departe, cea mai exact este ultima, cu marele avantaj de
a ob ine o distribu ie spa ial a satura iilor, pe ntregul volum al probei,
dar este fosrte costisitoare.
- dificultatea, dac nu imposibilitatea de a varia starea de
satura ie dup dorin , mai ales n ceea ce privete uniformitatea
distribu iei spa iale de-a lungul probei. C derea de presiune m surat
la capetele probei se refer la mai multe st ri de satura ie n cuprinsul
probei i, implicit, la regimuri de curgere diferite (mai exact la pondere
diferit a regimurilor de curgere la scara micro). Montarea mai multor
prize de presiune de-a lungul probei rezolv par ial problema. Singura
situa ie favorabil este atunci cnd se folosete i ei cu gaze n solu ie
la presiuni mari i se scade n mod controlat presiunea, urmat de
ieirea gazelor din solu ie aproape uniform de-a lungul probei.
- reproductibilitatea foarte redus a experimentelor, chiar cnd
sunt conduse n acelai mod. Efectele de cap t, adic influen a
dispropor ionat a for elor de interfa la capetele probei fa de restul
ei, este o surs important a nereproductibilit ii.
- dificultatea realiz rii unor debite foarte mici, de ordinul a sub 1
cm3/or , care s asigure viteze de curgere asem n toare cu cele din
z c mnt i nu cu cele din apropierea sondei. Artificiile experimentale
sunt dificile i costisitoare, mai ales prin timpul mare de realizare a
experimentelor. Folosirea curent a unor viteze mari de curgere
distorsioneaz rezultatele, n sensul c se ob in curbe diferite prin
modificarea vitezei de curgere, inclusiv valori diferite pentru satura iile
ireductibile, uneori cu peste 10%.
- existen a unui num r mare de metode i variante face relativ
dificil op iunea pentru una sau alta din metode, pentru a modela ct
mai bine condi iile din z c mnt. n plus, laboratoarele nu dispun, n
general de mai multe tipuri de aparate pentru a putea opta. Relativ
recent (1994) McPhee i Arthur [128] au f cut un studiu comparativ al
rezultatelor ob inute de cinci dintre cele mai prestigioae laboratoare i
252
au constatat difern e semnificative, inacceptabil de mari pentru nevoile
practice. Dintre recomand rile studiului re inem: aducerea probei de
roc la condi iile de umidibilitate ini ial este esen ial i permite lucrul
la presiuni i temperatura ambiant f r distorsionarea rezultatelor;
alegerea celei mai potrivite metode pentru determinarea satura iei
ini iale n ap , adic a dezlocuirii dinamice; alegerea vitezei de curgere
n concordan cu scopul urm rit. Spre exemplu, pentru determinarea
satura iei ini iale n i ei se recomand cele mai mici viteze, de ordinul
zecilor de microni pe secund ; alegerea celei mai potrivite metode de
prelucrare i de interpretare a rezultatelor, n concordan cu metoda
folosit i cu condi iile de lucru.
Dintre metodele folosite de-a lungul timpului pentru
determinarea permeabilit ilor relative, trei au c p tat o extindere
larg :
1. Metoda nesta ionar const n injectarea apei sau gazelor ntro
carot aflat la starea ini ial de satura ie din z c mnt i
monitorizarea c derii de presiune i a debitelor produse. Metoda se
bazeaz pe teoria lui Buckley-Leverett de dezlouire nemiscibil [130] i
metoda Johnson-Bassler-Neumann [129] pentru calculul
permeabilit ilor relative din datele experimentale.
Avantajul metodei const n simplitatea (relativ ) aparaturii i
rapiditatea (relativ ) determin rilor. Dezavantajele sunt legate de
neliniaritatea mic rii datorit apofizelor care se formeaz sau a
segreg rii gravita ionale, de formarea unui banc de i ei dac raportul
vscozit ilor este favorabil (vscozitate mare a fazei dezlocuitoare)
care mpiedic interpretarea rezultatelor i de crearea unei satura ii
mari n faza umezitoare la cap tul de ieire al probei ntrziind
curgerea acestei faze.
2. Metoda sta ionar este cea mai precis . Aceasta const n
injectarea celor dou sau trei faze de interes la debite controlate pn
la ob inerea regimului sta ionar (p strarea constant a c derii de
presiune i a st rii de satura ie). Dezavantajul principal const n
timpul mare de desf urare a experimentului (multe zeci de ore pentru
o combina ie de debite). Aceast metod poate fi combinat i cu
metoda nesta ionar pentru datele de presiune de pn la atingerea
regimului sta ionar.
3. Metoda centrifug rii seam n ntr-o anumit m sur cu
metoda de ridicare a curbelor de presiune capilar descris n cap. 15.
Echilibrarea centrifugii trebuie s fie perfect , iar viteza i volumele
dezlocuite m surate cu mare precizie. Avantajul metodei este
rapiditate, m surarea simultan pentru mai multe probe (pn la
ase). Dezavantajul major este acela c de poate ridica curba de
253
permeabilitate relativ numai pentru faza dezlocuit . Pentru cealalt
faz trebuie schimat sensul dezlocuirii.
Aplica ia 3.
S se determine starea de satura ie la care permeabilit ile relative pentru
i ei i gaze sunt egale, folosind corel ia lui Corey [126] cunoscnd satura iile
ireductibile: St = 0,25, Sg=0,25 i permebilit ile reltive la punctele finle
(permebilit ile corespunz tore satura iilor ireductibele ale fazelor pereche)
krt=0,13 i krg=1.
R spuns.
Corela ia lui Corey este dat prin rela iile:
kru k'ru S 4
krn k'rn (1S)2
n care S este satura ia normalizat i este dat de rela ia:
u n
u u
S S
S S S 1 ' '
'

.
n cazul de fa , este clar c faza umezitoare este i eiul.
Din eglitatea celor dou permeabilit i rezult o ecua ie de gradul patru n
S,
0,15S 4 S 2 +2S 1 0
care are r d cina S =0,7702.
Din expresi satura iei normalizate rezult : S = 0,635. Mai departe, St =
63,5%.
Aplica ia 4.
S se verifice rezultatul aplica iei anterioare prin reprezentarea grafic a
curbelor de permeabilitate relativ folosind aceeai corelare.
R spuns.
Dnd diferite valori pentru satur ii, se ob in curbele din figur [118].
254
Fig. 17.18. Curbe de permeabilitate relativ
pentru un nisip consolidat.
Se observ pe curba krt c abscisa este atins la St =0,45. n realitate,
satura ia ireductibil St=0,25, ceea ce nemneaz c valorile sunt prea mici i nu
se pot reprezenta n coordonate carteziene. De aceea se procedeaz , deseori la o
reprezentare semiogaritmic .
ntreb ri i probleme
1. Ce este curgerea eterogen ?
2. Care este dieren a ntre sintagma prin mediul poros curge o singur faz
i curgerea este omogen ?
3. Care sunt regimurile de curgere eterogen la scara micro?
4. De ce uneori for ele de interfa stnjenesc curgerea iar alteori o
favorizeaz ?
5. Cum depinde viteza de curgere n func ie de raza capilarului la mbibarea
liber ? Dar la drenaj?
6. S se calculeze viteza medie de avansare a gazelor ntr-un capilar ocupat
de ap sub o diferen de presiune de 10 4 Pa cu datele din aplica ia 1.
7. Cum se manifest prezen a unei succesiuni de dopuri asupra curgerii?
8. Exist diferen e ntre curgerea dopurilor de faz umezitoare i de faz
neumezitore?
9. Care dintre regimurile de curgere eterogen la scara micro este mai stabil,
respectiv mai pu in stabil i de ce?
10. Care este efectul dezlocuirii fazei umezitoare dintr-un dublet de
pori? Dar al fazei neumezitoare?
11. De ce dopul format ntr-un por conectat n paralel cu un altul
r mne prizonier? Cnd poate fi pus n micare?
12. S se caculeze lungimea dopului de faz neumezitoare care se
formeaz ntr-un dublet de pori cu razele de 10 m, respectiv 100 m i
lungimea de 1 mm, dac tensiunea interfacial de 40 mN/m, vscozit ile
sunt egale, iar udarea este perfect , presiunea motoare fiind de 5000 sau
10000 Pa.
13. Este posibil dezlocuirea complet ntr-o configura ie de pori N ?
14. Cum poate evolua un ganglion de gaze dintr-o re ea de pori n absen a
unei presiuni motoare?
255
15. Care este semnifica ia conceptului de permeabilitate efectiv , respectiv
relativ ?
16. Care sunt limitele de varia ie i unit ile de m sur pentru
permeabilitatea efectiv i cea relativ ?
17. Care sunt principalii parametri care guverneaz curgerea eterogen printro
roc i, implicit, curbele de permeabilitate relativ ?
18. Este posibil ca permeabilitatea relativ s varieze n sens contrar fa de
satura ie?
19. De ce curbele de permeabilitate relativ pentru faza umezitoare i cea
neumezitoare se deosebesc esen ial n domeniul satura iilor mari n fazele
respective i sunt destul de asem n toare la satura ii medii i mici?
20. Care este cauza esen ial a pantei mari de sc dere a permeabilit ilor
relative pe anumite domenii de satura ie?
21. Cum se deformeaz curbele de permeabilitate relativ la sc derea
contrastului de umidivitate i cum se explic aceast deformare?
22. De ce permeabilitatea relativ pentru faza umezitoare, la aceeai
satura ie, are o valoare mai mare dac satura ia a ajuns la valoarea
respectiv prin cretere dect atunci cnd a ajuns prin sc dere?
23. De ce curbele de permeabilitate relativ nu se traseaz n mod curent
dect pentru un domeniu limitat de stura ii?
24. S se traseze curba permeabilit ii relative pentru i ei din aplica ia 4 n
coordonte semilogaritmice.
256
Teste de verificare a cunotin elor
1. Z c mntul de hidrocarburi cuprinde:
a. roci colectoare;
b. roci colectoare i protectoare;
c. roci colectoare i acvifer;
d. roci colectoare, protectoare,
hidrocarburi i ap .
2. ntre rocile colectoare, cele mai
frecvente sunt:
a. rocile detritice;
b. rocile carbonatice.
3. n rocile colectoare predomin :
a. mineralele carbonatice;
b. silicea;
c. mineralele argiloase;
d. nu este o regul .
4. Rocile protectoare trebuie s aib :
a. porozitate nul ;
b. permeabilitate absolut nul ;
c. permeabilitate efectiv pentru
hidrocarburi nul .
5. Pentru o acumulare de hidrocarburi
este important :
a. porozitatea;
b. permeabilitatea;
c. volumul de pori.
6. Ineria chimic cea mai mare o au:
a. mineralele argiloase;
b. mineralele carbonatice;
c. silicea.
7. Silicea se dizolv n ap :
a. da;
b. nu.
8. Cuar ul este dizolvat de:
a. acidul fluorhidric;
b. hidroxidul de sodiu;
c. acidul carbonic.
9. Silicea se g sete n rocile colectoare
mai ales sub form de:
a. cuar primar;
b. cuar secundar;
c. opal i calcedonie.
10. Dintre mineralele carbonatice cel mai
frecvent este:
a. calcitul;
b. magnezitul;
c. dolomitul.
11. Fierul se g sete n rocile carbonatice
sub form de:
a. carbonat de fier;
b. solu ie solid ;
c. nu se g sete.
12. Mineralele carbonatice se g sesc n
rocile colectoare sub form de:
a. granule;
b. ciment;
c. material de precipita ie.
13. Rocile carbonatice sunt:
a. roci colectoare;
b. roci protectoare;
c. ambele.
14. Reac iile de culoare sunt utile pentru:
a. identificarea mineralelor carbonatice;
b. reac ia cu mineralele carbonatice;
c. dozarea mineralelor carbonatice.
15. ntr-o operaie de acidizare se
sconteaz pe dizolvarea:
a. calcitului;
b. calcitului i dolomitului;
c. sideritului.
16. Pentru prentampinarea reaciilor
secundare, pH-ul soluiei n cursul
acidiz rii trebuie s fie mai mic dect:
a. 7;
b. 5;
c. 3.
17. Efectul de blocare i efectul de
acidizare sunt:
a. asem n toare;
b. contrare;
c. nu exist o regul .
18. Dintre proprietile rocilor
carbonatice, cea mai important este:
a. disocierea termic ;
b. dizolvarea chimic ;
c. existena fisurilor.
19. Mineralele argiloase se
caracterizeaz prin:
a. iner ie chimic ridicat ;
b. rezisten mecanic ridicat ;
c. o solubilitate ridicat n ap .
20. Particulele de minerale argiloase din
rocile colectoare sunt sub form :
a. lamelar ;
b. acicular ;
c. granular .
21. Capacitatea de hidratare i cea de
umflare a mineralelor argiloase sunt:
a. dependente;
257
b. independente.
22. Coeficientul de umflare al mineralelor
argiloase este:
a. subunutar;
b. supraunitar;
c. depinde de mineral.
23. Capacitatea de umflare a caolinitului,
illitului i montmorillonitului se afl n
ordine:
a. cresc toare;
b. descresc toare;
c. ntmpl toare.
24. Capacitatea de schimb ionic este cea
mai mare la:
a. montmorillonit;
b. illit;
c. caolinit;
d. clorit.
25. Schimbul ionic conduce la:
a. transformarea mineralului;
b. alterarea mineralului;
c. echilibrarea nc rc rii electrice a
mineralului.
26. Prezen a mineralelor dizolvate n ap :
a. favorizeaz umflarea;
b. inhib umflarea;
c. favorizeaz dispersia;
d. inhib dispersia.
27. Umflarea minerlelor argiloase se
produce:
a. lng sond ;
b. n tot z c mntul;
c. nu este o regul .
28. Dispersia mineralelor argiloase este
efectul:
a. hidrat rii;
b. umfl rii;
c. schimbului ionic.
29. Rocile colectoare con in minerale
argiloase n propor ie de:
a. < 5%;
b. < 10%;
c. < 15%.
30. Prezen a mineralelor argiloase n
rocile colectoare are efecte:
a. predominant pozitive;
b. predominant negative;
c. numai pozitiv;
d. numai negative.
31. Compoziia granulometric se
caracterizeaz prin:
a. curba de frecven;
b. curba cumulativ ;
c. coeficientul de neuniformitate.
32. Compoziia granulometric i analiza
granulometric au semnifica ie:
a. identic ;
b. diferit ;
c. asem n toare.
33. Compozi ia granulometric arat :
a. domeniul de existen a dimensiunii
granulelor;
b. uniformitatea distribu iei
granulometrice;
c. natura mineralogic a granulelor.
34. Metoda cernerii i a sediment rii
sunt:
a. complementare;
b. incompatibile;
c. principial asem n toare.
35. Porozitatea absolut , porozitatea
efectiv cea dinamic sunt n ordine:
a. cresc toare;
b. descresc toare;
c. ntmpl toare.
36. Pentru o roc colectoare de
hidrocarburi prezint importan
maxim :
a. porozitatea absolut ;
b. porozitatea efectiv ;
c. porozitatea secundar .
37. Procesul de litificare are ca efect:
a. micorarea porozitii;
b. m rirea porozit ii.
38. Porozitatea matricial i cea fisural :
a. se exclud;
b. coexist .
39. Valoarea porozit ii depinde de:
a. dimensiunea granulelor;
b. aezarea granulelor;
c. uniformitatea distribu iei
granulometrice.
40. Efectul de sc dere a porozit ii cu
adncimea este:
a. unul moderat;
b. unul accentuat;
c. niciunul.
41. Mineralele argiloase influen eaz
porozitatea unei roci colectoare:
a. n mod pozitiv;
b. n mod negatic;
c. depinde de tipul de roc .
42. Suprafaa specific cea mai mare o
au:
a. gresiile;
b. nisipurile;
c. argilele.
43. Ordinul de m rime al suprafe ei
specifice a rocilor colectoare este:
a. zeci de m2/m3;
b. sute de m2/m3;
258
c. zeci de mii de m2/m3.
44. Gradul de cimentare al unui nisip
duce la:
a. cretera suprafe ei specifice;
b. sc derea suprafe ei specifice;
c. depine de natura cimentului.
45. Dimensiunea granulelor rocii fictive
are influen asupra:
a. porozitii ;
b. permeabilitii absolute;
c. suprafeei specifice.
46. Porul reprezint spa iul dintre:
a. dou ramifica ii succesive;
b. dou modific ri importante de
seciune;
c. a sau b.
47. Distribuia porilor pe dimensiuni se
determin prin:
a. injecia de mercur;
b. analiza microfotografic (QTM);
c. ambele.
48. Indicele structural de dificultate se
refer :
a. la forma porilor;
b. la dimensiunea porilor.
49. ntre distribu ia granulometric i cea
poromeritic exist :
a. similitudine;
b. asem nare;
c. se refer la acelai lucru.
50. Neuniformitatea poromeritic se
refer la:
a. forma porilor;
b. dimensiunea porilor;
c. ambele.
51. ntre porozitatea i distribu ia
poromeritic exist :
a. asem nare;
b. identitate;
c. diferen de principiu.
52. Dimensiunile porilor i cele ale
granulelor rocii fictive:
a. sunt n leg tur direct ;
b. sunt independente.
53. Compresibilitatea mai mare o are
volumul:
a. de pori;
b. de minerale;
c. brut.
54. Microgradientul de presiune depinde
de:
a. macrogradientul de prediune;
b. forma i dimensiunea porului;
c. forma i dimensiunea porilor vecini.
55. Influena cea mai mare asupra
permeabilitii absolute o are:
a. porozitatea;
b. dimensiunea porilor;
c. suprafaa specific.
56. Prezena mineralelor argiloase are
influen mare asupra:
a. porozitii;
b. permeabilitii absolute;
c. densitii.
57. Permeabilitatea matricial este, fa
de cea fisural :
a. mai mare;
b. mai mic ;
c. nu este o regul .
58. Permeabilitatea absolut a unei roci
depinde de:
a. matura rocii;
b. natura fluidului care curge;
c. ambele.
59. Porozitatea i permeabilitatea
absolut sunt:
a. dependente;
b. independente;
c. proporionale.
60. Neuniformitatea granulometric
influeneaz:
a. porozitatea;
b. permeabilitatea absolut ;
c. nici una din ele.
61. Permeabilitatea absolut se define te
cnd:
a. curge o singur faz ;
b. n pori exist o singur faz ;
c. n pori exist dou daze, iar una
curge.
62. Permeabilitatea absolut a rocilor
fisurate depinde cel mai mult de:
a. deschiderea fisurilor;
b. densitatea fisurilor;
c. orientarea fisurilor.
63. Compoziia mineralogic a rocii are
influen asupra:
a. porozitii
b. permeabilitii;
c. suprafeei specifice.
64. n l imea de ascensiune capilar
depinde numai de:
a. dimensiunea capilarului;
b. forma capilarului;
c. tensiunea interfacial .
65. De-a lungul unui por diferen a
capilar de presiune este:
a. constant ;
b. variabil ;
259
c. nu este o regul .
66. Constanta capilar este de
dimensiunea:
a. unei arii;
b. unei presiuni;
67. Faza de interfa apare ntre fluidele:
a. miscibile;
b. par ial miscibile;
c. nemiscibile.
68. M rirea ariei interfe ei fluid-fluid
necesit :
a. aplicarea unei for e concentrate;
b. aplicarea unei for e distribuite;
c. consumul de cnergie.
69. Presiunea a dou fluide separate de
interfa este:
a. egal dac interfa a este plan ;
b. diferit dac interfa a este curb ;
c. egal dac interfa a este curb .
70. Tensiunea interfacial depinde de
temperatur :
a. deloc;
b. pu in.
71. Tensiunea superficial a unui lichid n
zona critic este:
a. mare;
b. mic ;
c. foarte mic .
72. Prin coalescen a a dou picturi de
lichid
a. se consum energie;
b. se elibereaz energie;
c. se men ine energia de suprafa .
73. Tensiunea interfacial este mic
dac :
a. fluidele sunt asem n toare;
b. fluidele sunt foarte diferite.
74. Tensidele au un efect de:
a. micorare a tensiunii interfaciale;
b. m rire a tensiunii interfaciale;
c. depinde de natura fluidelor.
75. Efectul NaOH asupra tensiunii
interfaciale depinde de indicele de
aciditate:
a. da;
b. nu;
c. uneori da, alteori nu.
76. Unitatea de m sur pentru tensiunea
interfacial este:
a. Pa s;
b. N/m;
c. J/m2.
77. Diferen a capilar de presiune este
mai mare dac curbura interfe ei este:
a. mai mare;
b. mai mic ;
c. nu depinde de curbur .
78. Presiunea n faza umezitoare este,
fa de presiunea n faza neumezitoare:
a. mai mare;
b. egal ;
c. mai mic .
79. Unghiul de contact se refer la un
sistem:
a. bifazic;
b. trifazic;
c. cu mai multe faze.
80. Unghiul de contact m surat n faza
umezitoare este:
a. ascu it;
b. drept;
c. obtuz.
81. Efectul Jamin influen eaz curgerea:
a. pozitiv;
b. negativ;
c. nu are influen .
82. Histereza de udare depinde numai
de
a. natura rocii;
b. natura fluidelor;
c. viteza de curgere.
83. Constric iile amplific histereza de
udare
a. mereu;
b. uneori;
c. niciodat .
84. Starea de satura ie are semnifica ia:
a. mul imea coeficien ilor de satura ie;
b. distribu ia fazelor n pori;
c. ambele.
85. Sc derea satura iei n i ei din
z c mnt este compensat de
creterea :
a. satura iei n gaze;
b. satura iei n ap ;
c. satura iei n gaze sau n ap ;
d. satura iei n gaze i/sau n ap .
86. Satura ia ireductibil pentru faza
umezitoare este, din punct de vedere
statistic, fa de cea n faz
neumezitoare:
a. mai mare;
b. mai mic ;
c. nu este nici o leg tur .
87. Satura ia ireductibil reprezint o
constant n raport cu:
a. tipul de roc ;
b. natura fluidelor;
c. ambele.
260
88. Microcapcanele capilare se refer la :
a. faza umezitoare;
b. faza neumezitoare;
c. ambele.
89. Faza umezitoare este stabil :
a. n constric ii;
b. ntre constric ii;
c. n porii fini;
d. n porii grosieri.
90. Dezlocuirea fazei neumezitoare dintrun
dublet de pori creaz dop n:
a. porul mai fin;
b. porul mai grosier;
c. ambele.
91. mbibarea liber a unui dublet de pori
duce la formarea unui dop n
a. porul mai fin;
b. porul mai grosier;
c. niciunul.
92. Distribu ia pendular este specific :
a. apei;
b. i eiului;
c. fazei umezitoare;
d. fazei neumezitoare.
93. Satura ia ireductibil n ap a unei
roci depinde de:
a. indicele de udare;
b. prezen a mineralelor argiloase;
c. distribu ia porilor pe dimensiuni;
d. indicele structural de dificultate.
94. Extinderea zonelor de tranzi ie n
z c mintele neexploatate depinde de:
a. distribu ia poromeritic ;
b. tensiunea interfacial ;
c. capacitatea de udare;
d. diferen a de densitate dintre fluide.
95. Exist zone de tranzi ie ap - i ei:
a. totdeauna;
b. dac apa este faza umezitoare;
96. Apa coexist cu hidrocarburile:
a. numai n zona de tranzi ie;
b. n tot z c mntul;
c. numai dac apa este faza umezitoare.
97. Satura ia remanent n i ei este fa
de satura ia ireductibil :
a. mai mare
b. mai mic
c. nu exist o rela ie
98. Curba de presiune capilar se
traseaz :
a. pentru tot domeniul de satura ii;
b. ntr-un domeniu limitat de satura ii;
c. depinde de sensul de varia ie a
satura iei.
99. Contrastul mare de umidivitate a
fazelor genereaz diferen e capilare de
presiune:
a. mari;
b. mici;
c. nu depinde de umidivitate.
100. Aria de sub curba de presiune
capilar este de natura:
a. unei energii
b. unei satura ii
c. unei presiuni
101. Efectul contrastului de umidivitate i
cel al dimenssiunii porilor asupra curbelor
de presiune capilar este:
a. asem n tor;
b. contrar;
c. depinde de tensiunea interfacial .
102. Indicele de udare (U) i unghiul de
contact ( ) sunt:
a. propor ionale
b. interdependente
c. independente
103. Capacitatea de udare a rocilor
depinde de:
a. natura mineralogic a rocii;
b. natura fluidelor;
c. ambele.
104. Silicea este udat preferen ial cu
prec dere de:
a. ap ;
b. i ei;
c. gaze.
105. Mineralele carbonatice sunt udate
preferen ial cu prec dere de:
a. ap ;
b. i ei;
c. gaze.
106. Mineralele argiloase sunt udate
preferen ial cu prec dere de:
a. ap ;
b. i ei;
c. gaze.
107. Heterohidrocarburile cresc
umidibilitatea rocii pentru:
a. ap ;
b. i ei;
c. gaze.
108. Metoda lui Cuiec i metoda USBM
pentru determinarea umidibilit ii rocilor
sunt:
a. asem n toare;
b. principial diferite.
109. Legea lui Darcy descrie curgerea
eterogen
a. bine
b. foarte bine
261
c. incomplet
110. Procesul de fragmentare a fazelor
are, asupre curgerii, un efect
a. pozitiv
b. negativ
c. nul
111. Condi ia ca o faz fluid s fie
imobil n porii unei roci este:
a. satura ia s fie mic ;
b. faza s fie continu ;
c. faza s fie discontinu .
112. Pentru ca o interfa s avanseze
ntr-un por, presiunea motoare trebuie s
fie fa de diferen a capilar de presiune:
a. mai mare;
b. egal ;
c. nu este o regul .
113. Curgerea unui dop printr-un por
opune rezisten la curgere:
a. numai dac faza este umezitoare;
b. numai dac faza este neumezitoare;
c. totdeauna;
d. niciodat .
114. Un por opune rezisten la
p trunderea unei interfe e:
a. numai dac faza este umezitoare;
b. numai dac faza este neumezitoare;
c. totdeauna.
115. Permeabilitatea efectiv se refer la
curgerea:
a. monofazic ;
b. bifazic ;
c. trifazic .
116. Permeabilitatea relativ i
permeabilitatea efectiv sunt:
a. propor ionale;
b. interdependente.
117. Permeabilitatea efectiv este, fa
de permeabilitatea absolut :
a. mai mic ;
b. mai mare;
c. mai mic sau egal .
118. Permeabilitatea relativ depinde de
satura ie i de capacitatea de udare ntro
m sur :
a. mare;
b. moderat ;
c. mic .
119. Prezint un um r curba de
permeabilitate relativ pentru faza:
a. neumezitoare;
b. umezitoare ;
c. nici una.
120. Suma permeabilit ilor la o stare de
satura ie este:
a. egal cu unitatea;
b. mai mare sau egal cu unitatea;
c. mai mic sau egal cu unitatea.
121. Histereza curbelor de permeabilitate
relativ apare datorit :
a. schimb rii sensului de varia ie a
satura iei;
b. histerezei de udare
c. ambele.
122. Efectul for elor de interfa asupra
curgerii n z c minte este cel mai mare:
a. lng sond ;
b. departe de sond ;
c. depinde de nclinarea stratului.
124. Permeabilitatea relativ fa de ap
este, la aceeai satura ie n ap ,
a. mai mare n prezen a gazelor;
b. mai mare n absen a gazelor.
125. La aceeai satura ie n faza
umezitoare, permeabilitatea relativ fa
de aceast faz este:
a. mai mare la sc derea satura iei;
b. mai mic la sc derea satura iei;
c. nu este o regul .
126. Debitul de curgere eterogen printro
roc , sub aceeai c dere de presiune,
este:
a. mai mare dac apa i i eiul curg
mpreun ;
b. mai mare dac numai apa curge;
c. mai mare dac numai i eiul curge;
d. depinde de vscozit i i de
umidivitate.
127. Discontinuitatea unei faze conduce
la:
a. sc derea debitului pentru acea faz ;
b. sc derea debitului pentru cealalt
faz ;
c. sc derea ambelor debite.
128.O valoare mare a indicelui structural
de dificultate duce la:
a. creterea permeabilit ilor relative;
b. sc derea permeabilit ilor relative.
262
263
Bibliografie
BECA, C. i PRODAN, D. Geologia z c mintelor de hidrocarburi , EDP, Buc.
1983.
BECA, C. Contributions to the classification of oil and
accumulations zones, Bul. IPG Ploieti, vol. 1 (XXI),
1974.
BECA, C. Superposed oil and gas accumulations zones, Bul.
IPG Ploieti, vol. 3 (XXIII), 1976.
GUILLEMONT, J. Cours de gologie du ptrole, Ed. Technip, Paris,
1964.
MINESCU, F. .a. Studiul capacit ii de udare a rocilor colectoare din
unele z c minte din Romnia , IPG Ploieti, 1990.
DAVIES, G.R. Dolomite Rocks-Process, Controls, Porosity
Development, AAPG Continuing Education, Course
Note Series # 11, Huston, 1979.
PETTIJOHN, F.J. et.al. Sand and Sandstone, Springer-Verlag, Berlin, 1972.
PAVELESCU, C Petrografia rocilor sedimentare, EDP, Buc. 1966.
PRVU, G. .a. Petrologia aplicat a rocilor carbonatice
sedimentare, Ed. Acad., Buc. 1979.
SOARE, E. Fizico-chimia i exploatarea z c mintelor de
hidrocarburi, IPG Ploieti, 1976
THORTON, S.D., and
RADKE, C.J.
Dissolution and Condensation Kinetics of Silica in
Alkaline Solution, SPE Reservoir Engineering, May
1988.
MANOLESCU, G. i
SOARE, E.
Fizico-chimia z c mintelor de hidrocarburi , EDP,
Buc. 1981.
HOLM, L., and
JOSENTHAL, V.A.
Mechanism of Oil Displacement by Carbon
Dioxyde, SPE paper no. 4736, 1974.
MANOLESCU, G. Complemente de Fizico-chimia z c mintelor de
hodrocarburi, IPG Ploieti, 1977.
WILLIAMS, B.B. et.al. Acidizing Fundamentals, SPE of AIME Publ., Dallas,
1979.
MIRON, C. .a. Creterea productivit ii i receptivit ii sondelor ,
Ed. Tehnic , Buc. 1982.
SMITH, C.F., CROWE, C.W.,
and NOCAN, T.J.
Secondary Deposition of Iron Compounds Following
Acidizing Treatments, paper of SPE, no.2358/1968.
MINESCU, F. i
NICULESCU N.
Fizico-chimia z c mintelor de hidrocarburi Lucr ri
de laborator, IPG Ploieti, 1984.
Manualul inginerului petrolist, vol. 44, Ed. Tehnic ,
Buc. 1954.
FOSTER, M.D. The relation Between Composition and Swelling in
Clays, Proceedings of the Third National
Conference on Clays and Clay Minerals, Washington
D.C., 1955.
FOSTER, M.D. The Relation Between Illite, Beidellite, and
Montmorillonite, Proceedings of the Third National
264
Conference on Clays and Clay Minerals, Washington
D.C., 1955.
NESHAM, J.W. The Morphology og Dispersed Clay in Sandstone
Reservoirs and its Effect on Sandstone Shaliness,
Pore Space and Fluid Flow Properties, SPE no.6858,
Oct. 1977.
DURAND,C., ET AL. Influence of Clays on Borehole Stability- A
Literature Survey, RIFP, vol.50, nr.2, 1995.
HERZIG, J.P.,
LECLERC,D.M., and
GOFF,P.L.
Flow of Suspensions through Porous Media
Application to Deep Filtration, Ind. Eng. Chem,
vol.62, No.5, May 1970.
MELOY, T.P., RLKE, A.W.,
WILLIAMS, M., and
AMINIAN, K.
Simulation of Particle Movement in Porous Rocks,
SPE No.23443, Oct. 1991.
REGE, S.D. and
FOGLER, H.S.
Network Model for Straining Dominated Particle
Entrapment in Porous Media, Chem. Eng. Sci.,
vol.42, Nr.7, 1987.
VEEKEN, C.A.M., DAVIES,
D.R., and KOOIJMAN,
A.P.
Sand Production Prediction Review-Developing an
Integrated Approach, SPE No.22792, Oct. 1991.
MUECKE, T.W.: Formation Fines and Factors Controlling Their
Movement in Porous Media, JPT, Fe.. 1979.
ORKIN, K.G. Laboratorne rabot po kursu fiziki nefteanogo
plasta, Gostoptehizdat, Moscova, 1953.
EVERETT, D.H. Some Problems in the Investigation of Porosity by
adsorption methods, The Structure & Properties of
Porous Materials, Butterworths Sci. Publ., London,
1958, p.95.
PEREZ-ROSALES, C. A Simplified Method for Determining Specific
Surface, J. Pet. Tech. (Aug., 1967) p. 1081.
MINESCU, F. Contribu ii la studiul curgerii eterogene prin medii
poroase neomogene la scara micro, Tez de
doctorat, Ploieti, 1984.
FATT, I. The Network Model of Porous Media, Trans AIME,
vol. 207, 1956.
SINGHAL, A.C. and
SOMERTON W.H.:
Quantitative Modelling of Immiscible Displace-ment
in Porous Media, Rev. IFP, nov.-dec. 1977.
SIMON, R., and
KESLEY, F.J.
The Use of Capillary Tube Network in Reservoir
Performance Studies, SPE Jour. June, 1971.
DULLIEN, F.A.L. et.al. Modelling Transport Phenomena in Porous Media
by Network Consisting of Non-Uniform Capillaries,
SPE paper no. 6191, 1976.
SINGHAL, A.C., and
SOMERTON, W.H.
Quantitative Modelling of Immiscible Displacement
in Porous Media, Jour. of Can. Pet. Tech., Jul.-Sett.,
1977.
WELLINGTON, S.L., and
VINEGAR, H.J.
X-Ray Computerized tomography, Jour. Of. Pety.
Tech., Aug. 1987, p.885.
PURCELL, W.: Capillary Pressure, Their Measurement Using
Mercury and the Calculation of Permeability
Therefore, Trans AIME, vol. 186, 1949.
DULLIEN,F.A.L., and
MEHTA,P.N.
Particle and Pore (Void) Size Distribution
Determinated by Photomicrographic Methods,
Powder Tech., nr. 5, 1971/1972.
265
DULLIEN F.A.L. et.al. A Relationship between Pore Structure and
Residual Oil Saturation in Tertiary Surfactant
Floods, SPE Jour., Aug. 1972.
MINESCU, F. i SOARE, E. Noi posibilit i de caracterizare a neuniformit ii
mediilor poroase, Mine, Petrol i Gaze, 1, 1987.
VAN GOLF-RACHT, T.D. Fundamentals of Fractured Reservoir Engineering,
Elsevier Sci. Publ., 1982.
MINESCU, F. Fizica z c mintelor de hidrocarburi , vol. I., Ed. Univ.
Ploieti, 1994.
POPA, C.W.: Teza de doctorat, Ploieti, 1986.
CERNICA J.N. Geotechnical Engineering, CBS College Publ., New
York, 1982.
LANGNES, L.L.,
ROBERTSON, J.O., and
CHILINGAR, G.V.
Secondary Recovery and Carbonate Reservoirs,
Elsevier Publ.Co, New York, 1972.
CLARIDGE, E.L. Discussion of the Use of Capillary Tube Networks in
Reservoir Performance Studies, SPE Jour., Aug.
1972.
PRITCHETT, W.C. Physical Properties of Shales and Possible Origin of
High Pressures, SPE Jour., Aug. 1980, p.341.
TEMPLETON, C.C. A Study of Displacement in Microscopic Capillaries,
Trans AIME, vol. 190, 1950, p.122.
CHRISTENSON,H.K.,
ISRAELACHVILI, J.N.,
and PASHLEY, R.M.
Properties of Capillary Fluids at The Microscopic
Level, SPE Res. Eng., May. 1987, p. 155.
CRE U, I. Hidraulic general i subteran , EDP, Buc.
MINESCU, F. i SOARE, A. Curgerea omogen prin microcanale capilare, Mine,
Petrol i Gaze, vol. 37, nr.7, 1985, p. 345.
OROVEANU, T. Mecanica fluidelor vscoase, Ed. Acad, Buc.1957.
IONESCU, GH. Introducere n hidraulic, Ed. Tehnic , Buc. 1977.
ONEILL, M.E. The resistence of Steady Parallel Viscous Flow
Produced Small-Scale Boundary Irregularities, Che.
Eng. Sci., vol. 25, 1970, p.112.
MINESCU, F. i STAN, AL.D. Asupra curgerii omogene n canala capilare, Mine,
Petrol i Gaze, vol. 35, nr. 8, 1984, p. 399.
MARK, P.W., LAKE, L.W.,
and SCHECHTER, R.S.
Description of Chemical Precipitation Mechanisms
and their Role in Formation Damage During
Stimulation by Hydrofluoric Acid, SPE Paper nr.
10625, 1982.
GDANSKI, R. AlCl3 Retards HF Acid for More Effective
Stimulations, Oil & Gas Jour., 28 Oct., 1985.
MACOVEI, N. Forajul sondelor 2 Echipamente de foraj, Ed. Univ.
Ploieti, 1996
SMITH, C.R., TRACY, G.W.,
and FARRAR, R.L.
Applied Reservoir Engineering, vol. 1, OGGI Publ,
Tulsa, 1992.
WHITEBAY, L.E. Improved Coring and Core-Handling Procedures for
the Unconsolidated Sands of Green Canyon Area,
SPE Paper no. 15385, 1986.
MINESCU, F. i SOARE, E. Ingineria z c mintelor de hidrocarburi , vol. I., Ed
tehnic , Buc. 1980
FILSHTINSKY, M., New Tools Improve the Economics of Coring, SPE
Paper no. 12092, 1983.
266
AUMANN,J.T., and
QUINN,J.
HYLAND, C.R. Pressure Coring An Oilfield Tool, SPE Paper no.
12093, 1983.
BABSKOW, A.
i M LUREANU, I.
Geofizic , vol. II, Geofizic de sond , Ed. Imprimex,
Ploieti, 1995.
SOARE, A. i BRATU, C. Cercetarea hidrodinamic a z c mintelor de
hidrocarburi, Ed. Tehnic , Buc., 1987.
VAN DER KNAAP, W. Nonlinear Behavior of Elastic Porous Media, Trans.
AIME, vol. 216, 1959, p. 179.
JONES, S.C. Two-Point Determination of Permeability and PV vs.
Net Confining Stress, SPE Paper no. 15380, 1986.
LORENZ, J.C. Stress-Sensitive Reservoirs, Jour. of Pet. Tech.,
January, 1999.
SCOTT, T.E., ZAMAN, M.M.,
and ROEGIERS, J-C.
Accoustic-Velocity Signatures Associated with
Rock-Deformation Processes, Jour. of Pet. Tech.,
June, 1998, p. 70.
LEE, S.H., DURLOFSKY, L.J.,
LOUGH, M.F.,
and CHEN, W.H.
Finite Difference Simulation of Geologically
Complex Reservoirs With Tensor Permeabilities,
SPE Reservoir Evaluation & Engineering, Dec. 1998,
p. 567.
MINESCU, F. Chemical Flooding, Ed. Univ. Petrol-Gaze Ploieti,
1996.
SNEIDER, R.M. and
ERICKSON, J.W.
Rock Types, Depositional History, and Diagenetic
Effects, Icishak Reservoir, Prudhoe Bay Field, SPE
Res. Eng., Feb. 1997, p.23.
NIGH, E., and TAYLOR, M. P-KTM-Wellsite Determination of Porosity and
Permeability Using Drilled Cuttings, CWLS Jour.,
vol.13, 1984.
SANTARELLI, F.J., et.al.
Formation Evaluation From Logging on Cuttings,
SPE Res. Eval, & Eng., June, 1998, p. 238.
MACOVEI, N. Forajul sondelor 3 Tubarea i cimentarea
sondelor, Ed. Univ. Ploieti, 1998.
VERNESCU, A.. Mecanica z c mintelor petrolifere , Ed. Tehnic ,
1966.
GEORGESCU, I., PETREA, I.
I BORAN, D.
Fizica st rii lichide , EDP, Buc. 1978.
ISRAELASHVILI, J.N. Intermolecular and Surface Forces, Academic
Press, ed. V, London, 1995.
STEIGER, R.P., and
LEUNG, P.K.
Quantitative determination of the mechanical
properties of shales, SPE Dril.Eng., vol.27, 1992,
p.181.
DURAND, C., FORSANS, T.,
RUFFET, C, ONAISI, A.,
and
AUDIBERT, A.
Influence of Clays on Borehole Stability-A Literature
Survey, Revue de LInstitute Francais de Petrole,
vol. 50, nr.2, 1995, p. 187.
TOURET, O., PONS, C.-H.,
TESSIER, D., and TARDY,
Y.
Etude de la repartition le leau dans les argiles
saturees Mg2+ au fort teneur de leau, Clay
minerals, vol. 25, 1990, p. 217.
PRC L BESCU, I. Proiectarea exploat rii z c mintelor de
hidrocarburi, EDP, Buc. 1966
NISTOR, I. Proiectarea exploat rii z c mintelor de
267
hidrocarburi, Ed. Univ. Ploieti, 1998.
SVORONOS, P. i OLTEAN, I. Proiectarea exploat rii z c mintelor de gaze , Ed.
Tehnic , Buc. 1979.
VIZIKA, O.,
and LOMBARD, J.-M.
Wettability and Spreading-Two Key Parameters in
Oil Recovery With Three-Phase Gravity Drainage,
SPE Res.Eng., Feb. 1986, p.54.
BRETSZNAJDER, S. Prediction of Transport and Other Physical
Properties of Fluids, Widawnictwa Naukowo-
Techniczne, Warsaw,1971.
DONALDSON, E.C. .a. Enhanced Oil Recovery, Elsevier, vol. II.
London,1989.
ADAMSON, A.W. Phisical Chemistry of Surfaces, Intersc.Publ.,
Easton, 1960.
MANOLESCU, G. Sur la stabilit des mnisques sparant deux
fluides immiscibles dans des tubes cylindriques
verticaux en conditions statiques, Rev. des
sciences techniques, Mecanique applique, Acad.
Rom., tom 10, no.1, 1965.
JONES. F.G.: A Laboratory Study of the Effects of Confining
Pressure of Ffacture Flow and Storage Capacity in
Carbonate Rocks, Jour. of Pet. Tech., Jan. 1975,
p.21.
93. MUSKAT, M.: Physical Principles of Oil Production, New York Graw
Hill Book. Co., 1949.
MANOLESCU, G. i
SOARE, E.
Unity of the Nature of the Relative Permeability
Curves in Relation with the Different Wetting Fluid
Phases of a Porous Medium and Possibility of Their
Analitical Expression, Revue de geologie et
geographie, tom VI, nr. 2, 1962.
THOMAS, D.C.,
and PUGH, V.J.
A Statistical Analysis of the Accuracy and
Reproductibility of Standard Core Analysis, paper
SCA 8701, presented at The Society of Core
Analysis Ann. Tech. Conf, Tallas, Texas, 1987.
LI, K., and
FIROOZABADI, A.
Modelling of Gas-Condensate Relative
permeabilities and the Wettability Effect, RER Inst.
1997.
HALL, A.C., COLLINS, S.H.,
and MELROSE, J.C.
Stability of Aqueous Film in Athabasca Tar Sand,
SPE nr. 10626/1992.
CALHOUN JR.,J.C. Fundamentals of Reservoir Engineering, Univ. of
Oklahoma Press, 1955.
KATZ, D.L. Possibility of Secondary Recovery for the Oklahoma
City Wilcox Sands, Trans. AIMI, vol. 146, 1942,
pp.28-53.
AMOTT, E. Observations Relating to the Wettability of Porous
Rocks, Trans AIME vol. 216, 1959, PP 156-162.
BOBEK, J.E., DENEKAS,
M.O., and MATTAX C.C.
Reservoir Rock Wettability Its Significance and
Evaluation,Trans AIME, vol 213, 1958, pp. 86.
DONALDSON,E.C.,THOMAS
R.D., and LORENTZ,
P.B.
Wettability determination andits effect on Recovery
efficiency, SPEJ, March, 1969, p. 13-20.
CUIEC, L. Determination de la mouillabilit dun echantillon
de roche rservoir, Rev. IFP, sept.-oct. 1973.
ANDERSON, W.C. Wettability Literature Survay. Part.1-Rock/Oil/Brine
interaction, and the Effects of Core Handling on
268
Wettability, JPT, Oct. 1986.
ANDERSON, W.C. Wettability Literature Survay. Part 2-Wettability
Measurement, JPT, Nov. 1986.
ANDERSON, W.C. Wettability Literature Survay. Part 4-The Effect of
Wettability on Capillary Pressure, SPE Paper no.
15271.
MINESCU, F. Studiul capacit ii rocilor colectoare din unele
z c minte din Romnia , Buletinul IPG, Ploieti,
1990.
MCCAFFERY, F.G. Measurement of Interfacial Tensions and Contact
Angles at high Temperature and Pressure, JCPT, Jul-
Aug. 1972.
BROWN, J.H., and
FATT, I.
Measurement of Fractional wettability of Oil Field
Tocks by the Nuclear Magnetic Relaxation Method,
Trans AIME, vol.207, 1957, p. 262.
RICHARDSON,J.C.,
PERKINS,F.M.,
and OSOBA, F.S.
Difference in Behavior of Fresh and Aged East
Texas Woodbine Cores, Trans AIME, vol. 204, 1955,
p. 86.
MIDDLETON, M.F.,
and PAZSIT, I.
Neutron Radiography- A Technique to Support
Reservoir Analysis, Exploration Geophysics, vol. 29,
1998, p.592.
WANG, R. ET AL. Simultaneous Messurement of Rock Permeability
and Effective Porosity Using Laser-Polarised Noble
Gas NMR, Dec. 2003, for submission to Phisical
Rewiew.
MACKAY, E.J. ET AL. The Importance of Interfacial Tension on Fluid
Distribution During Depressurization, SPE Reservoir
Engineering, October 1998, p. 408.
MCDOUGALL, S.R.
and SORBIE, K.S.
The impact of Wettability on Waterflooding-Pore
Scale Simulation, SPE Reservoir Engineering,
August 1995.
LI, K., and
FIROZABADI, A.
Wettabitity change to Gas-Wetness in Porous
Media, Intl. Symposium of Society of Core Analysts,
Hague, 1998.
ANDERSON, W.C. Wettability Literature Survay. Part 6-The effects of
Wettability on Warerflooding , JPT, Dec. 1987.
JENINGS,H.Y.JR. Surface Properties of Natural and Synthetic Popous
Media, Prod. Monthly, March 1957, p.22.
LAKE, L.W. Enhance Oil Recovery, Prentice Hall, New Jersey,
1989.
HIRASAKI, G.H. Thermodinamics of Thin Films and Three-Phase
Contact Region, Shell Development Co., Huston,
1994.
ROBIN, M.,
and ROSENBERG, E
Wettability Studies at the Pore Level-A New
Approach by Use of Cryo-SEM, SPE Formation
Evaluation, March 1995.
BRAESTER, C. Simultaneous Flow of Immiscible Liquids Through
Porous Media, SPE Journal, Aug, 1972, p.297.
GEORGESCU, O. Mineralogie i petrografie, UPG Ploieti, 2000.
MANOLESCU, G. Fizica Z c mintelor de Hidrocarburi , EDP, Buc.
1964.
KLINKENBERG, L.J. The Permeability of Porous Media to Liquids and
Gases, API Drilling and Production Practice, 1941.
269
JONES, S.C. A Rapid Accurate Unsteady-State Klinkenberg
Permeameter, SPE Journal, vol.12, nr. 5, oct. 1972.
COREY, A.T. The Interrelation Between Gas and Oil Relative
Permeabilities, Producers Monthly, Nov. 1954,
p. 38.
STEGENMEIER, G.L. Mechanisms of Entrapment and Mobilization of Oil
in Porous Media, in Improved Oil Recovery by
Surfactant and Polymer Flooding, Academic Press,
New Yor, 1977.
MCPHEE, C.A., and
ARTHUR, K.G.
Relative Permeability Measurements: An Inter-
Laboratory Comparison, SPE paper no. 28826,
1994.
BUCKLEY, S.E.,
and LEVERETT. M.C.
Mechanism of Fluid Displacement in Sands, Trans
AIME. Vol. 146, 1942.
JOHNSON, E.F.,
BOSSIER, D.P., and
NEUMANN. V.O.
Calculation of Relative Permeability from
Displacement Experiments, Trans AIME vol. 216,
1959, p.281.
GORAN, N. i
IONESCU, G. F.
Creterea recuper rii petrolului , Ed. UPG Ploieti,
2004.
ANEX
Prelevarea i analiza probelor de roc
Caracterizarea mediului solid al z c mintelor de hidrocarburi necesit un
num r sufucient de probe de roc . Rezultate utile se pot ob ine i prin investiga ii
geofizice i hidrodinamice, dar nu pot nlocui dect par ial datele ob inute n mod
direct pe probe de roc . ntre cercetarea direct (eantioane de roc ) i cea
indirect (geofizic , cercetarea hidrodinamic ) exist un raport de
complementaritate i nu unul de substitu ie.
Probele de roc se pot ob ine n patru moduri: prin carotajul rotativ
continuu sau intermitent, prin carotajul lateral, prin carotajul cu instrument
introdus cu cablu i din detritusul transportat de fluidul de foraj la suprafa .
Carotajul rotativ conven ional se realizeaz cu instrumente speciale,
denumite carotiere. Exist numeroase tipuri constructive de carotiere [60]. n
procesul de dislocare a rocii, carota vine n contact direct cu fluidul de foraj. Se
produn dou dezechilibre mai importante n cursul acestui contact: primul este
rezultatul diferen ei de presiune dintre fluidele con inute de roc i fluidul de
foraj; al doilea este legat de interac iunea fizico-chimic dintre roc i fluidul de
foraj. Consecin a acestor dezechilibre este modificarea st rii de satura ie a
carotei, concomitent cu alterarea capacit ii de udare i, eventual, schimbul ionic
270
i hidratarea suplimentar a mineralelor argiloase. Sunt mai mul i factori care
influen eaz aceste procese: diferen a dintre presiunea de z c mnt i presiunea
fluidului de foraj, natura fluidului de foraj (este foarte important dac este pe baz
de ap sau pe baz de produse petroliere), permeabilitatea rocii i capacitatea de
udare a ei, natura fluidelor de z c mnt, timpul de contact, adncimea
z c mntului (presiunea, temperatura) etc. Dintre factorii men iona i, cel mai
important este diferen a dintre presiunea din carot i cea din sond . Este
preferabil ca ea s aib o valoare minim , dar care s asigure securitatea
forajului. Cazul ideal este acela al forajului la echilibru, cnd cele dou presiuni
sunt aproape egale.
Pentru a eviden ia sensul n care se produc diversele transform ri
determinate de dezechilobrele amintite, vor fi prezentate cteva situa ii.
In cazul unei gresii udate preferen ial de ap , saturat cu i ei uor i cu
ap la satura ia ireductibil , S a, la o presiune superioar presiunii de satura ie
(gazele lipsesc),. n cursul opera iei de carotare, presiunea din interiorul probei va
crete de la presiunea de z c mnt la presiunea dat de coloana de fluid de foraj
din sond (mai mare dect presiunea hidrostatic cu valoarea c derilor de
presiune din spa iul ineler din spatele pr jinilor de foraj). Temperatura scade pu in
datorit circula iei fluidului de foraj (v. [63], p. 12). Pe m sur ce se realizeaz
carotajul, fa a carotei ac ioneaz ca un filtru, rezultnd un lichid care se numete
filtrat. n cazul de fa , o solu ie apoas care invadeaz proba de roc . Astfel, se
realizeaz o sp lare a probei, n urma c reia satura ia n i ei sacde de la Sti = 1
Sa la Str, adic la o satura ie rezidual n i ei. Valori posibile pentru satura iile
men ionate sunt: Sa = 30%, Sti = 70% i Str = 15%. Aceste valori nu reprezint
valori medii sau de frecven maxim , ci numai valori care stabilesc o orientare
asupra ordinului de m rime. Limitele de varia ie sunt foarte largi. Ca tendin ,
poate fi men ionat faptul c satura ia rezidual n i ei este cu att mai mare cu
ct i eiul este mai greu, iar permeabilitatea este mai mic (Problema este de
departe mai complex i depinde de mul i factori, par ial men iona i mai sus).
Dup terminarea carot rii i desprinderea probei, pe m sur ce proba este
extras , presiunea i temperatura scad, pn la valorile de la suprafa . Gazele
ies din solu ie, dezlocuind o parte din lichide, care sunt eliminate din prob .
Contrac ia termic a lichidelor i sc derea volumului i eiului datorit ieirii
gazelor din solu ie limiteaz , dar ntr-o m sur mic , eliminarea lichidelor din
carot . Satura ia n ap se reduce n mod drastic. O valoare posibil ar fi jum tate
din valoarea ini ial (n.b. nu exist o regul i nici o posibilitate concret de
evaluare a acestei sc deri). Rezumnd, se poate spune c , odat adus la
suprafa , carota con ine ap , i ei i gaze n propor ii variate.
Se consider aceeai gresie luat n discu ie mai sus, dar fluidul de foraj
este pe baz de produse petroliere. Procesul va fi diferit. Starea ini ial de
satura ie este aceeai. Filtratul este un produs petrolier, spre exemplu motorin ,
i nu ap . Procesul de dezlocuire va exista, f r a afecta satura ia n ap . i eiul
i filtratul avnd aceeai natur , vor fi considerate mpreun , cu observa ia c
acest i ei are o alt compozi ie. n aceste condi ii, starea de satura ie dup
carotare este aceeai cu cea de dinainea carot rii, adic starea ini ial de
satura ie. Prin aducerea la suprafa , se produce acelai tip de transform ri
descrise mai sus. Cu o oarecare aproxima ie (prin neglijarea contrac iei termice i
a efectului ieirii gazelor din ap ), se poate spune c satura i n ap se conserv .
La cele dou exemple discutate mai sus pot fi ad ugate multe altele. Nu
vor fi trecute n revist toate situa iile posibile. Scopul exemplelor a fost acela de
271
a ar ta faptul c starea de satura ie a rocii din z c mnt difer , ntr-o m sur mai
mare sau mai mic , de starea de satura ie a carotelor ob inute prin metoda
conven ional .
Carotajul rotativ conven ional se aplic cu rezultate bune, din punct de
vedere al conserv rii integrit ii i formei probei, la rocile consolidate nefisurate.
Pentru recoltarea carotelor de roc neconsolidat este necesar c ptuirea
tubului carotierei c un manon de cauciuc, de policlorur de vinil sau din fibre de
sticl . Carotierele moderne [62] sunt prev zute i cu un dispozitiv de blocare a
carotei pentru a evita riscul pierderii par iale prin scurgere a nisipului din
manon.
Mai dificil este recoltarea probelor de roc fisurat . Este de la sine n eles
c o carot care intercepteaz una sau mai multe fisuri va con ine zone de
discontinuitate asupra c rora nu exist nici un fel de control. Un instrument
modern de carotaj pentru astfel de roci a fost realizat de Filshtinsky .a. [64].
Acest instrument este prev zut cu un dispozitiv de compresiune radial care face
imposibil dep rtarea fragmentrlor de carot ntre ele, in interiorul tubului
carotierei. Dispozitivul const dintr-o sit din srm de form cilindric prin care
avanseaz , for at, carota. El ac ioneaz asemenea cursei chinezeti pentru deget:
cnd este comprimat i m rete diametrul, permi nd p trunderea cu uurin a
obiectului (n cazul de fa a carotei), iar cnd este ntins , i micoreaz
diametrul, ncorsetnd obiectul.
Colectarea probelor de roc prin foraj rotativ, n toate cele trei variante
descrise, are marele dezavantaj c , datorit prezen ei gazelor, starea de satura ie
de la adncimea de colectare se altereaz prin transferul ei la suprafa . Pentru
conservarea st rii de satura ie este necesar men inerea presiunii de la locul
colect rii. Pentru acest lucru au fost puse la punct dispozitive speciale, n diferite
variante, unul dintre cele mai noi fiind descris de Hyland n [65]. Carotajul sub
presiune parcurge patru pai. (1) Carotajul propriu-zis decurge la fel ca cel
conven ional. (2) Izolarea probei n tubul carotierei prin nchiderea simultan a
unei supape superioare i a alteia inferioare. n felul acesta tubul carotierei se
transform ntr-un vas de presiune. (3) Fluidul din spa iul inelar al carotierei se
nlociuete, prin dezlocuire, cu un agent frigorific. (4) Proba se r cete pn la
nghe area fluiduelor din carot i din vasul de presiune i se transport , ca atare,
n laborator. Procedura de dezghe are este destul de complicat i nu va fi
descris aici. n ansamblu, metoda este foarte costisitoare. O alternativ mai
ieftin este folosirea unui mediu poros, de consisten a unui burete n interiorul
carotierei. Acesta preia fluidele eliminate din carot la extragere. Fluidele din
burete sunt extrase n laborator, mpreun cu fluidele din roc . Printr-un calcul de
bilan material se reconstituie starea de satura ie din momentul termin rii
carot rii.
Probele laterale sunt extrase cu dispozitive speciale din gaura de sond
deja existent . Dispozitivul este prev zut cu 30-50 de camere de colectere (mici
cilindri metalici) care sunt ac ionate ca nite gloan e prin aprindere electric . n
momentul exploziei, tubul se nfige n peretele g urii de sond , de unde smulge o
prob de roc . Colectarea se face succesiv, de la adncimi bine determinate. Se
pot folosi, pentru micorarea costului, dou dispozitive n tandem.
De obicei, colectarea probelor laterale se face n urma carotajelor
geofizice, permi nd o bun corelare ntre cele dou metode de investiga ie.
Carotele mecanice au costuri ridicate datorit complexit ii procedeelor de
prelevare i, mai ales, datorit creterii costului for rii sondei n ansamblul s u,
272
carotajul fiind mai lent dect forajul, dar au o valoare inestimabil prin importan a
parametrilor determina i pe probele de roc . De aceea, inventarierea corect ,
conservarea adecvat i transportul ngrijit de la locul de recoltare n laborator
sunt opera ii ce trebuie executate cu mare responsabilitate. Pierderea identit ii
sau alterarea propriet ilor carotelor mecanice este irecuperabil . Probele extrase
din alte sonde de pe acelai z c mnt pot fi foarte diferite datorit varia iilor de
litofacies, foarte frecvente.
Dup inventariere i nregistrare (dat , sond , adncime), probele de roc
trebuie protejate pentru e evita transferul de fluide cu mediul nconjur tor,
precum i pentru mpiedicarea unor transform ri chimice, datorate, n special,
oxigenului din atmosfer . Protejarea se face cu un nveli de parafin , cu hrtie
cerat , folie de polietilen sau folie de aluminiu. Cnd transportul se face la mare
distan , cum este cazul sondelor marine, protec ia trebuie s fie multipl . O
aten ie special trebuie acordat probelor carbonatice care prezint caverne.
Acestea trebuie fotografiate i, pe ct este posibil, conservate.
Manipularea neglijent a carotelor poate provoca transform ri mecanice
(sf rmare, fisurare etc.) care modific propriet ile rocii respective.
Una din opera iile dificile asupra carotelor mecanice este selectarea
fragmentelor pentru analiz , astfel nct aceste probe s fie reprezentative. Nu
exist criterii de selec ie obiective. Experien a operatorului este de maxim
importan . n definitiv, propriet ila care vor fi atribuite rocii de z c mnt nu
sunt altele dect cele determinate pe fragmentele selectate. Pentru a fi ct mai
corect , selec ia trebuie precedat de descrierea litilogic a carotei extrase, pe
toat lungimea sa.
n ceea ce privete prelevarea carotelor mecanice, este bine s fie aplicat
urm toarea regul : s fie extrase attea carote cte permit fondurile financiare
alocate. Contradic ia dintre tendin a de sc dere a costului for rii sondei i
necesitatea ob inerii unor informa ii ct mai complete asupra z c mntului care
s permit o conducere optim a procesului de exploatare ar trebui solu ionat n
favoarea celei de a doua. Din p cate, nu sa ntmpl totdeauna n acest fel.
Informa ii pre ioase i, n acelai timp, mult mai ieftine se ob in din probele
de sit , adic din sp rturile de roc transportate de fluidul de foraj la suprafa i
separate de sitele vibratoare prin care trece fluidul. Printr-un calcul destul de
simplu, cunoscnd viteze de ascensiune, se poate calcula adncimea de la care
provin probele de roc .
Ceva mai dificil este determinarea propriet ilor fizice, dat fiind
dimensiunea redus a fragmentelor. Au fost, totui, concepute aparate i metode
speciale n acest scop [75].
Un avantaj major al probelor de sit este disponibilitatea imediat , chiar n
cursul for rii forma iunilor productive. Recent [76], a fost pus la punct o tehnic
foarte interesant de a pune n eviden propriet ile rocilor traversate. Aceast
tehnic se bazeaz pe ob inerea informa iilor geofizice cu ajutorul instrumentelor
intercalate n garnitura de foraj i coroborarea lor cu rezultatelor m sur torilor pe
probele de roc (porozitate, permeabilitate) executate n antier. n acest fel, se
pot stabili n mod operativ intervalele care vor fi perforate, se poate alege
traiectul g urii de sond prin zona cea mai favorabil n cazul forajului orizontal
.a.
273
274
SUBTRAVERSARE RAu VEDEA
CU TREI CONDUCTE
PROIECT NR.: 100/3149 Et.1
FAZA: PT + DE + CS
- MEMORIU DE PREZENTARE -
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CLIENT: O.M.V. PETROM S.A.
ASSET III-MUNTENIA VEST
-2011-
- - - - - - - -- -- - - - -
SUBTRAVERSARE RAU VEDEA
CU TREI CONDUCTE
PROIECT NR. : 100/3149 Et.1
FAZA:PT+ DE+ CS
Rev.
nr. Data Descriere
o 06.2011 Emis pentru avizare
Lucrarea este in conformitate cu condi1iile din
contractu I de proiectare ~i respecta
reglementarile in vigoare.
Orice observa1ie cu privire la calitatea
proiectului va face referire la Proces-verbal
de analiza - validare nr. din ................
Solu1ii1etehnice ~i economice cuprinse in
prezenta documenta1ie sunt proprietate a
"PETROST AR" S.A. ~i pot fi utilizate
numai in scopul prevazut in contract.
Documenta1ia nu poate fi reprodusa fara
acordul scris al "PETROSTAR" S.A.
Serviciul Edi1ie,
ing.spanuR~
-- - -
~~ PETROSTARS.A. COMPANIE DE CERCETARE, INGINERIE TEHNOLOGICA $1
PROIECTARE
PETROSTARS.A. PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVA DE PETROL $1 GAZE
P-ROIECTNR.-;-1o'o /3149-ET.1 FAZA:PT+DE+CS .
SUBTRAVERSARE RAU VEDEA CU TREI CONDUCTE
MEMORIU DE PREZENT ARE
CAPITOLUL 1 - DATE GENERALE
1.1. DENUMIRE PROIECT: SUBTRAVERSARE RAU VEDEA CU TREI CONDUCTE
1.2. COD DE IDENTIFICARE 100/3149 et.1
1.3. AMPLASAMENT : Localitatea Icoana , judo Olt si Localitatea Barla judo Arges
CAP 2 - TITULAR
2.1. TITULAR
S.C. OMV PETROM S.A. -ASSET III MUNTENIA VEST, eu sediul in judetul
Arges, loealitatea Pitesti, str. B-dul I.C. BRATIANU nr. 52-54, telefon 0248630320, fax.
0248/211559
2.2. PROIECTANT
. S.C. PETROSTAR S.A. PLOIE$TI B.dul Bueure~tinr. 37, PO 13 - 5 Loealitatea
Ploie~ti, 100680, Romania Telefon : 0244/513777; 0244/575963
CAP. 3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Doeumentatia a fost elaborata in eonformitate eu "SoR -for Enginering and Planing
anexat eomenzii de proieetare ~i emisa de O.MV.PETROM S.A. , ASSET III MUNTENIA
VEST ~i pe baza planurilor topografiee ~i a referatelor de studii geotehniee si de studii
hidrologie anexate la luerare
3.1. NECESITATEA $1OPORTUNITATEA INVESTITIEI
Pentru transportul produetiei de titei de la Pareul 8 leoana la Tank Farm L.A.C.T
Badesti, pentru transportul apei sarate de la statia de injeetie Badesti la Pare 13 Badesti si
pentru transportul apei sarate de la statia de injeetie Badesti la sonda 1008 , eonduetele
aflate in funetiune , datorita uzurii in timp prezinta nesiguranta in exploatare prin aparitia de
sparturi repetate . Pentru eliminare aeestor sparturi si totodata a eliminarii poluarii in zona
si a eontaminarii raului Vedea eu produse petroliere ,s-a hotarat inloeuirea eelor trei
eonduete existente eu eonduete noLObieetul luerarii "Subtraversare rau Vedea" il
reprezinta traversarea ,eu eele trei eonduete precizate mai sus , a raului Vedea in
seetiunea precizata pe planul de ineadrare in zona si pe planurile de situatie si montaj
conducte.
- - - --
3.2. AMPLASAREA INVESTITSTIEI
Subtraversarea raului Vedea cu cele trei conducte de transport apa sarata de
injectie si transport titei , se va executa pe teritoriullocalitatii Badesti-Bai, com. Barla din
judoArges ,cat si pe teritoriullocalitatii Icoana din judoOlt , vadul raului Vedea fiind granita
intre cele doua judete.
Accesul pe cele doua maluri ale raului Vedea ,in zona unde se vor realiza lucrarile
de subtraversare, se poate asigura de pe drumurile de exploatare existente in zona.
Precizam ca traseul de conducte ales pentru subtraversare are 0 lungime de 150 m
intr-o zona libera de alte construct.ii, fara intersect,ii cu cai de acces.
Sectiunea de traversare a raului Vedea cu fascicolul de conducte specificat mai sus
este situata la cca. 650 m amonte de confluenta cu paraul Cotmeana, respectiv, la cca.
0,9 km sud-vest de localitatea Bade~ti, la limita administrativa dintre judetele Arge~ ~i all.
3.3. REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI
Regimul juridic al terenului pe care se va realiza investitia "SUBTRAVERSARERAU
VEDEACUTREICONDUCTE"extravilan si apartine de :
Primaria comunei Barla ,jud Arges;
Primaria comunei Icoana , jud Olt
Apele Romane.
Suprafata ocupata pentru realizarea lucrarilor de constructii - montaj a celor trei
conducte este de 4763 m 2 compusa din:
4751 m2inchiriata pe perioada lucrarilor de de constructii - montaj
12 m2scoatere definitiva.
3.4. SUPRAF AT,A DE TEREN
Regimul economic al suprafetei de 4751 m2care va fi inchiriata temporar este:
-1615 m2 neproductiv (pa~une) - fiind propietar Consiliul Local al comunei Barla
,Jud.Arges,
-1989 m2 neproductiv (pa~une) - fiind propietar Consiliul Local al comunei Icoana
Jud.Olt,
- 1153 m2neproductiv - fiind propietar Apele Romane
- 12 m2neproductiv - scoatere definitiva .
3.5. DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE REALIZARIl INVESTITEI
Conform datelor de proiectare, conductele ce vor subtraversa raul Vedea vor asigura
urmatoriiparametri de functionare:
1)-ConduCta de transport titei de la Pare 8 leoana la Tank Farm LACTBadesti:
Diametrulconductei 04"(114,30 mm) i 0 lungime de 150 m:
Debit de titei 6 mc/h
Presiunea maxima de lucru: 15 bar;
Presiunea de proiectare: 25 bar
Temperatura lichiduluiestimata: 25C
2)-Condueta de injeetie apa sarata de la Statia de Injeetie Badesti - la Sonda 1008 :
Diametrul conductei 0 3"(88,9mm) si 0 lungime de 150 m:
Debit de titei 3 mc/h
Presiunea maxima de lucru: 50 bar;
Presiunea de proiectare: 55 bar
Temperatura lichiduluiestimata: 25C
3)-Condueta de injeetie apa sarata de la Statia de Injeetie Badesti - la Pare 13
Badesti:
Diametrul conductei 04"(114,30 mm) si 0 lungime de 150 m:
Debit de titei 5 mc/h
Presiunea maxima de lucru: 50 bar;
Presiunea de proiectare: 55 bar
Temperatura lichiduluiestimata: 25C
Alegerea materialului pentru realizarea celor trei conducte se va face conform
cerintelor Petrom precizate in "Buried pipelines construction services. Part C-Technical
specifications" , respectiv C.1.7-"Specifications of standardized carbon steel line pipes to
be used in construction of buried pipelines", de tipul HFW-cu sudura, conform SR EN
10208/2:2009. Materialul tevii este L245 NB. Teava va fi preizolata cu polietilena
extrudata, conform DIN 60370.
3.5.1SUBTRAVERSARE RAu VEDEA
Pentru traversarea raului Vedea cu cele trei conducte care fac obiectul temei de
proiectare, , reprezentantul PETROMdin cadrul Departamentului Inginerie &Proiecte
Directia Proiecte PPP Verification a solicitat ca varianta constructiva traversarea prin foraj
dirijat. Aceasta modalitate de subtraversare are un inpact minim asupra zonei in care se
executa investitia ( elimina sapaturile deschise in malurile raului care ar favoriza eroziunea
acestora ).
Tronsoanele proiectate ale conductelor de transport apa sarata de 0 3"si0 4" si de
transport titei 0 4" subtraverseaza raul Vedea prin foraj orizontal dirijat, conform planurilor
de situatie, profillongitudinal ~i montaj conducta ST- 0531, ST- 0532, ST-0533 si a
planurilor de detaliu subtraversare rau Vedea ST-0534, ST-0535, ST- 0536.
Lucrarile de foraj se vor executa cu 0 instalatie spciala pentru foraj dirijat .Aceasta
instalatie este prevazuta cu sistem de circulatie a tluidului de foraj in sistem inchis,format
din haba de circulatie , haba de separare si depozitare a detritusului. Fluidul de foraj ce se
va folosi la saparea prin foraj , este natural format pe baza de bentonita (argila) si apa, ne
fiind un agent de poluare. Pentru executarea forajului se vor executa doua gropi de pozitie
pe ambele maluri ,una de initiere traiect si cealalta de finalizare traiect
Forajul va incepe de pe malul drept catre cel stang, iar lungimea subtraversarii
raului Vedea prin foraj orizontal dirijat va fi de 142 m pentru fiecare conducta in parte.
Adancimea de ingropare a conductelor pe portiunea subtraversarii prin foraj orizontal
dirijat este de 6 mfata de talveg conform planurilor de detaliu de subtraversare.
Conducta de transport titei se va prelungi pe malul stang al raului Vedea pana in
punctul de cuplare cu conducta existenta de PEHD, atingand astfel 0 lungime de 248 m.
Dupa subtraversare prin foraj dirijare conducta de transport titei se va monta pe 0 portiune
de teren prin sant deschis, conform plan ST-0353.
Conducta se va ingropa la adancimea 1,1 m fata de generatoarea superioara
conform recomandarilor din specificatiile Petrom, iar santul va avea adancimea de 1,3 m.
Opera1ia de sapare a ~an1ului va incepe numai dupa:
1. predarea - preluarea amplasamentului de catre proiectant la constructor in
prezenta beneficiarului, pe baza unui proces verbal de predare-primire.
Constructorul are obligatia sa asigure materialele necesare marcarii traseului;
2. realizarea culoarului de lucru;
3. identificarea tuturor traseelor de conducte, cabluri ~i canalizari existente in zona
traseului de conducta proiectata;
4. executia sondajelor pentru stabilirea adancimii de ingropare aconductelor,respectiv
a cablurilor ~i canalizarilor existente;
5. procurare material tubular izolat;
6. transport material tubular (conducta otel, armaturi, fitinguri, flan~e etc.);
7. saparea antului i sprijinirea peretilor unde este cazul;
8. sudarea conductei pe tronsoane i asamblarea lor in fir sau sudarea in fir continuu;
9. verificare calitate cordoane de sudura i emitere certificate de calitate;
1O.lansarea tronsoanelor in ant;
11.intregirea izolatieianticorozive in zona sudurilor;
12.verificarea cu detectorul a continuita,tiiizolat, ieianticorozive;
13.astuparea partiala a traseului conductei cu exceptia imbinarilorsudate;
14.curatarea interioruluiconductei;
15.incercarea de rezistenta hidraulica i inregistrarea pe diagrama a probei;
16.verificarea la etaneitate.
Traseul conductei, in sol slab coeziv, clasa 1 la sol i 4 la praf, a determinat
alegerea profiluluide ant conform TP-002 ia culoaruluide lucru conformTP-005.
Dupa finalizarea forajuluisi tragerea conductelor de pe un mal pe celalalt, fluidude
foraj va fiitransportat de constructor cu vidanja la 0 noua locatie sau in statie de fluide
speciala.. Detritrusulrezultat din procesul de foraj va fiisupus unui proces de separare a
solidelor si apa .Partea solida (pamant)va fiitransportata la groapa ecologica din zona, iar
partea lichidava fiitransportata cu vidanja la statia de epurare a Petromului de la Parc 2
Badesti.
Pe ambele maluri vor fi prevazute gropi de lansare i interceptare a conductelor.
Pentru ca traiectele de gauri de la subtraversare sa nu fie afectate pe timpul
forajuluise impune ca intre conducte pe portiunea subtraversarii sa fie pastrata 0 distanta
de minim5 m.
Tronsoanelede conducte vorfi preizolatecu polietilenaextrudataconformDIN
30670/1991,vor fi protejatecatodicprintr-ungrupde anozide zincsi vor fi legatela
pamant conform STAS 7335/9-88.
Petoatalungimeasubtraversariise va asigurasuplimentar0 izolatiecu benzi
aplicatela rececu suprapunere50%pezonamansoanelortermo-contractile.
Pentruizolareaconductelorin cazde avariea acestorain zonasubtraversariiapei
s-au prevazutrobinetede sectionarepe ambelemaluri,conformdetaliilorA si Bdin fiecare
plande profilsi montajconducta.
Cercetareageotehnicain sectiuneade traversareaa rauluiVedeaa fost efectuata
in perioada23.11.2010i a constatdin:
recunoa~terea geotehnica a amplasamentului in sectiunea de traversare a vaii
rauluiVedea, iar cercetarea antecedentelor terenului nu a evident,iat existent,a unor
zone cu umpluturi, hrube, fundatii ~i constructii dezafectate ~i nici existen1aunor
degradari (fisuri, tasari) ale constructiilor din zona sau aparitia unor fenomene locale
de instabilitate a terenului;
prospectarea terenului pe cele doua maluri ale vaii cu 2 foraje geotehnice, in
sectiunea de traversare a cursului de apa.
Probele de pamant prelevate pe toata adancimea prospectata au fost analizate in
laboratorul geotehnic al PETROSTAR S.A. Ploie~ti si s-a constatat ca terenul in sectiunea
de traversare are 0 stratificatie predominant nisipoasa, cu pietri~mare la mic,
caracteristica depozitelor terasei joase.
Debitele au fost comunicate de Administratia Nationala "ApeIe Romane"- Institutul
National de Hidrologie ~i Gospodarire a Apelor-Bucure~ti, cu scrisoarea nr.
5254/02.12.2010, anexata la prezentul, conform careia:
- Q 1% = 660 m3/s - debit de verificare;
- Q 5% = 380 m3/s - debit de calcul.
Morfologic, cursul de apa prezinta in zona sectiunii de traversare un curs cu meandre
puternice, valea avand malurile asimetrice.
In acest caz, culoarul de lucru are latimea de 12 m, conform plan ST-0353,
latimea ~antului va fi de 0,6 m conform specificatiei precizate.
3.5.2. Cup/area conductei fiJ4" de transport titei
Cuplarea tronsonului proiectat al conductei de transport titei 1214" la conducta de
PEHD (conducta existenta, in functiune), se va realiza prin intermediul unor piese de
trecere metal- PEHD ~i numai dupa analiza fizico-chimica a starii conductei de PEHD.
Cuplarea se va face pe baza unui program stabilit de comun acord intre OMV PETROM
S.A. ASSET III MUNTENIA VEST ~i constructor.
Cuplarea propriu-zisa se va face sub directa supraveghere a reprezentantului OMV,
conform detaliilor punctelor de cuplare 1 si 2 din planul ST-0533.
Programul de cuplare va tine cont de pregatirea conductei existente pentru cuplare,
respectiv de: oprirea pomparii, de scurgerea si recuperarea lichidului de pe conducta, de
spalarea conductei, conform instructiunilor de cuplare prezentate in anexa 12.
3.5.3. Cup/area conducte/or (/J3"s; (/J4" de apa de injectie
Cuplarea conductelor de injectie apa la conductele ce se proiecteaza in paralel de
catre 0 alta firma de inginerie, se va face la limita flansei robinetilor de sectionare prevazuti
la traversarea raului Vedea. Robinetii vor fi protejati in carnine executate conform
standardelor si cerintelor PETROM. Aceste cuplari sunt descrise in detaliile A si B din
planurile de profil si montaj conducte ST-0351 si ST-0352.
Conductele se vor monta ingropat, sub adancimea maxima de inghet, la adancimea
recomandata de specificatiile Petrom - 1,1 m de la generatoarea superioara, iar
subtraversarea se va realiza prin foraj dirijat sub talvegul dat de I.N.M.H pentru zona
subtraversarii .
Tevile se vor imbina prin sudura executata i verificata conform cerintelor din
"C.1.2.-Specification for pipelines welding" i "C.1.3-Specifications for performing
radiograph testing on welding joints".
Volumul de testare prin metode nedistructive a calitatii imbinarilor sudate, pentru
conducta amplasata in clasa 1 de locatie care transporta amestec trifazic, s-a stabilit
conform "C.1.2.-Specification for pipelines welding" cap.6, respectiv:
. toate sudurile se vor examina vizual i dimensional;
. minim 25% din sudurile realizate prin rotirea tevii, executate zilnic, vor fi
selectate aleator de beneficiar sau de reprezentantul acestuia pentru
examinarea cu radiatii penetrante sau ultrasunete;
. 100% din sudurile executate la cuplari i in gropile de pozitie vor fi examinate
cu radiatii penetrante.
Probele de presiune se vor executa conform cerintelor din "C1.4.-Specifications for
hydrostatic pressure tests for pipelines" cap. 3, respectiv:
. Proba de rezistenta cu apa la presiunea 1,2 x Pmaxtimp de minim 6 ore de la
stabilizarea presiunii i egalizarea temperaturii fluidului cu cea a solului;
. Proba de etaneitate cu apa la 0 presiune egala cu Pmaxtimp de minimum 24
de ore de la egalizarea temperaturii fluidului din conducta cu cea a solului.
Izola1iaanticoroziva a conductei se va realiza conform memoriului de specialitate
anexat la proiect .
Cuplarea conductelor i punerea in func1iunea acestora se va face pe baza unui
program stabilit de comun acord intre asset III MUNTENIAVEST i CONSTRUCTOR.
Conductele inlocuite vor ramane pe trasul existent,capetele libere vor fii astupate cu
capace , urmand ca in perioada urmatoare OMV PETROM SA sa ia masuri de
demobilizare a acestorasi predare la REMAT.
CAPITOLUL 4 - SURSE DE POLUANT,I $1 1NSTALA T, II PENTRU
RET,INEREA, EVACUAREA $1 DISPERSIA POLUANT,ILOR iN MEDIU
4.1. PROTECT,IA CALIT AT,II APELOR
Prin folosirea tluidului de foraj pe baza de argila ( fluid natural) se elimina
posibilitatea poluarii apei raului Vedea .
Tntimpul func1ionarii normale, conductele de transport Nei si apa de injectie nu
prezinta pericol de poluare a apelor.
Pentru prevenirea corodarii premature a conductei i apari1iaspargerilor s-au luat
urmatoarele masuri suplimentare :
. prevederea de echipamente/materiale corespunzatoare presiunilor maxime de lucru
i verificarea acestora pe baza calcului de rezisten1a conform normativelor in
vigoare;
. controlul calitatii tevilor; . .
. controlarea imbinarilor sudate prin gamagrafiere;
. izolarea anticorosiva exterioara.
4.2. PROTECT,IA AERULUI
Transportul de lichide prin conductele proiectate nu prezinta surse poten1ialede
poluare a aerului.
Tn timpul realizarii investi1iei singurele emisii in atmosfera sunt cele produse de
motoarele autovehiculelor i utilajelor din dotarea firmei constructoare.
Impactul gazelor de ardere, provenite de la motoarele acestora, asupra aerului
atmosferic, este practic nesemnificativ. Limitarea preventiva a emisiilor din autovehicule se
face prin condi1iiletehnice impuse la omologarea acestora ~i pe toata durata de utilizare a
acestora, prin inspec1ii1etehnice periodice obligatorii.
in condi1iilede func1ionarenormala ~i de respectare a instruc1iunilorde proiectare,
activitatea de transport 1i1ei/apasarata prin conducte nu va afecta factorul de mediu aer.
4.3. PROTECT, IA iMPOTRIVA ZGOMOTULUI $1VIBRAT,IILOR
Conductele de transport 1i1eisi apa de injectie nu prezinta surse de zgomot ~i
vibratii. .
4.4. PROTECT, IA iMPOTRIVA RADIAT,IILOR
Conductele de transport 1i1eisi apa de injectie nu prezinta surse de radia1ie.
4.5. PROTECT. IA SOLULUI SI SUBSOLULUI
Pe timpul executarii lurarilor de sapare a traiectelor de subtraversare cu cele trei
conducte si a montajului conductelor , riscul de poluare a solului si subsolului in zona de
executie a lucrarilor este minim .Pentru evitarea poluarii accidentale a solului si subsolului
in special cu produse petroliere de la utilajele folosite in santier se impune ca inaintea
inceperii activitatii operatorii de pe utilaje sa verifice eventualele sure de poluare si sa Ie
elimine pe cele existente (scapari de carburant pe la conducte de alimentare ,scapari de
ulei de la sistemul hidraulic al utilajelor)
Riscul poluarii solului ~i subsolului in timpul transportul1i1eiului/apade injectie prin
conducte a fost eliminat prin aplicarea urmatoarelor masuri:
. controlul calita1ii 1evii pentru conducte;
. izolarea anticorosiva exterioara a. conductelor;
Modificarile survenite in structura ~i calitatea solului sunt determinate de lucrarile de
construc1ii- montaj efectuate in timpul fazei de execu1iea investi1iei.
in condi1iilede func1ionarenormala ~i de respectare a instruc1iunilorde proiectare,
solul nu va fi afectat de activita1ilede C + Mdin timpul execu1ieiinvesti1iei.
in zonele afectate de lucrarile de construc1ii - montaj se va reface terenulla starea
initiala prin acoperirea gropilor de lucru de pe cele doua maluri si a santului deschis pe
portinea de 120 m la conducta de transport titei , nivelarea stratului vegetal care a fost
depozitat separat la inceperea lucrarilor. prin planta1ie,insamantare si fertilizare a zonei
afectate. .
4.6. PROTECT,IA ECOSISTEMELOR TERESTRE $1 ACVATICE
Eliminarea completa a posibilitatilor de poluare a factorilor de mediu conduce
implicit la eliminarea riscului de afectare a ecosistemelor.
4.7. PROTEC,TIA A$EZARILOR UMANE $1 ALTE OBIECTIVE DE INTERES
PUBLIC
Amplasamentul ales pentru subtraversarea raului Vedea cu trei conducte se afla la
aproximativ 1000 m de zona locuita, iar zona amplasamentului nu este zona de interes
turistic.
4.8. GOSPODARIREA DE$EURILOR
Din procesul de executie a gaurilor pentru montajul conductelor rezulta detritusul
ce este colectat in haba de separare . Dupa separarea celor doua faze (solide si apa)
partea solida este transportata la groapa ecologica unde poate fii folosit ca material de
impermeabilizare, iar apa separata se va transporta la statia de epurare existenta la Parcul
2 Badesti
Din procesul tehnologic de transport titei/apa de injectie nu rezulta de~euri.
4.9. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE $1 PERICULOASE
Tnprocesul tehnologic nu sunt utilizate substante toxice sau periculoase.
CAPITOLUL 5 - PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
5.1. SISTEMUL DE AUTOMONITORIZARE A EMISIILOR $1 A CALITAT, II
FACTORILOR DE MEDIU
Sistemul de monitoring reprezinta un sistem complex de achizitie a datelor privind
calitatea mediului, obtinute pe baza unor masuratori sistematice, de lunga durata, la un
ansamblu de parametri ~i indicatori, cu acoperire spatiala ~i temporala care sa asigure
posibilitatea controlului poluarii.
Pe perioada prevazuta pentru realizarea lucrarilor de executie monitorizarea mediului
are la baza respectarea etapelor prevazute pentru constructia ~i montajul utilajelor ~i
instalatiilor precum ~i evacuarea ~i depozitarea corespunzatoare a de~eurilor rezultate.
CAPITOLUL 6 - ORGANIZAREA DE ~ANTIER
Tn timpul realizarii obiectivului, impactul asupra mediului este pe termen scurt,
temporar, datorita lucrarilor de construc1ii- montaj : amenajare teren, montaj utilaje ~i
instalat,ii.
Pentru realizarea lucrarilor de construc1ii- montaj ce fac obiectul proiectului analizat,
organizarea de santier se va amenaja in cadrul Parcului 2 Badesti care asigura conditii de
racordare cu energie electrica , alimentare cu apa si racordare la sistemul de canalizare al
parcului pentru apa menajera .Pentru grup sanitar constructorul va dota formatia de lucru
cu eel putin doua cabine ecologice ce vor fii vidanjate de cate ori este necesar.
Organizarea de ~antier va fii dotata sa poata asigura conditii optime de lucru si de odihna
pentru 15 - 20 de muncitori Vor fi asigurate locuri de odihna in vagoane dormitor iar
pentru servitul mesei se va folosi vagon cu dotare pentru bucatarie
Pentru organizarea de ~antier in vederea executarii lucrarilor de construc1ii- montaj
se vor realiza :
imprejmuirea zonei de lucru cu panouri metalice si montarea cabinei pentru
paznic;
amenajare de platforme pentru organizarea spa1iilor specifice lucrarilor de
~antier, ~i pentru depozitarea materialelor;
amenajare platforme pentru parcarea utilajelor de construc1ie (buldoexcavator,
excavatoare pe ~enile, autobasculante, macara ) ;
amenajarea de doua grupuri sanitare ecologice pentru muncitori la locul de
munca ;
amenajarea utilita1ilor pentru organizarea de ~antier, respectiv asigurarea
alimentarii cu apa potabila se va face cu dozatoare de apa potabila;
colectarea de~eurilor menajere se va face in pubele ecologice ;
aprovizionarea cu materiale se va efectua in mod e~alonat, func1iede faza de
lucru;
deoarece investitia nu necesita timp lung de executie alimentarea cu combustibil
a utilajelor se va face cu autocisterna eliminanduse depozitul de combustibil si
carburanti
mijloacele de transport ce va deservii santierul pentru aprovizionare va cuprinde
eel putin 2 autocamioane pentru transport materiaIe , 2 lansatoare de conducte ,
o autoutilitara pentru transport muncitoriexcavator si un buldoexcavator.
Autocamioanele vor fi asigurate astfel incat sa nu existe pierderi de material din
acestea ;
depozitarea materialelor de construc1ie~ia solului vegetal decopertat se va face
in zone special amenajate.
6.1. PROTECT,IA CALITAT,II APELOR
Pe perioada de construc1ii ~i montaj, sursele posibile de poluare pentru apele
subterane si de suprafata sunt :
depozitarea necontrolata a de~eurilor ;
scurgeri de uleiuri~icarburan1ipe timpulfunc1ionariiutilajelornecesare lucrarilor
de montaj.
Apa utilizata la probele de presiune se va capta in habe, dupa care va fi
transportata la sta1iade injec1ieBadesti.
in situa1ia respectarii etapelor privind construc1ia ~i montajul conductelor ~i a
programului de control pe faze de execu1ie apele subterane si de suprafata din zona
amplasamentului nu vor fi afectate.
6.2. PROTECT, IAAERULUI
Pe perioada realizarii lucrarilor de construc1ii - montaj sursele poten1ialede poluare a
aerului sunt reprezentate de motoarele autovehiculelor necesare realizarii lucrarilor.
intrucat func1ionarea motoarelor autovehiculelor utilizate pentru execu1ie este
intermitenta ~i pe 0 perioada redusa de timp, poluarea produsa de aceste surse mobile
este nesemnificativa.
6.3. PROTECTIA iMPOTRIV A ZGOMOTULUI $1VIBRA TIILOR
in timpul perioadei de construc1ie
reprezentate de utilajele specifice de
transport, etc.).
~i montaj sursele de zgomot ~i vibra1ii sunt
lucru (excavator, buldozer, autocamioane de
6.4. PROTECT,IA iMPOTRIV A RADIA T,IILOR
Controlul imbinarilor sudate se realizate prin gamagrafiere, opera1ie realizata de un
laborator specializat echipat corespunzator ~i se va interzice apropierea oricarei persoane
straine in zona.
6.5.PROTECTIA, SOLULUI $1 SUBSOLULUI
Cauzele poten1iale de poluare pentru factoruI de mediu sol pe perioada de execu1ie a
lucrarilor de construc1ii - montaj sunt reprezentate de :
depozitarea necontrolata a de~eurilor rezultate ;
scurgeri de ulei ~i carburan1i in timpul func1ionarii utilajelornecesare lucrarilor de
montaj conducte.
in situa1iarespectarii prevederilor proiectului privind etapele de construc1ii- montaj,
depozitarea controlata a materialelor ~i a de~eurilor rezultate ~i a programului privind
controlul pe faze de execu1ie,solul ~i subsolul din zona amplasamentului nu sunt afectate.
Dupa incheierea lucrarilor se va face cura1areaterenului de pamant, nisip, agregate
minerale (pietri~, balast), transportarea acestora in locuri indicate de catre beneficiarul
lucrarii.
6.6. GOSPODARIREA DE$EURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT
in perioada de construc1ie- montaj rezulta urmatoarele tipuri de de~euri :
de~euri metalice - cod 170405 ;
de~euri de ambalaje - cod 150102 (plastic) ; 150101 (hartie ~i carton) ; 150103
(Iemn).
De~eurile rezultate din execu1iaobiectivului vor fi colectate selectiv pe categorie de
de~eu ~i depozitate in locuri special amenajate, pana la depozitarea finala a acestora - la
depozitul de de~euri al localita1iia, celor nevalorificabilesau pana la predarea catre
societa1i specializate in valorificarea acestora (de~euri metalice, lemn, etc.) a celor
valorificabile.
De~eurile menajere, care se vor acumula in perioada de execu1ie a lucrarilor de
construc1ii - montaj, vor fi colectate in pubele ecologice ~i evacuate prin grija
beneficiarului.
Se va tine evidenta gestiunii de~eurilor pe fiecare tip de de~eu, conform
HG 856/2002.
Realizarea lucrarilor de C + M vor fi monitorizate de beneficiar pentru a verifica
modul de respectare a parametrilor constructivi ~i func1ionali ~i a reglementarilor legale
aplicabile privind protec1iamediului inconjurator.
La finalizarea lucrarilor se vor executa lucrari de refacere a zonei, inclusiv in zona
de depozitare a materialelor in cadrul organizarii de antier.
Se va igieniza amplasamentul de toate tipurile de deeuri generate pe perioada
realizarii investitiei. .
Pe parcursul executarii lucrarilor ce rezulta din acest proiect este necesar sa se
foloseasca urmatoarele resurse naturale:
terenuri in stare naturala :Iocatia investitiei este amplasata pe pasune;
apa: pentru probele de presiune ale conductelor se va folosi apa care dupa
utilizare se recupereaza in haba de colectare si de aici este transportata la statia
de injectie de la Badesti;
nisip : necesar pentru amenajarea unui strat protector de10 cm ce se pune pe
fundul santului deschis la montarea conductei de transport titei.
CAPITOLUL 7 - CONCLUZII
Avand in vedere importanta lucrarii va rugam sa eliberati actul administrativ pentru
aceasta investitie.
Respectarea prevederilor urmtoarelor acte normative:
O.U.G. nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat prin Legea nr. 265/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare;
Legea nr. 458/2002 *** Republicat privind calitatea apei potabile;
Legea apelor nr. 107/1996 cu completrile i modificrile ulterioare;
H.G. nr. 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor de
protecie sanitar i hidrogeologic;
H.G. nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a
apelor uzate, cu completrile i modificrile ulterioare;
Ordin nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien i a recomandrilor privind mediul de via al
populaiei, cu completrile i modificrile ulterioare;
Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, cu completrile i modificrile ulterioare;
O.M. nr. 2387/2011 pentru modificarea O.M. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie
natural protejat a siturilor de importan comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene
Natura 2000 n Romnia;
H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea i completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecie special avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia;
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
i faunei slbatice, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 49/2011;
O.U.G. nr. 68/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului
asupra mediului, aprobat prin Legea 19/2008, modificat i completat prin O.U.G. nr. 15/2009;
Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor;
H.G. nr. 856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor i pentru aprobarea listei cuprinznd deeurile,
inclusiv deeurile periculoase, cu modificrile i completrile ulterioare.
ALTE CONDIII:
Titularul activitii este obligat:
AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
Splaiul Independenei, nr. 294, Sector 6, Bucureti, Cod 060031
Tel : 004021/2071101 Fax : 004021/2071103
e-mail: office@anpm.ro
5
S asigure condiiile tehnice i organizatorice pentru activitile desfurate, astfel nct s se previn
riscurile pentru persoane, bunuri i mediul nconjurtor;
S asigure condiiile tehnice i organizatorice pentru activitile desfurate, astfel nct s nu afecteze
speciile i habitatele protejate, precum i statutul de conservare al acestora; la realizarea lucrrilor de
mentenan efectuate pe teritoriul ariilor naturale protejate se va notifica nainte administratorul acestora;
S asigure mprejmuirea i marcarea zonei de protecie sanitar, prin plcue avertizoare, astfel nct s
fie oprit accesul populaiei, animalelor i a utilajelor de orice fel;
S asigure monitorizarea curent, de control a apei potabile, conform unui program care trebuie s
cuprind cel puin controlul eficienei tehnologiei de tratare, ndeosebi a dezinfeciei, i al calitii apei
potabile produse, distribuite i utilizate;
S respecte toate condiiile din autorizaia de gospodrire a apelor n vigoare;
S verifice n permanen ventilele buteliilor de clor, etaneitatea aparatului de clorinare,
echipamentele instalaiei de clorinare, precum i conductele de transport ap - clor;
S utilizeze detectorul de gaze pentru depistarea eventualelor scpri de clor n aer;
S asigure n permanena rezerva de incendiu;
S dein un stoc permanent de substane absorbante, n caz de poluri accidentale cu produse
petroliere;
S ncadreze fiecare tip de deeu generat din propria activitate n lista deeurilor aprobat de ctre
Comisia European preluat n legislaia naional prin H.G. nr. 856/2002;
S efectueze i s dein o caracterizare a deeurilor generate din propria activitate i a deeurilor care
pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziiei, n scopul determinrii posibilitilor de
amestecare, a metodelor de tratare i eliminare a acestora;
S colecteze separat cel puin urmtoarele categorii de deeuri: hrtie, metal, plastic i sticl;
S desemneze o persoan din rndul angajailor proprii care s urmreasc i s asigure ndeplinirea
obligaiilor prevzute de Legea nr. 211/2011 privind regimul deeurilor, sau s delege aceast obligaie
unei tere persoane; persoanele desemnate, trebuie s fie instruite n domeniul gestiunii deeurilor,
inclusiv a deeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate;
S gestioneze substanele periculoase utilizate conform instruciunilor ISCIR, protecia muncii, PSI i
a celor din fia cu date de securitatate;
S respecte msurile de prim ajutor, de prevenire i stingerere a incendiilor, msurile luate n caz de
scpri accidentale, condiiile de manipulare, depozitare i transport din fia cu date de securitate, pentru
substanele periculoase utilizate;
S ia msurile adecvate, conform naturii i importanei riscurilor previzibile, pentru a evita producerea
de daune sau prejudicii i, dac este cazul, a reduce la minimum efectele acestora;
S ia imediat msurile necesare n cazul unei ameninri iminente cu un prejudiciu sau n cazul
producerii unui prejudiciu asupra mediului i, n termen de 2 ore de la luarea la cunotin a apariiei
ameninrii, s informeze agenia judeean pentru protecia mediului i comisariatul judeean al
G.N.M., precum i administratorul ariei protejate;
S rennoiasc contractele ce au stat la baza emiterii prezentei autorizaii de mediu, n cazul expirrii
termenelor de valabilitate ale acestora;
AGENIA NAIONAL PENTRU PROTECIA MEDIULUI
Splaiul Independenei, nr. 294, Sector 6, Bucureti, Cod 060031
Tel : 004021/2071101 Fax : 004021/2071103
e-mail: office@anpm.ro
6
S solicite i s obin acordul de mediu pentru proiecte de investiii noi sau pentru modificarea ori
extinderea activitii existente care pot avea impact semnificativ asupra mediului.
Titularul autorizaiei de mediu are obligaia de a solicita Ageniei Naionale pentru Protecia
Mediului rennoirea autorizaiei de mediu cu minimum 45 de zile naintea expirrii autorizaiei de
mediu existente.
Titularul autorizaiei de mediu are obligaia de a solicita Ageniei Naionale pentru Protecia
Mediului revizuirea autorizaiei de mediu ori de cte ori exist o schimbare de fond a datelor i a
informaiilor care au stat la baza emiterii ei.
Titularul autorizaiei de mediu are obligaia de a notifica Agenia Naional pentru Protecia
Mediului dac intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii autorizaiei de mediu, precum i
asupra oricror modificri ale condiiilor care au stat la baza emiterii autorizaiei de mediu,
nainte de realizarea modificrii conform prevederilor art. 15 al OUG nr.195/2005, aprobat cu
modificri prin Legea nr.265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare.
Prezenta autorizaie este valabil 10 ani, de la........................., data eliberrii, pn
"Sper ca pgubitul s se lase pguba"
Avocatul Drago Hncu, care s-a specializat" n reprezentarea n instan a pgubailor crora firmele
de asigurri le refuz acoperirea daunelor, ne-a explicat cum procedeaz firmele de asigurri pentru a
scpa de plata daunelor.
Asiguratorii invoc diverse motive pentru refuzul despgubirilor. n general, motiveaz c accidentul s-
a produs altfel dect relateaz pgubitul. Se face o expertiz de ctre un angajat al firmei de asigurri,
care evident c este subiectiv, i, n baza concluziilor acestuia, se redacteaz un rspuns. Negativ.
oferului pgubit i se recomand s se adreseze instanei de judecat. Probabil n ideea c acesta va
prefera s renune la despgubire dect s-i piard timpul i banii prin tribunale. Eu reprezint un client
cu o asemenea problem, care se judec din 2007.", afirm Drago Hncu.
Fondul de garantare, accesibil precum Everestul
Avem clieni care au ctigat procesele mpotriva unor firme de asigurare n faliment i care nc nu i-
au luat banii de la Fondul de garantare. Procedura este greoaie. Pn se pronun judectorul sindic
dureaz cel puin un an. Apoi, pn se ntrunete o comisie, care supervizeaz plile din fond, mai trec
cteva luni i abia apoi abia se face plata. i-aa trec doi ani. Astfel de cazuri au fost cu firmele de
asigurri care au dat faliment Deltaadendum i Euroasig. Nu mai tiu ce rspunsuri s le dau clienilor
acestora, care, dei au hotrri definitive i irevocabile, nu neleg de ce nu li se dau banii" mai afirm
Hncu.
Fondul de garantare este subordonat Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor.
Aceste practici nu pot fi numite abuzuri pentru c se ncadreaz n condiiile legale. Mai degrab putem
spune c legea este prost fcut. Pe oamenii cinstii, cu daunele produse aa cum scrie n declaraiile lor,
legea i defavorizeaz", adaug avocatul.
Vtmri corporale, ce sunt acelea ?
Drago Hncu mai dezvluie i faptul c polia de asigurare RCA acoper i vtmrile corporale, dar,
dac societile de asigurri refuz pe ct le st n putin despgubirile pentru pagubele materiale, de
despgubiri pentru vtmri corporale, nici nu vor s aud. Dei legea i oblig, inspectorii de asigurri
nu explic pgubitului c, dac a fost i rnit n accident, poate solicita despgubiri i pentru vtmrile
corporale suferite.
Exist i persoane care se informeaz i dac aduc vorba despre aceste despgubiri, li se propune pe loc
o sum derizorie. n loc de 200,000 de euro, ct acoper polia, li se dau cte 1000 de lei. Sunt ns
cazuri de oameni careau rmas paralizai sau cu diverse infirmiti i care n-au primit un leu. Chiar i
pietonii rnii n evenimente rutiere trebuie despgubii pe RCA, dar asta nu se ntmpl i oferul
pltete din buzunar", susine cel care reprezint victimele" firmelor de asigurri.
Adesea, cel care trebuie s plteasc suma respectiv este un om obinuit cu venituri modeste i care
ajunge s-i vnd un bun de valoare cu toate c era asigurat RCA. Or, polia de asigurare pentru
rspundere civil are prevzut n condiii o despgubire care poate ajunge pn la maximum 5,5
milioane de euro pentru vtmri corporale grave i pentru daune morale.
Am avut situaii n care, dup trei intervenii chirurgicale suferite de victim, oferul vinovat a pltit
doar 3000 de lei. Ce nseamn 3000 de lei ? Poate doar paga pentru doctorul care opereaz. i dac
prile se mpac, scap de rspundere n faa legii oferul vinovat i scap i societatea de asigurri de
despgubire, iar victima rmne cu infirmitatea", dezvluie Drago Hncu.
Dac la stabilirea tarifului RCA s-a inut cont i de constituirea fondurilor pentru acest tip de
despgubire, normal este s fie acordat!
Cea mai mare despgubire acordat n Romania pentru vtmare corporal, n baza RCA, este de un
milion de euro, adic mai puin de o cincime din valoarea maxim prevzut de lege.
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor confirm
Comisia de Supraveghere a Asigurrilor (CSA) confirm faptul c, n cazul anumitor firme de asigurri,
n primele nou luni ale acestui an, a primit mai multe reclamaii.
n aceast perioad, au fost primite i soluionate 4.888 de reclamaii i sesizri. Aspectele sesizate, n
special n ceea ce privete asigurarea RCA, rmn o problem pe care ne-am propus s o rezolvm
inclusiv prin intensificarea verificrilor privind modul de instrumentare i plat a dosarelor de daun de
ctre societi", precizeaz Constantin Buzoianu, preedintele CSA.
Reclamaiile privind asigurrile obligatorii RCA au reprezentat 73,59% fiind n numr de 3.597. Printre
societile de asigurare care au nregistrat un numr mai mare de reclamaii sunt: Euroins, Carpatica i
Astra. Cele trei societi dein mpreun o cot de 36,9% din totalul pieei RCA", se mai precizeaz n
comunicatul remis redaciei de ctre Mirela Antohi, director de comunicare i relaii cu mass-media n
cadrul CSA
Termenul de 2 ani se refera la completarea dosarului (cu depunerea tuturor documentelor pentru
despagubire), nu la prescrierea datoriei. Oricum, chiar in virtutea OMF 1753, prescrierea
pesupune nerevendicarea, adica daca tu ai dovezi ca ai facut demersul legal si ai solicitat sumele
respective in termenul legal, ei nu pot invoca prescrierea.
Se pare ca solutia este instanta. Daca ai dovada solicitarii sumelor in termenul de 2 ani (cu dosarul
complet) sunt obligati sa plateasca.
In baza constatarilor oamenilor de stiinta, publicate in Men s Health si in Daily Mail, a fost intocmit un
top al celor mai improbabile sfaturi pentru slabit, dar care si-au dovedit eficienta din punct de vedere
medical.
1. Presarati putina scortisoara in iaurt, in fiecare zi, pentru a arde grasimile. Acest condiment este un
puternic stimulent al metabolismului. O jumatate de lingura, pe zi, este suficienta pentru a slabi un
kilogram suplimentar in fiecare luna.
2. Petreceti-va pauzele de masa departe de birou. in acest fel, veti consuma cu 250 de calorii mai
putin in fiecare zi, comparativ cu persoanele care mananca la locul de munca.
3. Nu ezitati sa radeti. Rasul sanatos, totalizand 10-15 minute pe zi, creste cantitatea de energie
consumata intr-o saptamana cu pana la 280 de calorii.
4. Un pahar cu suc de morcovi in fiecare zi v va ajuta sa slabiti doua kilograme in 12 saptamani.
Sucul de morcovi este bogat in fibre si nutrimente care ajuta la arderea grasimilor.
5. Luati suplimente de calciu. Veti pierde cu 2,6% mai multa grasime comparativ cu persoanele care
nu apeleaza la aceasta solutie.
6. Pentru a arde mai multe calorii, ascultati muzica ritmata in timp ce practicati diverse exercitii fizice.
7. Nu faceti sport de unul singur. Antrenati-va impreuna cu cativa prieteni si veti slabi un numar de
trei ori mai mare de kilograme comparativ cu persoanele care se antreneaza singure. Va veti
mentine motivatia la cote inalte cu ajutorul interactiunilor sociale si veti beneficia de incurajarile
venite din partea prietenilor.
8. Mancati ardei rosu. Aceste legume contin capsaicin, substanta care le ofera un gust specific si
care are capacitatea de a stimula metabolismul cu pana la 25%.
9. Stresul de la locul de munca reprezinta principalul factor care cauzeaza alimentatia excesiva.
Faceti exercitii de respiratie timp de doua minute, concentrandu-va atentia asupra muschiului
diafragmei, si veti reusi astfel sa suprimati senzatia de foame.
10. Facand exercitii fizice imediat dupa ce v-ati trezit veti reusi sa ardeti grasimile mult mai
repede. in acest fel, veti pierde cate un kilogram suplimentar, comparativ cu practicarea sportului
la oricare alta ora, iar organismul dumneavoastra va fi astfel nevoit sa apeleze la rezervele de
grasime pentru a face fata solicitarilor energetice la care este supus.
11. Mancati trei gustari bogate in proteine, de cate 250 de calorii, intre mese - de exemplu
cateva felii de piept de pui, 185 de grame de ton sau o felie de paine cu maioneza degresata.
Persoanele care procedeaza astfel vor avea cu 30% mai multe sanse de a slabi.
12. Opriti televizorul in timp ce mancati, din cauza ca orice activitate care va distrage atentia nu
face decat sa amane momentul in care va opriti din mancat. in acest fel, puteti sa slabiti pana la 3,5
kilograme intr-un an.
13. Nu ezitati sa feliati alimentele pentru a consuma cu 20% mai putine calorii. Oamenii
percep alimentele feliate cu 27% mai mari decat aceeasi cantitate de alimente care nu sunt feliate
si isi pun astfel in farfurie mai putina mancare.
14. Mancati la micul-dejun mai intai pepene, bogat in vitamine, iar apoi oua, bogate in
proteine, pentru a lupta eficient impotriva grasimii. Ouale au capacitatea de a descompune
carbohidratii din pepene.
15. Un pahar de vin rosu baut zilnic impiedica depunerea grasimii, mai ales in zona
abdomenului. Substanta Resveratrol din struguri inhiba dezvoltarea celulelor de tesut adipos din
jurul taliei.
16. Ascultati muzica clasica, relaxanta, in timp ce mancati. in acest fel, veti consuma mai
putine alimente, veti mesteca intr-un ritm mai lent si va veti simti in armonie cu propriul corp,
reusind astfel sa va opriti din mancat imediat ce apare senzatia de satietate.
17. Mestecati guma timp de 15 minute dupa fiecare masa si din nou, dupa alte doua ore,
pentru a va potoli pofta de mancare.
18. Faceti sex mai des. Veti reusi astfel sa ardeti 150 de calorii la fiecare 20 de minute, iar
activitatile sexuale stimuleaza un hormon care influenteaza metabolismul si cresterea muschilor.
19. Beti ceai verde. Aceasta bautura contine o substanta care reactioneaza in combinatie cu
cafeina si stimuleaza oxidarea grasimilor cu peste 20%.
20. Alegeti spanacul inaintea oricaror alte legume pentru prepararea salatelor. Spanacul are un
continut dublu de fibre si ajuta organismul sa proceseze grasimile mult mai eficient.
21. Mancati un mar cu 15 minute inainte de fiecare masa. in acest fel, veti consuma, in medie,
cu 187 de calorii mai putin.
22. Folositi ulei de masline pentru a va prepara salatele. Acizii grasi buni din uleiul de masline
activeaza o proteina care declanseaza senzatia de satietate, impiedicand astfel mancatul in exces.
23. Adaugati paprika la fiecare masa. Aceasta pudra din ardei rosii contine o cantitate de sase
ori mai mare de vitamina C decat tomatele, ajutand organismul sa transforme mai usor grasimea in
energie.
24. Mancati impreuna cu ceilalti. Cercetarile recente au relevat faptul ca oamenii au tendinta de
a-si adapta cantitatile de alimente din farfurie cu cele ale partenerilor lor de masa. Daca un barbat
se afla la masa langa o femeie, el va inghiti cu 35% mai putine calorii.
25. Inlocuiti laptele integral cu cel degresat atunci cand beti ceai cu lapte sau cand mancati
cereale cu lapte. Laptele degresat contine jumatate din caloriile prezente in laptele integral si
prezinta concentratii mai mari de calciu si de fosfor, care descompun grasimile la nivel celular.
Tiramisu
Ingrediente
-500 ml frisca
-1 pachet piscoturi
-4 galbenusuri
-1 cana zahar farin
-1 cutie branza topita (8 cubulete branza sa fie cu smantana)
-500 ml cafea facuta mai tare si dulce

Din cantitatile acestea mie i-mi iese o tava aproximativ cat aia de la cuptor de mare

Mod de preparare:

Bati frisca bine ,apoi freci galbenusurile bine cu zaharul si adaugi cate un cubulet de branza topita si
amesteci pana se omogenizeaza.
Cand ai terminat de frecat galbenusurile cu zaharul si branza pui compozitia rezultata peste frisca bine
batuta si omogenizezi aceasta compozitie (compozitia din galbenusuri sa nu o torni pe toata peste frisca
ci incearca sa o lasi sa curga singura din vas in timp ce tu amesteci).

Dupa ce ai terminat te apuci sa asezi piscoturile pe tava. Le treci pe fiecare prin cafeaua preparata
(cafeaua sa fie rece si piscoturile le treci unu cate unu prin cafea sa nu ii lasi ca pe biscuiti ca se inmoaie
rau si nu iese prajitura bine)
Dupa ce ai terminat de asezat primul strat de piscoturi pui un strat de crema apoi inca un strat de
piscoturi si deasupra crema.
Dupa ce ai terminat de finisat pudrezi cu cacao

intri pe anita.com
razvan banciu: sus in dreapta unde vezi drapelul tarilor si limba trebuie sa alegi sa apara
Deutschland/English
razvan banciu: in mod normal exact asa se dechise
razvan banciu: dedesubt este o ruibrica pent search
razvan banciu: acolo introduci din nou codurile tale
razvan banciu: pt codul 5648 pretul este 229 lei
razvan banciu: pt codul 1449 pretule este 98 lei
razvan banciu: codul 5660 nu ma au in fabrica marimea 90C
razvan banciu: iar codul 5686 pretul este 267 lei
razvan banciu: te mai poti uita tot pe acolo la modele si daca iti sare in ok altceva imi poti da
codurile
razvan banciu: la codul 5660 mai sunt in fabria disponibile marimile 80 C si 95 C
Ingrediente:
Ingrediente pentru 8-10 clatite :
-100 g faina
-300 ml lapte
-1-2 oua
-1 lingura rom (15 ml)
-1 lingura ulei (15 ml)
-1/2 lingurita sare
-Coaja rasa de lamaie (facultativ)
Preparare:
Puneti intr-un bol galbenusurile, romul, sarea, 50 ml lapte, coaja de lamaie (facultativ) si ateti bine cu
lingura sau telul pentru omogenizare, apoi adaugati faina si amestecati energic si foarte bine sa nu se
faca cocoloase. Subtiati cu restul de lapte, turnati cate putin la inceput, amestecati bine de fiecare data,
pana cand se omogenizeaza compozitia, apoi puneti mai mult lapte odata. Laptele se poate inlocui in
totalitate sau pe jumatate cu sifon. Separat, bateti albusurile spuma tare si apoi amestecati doar putin
(cel mai bine cu polonicul) cu compozitia cu lapte. Amestecul obtinut va fi spumos si mai gros, dar
romul il va mentine spumos pana la sfarsit, iar clatitele vor fi foarte fragede, chiar si mai multe zile. In
cazul in care nu doriti sa puneti albusurile spuma, ci numai galbenusuri sau oua intregi, diluati
compozitia numai cu 250 ml lapte sau sifon. Daca pe parcurs se va ingrosa aluatul de clatite, puteti sa-
l diluati cu putin lapte sau sifon. In compozitie puteti sa puneti 2-3 galbenusuri (fara albusuri, care
intaresc clatitele, daca nu sunt batute spuma). Nu puneti zahar in compozitie deoarece se
caramelizeaza repede si clatitele se vor lipi de tigaie. Coaceti clatitele in tigaie obisnuita, dar cel mai
bine in cea de teflon. Puneti la indemana, intr-o canita, 2-4 linguri de ulei, in care tineti si o pensula
(dar nu pe soba). Infierbantati tigaia goala (asezata pe ochiul de aragaz un disc subtire, pus peste
flacara, sub tigaie), 3-4 minute, la foc mijlociu. Ridicati apoi tigaia, ungeti-o repede cu putin ulei, pe
toata suprafata interioara, cu ajutorul pensulei si o reasezati cateva secunde pe foc. Luati cu polonicul
din compozitie, circa 50 ml (pentru o tigaie mijlocie) si turnati in tigaia ridicata de pe foc, acoperind in
strat subtire fundul tigaii, prin miscari de rotire circulare, inclinand-o, ca sa se repartizeze si sa curga
comozitia pe toata suprafata ei. Luati apoi, inca putin din compozitie si completati eventualele goluri.
Asezati tigaia pe foc pana ce compozitia se incheaga bine si se rumeneste pe margini. Treceti apoi cu
un cutit cu varful lat pe sub clatita, de jur-imprejur (la tigaia de teflon folositi o lopatica de lemn sau
silicon), desprinzand-o de tigaie, pana la mijloc. Daca s-a rumenit partea de dedesupt, introduceti lama
cutitului (sau lopatica de lemn), sub clatita, chiar la mijlocul ei si printr-o miscare rapida, intoarceti-o
pe partea cealalta. Lasati in continuare tigaia pe foc pana cand si aceasta fata se va rumeni. Daca se
prinde de tigaie, treceti cu pensula pe marginea tigaii, pe langa clatita, ca sa se scurga putin ulei sub
ea, unde este necesar sa se dezlipeasca. Pentru prima clatita pe care o coaceti, ungeti tigaia bine pe
toata suprafata, ca sa se unga toate asperitatile si clatita sa nu se lipesca. Pastrati clatitele coapte
acoperite, intr-o cratita, potrivita ca marime, asezata deasupra unui alt vas in care este apa fierbinte
(bain-marie) Puteti umple clatitele pe masura ce se coc. Este bine sa folositi aceasta tigaie numai
pentru coptul clatitelor, nu si pentru alte preparate. Clatitele ramase de pe o zi pe alta se pot reancalzi,
tot la bain-marie, cu 20 minute inainte de servire.
SUCCES si POFTA BUNA!
OPTIC ONDULATORIE
Continutul modulului:
5.1 Generalitati
5.2 Reflexia si refractia luminii
5.3 Interferenta luminii
5.4 Difractia luminii
5.5 Difuzia luminii
5.6 Dispersia luminii
5.7 Polarizarea luminii
5.1 Generalitati
Dupa cum se stie, un segment ngust (aproximativ 0,35 - 0,75m , pe scara lungimilor de unda) din
spectrul undelor electromagnetice are proprietatea ca impresioneaza retina ochiului uman si este denumit
lumina vizibila. Proprietatile undelor electromagnetice, n general, sunt astfel si proprietati ale undelor
luminoase, si, n continuare, vom aborda studiul unora dintre acestea cu referire concreta la undele
luminoase (optica electromagnetica).
Rezulta ca, practic, vectorul cmp electric al undei electromagnetice este cel care determina fenomenele
luminoase si de aceea I se spune si vector luminos.
Trebuie mentionat ca desi o seama de fenomene cum sunt reflexia, refractia, interferenta, difractia,
dispersia, polarizarea etc se explica tinnd seama de natura ondulatorie electromagnetica a luminii,
pentru altele, cum sunt emisia si absorbtia luminii, trebuie sa se ia n seama manifestarea corpusculara,
fotonica a acesteia.
Optica ondulatorie tine seama de caracterul de unda al luminii, iar n paragrafele care urmeaza ne vom
referi la fenomenele luminoase explicate tinnd seama ca lumina este o unda electromagnetica.
Se stie ca propagarea undelor se descrie nu prin traiectorie, ca n cazul unor particule, ci prin suprafete
de unda ( vezi modulul 2).
Suprafata de unda corespunzatoare unui maxim al oscilatiei este denumita front de unda ( de exemplu,
crestele undelor circulare ce se formeaza pe suprafata unui lac linistit cnd cade un obiect mic n apa).
Directia de propagare a unei unde este indicata de raza undei. Folosind conceptul de raza de lumina, o
seama de fenomene fizice poate fi descrisa n cadrul opticii geometrice.
5.2 Reflexia si refractia luminii
Daca o unda luminoasa ntlneste suprafata de separatie dintre doua medii transparente ( aer-sticla, aer-
apa,etc) unda sufera reflexie si refractie.
Reflexia consta n ntoarcerea undei (partial) n mediul din care a venit, iar refractia (transmisia)
consta n schimbarea directiei de propagare a undei. In cursul reflexiei si refractiei frecventa f a
undei nu se modifica.
Lungimea de unda nsa se modifica deoarece viteza de propagare a undei variaza de la un mediu
la altul; fata de vid, lungimea de unda ntr-un material este:

n care v este viteza de propagare a undei cu frecventa f n material, c este viteza luminii n vid, este
lungimea de unda a luminii n vid, iar n este indicele de refractie al materialului.
Prima lege a reflexiei (refractiei) afirma ca raza incidenta, raza reflectata ( respectiv refractata) si
normala la suprafata de separatie sunt coplanare. (fig.5.1 ).
Fig.5.1
Unghiul i dintre raza incidenta. si normala la suprafata de separatie. se numeste unghi de incidenta,
unghiul r dintre raza reflectata. si normala este unghi de reflexie, iar unghiul t dintre raza refractata.
si normala este unghi de refractie.
A doua lege a reflexiei afirma ca unghiul de incidenta este egal cu unghiul de reflexie:
Legea a doua a refractiei ( Snellius - Descartes) stabileste ca v1, v2 sunt vitezele luminii n mediile 1 si
respectiv 2,
si n1 n2 sunt indicii de refractie absoluti ai celor doua medii, iar n21 este indicele de refractie relativ al
mediului 2 fata de mediul 1.
Descrierea propagarii undelor reflectate si refractate se poate face cu ajutorul principiului lui
Huygens: orice punct atins de frontul de unda devine sursa unor unde secundare iar noul front de unda
este dat de nfasuratoarea ( suprafata tangenta) undelor secundare (fig5.2 ).
a) b)
Fig. 5.2
Mersul razelor de lumina ntre doua puncte dintr-o regiune n care indicele de refractie este variabil
poate fi dedus cu ajutorul principiului lui Fermat: o raza de lumina, trecnd de la un punct la altul, va
urma acel drum care, comparat cu drumurile alaturate, va necesita un timp extrem (de obicei, minim).
Evaluarea timpului presupune att exprimarea drumului geometric ct si a vitezei de propagare a luminii
n mediu; marimea fizica ce tine seama simultan de cele doua este drumul optic: produsul dintre
lungimea drumului geometric si indicele de refractie al mediului. In acest fel principiul lui Fermat poate
fi enuntat prin cerinta ca drumul optic sa fie un extrem (minim, de obicei).
Daca lumina trece dintr-un mediu optic mai dens ntr-un altul mai putin dens , din legea
refractiei (5.3) rezulta
In acest caz, pentru o anumita valoare a unghiului de incidenta , unghiul de refractie poate
atinge valoarea
Fig. 5.3
Pentru unghiuri de incidenta mai mari ca l , raza refractata nu mai trece n mediul al doilea si se
produce fenomenul de reflexie totala sau reflexie interna (fig. 5.3).
Unghiul minim de incidenta l de la care se ntmpla acest fenomen se numeste unghi limita si
valoarea sa se obtine din relatia
Pentru o pereche de medii transparente adiacente, unghiul limita are o valoare bine determinata,
depinznd de indicii de refractie ai celor doua medii.
Fenomenul de reflexie totala are numeroase aplicatii, una dintre acestea fiind prisma cu reflexie totala.
Pentru o sticla cu indicele de refractie , la suprafata de separatie sticla-aer se
produce reflexie totala pentru unghiuri de incidenta mai mari ca
unghiul limita o
o raza de lumina care strabate o prisma avnd sectiunea triunghi dreptunghic isoscel (cu
unghiurile ) ca n fig.5.4 sufera reflexie totala. O astfel de prisma prezinta avantaj fata de
oglinzile metalice deoarece nici o suprafata metalica nu reflecta 100% lumina incidenta. O alta aplicatie
deosebit de importanta sunt fibrele optice. O fibra dintr-un mediu transparent (masa plastica, sticla),
nconjurata de un alt mediu cu indice de refractie mai mic, poate transmite o raza de lumina de la un
capat al sau la altul, prin reflexie
totala, chiar ndoita fiind, ,(fig 5.5) cu conditia ca sa se mentina incidenta razei pe peretele fibrei la
unghiuri mai mari ca unghiul limita. Fibrele optice sunt azi folosite pe scara larga n telecomunicatii,
medicina etc.
Fig. 5.4 Fig. 5.5
Se pot stabili si corelatii ntre amplitudinea undelor reflectata, transmisa si incidenta ( respectiv ntre
intensitati) dar aceasta problema nu face obiectul studiului nostru.
5.3 Interferenta luminii
Doua sau mai multe unde luminoase se pot suprapune ntr-un anumit loc din spatiu. Daca intensitatea n
domeniul de suprapunere variaza trecnd prin maxime si minime se spune ca se produce interferenta.
Pentru explicarea conditiilor de producere a interferentei trebuie sa tinem seama ca la suprapunerea
undelor se aduna elongatiile cmpurilor fiecarei unde ( si nu intensitatile lor).
Undele, care n acest caz interfera, se numesc coerente iar sursele care le emit sunt de asemenea
coerente.
Sursele reale de lumina nu sunt surse coerente ( excludem aici sursele laser). Radiatia emisa de aceste
surse rezulta n urma tranzitiilor care au loc n atomii constituenti; acestia emit independent unul de
altul, fara nici o corelatie ntre ei, orientarea vectorilor cmp electric fiind haotica.
Obtinerea undelor coerente pentru realizarea interferentei se face separnd din fluxul luminos emis de o
sursa monocromatica doua fascicule de lumina care ulterior se suprapun din nou n zona de interferenta.
In acest scop se utilizeaza numeroase dispozitive, care se
ncadreaza n doua metode:
- metoda divizarii frontului de unda ( exemplu: dispozitivul lui Young);
- metoda divizarii amplitudinii (exemplu: lama cu fete plan paralele).
Dispozitivul lui Young consta dintr-o sursa de lumina monocromatica ( un bec cu incandescenta,
avnd un filtru n fata sa) urmat de un paravan prevazut cu doua fante dreptunghiulare si paralele S1 si
S2 si apoi un ecran pe care se observa interferenta. Conform principiului lui Huygens, punctele de pe
frontul de unda care atinge fantele emit noi unde, cele doua fante devenind surse coerente, deoarece
undele emise de ele provin de pe aceeasi suprafata de unda.(fig.5.6).
Fig. 5.6
Fie d distanta dintre fante distantele de la fante pna la un punct oarecare de pe ecranul aflat la
distanta D de paravan.
Se observa ca intensitatea luminoasa va fi maxima n punctul P
atunci cnd diferenta de drum
va fi minima (n acest caz, nula) cnd diferenta de drum
Ca rezultat al interferentei, pe ecran vor apare franje luminoase alternnd cu altele ntunecoase
(maxime si minime) paralele cu fantele. Distanta dintre doua franje luminoase (ntunecoase) succesive se
numeste interfranja. Distanta m x a franjei luminoase de ordinul m fata de planul de simetrie al
dispozitivului se poate
determina observnd ca
Dar cum unghiul este mic , se obtine:
Interfranja este distanta dintre doua maxime succesive:
Daca spatiul dintre paravanul cu fante si ecran este un mediu cu
indicele de refractie n , n locul drumului geometric r intervine drumul optic
Lama cu fete plan-paralele. Fie o lama de grosime d si indice de refractie n pe care cade o raza de lumina
(1) sub unghiul de incidenta i .(fig.5.7) .
63
Fig. 5.7
Dupa reflexii pe fata superioara si pe cea inferioara a lamei, se obtin razele (2) si (3) care sunt coerente
provenind din aceeasi unda, dar sunt defazate deoarece parcurg drumuri optice diferite dupa separarea
lor n punctul A si pna la refacerea frontului de unda CD.
Diferenta de drum optic este:
Raza (2) sufera reflexie pe un mediu mai dens
si din aceasta cauza "pierde , adica sufera un salt de faza egal cu .
Exprimnd segmentele AB=BC si AD n functie de unghiul de incidenta i , de unghiul de refractie t
si de grosimea lamei d , se obtine:
In cazul incidentei normale ( 0 = i ) si din legea refractiei (5.3)
rezulta , astfel ca diferenta de drum optic devine:
Toate razele paralele pot fi adunate ntr-un loc cu ajutorul unei lentile convergente
si vor interfera, producnd maxime sau minime, dupa cum diferenta de drum optic este un numar par sau
impar de semilungimi de unda.
Interferenta produsa de lame subtiri are multe aplicatii dintre care amintim straturile antireflex, pe de o
parte , si straturile reflectatoare, pe de alta parte. Straturile antireflex sunt pelicule subtiri depuse pe
suprafata componentelor optice (lentile). Grosimea lor este astfel aleasa nct razele reflectate sa fie
stinse (diferenta de drum data de (5.14) sa corespunda unui minim de interferenta). Daca, dimpotriva,
diferenta de drum ntre razele reflectate pe fetele stratului corespunde unui maxim de interferenta atunci
razele reflectate sunt "ntarite" si stratul este puternic reflectator (oglinda). O alta aplicatie a interferentei
n straturi subtiri se refera la realizarea filtrelor interferentiale , care permit trecere unei culori bine
determinate prin filtru.
5.4 Difractia luminii
Obstacolele ntlnite de frontul de unda determina deformari ale acestuia si, ca rezultat, undele
luminoase patrund si n domeniul umbrei geometrice. Fenomenul se numeste difractie si se explica cu
ajutorul principiului lui Huygens - Fresnel. Conform acestui principiu,
fiecare element dS al suprafetei de unda (fig.5.8) emite unde sferice secundare a caror
amplitudine este proportionala cu aria dS ; amplitudinea rezultanta ntr-un punct oarecare de
observare O se poate obtine prin nsumarea oscilatiilor provenite din diferite zone ale suprafetei ,
tinnd seama de fazele lor ( interferenta undelor secundare).
In cazul surselor punctiforme, suprafetele de unda care se propaga n medii omogene si izotrope sunt
sferice (fascicul divergent).
Difractia undelor de acest tip se numeste de tip Fresnel . Difractia luminii n fascicul paralel (suprafete
de unda plane) este cunoscuta sub numele de difractie Fraunhoffer.
Fig. 5.8
Difractia printr-o fanta. Sa consideram o unda plana monocromatica incidenta normal pe un paravan n
care este practicata o fanta dreptunghiulara, avnd lungimea mult mai mare ca latimea a
.(fig. 5.9). Razele difractate sub unghiul fata de directia initiala vor interfera n planul focal al lentilei
L, formnd pe ecranul E o figura de difractie. Pentru studiul fenomenului de difractie n acest caz vom
utiliza teoria zonala (Huygens - Fresnel).
Fig. 5.9
Fie o E amplitudinea vibratiilor luminoase corespunzatoare ntregului fascicul ce cade pe fanta de latime
a , considerata infinit de lunga. Diviznd suprafata de unda din dreptul fantei n fsii paralele cu marginea
fantei, amplitudinea undelor secundare provenind de la o fsie de latime dx , aflata la distanta x de
marginea fantei, va fi:
Toate razele care trec prin fanta si sosesc n F vor avea ntre ele aceleasi diferente de
faze pe care le au n planul OB'. Pentru raza are trece prin fanta la distanta x de marginea O diferenta de
drum fata de raza care trece prin O este sin x , astfel ca ecuatia acestei unde va fi:
Perturbatia rezultanta n punctul F va fi data de nsumarea perturbatiilor provenind
de la toate zonele elementare, iar intensitatea undei difractate dupa directia este:
unde este intensitatea luminii ce se propaga, de pe ntreaga
fanta, pe directia 0 = . Pentru directiile care satisfac conditia:
adica: m a = sin (5.17)
intensitatea luminii este zero. Intre aceste minime se dispun maximele de difractie, a caror pozitie poate
fi gasita prin anularea derivatei intensitatii data de (5.16). Maximul central corespunde razelor nedeviate,
0 = .(fig. 5.10).
Daca lumina nu este monocromatica, pentru 0 = se obtine maximul principal pentru orice lungime de
unda; n mijlocul figurii de difractie se obtine lumina alba, apoi benzi de diferite culori, cele violete fiind
mai apropiate de centrul figurii dect cele rosii.
Reteaua de difractie. O retea de difractie este formata dintr-un ansamblu de N fante identice, paralele si
echidistante (fig.5.11).
Distanta d dintre doua fante succesive se numeste constanta retelei. Cele N fante ale retelei se pot
interpreta ca fiind sursele a N fascicule coerente care au , pentru directia , diferenta de faza ntre doua
unde succesive , corespunzatoare diferentei de drum .
Fig. 5.11
Intensitatea fiecareia din aceste unde, n directia , este cea rezultata n urma difractiei prin fanta de
latime a . Cele N fascicule interfera, iar intensitatea luminii rezultate se poate afla calculnd
amplitudinea undei rezultante, de exemplu, prin metoda grafica, iar intensitatea rezultanta din
interferenta celor N fascicule este proportionala cu patratul amplitudinii:
Pentru difractia n directia , marimea 1 I este chiar intensitatea
obtinuta la difractia printr-o fanta, (5.16), astfel ca intensitatea luminii difractate n
portiunea din figura de interferenta multipla cuprinsa n maximul principal de difractie. Maximele figurii
de difractie sunt maximele principale ale interferentei multiple cuprinse n maximul principal de
difractie printr-o fanta; pozitia lor este data de conditia:
Retelele de difractie pot fi un sir de fante paralele si echidistante care lucreaza prin transmisie (ca n
cazul de mai sus) sau prin reflexie, un sir de centre de difuzie sau o retea cu structura spatiala, cum se
prezinta o structura cristalina. "Curcubeul" care se vede privind suprafata unui compact disc este efectul
difractiei produsa prin reflexie de reteaua formata de "santurile" circulare, cu distanta radiala ntre ele de
cca 1,60 m , "santurile" fiind de fapt o succesiune de adncituri a caror lungime variabila codifica
informatia , adncimea lor fiind de cca 0,1 m. Reteua de difractie este piesa principala a spectrografelor
cu retea,utilizate pentru cercetarea radiatiei emise de diferite substante. Holografia este o tehnica pentru
nregistrarea si reproducerea imaginilor obiectelor pe cale interferentiala. Spre deosebire de
imaginile bidimensionale realizate prin fotografie sau televiziune, imaginea holografica este
tridimensionala. O astfel de imagine poate fi cercetata din diferite directii spre a vedea laturi diferite ale
obiectului. Pentru obtinerea hologramei, obiectul este iluminat cu lumina monocromatica si coerenta,
furnizata de o sursa laser, iar lumina reflectata de obiect ajunge pe o placa fotografica, unde se
suprapune cu lumina care soseste direct de la sursa, producnd interferenta. Pe film se imprima o
imagine complexa de interferenta, n locurile de maxim filmul fiind mai nnegrit. Pentru a vedea
imaginea obiectului , filmul se ilumineaza cu aceeasi lumina monocromatica si coerenta de la o sursa
laser, ca si la nregistrare. Sa consideram, pentru simplitate, ca obiectul de holografiat este un punct P
(fig. 5.13). Undele luminoase plane care sosesc direct de la sursa se suprapun pe film cu undele sferice
difuzate de obiect, n acest caz punctul P. Din interferenta lor n planul filmului, vor rezulta maxime si
minime sub forma unor cercuri concentrice. Dupa developarea filmului si obtinerea pozitivului, inelele
de maxim vor corespunde zonelor transparente ale filmului. Pentru redare, se ilumineza filmul
(holograma) cu unde luminoase monocromatice plane, de aceeasi lungime de unda ca la nregistrare.
Intr-un punct P', aflat pe axa normala la film n centrul sau, vor ajunge razele difractate n zonele
cercurilor transparente ale filmului, avnd diferente de drum ntre ele egale cu un numar ntreg de
lungimi de unda. In P' se obtine un maxim de difractie si astfel P' devine imaginea reala a punctului
obiect P. In acelasi timp, din interferenta undelor secundare care pornesc din zonele transparente ale
hologramei se formeaza unde sferice care au centrul n punctul P. Astfel punctul P este imaginea
virtuala a obiectului P, de la nregistrare. Prin urmare, la iluminarea hologramei se obtine o imagine
reala situata dincolo de film si o imagine virtuala situata ntre sursa de lumina si film. Pentru realizarea
hologramelor este necesara lumina care sa manifeste coerenta pe distante mari n comparatie cu
dimensiunea
obiectelor de nregistrat si cu distanta pna la film. Lumina surselor clasice nu ndeplineste aceasta
conditie si de aceea este absolut necesara utilizarea surselor laser.
5.5 Difuzia luminii
Cnd o unda luminoasa strabate un mediu, cmpul electromagnetic al undei interactioneaza cu
particulele mediului, energia undelor fiind absorbita de acestea si apoi reemisa, lumina fiind astfel
mprastiata( difuzata) n toate directiile. Reflexia luminii este, din punct de vedere microscopic, o difuzie
a luminii de catre un numar mare de centri difuzanti aflati la distante mici unii de altii, n comparatie cu
lungimea de unda. Refractia este un fenomen similar n care lumina difuzata interfera cu cea incidenta.
Termenul de difuzie (scattering) este totusi uzual pentru situatia n care centrii de difuzie nu se afla la
distante mici fata de lungimea de unda a luminii. Un astfel de exemplu este cel oferit de razele de soare
care patrund ntr-o camera ntunecata, n care particulele de praf din atmosfera pot fi observate ca puncte
stralucitoare datorita luminii difuzate.
O particula difuzanta absoarbe lumina si o reemite ca un dipol oscilant. Sa consideram o raza de lumina
care se propaga n directia Oz si care ntlneste n origine o particula difuzanta (fig. 5.14). Sub actiunea
cmpului electric al undei luminoase, sarcinile electrice ale
particulei vor efectua oscilatii si, ca urmare, vor emite radiatii electromagnetice. In unda luminoasa,
oscilatiile vectorului cmp electric se fac n toate directiile perpendiculare pe directia de propagare, dar
ele pot fi descompuse dupa doua directii, Ox si Oy, astfel ca particula difuzanta este echivalenta cu doi
dipoli care oscileaza pe directii perpendiculare. Se stie ca la distanta mare de dipol radiatia emisa de
acesta se propaga sub forma unei unde plane, n care vectorul cmp electric emis este paralel cu directia
de oscilatie a dipolului, iar n lungul directiei de
observat experimental este difuzia moleculara , care se produce n medii optic pure, dar care prezinta
fluctuatii ale densitatii. Intensitatea luminii difuzate n acest caz este, de asemenea, invers proportionala
cu puterea a patra a lungimii de unda. Un astfel de exemplu este difuzia
produsa de aglomerarile moleculelor din aer (datorate fluctuatiilor densitatii aerului) care difuzeaza mai
mult radiatiile cu lungime de unda mica, rezultnd astfel culoarea albastra a cerului. Culoarea cerului
nspre soarele aflat la apus apare galben- rosiatica deoarece n lumina care vine de la soare si strabate
atmosfera radiatiile albastre sunt mprastiate prin difuzie, ramnd predominante cele cu lungime de
unda mare (nspre rosu).
Norii contin o mare concentratie de picaturi fine de apa sau cristale de gheata, care difuzeaza lumina.
Din cauza acestei mari concentratii, toate lungimile de unda din lumina care strabate norul sunt puternic
difuzate si norul apare alb. Un fenomen asemanator explica culoarea alba a laptelui datorata difuziei
produsa de moleculele grasimii din lapte. In laptele "slab" , centrii difuzanti fiind mputinati, este
difuzata practic numai radiatia albastra, de unde rezulta si culoarea albastruie a acestuia.
Procesele de difuzie determina scaderea intensitatii luminii incidente, dupa o lege asemanatoare legii
absorbtiei:
unde este un coeficient de atenuare datorita
difuziei, iar x este distanta parcursa prin mediu.
5.6 Dispersia luminii
Lumina alba este o superpozitie de unde luminoase cu lungime de unda extinsa n tot spectrul vizibil.
Viteza luminii n vid este aceeasi pentru toate lungimile de unda, dar n materiale ea difera de la o
lungime de unda la alta. De aceea si indicele de refractie depinde de lungimea de unda. Fenomenul
determinat de dependenta indicelui de refractie al mediului de lungimea de unda a luminii (sau,
corespunzator de frecventa) se numeste dispersie a luminii. Fenomenul de dispersie a fost studiat pentru
prima oara de catre Newton, observnd trecerea unui fascicul de lumina alba (naturala) printr-o prisma,
avnd ca rezultat descompunerea luminii n culorile componente.(fig. 5.15). Se vede ca radiatiile sunt
refractate din ce n ce mai mult pe masura ce creste frecventa lor (de la rosu catre violet).
5.7 Polarizarea luminii
Polarizarea este o caracteristica a tuturor undelor transversale. Lumina, ca radiatie electromagnetica, este
si ea o unda transversala, directiile de oscilatie ale vectorilor cmp electric si magnetic fiind
perpendiculare pe directia de propagare a luminii.
Fig. 5.17
Numim plan de polarizare a luminii planul ce contine directia de vibratie a vectorului E
R si directia de propagare. Unda luminoasa al carui vector E r este continut mereu ntr-un singur plan se
numeste liniar polarizata (fig. 5.17 a). Lumina naturala nu contine nici o directie privilegiata de
vibratie, de aceea se numeste nepolarizata (fig. 5.17 b). Undele elementare (trenuri de unda) emise de
fiecare atom dintr-o sursa de lumina pot fi liniar polarizate, planele de polarizare sunt nsa orientate de la
un atom la altul pe alta directie si lumina sursei este astfel nepolarizata. La trecerea luminii prin anumite
medii se constata ca anumite directii de vibratie sunt favorizate fata de directiile perpendiculare; n
consecinta, intensitatea luminii dupa cele doua directii are valori diferite, I1 si I2. In acest caz spunem ca
lumina este partial polarizata (fig. 5.17 c). Numim grad de polarizare marimea:
Pentru lumina naturala si deci ; pentru lumina liniar (total)
polarizata iar pentru lumina este partial polarizata. In general, vectorul cmp electric, ce
vibreaza ntr-un plan perpendicular pe directia de propagare, nu are aceeasi directie n acest plan, aceasta
poate depinde de timp. Ca urmare, vrful vectorului cmp electric descrie o traiectorie eliptica n acest
plan, care genereaza n cursul propagarii o spirala eliptica. Se spune n acest caz, ca unda luminoasa este
polarizata eliptic (fig. 5.17 d). Acest fapt poate fi nteles daca observam ca oscilatia cmpului electric ce
se efectueaza pe o directie la un moment dat, poate fi descompusa n doua oscilatii perpendiculare. Daca
ntre cele doua componente exista o diferenta de faza, la compunerea lor rezulta, n general, o traiectorie
eliptica. Daca diferenta de faza dintre cele doua vibratii este un numar impar de si vibratiile au
aceeasi amplitudine, atunci traiectoria rezultanta a vrfului vectorului cmp electric este un cerc iar unda
luminoasa se numeste circular polarizata (fig.5.17 e). Pe traiectoria eliptica sau circulara, vrful
vectorului luminos se poate roti spre dreapta sau sau
spre stnga. Polarizarea liniara rezulta n cazul particular cnd diferenta de faza dintre cele doua
componente este un multiplu de .
Metode de obtinere a luminii polarizate.
Polarizarea prin dicroism (absorbtie selectiva). Filtrele polarizoare pentru unde electromagnetice se
realizeaza n felurite moduri, n functie de lungimea de unda a undelor. Astfel, pentru microunde, avnd
lungimea de unda de ctiva centimetri, un polarizor bun se poate realiza sub forma unui panou de fire
metalice (conductoare), paralele, izolate ntre ele . Sub actiunea componentei paralele cu firele a
cmpului electric al undei, electronii din fire vor fi antrenati n lungul acestora si vor genera un curent
electric ce produce ncalzirea firelor, ca urmare a efectului Joule. Energia termica disipata provine de la
componenta paralela cu firele a cmpului electric al undelor electromagnetice, a carei amplitudine va
scadea. Componenta perpendiculara pe fire ramne neafectata, deoarece electronii nu se pot misca pe
aceasta directie (nu pot "sari" de pe un fir pe altul). In acest fel microundele care strabat gratarul vor fi
polarizate, cu vibratii ale cmpului electric predominant pe directie perpendiculara pe fire.
Proprietatea unor materiale de a absorbi n mod diferit vibratiile luminoase care se efectueaza pe
directii diferite se numeste dicroism . Asfel de materiale sunt utilizate pentru confectionarea filtrelor
polarizoare pentru lumina, polaroizi. O placa polaroid este realizata dintr-un material plastic, continnd
lanturi hidrocarbonice lungi, aliniate dupa o directie n procesul de laminare al placii. Placa este
introdusa apoi ntr-o solutie de iod. Iodul se ataseaza lanturilor hidrocarbonice si furnizeaza electronii de
conductie, care pot misca n lungul directiei de ntindere. Componenta cmpului electric al undei
luminoase de-a lungul directiei de ntindere este absorbita iar cea perpendiculara este transmisa,
ntocmai ca n cazul filtrului polarizor de microunde.
Un filtru polarizor ideal transmite integral vibratia luminoasa pe o directie, axa polarizorului, si le stinge
complet pe toate celelate. Intensitatea luminii care strabate polarizorul este jumatate din cea a luminii
naturale incidente pe polarizor. Intr-adevar, cmpul E r al undei
incidente pe polarizor poate fi descompus dupa o directie paralela cu axa polarizorului si alta
perpendiculara pe ea. Deoarece lumina incidenta este un amestec de toate starile de polarizare, cele doua
componente sunt, n medie, egale; fiecarei componente i corespunde o intensitate egala cu jumatate din
cea a undei incidente, iar polarizorul lasa sa treaca doar una dintre ele.
Fig. 5.18
Sa consideram ca lumina care a strabatut un polarizor ntlneste un al doilea polarizor, a carui axa de
transmisie face unghiul cu a celui dinti. Al doilea polarizor, datorita functiei pe care o ndeplineste, se
numeste analizor. Lumina polarizata liniar, de amplitudine o E , care a strabatut polarizorul (primul)
poate fi descompusa ntr-o componenta paralela cu axa analizorului, cos o E , si alta perpendiculara pe
ea (fig. 5.18). Prin analizor va strabate numai componenta paralela cu axa sa. Deoarece intensitatea
luminii este proportionala cu patratul amplitudinii, vom obtine:
n care este intensitatea luminii total polarizate ce cade pe analizor,
iar I este intensitatea luminii care strabate analizorul , a carui axa face unghiul cu cea a polarizorului.
Relatia (5.36) exprima legea lui Malus.
Polarizarea prin reflexie. Sa consideram o unda luminoasa plana monocromatica, incidenta pe
suprafata de separatie plana dintre doua medii transparente. Fata de planul de incidenta, orientarea
vectorului luminos este oarecare, dar acest vector poate fi descompus dupa o directie perpendiculara pe
plan si alta paralela cu planul. Intr-o raza de lumina naturala vectorul luminos vibreaza cu aceeasi
amplitudine n toate directiile din planul perpendicular pe directia de propagare, dar pentru toate aceste
directii se poate realiza descompunerea ca mai sus, rezultnd, pentru lumina naturala, componente egale,
n planul de incidenta si perpendicular pe acest plan. Experienta arata, iar teoria electromagnetica poate
descrie acest fapt, ca cele doua componente, n general, nu ramn egale n urma reflexiei si refractiei
luminii. Ca urmare a acestei asimetrii, lumina reflectata, ca si cea transmisa (refractata) , este polarizata.
Daca unghiul de incidenta al luminii naturale (nepolarizate) este astfel ca raza reflectata sa fie
perpendiculara pe cea transmisa, se constata ca raza reflectata este total polarizata (polarizata liniar) (fig
5.19), n urma reflexiei nu ramn dect vibratiile luminoase perpendiculare pe planul de incidenta; raza
transmisa este partial polarizata.
Unghiul de incidenta pentru care se ntmpla aceasta se numeste unghi Brewster, B , si se poate obtine
din legea refractiei observnd ca:
Polarizarea prin reflexie justifica utilizarea ochelarilor de soare cu filtre de polarizare. Lumina solara,
reflectata de suprafete orizontale (asfaltul unei sosele, suprafata apei unui lac,etc) este polarizata, cu
vibratii n plan orizontal. Filtrele ochelarilor sunt astfel realizate nct sa transmita numai lumina care
vibreaza n plan vertical, obtinndu-se astfel atenuarea luminii care ajunge la ochi.
Polarizarea prin difuzie. Se stie ca difuzia luminii de catre particulele mediului se realizeaza prin
absorbtia si reemisia undei de catre particule, care se comporta ca niste dipoli oscilanti. Dupa cum se
observa din (fig. 5.14) radiatia rezultata din prima mprastiere, difuzata la 90o fata de directia razei
incidente (de exemplu, n directiile Ox si Oy), este total polarizata, iar n directia razei incidente lumina
este nepolarizata.
Polarizarea prin dubla refractie (birefringenta). In general, lichidele, solidele amorfe de tipul sticlei,
solidele cristaline cu structura cu simetrie cubica sunt optic izotrope, adica proprietatile lor optice
(viteza de propagare a luminii, deci si indicele de refractie) sunt independente de directie sau de starea
de polarizare. Multe alte solide cristaline sunt optic anizotrope. Cristalele ale caror proprietati prezinta o
simetrie de rotatie n raport cu o axa se numesc uniaxiale. De-a lungul acestei axe, viteza de propagare a
luminii nu depinde de orientarea vectorului luminos E r , iar axa se numeste axa optica . Astfel de
cristale sunt spatul de Islanda (calcit, varietate de CaCO3), cuartul, azotatul de sodiu, gheata etc. Se
numeste plan principal (sectiune principala) al cristalului un plan care contine axa optica,AO.
Se constata experimental ca daca o raza de lumina naturala cade pe fata unui cristal uniaxial
apare fenomenul de birefringenta sau dubla refractie, care consta n aparitia a doua raze care se
refracta pe directii diferite: una, numita raza ordinara , care respecta respecta legile refractiei, iar a doua,
deviata se numeste raza extraordinara (fig. 5.20) Cele doua raze sunt polarizate n plane perpendiculare:
n raza ordinara oscilatiile au loc perpendicular pe planul principal, iar n cea extraordinara oscilatiile au
loc n plan paralel cu cel al sectiunii principale.
Pentru explicarea birefringentei se tine seama ca cristalul poate fi considerat drept un ansamblu de
oscilatori elementari, excitati de cmpul electric al undei. In general oscilatorii elementari sunt
anizotropi. La unele substante orientarea acestor oscilatori este dezordonata, ceea ce da n ansamblu un
caracter izotrop mediului. La substantele care produc birefringenta, oscilatorii elementari au orientari
preferentiale, ceea ce aduce dupa sine o anizotropie a mediului, n ansamblu.
Birefringenta circulara ( rotirea planului de polarizare) Se constata experimental ca la propagarea n
anumite medii, numite optic active, a luminii polarizate circular , viteza de propagare a undei polarizata
circular dreapta este diferita de cea a undei polarizata circular stnga. Intruct o unda polarizata liniar se
poate descompune n doua unde polarizate circular, una - spre dreapta, alta-spre stnga, dupa strabaterea
unui astfel de mediu, va rezulta o rotire a planului de polarizare al undei polarizata liniar. Experienta
arata ca unghiul de rotatie a planului de polarizare este proportional cu distanta strabatuta n mediu,
invers proportional cu lungimea de unda a luminii, depinde de temperatura, iar n cazul solutiilor
substantelor optic active n lichide inactive, unghiul este proportional cu concentratia:
C fii
C fiind puterea rotatorie, specifica substantei. Rotirea planului de polarizare de catre substantale optic
active este determinata de structura asimetrica a acestora. Toate cristalele optic active nu prezinta nici
plan nici centru de simetrie si pot exista sub doua forme, dextrogira si levogira, una fiind imaginea n
oglinda a celeilate. Astfel de substante sunt cuartul, cinabrul, cristalele de zahar.
Cuprins
Cap.I: Prezentarea generala a intreprinderii:
I.1: Scurt istoric
I.2: Obiectul de activitate al firmei
I.3: Resursele intreprinderii: financiare, umane, materiale
I.4: Caracterul economico-financiar a activitatii intreprinderii
Cap.II: Implicarea factorilor de mediu in activitatea
intreprinderii:
II.1: Macromediul intreprinderii si influenta componentelor
(factorilor) acestuia asupra activitatii intreprinderii
II.2: Micromediul intreprinderii si influenta componentelor (factorilor) acestuia asupra activitatii
intreprinderii
II.3: Relatia intreprindere piata
II.4: Obiectivele economice ale intreprinderii in conditiile pietei
concurentiale
Cap.III: Structura organizatorica a intreprinderii:
III.1: Prezentarea structurii functionale (de conducere)
III.2: Prezentarea structurii operationale (de productie si conceptie)
III.3: Documentele de formalizare a structurii organizatorice
(regulamentul de organizare si functionare, organigrama,
fisa postului)
III.4: Masuri, metode de perfectionare a structurii organizatorice
Cap.IV: Functiunile intreprinderii:
IV.1: Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale
ale intreprinderii (prezentarea lor)
IV.2: Mecanismul functionarii intreprinderii (schema logica)
IV.3: Interdependenta functiunilor intreprinderii (schema logica)
Cap.V: Strategii economice ale intreprinderii, planul ca instrument
de concretizare si realizare ale strategiei:
V.1: Importanta strategiilor economice pentru activitatea
intreprinderii
V.2: Elaborarea strategiei economice a intreprinderii (pe etape)
V.3: Elaborarea planului economic al intreprinderii (pe sectiuni)
V.4: Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii (pe sectiuni)
Cap.VI: Eficienta economica a activitatii intreprinderii:
VI.1: Indicatorii de exprimare a eficientei economice: prezentarea,
calculul si analiza lor
VI.2: Indicatorii de eficienta a utilizarii fortei de munca:
prezentarea, calculul si analiza lor
VI.3: Indicatorii rentabilitatii: prezentarea, calculul si analiza lor
VI.4: Posibilitati de crestere a eficientei economice
Studiu privind locul, rolul si implicatiile intreprinderii in mediul competitiv
CAPITOLUL I
Prezentarea generala a societatii:
Denumirea societatii este S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti. In toate actele emise de
societate sau privind societatea, denumirea acesteia va fi urmata de cuvintele societate cu raspundere
limitata sau initialele S.R.L. si numarul de inregistrare la Registrul Comertului.
Cod unic de inregistrare al societatii este R 1354553.
Numarul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului este J 29 / 679 / 11 iunie 1991.
Sediul societatii se afla in municipiul Ploiesti, Strada Laboratorului Nr. 5A Jud.Prahova.
Durata societatii este nelimitata.
Societatea dispune si de un cont 2511.1-179.1/ROL deschis la B.C.R. Ploiesti.
Capitalul social initial al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti este in valoare de 350 000
000 lei si se compune din facturi, active imobilizate si expertize ale caror valoare a fost insusita de toti
actionarii, stabilindu-se un numar de 350 actiuni nominative a 1 000 000 lei o actiune.
Aportul fiecarui asociat la capitalul social este urmatoarea:
1. Domnul Nemes Constantin 96 000 000 lei respectiv 96 actiuni
2. Doamna Nemes Iuliana 90 000 000 lei respectiv 90 actiuni
3. Domnul Nemes Sorin 68 000 000 lei respectiv 68 actiuni
4. Domnul Nemes Bogdan 62 000 000 lei respectiv 62 actiuni
5. Domnul Vasile Liviu 34 000 000 lei respectiv 34 actiuni
Participarea actionarilor la pierderile si beneficiile societatii se face in limita aportului lor la
capitalul social. Capitalul social poate fi redus sau marit pe baza hotararii Adunarii Generale
Extraordinare a Actionarilor, in conditii si cu respectarea procedurii prevazute de lege.
Societatea va tine evidenta actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat de presedintele
Consiliului de Administratie, care se pastreaza la sediul societatii.
Actiunile sunt indivisibile cu privire la societate, care nu recunoaste decat un singur proprietar
pentru fiecare actiune. Cesiunea totala sau partiala a actiunilor intre actionari sau terti se face in
conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege.
In cazul pierderii unor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte Consiliul de Administratie si sa
faca public faptul pentru presa in cel putin doua ziare de larga circulatie din localitatea in care se afla
sediul societatii. Dupa sase luni va putea obtine un duplicat al actiunii.
Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere a societatii care decide
asupra activitatii acestuia si asigura politica si economica si sociala.
Comisia de cenzori:
Gestiunea societatii este controlata de actionari, Consiliul de Administratie si de comisia de
cenzori formata din trei membri si anume:
1. Domnul Nemes Constantin, cetatean roman, domiciliat in Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5a,
actionar
2. Doamna Nemes Iuliana, cetatean roman, domiciliata in Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5a,
actionar
3. Doamna Marin Iuliana, cetatean roman, domiciliata in Ploiesti, str. Izvoare, nr. 99, bis, expert
contabil
Supleantii comisiei de cenzori vor fi:
1. Constantin Maria
2. Vasile Catalina
3. Vlad Razvan Expert contabil
Comisia de cenzori si supleantii sunt numiti pe o perioada de trei ani si isi desfasoara activitatea
in conformitate cu prevederile prezentului statut si ale legii.
Exercitiul financiar:
Exercitiul economico-financiar al societatii cuprinde perioada
1 Ianuarie 31 Decembrie a fiecarui an. Evidenta gestiunii contabile se va tine in lei. Bilantul
anual, precum si contul de profit si pierdere va fi intocmit in lei.
Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor.
Profitul impozabil se stabileste in conditiile legii.
Din profitul societatii ramas dupa plata impozitului pe profit se pot constitui fonduri destinate
modernizarii, investitiilor, cercetarii si dezvoltarii de noi produse.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se va face pe societate, in conditiile legii, in cel mult
doua luni de la aprobarea bilantului de catre Adunarea Generala a Actionarilor.
Lichidarea societatii:
Adunarea Generala a Actionarilor poate decide lichidarea societatii in urmatoarele cazuri:
- cand obiectul de activitate al socitatii nu poate fi realizat
- falimentul
- numarul de actionari se va reduce sub 3
- pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca
Adunarea Generala a Actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la suma ramasa
- in orice alta situatie neprevazuta.
Modul de lichidare va fi stabilit de Adunarea Generala a Actionarilor.
Litigii:
Litigiile ce pot aparea in cadrul societatii vor fi solutionate de catre actionari pe cale amiabila.
In cazul nerezolvarii litigiilor pe cale amiabila atunci acestea vor fi solutionate de institutiile
judecatoresti de drept comun, functie de competenta lor.
Litigiile nascute din raporturile contractuale dintre societate si persoane juridice romane pot fi
solutionate si prin arbitraj, potrivit legii.
I.1 Scurt istoric:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Ploiesti s-a constituit ca Asociatie cu scop lucrativ conform
Decretului-lege nr. 54/1990. In 1991, dupa aparitia Legii 31, asociatia s-a transformat in societate
comerciala si s-a inregistrat la Oficiul Registrului Comertului.
Pana in prezent ea s-a dezvoltat permanent si s-a impus ca una dintre cele mai profesionale firme
in acest domeniu amplu al constructiilor.
Dispunand de un colectiv de specialisti policalificati, de tehnologii de ultima ora, si de o
dinamica constanta in executie, societatea este in masura sa abordeze orice tip de lucru.
Pe parcursul celor 12 ani de functionare S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a reusit sa creasca
semnificativ numarul utilajelor si al autovehiculelor din dotare, sa creeze un numar mare de locuri de
munca si sa angreneze in activitatea de productie si management, specialisti competenti.

I.2 Obiectul de activitate:
Obiectul principal de activitate il constituie: lucrari de constructii, inclusiv lucrari de arta, cod
CAEN 4521. Societatea a prestat urmatoarele activitati: constructia de hale industriale; constructia de
benzinarii; constructii industriale diverse (platforme, estacade, fundatii utilaje, etc); constructii de case si
vile; reparatii si consolidari ale constructiilor afectate de seisme, cutremure si coroziune chimica;
consolidarea terenurilor de fundare; protectii antiacide; torcrete si inzidiri refractare; finisaje si amenajari
interioare; constructii sedii firme; etc.
I.3 Resursele intreprinderii:
I.3.1 Financiare:
Resursele financiare sunt constituite din fonduri proprii si fonduri atrase, dintre care amintim:
avansuri acordate de beneficiari; credite de la furnizorii de materii prime si materiale livrate prin credit-
furnizor (decontare la termene de 1-2 luni); credite de la banca sau credite acordate de actionari.

I.3.2 Umane:
Resursele umane sunt constituite din angajati si colaboratori. Angajatii sunt specializati in
activitatile prestate de firma si au experienta profesionala corespunzatoare. Personalul se imparte in doua
categorii: personal de executie (direct productiv) si personal auxiliar (indirect productiv). Personalul de
executie este compus din salariati cu studii medii (muncitori) si personal cu studii superioare (ingineri).
Personalul auxiliar este compus din salariati cu studii medii si personal cu studii superioare (economisti,
ingineri). In cazuri exceptionale, societatea angajeaza colaboratori pentru domenii specializate cum ar fi:
proiectare, verificare documentatii, expertize, litigii comerciale, etc.
Potentialul uman al societatii dat de numarul, structura, comportamentul si calificarea
personalului este structurat astfel:

Nr. Crt. Categoria de personal Grupa COR. Nivel studii Coeficient de ierarhizare
Minimali Maximali
1. Muncitori
Necalificati
9 - 1,0 1,5
Calificati 5-8 - 1,2 3,0
2. Personal administrativ
incadrat pentru care
conditia de pregatire
este
Generala
4 G. 1,1 2,1
Medie (liceala) 4 M. 1,15 2,3
Postliceala 4 M. 1,25 2,5
3. Personal de
specialitate, incadrat
pe functii pentru care
conditia de pregatire
este
Liceala
3 M. 1,25 3,1
Postliceala 3 M. 1,30 3,2
Scoala de maistri 3 M. 1,35 3,3
4. Personal de 2 SSD 1,40 3,9
specialitate, incadrat
pe functie pentru care
conditia de pregatire
este
De scurta durata
Superioara 2 S 1,50 4,7
5. Personal incadrat pe
functii de conducere
Medie
1 M. 1,4 3,9
Scurta durata 1 SSD 1,5 4,75
Superioara 1 S
- Sefi birou, atelier lot
sau functii asimilate
1 S 1,6 5,0
- Sefi serviciu, sectii
santier, ingineri sefi,
si alte functii
asimilate
1 S 1,7 5,5
- Directori executivi,
contabili sefi sau alte
functii
asimilate,numite de
Consiliul de
Administratie
1 S 1,8 6,3
- Directori
coordonatori
1 S 1,9 7,0
Societatea SERVSPEC-NEMES S.R.L. dispune de personal de inalta calificare, cu inalt nivel
profesional si o indelungata experienta atat pentru lucrarile din tara, cat si pentru cele din strainatate.
Personalul societatii SERVSPEC-NEMES S.R.L. la 31 decembrie 2003 era reprezentata de 400
salariati din care 25 ingineri, 2 subingineri, 6 economisti, 10 tehnicieni, 13 sudori calificati, 83 zidari, 75
fierari betonisti, 50 dulgheri, 30 electricieni, 32 vopsitori-zugravi, 6 mecanici utilaje, 10 mataicari, 15
faiantari, 25 necalificati, 1 presedinte, 2 vicepresedinti, 2 directori-tehnici, 3 soferi, 3 ingineri
departamentul tehnic, 1 secretara, femei de serviciu.
Structura resurselor umane dupa nivelul de calificare si pregatire profesionala:
- personal cu studii superioare 58
- personal cu studii medii 232
- muncitori calificati 80
- personal necalificat 30
Structura resurselor umane dupa vechimea in societate:
- sub 5 ani 278
- intre 5 si 10 ani 87
- intre 10 si 12 ani 35
Structura resurselor umane dupa sex:
- barbati 346
- femei 54
Structura resurselor umane pe grupe de varste:
- sub 25 ani 10
- intre 25-35 ani 281
- intre 35-45 ani 97
- peste 45 ani 12
Pentru asigurarea conditiilor normale de lucru conducerea adopta impreuna cu organizatia de
sindicat sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, un program de masuri care sa cuprinda imbunatatirea
conditiilor de munca in subunitatile de productie prin: retehnologizare, dotarea instalatiilor si masinilor
cu dispozitive de protectie, dotarea cu aparatura de masura si control a parametrilor tehnologici, precum
si de avertizare a starilor de pericol, dotarea salariatilor cu echipamente de protectie individuala
corespunzator conditiilor specifice locului de munca. Programul va cuprinde masuri cu prioritate pentru
locurile de munca cu conditii deosebite si a celor ce depasesc valorile maxime ale concentratiilor
admisibile de noxe.

I.3.3 Materiale:
Resursele materiale sunt constituite din doua grupe distincte: o grupa o constituie dotarea cu
masini, utilaje si echipamente necesare desfasurarii activitatii, dotarea cu spatii si ateliere de lucru. Alta
grupa o constituie stocul de piese de schimb, materii prime si materiale necesar interventiilor rapide.
Resursele materiale sunt dozate in functie de previziunea asupra tipurilor de lucrari ce urmeaza a fi
executate in perioada urmatoare.
I.4 Caracterul economico-financiar al activitatii intreprinderii:
Societatea este o societate comerciala cu capital integral privat. Scopul intregii activitati este
obtinerea de profit. In acest sens, societatea contracteaza, executa si incaseaza contravaloarea prestatiei
sale. Singura sursa de venit a societatii o constituie contravaloarea prestatiei executate. Prin pretul
propus, societatea trebuie sa acopere plata fortei de munca, costurile materialelor puse in opera,
amortizarea mijloacelor fixe, precum si cheltuielile generale ale firmei, constand in taxe si impozite
locale, cheltuieli cu personalul auxiliar, echipamente de protectie, taxe si avize pentru functionare, etc.
Analiza economico-financiara efectuata pe baza bilantului contabil ajuta la efectuarea
diagnosticului financiar intern al societatii comerciale si furnizeaza informatii utile urmatoarelor grupe
de utilizatori:
conducerea societatii, care le foloseste ca baza a politicii sale financiare, pentru buna gospodarire
a patrimoniului in functie de echilibrul financiar, de rentabilitate, solvabilitate si risc financiar
salariatilor care pot aprecia perspective financiara a societatii in care lucreaza si eventualele
modificari organizatorice generate de aceasta
partenerilor societatii comerciale: fie clienti, banci, care pot aprecia daca societatea isi poate
onora la timp obligatiile contractuale sau daca isi poate rambursa ratele si dobanzile la credite
detinatorilor de titluri imobilizate in capitalul societatii care pot aprecia nivelul dividendelor pe
care le vor incasa
potentialilor investitori care pot aprecia daca isi plaseaza bine fondurile
organele fiscale, care pot aprecia situatia societatii comerciale privind: lichiditatea, solvabilitatea,
gradul de indatorare, perioada de recuperare a creantelor sau de rambursare a dotarilor, relatia stocurilor.
Solvabilitatea este capacitatea societatii de a-si onora datoriile, apreciate prin intermediul
Activului Net Contabil care se calculeaza astfel:
ANC = Total activ Datorii
ANC = Total capitaluri proprii
El constituie o garantie pentru creditorii societatii, dovedind ca societatea are, prin activele sale,
capacitatea de a-si plati datoriile.
Putem calcula solvabilitatea si sub forma de indici astfel:
I = Utilizari>1 an/ Resurse>1 an si
I = Utilizari<1 an/ Resurse<1 an.
Lichidatea este capacitatea societatii de a-si transforma activele in bani pentru a face fata
pasivelor exigibile (datoriilor), este apraciata prin intermediul Fondului de Rulment Financiar (FRf) care
se calculeaza astfel:
FRf = Resurse<1 an Utilizari>1 an = Utilizari<1 an Resurse<1 an
Echilibrul financiar este asigurat atunci cand:
capitalurile proprii si imprumuturile pe termen mediu si lung asigura cel putin finantarea
imobiliarelor
activele circulante (stocuri) creante, disponibilitati, depasesc datoriile pe termen scurt. In acest
caz avem FRf pozitiv, dovedind capacitatea de plata a societatii comerciale.
Bilant contabil:
ACTIV PASIV
1. Active imobilizate 40000 1. Capital social 40000
2. Stocuri 10000 2. Provizioane pentru riscuri si
cheltuieli 7000
3. Creante 15000 3. Credite bancare pe termen
lung 25000
4. Disponibil 30000 4. Furnizori 8000
5. Titluri plasament 5000 5. Credite bancare pe termen
scurt 20000
TOTAL ACTIV 100000 TOTAL PASIV 100000
Bilant functional:
ACTIV PASIV
1. Utilizari stabile 50000 1. Resurse stabile 82000
2. Utilizari de exploatare 25000 2. Resurse de exploatare 8000
3. Trezoreria activa 35000 3. Trezorerie pasiva 20000
TOTAL ACTIV 110000 TOTAL PASIV 110000
FR = Resurse stabile Utilizari stabile
= 82000 50000 = 32000
NRF = Utilizari exploatare Resurse exploatare
= 25000 8000 = 17000
FR NRF = 32000 17000 = 15000
Total activ Total pasiv = 35000 20000 = 15000
Din situatia prezentata mai sus rezulta ca:
capitalurile acopera finantarea imobilizarilor
nevoia de fond de rulment va fi acoperita din fondul de rulment de 32000
situatia este echilibrata
Bilant financiar:
ACTIV PASIV
1. Utilizari>1 an 50000 1. Resurse>1 an din care 82000
datorii 25000
2. Utilizari<1 an 60000 2. Resurse<1 an 28000
TOTAL ACTIV 110000 TOTAL PASIV 110000
Solvabilitate AMC = Total utilizari Total resurse imprumutate
= 11000 53000
= 57000
= Total capitaluri proprii = capital social +
+ amortizare + provizioane pentru riscuri
si cheltuieli =
= 40000 + 10000 + 7000 = 57000
I = Utilizari>1 an/Resurse>1 an = 50000/82000 = 0,61 (resurse > utilizari)
I2 = Utilizari<1 an/Resurse<1 an = 60000/28000 = 2,1 (utilizari > resurse)
Lichiditate:
FRf = Resurse>1 an Utilizari>1 an = 82000 50000 = 32000
FRf = Utilizari<1 an Resurse<1 an = 60000 28000 = 32000
In ansamblu societatea are asigurat echilibrul financiar.
Anul Cifra de afaceri in Euro Profitul brut in Euro
1990 1.250.000 125.000
1991 1.689.100 152.019
1992 1.907.340 209.807
1993 2.210.900 221.090
1994 2.500.345 375.051
1995 2.690.990 376.730
1996 2.910.000 407.400
1997 3.090.000 494.400
1998 3.700.000 555.000
1999 3.900.000 604.500
2000 4.260.000 681.600
2001 4.785.000 813.450
2002 5.105.000 918.900
2003 5.750.000 1.150.000


Evolutia cifrei de afaceri
0
500000
1000000
1500000
2000000
2500000
3000000
3500000
4000000
4500000
5000000
5500000
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
Anul
C
i
f
r
a

d
e

a
f
a
c
e
r
i
Evolutia profitului brut
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
900000
1000000
1100000
1200000
1300000
1400000
1500000
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
Anul
P
r
o
f
i
t
u
l

b
r
u
t
Din schemele de mai sus se observa ca atat cifra de afaceri, cat si profitul au inregistrat o
evolutie ascendenta pe tot parcursul celor 13 ani de activitate.

CAPITOLUL II
Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderii:
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului
ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala,
politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si
international asupra intreprinderii influentand relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia.
In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o
crestere spectaculoasa a frecventei schimbarilor. Mediul ambiant este de trei feluri:
mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si usor vizibile;
mediu schimbator, unde schimbari sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general
previzibile;
mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente
profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat.
Componentele mediului ambiant al intreprinderii:
micromediul
macromediul
Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii
directe. Acestea sunt:
furnizorii de marfuri care sunt agentii economici ce asigura resursele necesare de materii prime,
materiale, echipamente si masini;
prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de
servicii utile realizarii obiectivelor firmei;
furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munca si persoanele ce
cauta un loc de munca;
clientii care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile
guvernamentale pentru care bunurile produse de intreprindere le sunt oferite spre consum;
organismele publice asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare
in masa si publicul consumator;
concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clienti, iar in
situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii.
Macromediul unei firme este locul de unde aceasta trebuie sa porneasca in identificarea ocaziilor
favorabile si a amenintarilor la adresa sa. El consta din totalitatea factorilor si a fortelor care afecteaza
actiunile si rezultatele firmei. Firmele trebuie sa cunoasca tendintele si megatendintele caracteristice ale
lumii contemporane.
Macromediul unei firme este format din sase forte majore: elementul demografic, elementul
economic, elementul natural, elementul tehnologic, elementul politic si elementul cultural. Mediul
demografic se caracterizeaza printr-o crestere exploziva a populatiei globului, schimbari in structura
grupelor de varsta, etnice si educationale, aparitia unor noi tipuri de familii, deplasari geografice ale
populatiei si segmentarea pietelor de masa in micropiete. Mediul economic se caracterizeaza printr-o
plafonare a veniturilor reale, posibilitati de economisire scazute asociate existentei unor datorii mari si
modificarea structurii cheltuielilor de consum. Mediul natural se caracterizeaza prin scaderea rezervelor
de materii prime, variatia costului energiei, cresterea gradului de poluare si a amplorii miscarii
ecologiste. Analiza mediului tehnologic pune in evidenta accelerarea progresului tehnologic, existenta
unor posibilitati nelimitate de inovatie, a unor bugete substantiale destinate cercetarii-dezvoltarii,
concentrarea asupra imbunatatirilor minore in dauna descoperirilor majore si inmultirea reglementarilor
referitoare la transferul tehnologiei. Mediul politic se caracterizeaza printr-o imbogatire a legislatiei de
afaceri, cresterea atributiilor organismelor guvernamentale si cresterea numarului gruparilor de actiune
publica. Mediul cultural se caracterizeaza prin tendinte pe termen lung orientate spre autorealizarea,
automultumire si accentuarea laicizarii societatii.
II.1 Macromediul intreprinderii si influenta componentelor:
Mediul demografic numarul populatiei, structura pe sexe si grupe de varsta, numarul de familii
si dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala si pe medii a populatiei, rata natalitatii.
Mediul demografic, populatia este prima fata care trebuie urmarita, deoarece oamenii sunt cei
care formeaza pietele. Marketerii sunt extrem de interesati de dimensiunea si ritmul de crestere a
populatiei diferitelor orase, regiuni, state, de repartizareea ei pe grupe de varste si pe categorii etnice, pe
niveluri de pregatire, pe tipuri de familii, pe caracteristici si evolutii regionale. Vom analiza in
continuare principalii factori demografici si tendintele acestora, ilustrand implicatiile lor asupra
planificarii de marketing.
CRESTEREA EXPLOZIVA LA NIVEL MONDIAL. Aceasta tendinta reprezinta o preocupare
centrala a guvernelor si a diferitelor organisme din lumea intreaga. Exista doua motivatii ale acestei
preocupari.
Cea dintai este legata de caracterul limitat al resurselor Terrei, resurse necesare pentru asigurarea
vietii unui numar atat de mare de locuitori la un nivel la care aspira majoritatea oamenilor.
Al doilea motiv al preocuparii il constituie faptul ca rata cea mai ridicata de crestere a populatiei
se inregistreaza in tarile sau comunitatile mai sarace.
Cresterea exploziva a populatiei lumii are implicatii majore asupra sferei afacerilor. Ea atrage
cresterea nevoilor umane, fara a insemna in mod obligatoriu si cresterea pietelor, mai ales daca puterea
de cumparare este mai scazuta. In situatia in care cresterea populatiei va exercita presiuni prea mari
asupra resurselor alimentare si naturale, costurile vor exploda, iar marjele de profit vor scadea
vertiginos.
NIVELUL EDUCATIONAL. Populatia unei tari se imparte in cinci categorii educationale:
analfabeti, persoane cu studii elementare, persoane cu studii medii, persoane cu studii superioare si
persoanele cu studii post-universitare.
Oamenii au inceput sa fie tot mai constienti de faptul ca bunastarea unei natiuni nu depinde in
primul rand de resursele naturale, ci de resursele sale umane. Persoanele cu o educatie sumara nu pot sa
presteze decat munci manuale, sau gospodaresti. Tarile care aspira sa ajunga in varf trebuie sa
investeasca in primul rand in educatie pentru a le oferi cetatenilor lor un sistem educational si de
pregatire profesionala la nivel mondial.
STRUCTURA FAMILIEI. Se considera ca familia traditionala este compusa din sot, sotie si
copii. In prezent, familiile sunt formate din persoane necasatorite care locuiesc singure, adulti care
locuiesc impreuna, familii cu un singur parinte, cupluri casatorite fara copii. Fiecare din aceste familii
are un set distinct de nevoi si deprinderi de cumparare. De exemplu, familiile formate din persoane
necasatorite, din persoane care locuiesc separat, din vaduve sau din persoane divortate au nevoie de
locuinte mai mici, de articole casnice, mobilier si instalatii sanitare mai mici si mai ieftine si de produse
alimentare in ambalaje de dimensiuni mai reduse. Marketerii trebuie sa acorde o tendinta sporita
nevoilor familiilor de tip netraditional, ca urmare a faptului ca numarul lor creste mai repede decat cel al
familiilor traditionale.
DEPLASARI GEOGRAFICE ALE POPULATIEI. Anii 2000 se caracterizeaza prin masive
miscari migratorii intre tari si in interiorul tarii. Populatia migreaza din zonele rurale catre cele urbane si
apoi spre cele suburbane.
TRECEREA DE LA PIETELE DE MASA LA MICROPIETE. Efectul tuturor acestor schimbari
il constituie fragmentarea pietei de masa in numeroase micropiete diferentiate prin varsta, sex, structura
etnica, educatie, repartizarea populatiei, stil de viata etc. Fiecare categorie de cumparatori are preferinte
si caracteristici de consum proprii si este abordata prin canale specifice de comunicare si distributie.
Firmele au inceput sa renunte la abordarea care viza clientela medie traditionala, elaborandu-si
produsele si programele de marketing in functie de specificul micropietelor.
Mediul demografic este un factor decisiv si pentru activitatea desfasurata de S.C. SERVSPEC-
NEMES S.R.L., pentru ca asa cum am mai spus oamenii sunt cei care formeaza pietele. Toate
elementele mediului demografic sunt importante in egala masura si influenteaza tot astfel activitatea
firmei.
Cresterea exploziva a populatiei determina o crestere a nevoilor pentru spatiile de locuit (a
constructiilor). Nivelul educational este si el de asemenea important pentru activitatea noastra pentru ca
in functie de nivelul de cultura al populatiei, de gustul pentru frumos sunt orientate si cererile pentru
locuinte, pentru locul de munca, sau poate chiar pentru casele de vacanta.
Structura familiei este si ea decisiva pentru obiectul de activitate. O familie restransa presupune
o locuinta mica, pe conditia ca o familie numeroasa are nevoie de o constructie pe masura.
Mediul economic. Alaturi de populatie, pietele au nevoie si de puterea de cumparare a acesteia.
Intr-o economie puterea de cumparare depinde de: veniturile curente, preturi, marimea economiilor, a
datoriilor si de posibilitatile de creditare in vederea cumpararii. Firmele trebuie sa acorde atentie
tendintelor majore ale marimii veniturilor si structurii cheltuielilor de consum ale populatiei.
Ansamblul elementelor care compun viata economica a spatiului in care actioneaza
intreprinderea determina mediul economic. Acesta determina volumul si structura ofertei de marfuri,
nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor la nivelul concurentei.
PIATA. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. cuprinde aproape toate judetele tarii, aceasta
participand la licitatii pentru lucrari din mai multe judete ale tarii.
Avand in vedere profilul societatii, acela de executie de constructii industriale, civile si agricole
la cheie, piata pe care aceasta isi desfasoara activitatea este foarte vasta. Astfel, la nivelul pietei de
prestari de servicii sociale isi desfasoara activitatea in mai multe judete ale tarii, cu posibilitatile
extinderii si la nivel international. In cazul contractarii de lucrari din exterior. Avand in vedere faptul ca
numarul de locuitori este in permanenta crestere si de asemenea economia si activitatile comerciale se
dezvolta mereu, piata domeniului sau de activitate constructiile sunt in permanenta dezvoltare. Practic,
oriunde este nevoie de o activitate noua, in care sunt necesare mijloace fixe (activele imobiliare), acolo
se creeaza o extindere a pietei constructiilor care favorizeaza desfasurarea activitatii acestei societati.
Este adevarat, activitatea de constructie depinde foarte mult de mediul inconjurator, de temperatura.
Astfel ca in sezonul rece cand temperatura este foarte scazuta este imposibila desfasurarea activitatii de
constructie. Dar si in acest caz exista posibilitatea desfasurarii activitatii in continuare prin executarea
lucrarilor de finisari interioare.
Societatea poate lucra atat ca unic executant al diferitelor lucrari, cat si ca subantreprenor al unui
contractant general. De asemenea, poate fi ea insasi antreprenor general care sa aiba subantreprenori
pentru desfasurarea anumitor parti dintr-o lucrare generala.
In ceea ce priveste piata furnizorilor, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are o contributie
importanta in dezvoltarea activitatii acestora, avand in vedere faptul ca marile lucrari pe care le executa
necesita o cantitate mare si constanta de materiale necesare diferitelor stadii in care se afla constructia
respectiva. Astfel, de la materii prime cum ar fi: ciment, agregate, beton, pietris, nisip, caramida, apa,
fier-beton etc. La cele specializate: glet, adeziv, mozaic, faianta, var, vopsea, gresie, retele de apa, gaze,
electricitate, ferestre, usi, corpuri de iluminat, obiecte sanitare (si de asemenea tot ceea ce este necesar
pentru fixarea acestora: nituri, suruburi, reductoare, intrerupatoare etc.). Se poate observa astfel numarul
impresionant de materiale necesare pentru construirea unei cladiri la cheie. Si este de inteles cat de
importanta este prezenta pe piata a unui constructor, in beneficiul furnizorilor si cat de stimulativa este
pentru ca genereaza o concurenta acerba in asa fel incat sa ofere cel mai bun raport calitate/pret, lucru
care are ca prima si cea mai importanta consecinta, dezvoltarea economica in domeniul respectiv.
PUTEREA DE CUMPARARE. Piata din domeniul constructiilor este profitabila pentru ca
prezinta o cerere continua si este o consecinta a cresterii schimbarii lor economice la nivel national.
Desi puterea de cumparare a populatiei majoritare este relativ scazuta cererea pentru constructii
este mare.
Nivelul si ritmul dezvoltarii economice reprezinta un factor decisiv spunem noi pentru activitatea
desfasurata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., pentru ca odata cu dezvoltarea economica se dezvolta
si nivelul si amploarea constructiilor.
Cercetarile in domeniul imbunatatirii materiilor prime a avut-o ca rezultat cresterea calitatii
produselor obtinute. De exemplu, in prezent exista mai multe tipuri de ciment cu perioada de intarire
care variaza (acceleratoare si intaritoare de intarire) lucru care usureaza munca oamenilor.
Factorii tehnici si tehnologici. Intreprinderea se implica in dinamica mediului tehnologic, atat ca
beneficiar, cat si ca furnizor, in principal prin intermediul pietei. Este una din cele mai dinamice
componente ale macromediului intreprinderii si dobandeste o exprimare concreta prin inventii, inovatii,
marimea si orientarea fondurilor destinate cercetarii, explozia productiei noi, perfectionarea productiei
traditionale, reglementari privind delimitarea tehnologiilor poluante S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in
exeutarea lucrarilor sale foloseste tehnologii de inalta performanta cum ar fi:
aparitia unor noi sisteme de ferestre (tamplarie din aluminiu sau PVC cu geam termopan);
sisteme de inchidere, usi activate electric sau pe senzori;
substante ignifugare (sunt substante speciale cu care se trateaza tamplaria de lemn indiferent
daca sunt usi ferstre sau structuri ale acoperisului, care au ca scop intarzierea procesului de aducere a
lemnului;
sisteme de ventilatie incorporate in cladiri;
sisteme de incalzire prin microcentrale;
aparitia unor scule, echipamente si utilaje din ce in ce mai performante care usureaza munca
oamenilor fluxuri, ciocane retopercutoare, bormasini, circulare cu discuri diamante, ascavatoare,
buldozere.
Faptul ca intreprinderea beneficiaza de astfel de echipamente si tehnologii similare celor utilizate
de firmele din strainatate ce au ca obiect de activitate constructii industriale, civile si agricole la cheie,
constituie un avantaj fata de firmele concurente.
Chiar in aceste conditii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. urmareste perfectionarea continua
nivelului calitativ al utilajelor, echipamentelor si tehnologiilor folosite.
Descoperirile din domeniu obliga conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sa acorde o mai
mare importanta activitatilor de cercetare, documentare si inovare pentru a face fata cu succes
concurentei.
Factorii de management au o influenta deosebita asupra activitatii intreprinderii intrucat se refera
la aspecte privind gradul de poluare, organizare, coordonare, evaluare, mediul ambiant, exprimand
masura in care cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul firmei sa foloseasca
posibilitatile respectivului mediu.
Acesti factori isi pun amprenta atat direct, cat si indirect asupra activitatii economice desfasurate
de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. In cadrul intreprinderii responsabilitatile managementului sunt
distribuite pe verticala, generand astfel un numar variabil de niveluri ale piramidei ierarhice in functie de
complexitatea operatiilor.
In cazul planificarii, rezolvarea centralizata a problemelor consta in elaborarea de catre directorul
general a planului strategic de ansamblu al firmei. Pentru a se adapta rapid si eficient la conditiile
mediului de afaceri si pentru a mari productivitatea interna a firmei, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a
adoptat un stil de conducere participativ. Astfel angajatii participa la adoptarea deciziilor, manifestandu-
si potentialul realizat, iar managerii primesc din interiorul organizatiei informatii mai bune, utile in
luarea deciziilor.
Factorii socioculturali. Printre factorii socioculturali care influenteaza activitatea firmei se
numara: raportul dintre populatia urbana si rurala, nivelul de dezvoltare al invatamantului, nivelul de
ocrotire al sanatatii, ponderea si calitatea activitatii culturalartistice, mentalitatea.
In cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. raporul dintre salariatii care provin din mediul urban
si cei care provin din mediul rural este relativ echilibrat, intrucat aproximativ 47% dintre acestia locuiesc
in mediul rural, acestia sunt in special muncitori calificati si necalificati.
Desi aceste persoane detin o pondere mare in cadrul firmei si au un nivel de calificare redus nu
influenteaza negativ dezvoltarea acesteia, contributia lor fiind indispensabila prestarii serviciilor.
Din punct de vedere al nivelului de dezvoltare al invatamantului se poate remarca ca la S.C.
SERVSPEC-NEMES S.R.L., personalul cu studii superioare si medii detine o pondere relativ scazuta 34
%.
PERSONAL CALIFICARE
Studii Superioare Studii Medii Necalificati
Ingineri 25 - -
Subingineri 2 - -
Economisti 6 - -
Maistri 6 - -
Tehnicieni - 10 -
Sudori - 13 -
Zidari - 83 -
Fierari-betonisti - 75 -
Dulgheri - 50 -
Electricieni - 30 -
Zugravi-vopsitori - 32 -
Mecanici-utilaje - 6 -
Mataicari - 10 -
Faiantari - 15 -
Presedinte 1 - -
Vicepresedinte 2 - -
Director tehnic 2 - -
Sofer - 3 -
Secretara 1 - -
Inginer departament
Tehnic
3 - -
Femeie serviciu - 1 -
Muncitori
necalificati
-

-

25

Ocrotirea sanatatii personalului constituie o preocupare permanenta a S.C. SERVSPEC-NEMES
S.R.L. concretizata prin adoptarea si aplicarea unui program de asigurare medicala salariatilor si de
protectie a muncii. Conducerea firmei a luat si alte masuri in acest sens, cele mai importante fiind
examinarea medicala anuala a fiecarui salariat.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este preocupata si de refacerea capacitatii de munca a
salariatilor, conditie esentiala pentru desfasurarea unei activitati eficiente. Acest lucru se realizeaza prin
participarea salariatilor la activitati culturalartistice organizate in mod regulat si la care acestia au
accesul gratuit.
Mentalitatea salariatilor si nu numai a reprezentat un obstacol in calea dezvoltarii societatii.
Oamenii nu au reusit sa depaseasca perioada comunismului, acea economie centralizata, in contextul
careia exista perceptia timpului in zile, luni, ani astfel incat utilizarea timpului de catre personal era mult
inferioara asteptarilor managerilor, mai ales ca timpul de predare al unei constructii cheie este prevazut
in contract si trebuie respectat, atat pentru satisfacerea clientului, cat si pentru atragerea altora noi.
Conducerea a luat masuri in acest sens, iar personalul actual al firmei stie ca timpul costa bani.
Mediul juridic are o mare influenta asupra deciziilor de marketing. Acesta se compune din legi,
organisme guvernamentale si grupuri de presiune, care influenteaza si limiteaza actiunile diferitelor
organizatii si membri ai societatii. Vom prezenta in continuare principalele tendinte politice actuale si
implicatiile lor asupra deciziilor de marketing.
CRESTEREA NUMARULUI REGLEMENTARILOR DIN SFERA AFACERILOR. Legislatia
referitoare la afaceri a sporit o data cu trecerea timpului. Comisia Europeana s-a dovedit a fi foarte activa
in elaborarea unui mare cadru juridic referitor la concurenta, standardele de calitate a produselor,
garantarea produselor si tranzactiile comerciale dintre cele 12 state membre ale Comisiei Europene.
Dupa colapsul blocului sovietic, fostele state membre ale acestuia au trecut la adoptarea rapida a unor
legi care sa promoveze si sa reglementeze economia de piata libera.
Legislatia de afaceri are o menire multipla. In primul rand, ea urmareste sa protejeze firmele
unele fata de altele. Toti oamenii de afaceri se pronunta in favoarea concurentei libere, dar incearca sa o
neutralizeze atunci cand aceasta ii afecteaza. Cand amenintarea este serioasa, unii iau masuri dure in
privinta preturilor sau a promovarii, ori incearca sa intrerupa activitatea de distributie a concurentelor
lor. Rolul legilor este, deci, de a defini si preveni concurenta care depaseste limitele corectitudinii.
A doua menire a reglementarilor guvernamentale o constituie protectia consumatorilor fata de
practicile comerciale incorecte. In absenta unor reglementari stricte, unele firme ar fi tentate sa vanda
produse contrafacute, sa furnizeze informatii eronate prin publicitate, sa insele prin modul de ambalare
sau sa ademeneasca clientela cu ajutorul preturilor. Legile definesc practicile incorecte de atragere a
consumatorilor, in organismele abilitate urmaresc aplicarea cadrului juridic. Multi directori de firme vad
rosu in fata ochilor la aparitia unei noi legi in domeniu, foarte putini fiind dispusi sa recunoasca utilitatea
protectiei consumatorilor.
A treia menire a sistemului legislativ guvernamental este protectia intereselor societatii fata de
practicile comerciale scapate din frau. Acestea ar putea duce la cresterea produsului national brut al unui
stat, dar ar atrage in paralel scaderea calitatii vietii. Unul din obiectivelemajore ale noilor reglementari
este acela de a pune pe seama firmelor costurile sociale generate de produsele sau procesele lor de
productie.
Problema reala pe care o ridica legislatia de afaceri este aceea a determinarii punctului in care
costurile reglementarii depasesc beneficiile. Legile nu sunt aplicate intotdeauna corect de cei
imputerniciti sa le puna in practica. Unii functionari pot fi prea zelosi sau capriciosi. Organismele sunt
chemate de avocati si economisti care de multe ori nu inteleg mecanismele intime ale unei afaceri si,
prin actiunile lor, pot aduce prejudicii unor firme bine intentionate, descurajand noile inventii si
patrunderea altor firme pe piata. Legile antitrust foarte stricte au fost criticate pentru ca reduc capacitatea
firmelor de a concura pe piata internationala si sporesc cheltuielile de consum. Chiar daca fiecare lege
nou promulgata ar urmari atingerea unui obiectiv rational, sistemul legislativ in ansamblul sau ar putea
eroda initiativa si ar putea incetini dezvoltarea economica.
In orice caz pentru firme este absolut necesara cunoasterea legislatiei refritoare la protectia
concurentei, a consumatorilor si a societatii. In general, firmele tin cont de procedurile legale si
elaboreaza standardele de natura etica dupa care trebuie sa se ghideze directorii de marketing in
activitatea lor. Cu toate acestea, exista insa destui speialisti de marketing care sunt nemultumiti de faptul
ca prea multe decizii de marketing sunt influentate de departamentul juridic si si-ar dori o mai mare
libertate in luarea deciziilor importante.
Mediul politic reflecta structurile societatii, clasele sociale si rolul lor in societate, fortele politice
si raporturile dintre ele, gradul de implicare a statului in economie, gradul de stabilitate al climatului
politic intern, zonal, international.
In conditiile actuale, ale trecerii de la economia centralizata la economia de piata au loc o serie
de transformari in toate domeniile de activitate. Astfel in domeniul constructiilor s-a inregistrat ritmuri
mari de dezvoltare ce au contribuit la dezvoltarea intreprinderilor ce isi desfasoara activitatea in acest
domeniu, inclusiv S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Prin desfasurarea unei activitati eficiente, firma a contribuit alaturi de celelalte firme ce fac parte
din aceasta ramura de activitate la dezvoltarea ramurii respective. Un rol esential il are si managementul
firmei, care prin deciziile adoptate a contribuit la aceste realizari.
Mediul ecologic conditiile naturale ce determina modul de localizare si de distribuire in spatii a
activitatii umane. Aceasta conjunctura economica reprezinta starea curenta si concreta a fenomenelor,
proceselor si evenimentelor specifice unei ramuri, a unei economii nationale. Importanta sa este data de
reducerea resurselor de materii prime neregenerabile si de accentuarea gradului de poluare.
Deteriorarea calitatii mediului natural este una din problemele majore cu care se confrunta
firmele si consumatorii in momentul actual. In foarte multe orase din lume, poluarea aerului si a apei a
atins cote alrmante. Una din cele mai amri probleme o ridica produsele chimice industriale care
afecteaza stratul de ozon strapungerea acestora avand ca urmari aparitia efectului de sera si, deci,
incalzirea periculoasa a planetei.
CRIZA MATERIILOR PRIME. Resursele globului pot fi grupate in trei categorii: infinite, finite
reinnoibile si finite nereinnoibile.
O resursa infinita, cum este aerul, nu ridica probleme imediate, desi unele grupari au sustinut cu
tarie necesitatea interzicerii unor substante folosite la recipientele cu pulverizator din cauza efectului
nociv pe care acesta il pot avea asupra stratului de ozon. Apa constituie deja o problema majora in unele
regiuni ale globului.
Resursele finite reinnoibile, cum sunt padurile sau hrana, trebuie folosite cu intelepciune.
Firmelor de exploatare a lemnului li se cere sa puna in aplicare programe de impadurire in urma taierilor.
Resursele nereinnoibile (petrolul, carbunele, platina, zincul, argintul) ridica mari probleme pe
masura ce momentul epuizarii lor se apropie. Firmele ale caror produse inglobeaza aceste materiale rare
se confrunta cu o crestere substantiala a costurilor, acestea fiind din ce in ce mai dificil de transferat pe
seama cumparatorilor. Firmele implicate in activitatea de cercetaredezvoltare beneficiaza in aceasta
situatie de posibilitati excelente de creare a unor noi inlocuitori.
CRESTEREA GRADULUI DE POLUARE. Anumite activitati industriale contribuie inevitabil
la degradarea mediului inconjurator. Sa ne gandim numai la depozitarea reziduurilor chimice sau a celor
nucleare, la nivelul alarmant concentratiei mercurului in apa oceanelor, la cantitatea de DDT si de alte
chimicale in sol si alimente, la murdarirea mediului cu sticle, materiale plastice si alte ambalaje care nu
sunt biodegradabile.
Firmele inteligente nu bat pasul pe loc, ci initiaza actiuni de cooperare cu miscarea ecologista
demonstrand in acest fel preocuparea pentru felul cum va arata mediul inconjurator in viitor.
Activitatea desfasurata S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. de este ecologica, nefiind poluanta
pentru mediul inconjurator.

Factorii mediului de afaceri care sunt determinanti pentru activitatea intreprinderii sunt :
Legislatia legislatia economica si legislatia tehnica constituie un factor puternic perturbator in
activitatea intreprinderii, datorita schimbarii prea dese. Anticiparea schimbarilor legislative, precum si
actualizarea informatiilor din domeniul legislativ este o grea problema pentru orice ntreprindere.
Daunele pe care o ntreprindere le poate suferi prin neaplicarea corecta si imediata a prevederilor legii in
continua schimbare, pot duce intreprinderea in stare de faliment.
Conditiile meteorologice datorita specificitatii activitatii in constructii, conditiile de mediu pot
influenta hotarator activitatea intreprinderii, cu toate masurile de prevedere care se iau.
II.2 Micromediul intreprinderii si influenta componentelor:
Micromediul include factorii si fortele de actiune imediata asupra intreprinderii, care
influenteaza direct succesul activitatii desfasurate si asupra carora si intreprinderea isi exercita controlul
intr-o masura mai mica sau mai mare: intreprinderea insasi, furnizorii, intermediarii, concurenta si
publicul.
Activitatea oricarei intreprinderi este influentata direct de organizatii externe cu care
intreprinderea are diverse relatii de cooperare, informare, asigurare, finantare, control-evaluare etc.
Principalele organizatii din mediul extern al intreprinderii sunt clientii, furnizorii, intreprinderile
concurente, institutiile bancare, societatile de asigurare, mass-media, Camerele de Comert si Industrie,
institutiile statului.
Furnizorii de marfuri reprezinta partenerii intreprinderii de la care aceasta se aprovizioneaza cu
materii prime, materiale, energie electrica, termica, apa etc.
Relatiile economice ale intreprinderii atat cu clientii, cat si cu furnizorii se concretizeaza in
contracte economice. Cel mai des intalnit contract este cel de vanzare-cumparare. Acesta reprezinta un
acord de vointa intre doua parti, in virtutea caruia cel care vinde se obliga sa transmita celui care
cumpara dreptul de proprietate asupra unui obiect (materie prima, utilaj, produs etc.) in schimbul unui
pret pe care il plateste cumparatorul. In general, contractul de vanzare-cumparare cuprinde:
Denumirea si adresele partilor contractante.
Personalul imputernicit sa semneze contractul.
Produsul care constituie obiectul contractului, cantitatea care urmeaza a fi luata.
Conditiile de calitate.
Conditiile de ambalare, etichetare, transport.
Durata de executare a obiectului contractului, termenele de realizare a contractului.
Conditiile de receptie a obiectului contractului.
Formele de asistenta tehnica si regimul de garantie.
Pretul de vanzare si modalitatile de plata.
Alte clauze menite sa asigure un continut cat mai complex, clar si precis contractului.
Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care in baza relatiilor
contractuale de vanzare-cumparare asigura intreprinderii resursele necesare pentru desfasurarea
activitatii: materii prime, materiale, utilaje.
Principalii furnizori ai S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pentru anii in curs sunt: Cirex, Comcas,
Contera, Europal, Doka, Dyafull, Fd Stil, Grerom, Ilgo, Imsat, Inspet, Ipsal, Ama Style, Andail,
Arabesa, Arneto, Beruc, Bicks, Borsa, Bulgareli, Calitam, Klij, Lafarge, Linx, Lotus, Min. Int.,
Magnum, Megagrup, Moniserv, Muzeu Stn., Ncn, Odineea, Rodut, S&Horatiu, Serida, Serplo, Sipex,
Trifagan, Sivi Orom, Veldcom, Tantor, Sonerg, Tap, Valras, Voimir, Wavin, Time Serv.
Contractele cu cei mai multi dintre acesti furnizori au fost incheiate la data de 31.12.1999, dar ca
urmare a bunelor relatii dintre firma noastra si cele furnizoare, conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES
S.R.L. a reinoint contractele cu acestia, astfel ca in perioada curenta S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
colaboreaza cu aceste firme, pentru furnizarea de materiale necesare desfasurarii activitatii.
Clientii. Succesul unei intreprinderi este conditionat de clientii sai. De aceea, este necesara
analiza comportamentului clientului prin identificarea pozitiei acestuia fata de posibilitatile intreprinderii
si prin cunoasterea mediului sau de a gandi si actiona.
Clientii firmei S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt atat persoane fizice, cat si juridice,
institutii de invatamant, de cultura etc. Avand in vedere profilul de activitate al firmei si anume
constructii industriale, civile si agricole la cheie, clientii firmei SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt in
permanenta altii. Pe parcursul desfasurarii intregii sale activitati S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu a
avut nici macar o data acelasi client. Odata cu dezvoltarea societatii este nevoie din ce in ce de mai
multe constructii, spatii pentru desfasurarea de noi activitati, institutii de educatie si cultura, divertisment
etc.
Printre cei mai importanti clienti pentru care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. presteaza lucrari
la ora actuala amintim:
Palatul Brancovenesc Potlogi lucrari de restaurare a monumentelor si cladirilor istorice.
Cartierul Harry Coanda Baneasa.
Colegiul National Mihai Viteazu Ploiesti renovare si consolidare etc.
Asa cum se poate vedea clientii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt de tot felul si din mai
multe localitati ale tarii (Potlogi, Baneasa, Ploiesti etc.).
Contractele pentru prestarea de lucrari pentru acesti clienti au fost obtinute prin licitatie.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. poate avea clienti atat din tara, cat si din strainatate, deoarece
nivelul calitatii serviciilor pe care le ofera firma noastra sunt la acelasi nivel cu cele din alte tari
europene.
Furnizorii fortei de munca.
Furnizorii fortei de munca sunt agentii de mediu cu influente considerabile in activitatea
intreprinderii datorita rolului factorului uman in procesul muncii. Oamenii au inceput sa fie tot mai
constienti de faptul ca bunastarea unei natiuni nu depinde in primul rand de resursele naturale, ci de
resursele sale umane. Tarile care aspira sa ajunga in varf trebuie sa investeasca in primul rand in
educatie pentru a le oferi cetatenilor lor un sistem educational si de pregatire profesionala la nivel
mondial. Conducerea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. tine cont acest lucru astfel ca furnizorii fortei de
munca sunt: Facultatea de Constructii IASI; Politehnica Bucuresti; Academia de Stiinte Economice
Bucuresti; Universitatea de Petrol si Gaze Ploiesti sectia A.S.E.
Personalul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este recrutat dupa: competenta si aptitudini, vointa
de perfectionare a rezultatelor, studii, experienta, cunostinte in domeniu. Calitatea angajatilor - angajatii
sunt selectati in functie de tipul si complexitatea activitatii pe care urmeaza sa o desfasoare. In general,
stabilizarea fortei de munca este o sarcina prioritara a conducerii. Ea se realizeaza atat prin salarizare
corespunzatoare cat si prin asigurarea cazarii in spatiile proprii ale firmei, pentru forta de munca
provenita din alte localitati.
Relatia intre angajati, intre angajati si conducere, intre angajati si patronat - trebuie sa fie una de
colaborare si este reglementata prin Regulamentul de ordine interioara. Acesta prevede atat modul cum
trebuie respectate ierarhiile functionale, cat si sanctiunile prevazute pentru nerespectare.
Prestatorii de servicii sunt persoane fizice sau juridice care ofera o gama larga de servicii utile
pentru realizarea obiectului de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. Dintre acestia enumeram:
S.C. Fides S.R.L. servicii de transport marfuri (materii prime, materiale, echipamente).
AV Media firma de publicitate
B.C.R. pentru depunerea incasarilor si plata loturilor si a salariilor.
Concurenta. Competitia este un factor cheie care trebuie luat in considerare inainte ca o
intreprinderea sa se hotarasca sa patrunda pe piata. Din momentul in care intreprinderea obtine accesul
pe piata, este necesara o analiza continua a concurentei. Intreprinderile pot fi concurente direct sau
indirect altor intreprinderi. Un concurent direct vinde un produs similar cu cel al altei intreprinderi, un
concurent indirect vinde un produs total diferit, dar care se adreseaza acelorasi cumparatori si este
destinat aceleiasi utilizari. Spre exemplificare pentru o firma de constructii civile este un concurent
direct, iar pentru o persoana fizica care da spre inchiriere o locuinta este un concurent indirect.
Analiza concurentei pe piata trebuie sa ia in considerare: structura si intensitatea concurentei;
cauzele succesului intreprinderilor concurente; sansele reala de a castiga competitia.
In Romania sunt peste 440 de societati comerciale de acelasi profil cu S.C. SERVSPEC-NEMES
S.R.L., in judetul Prahova firma ocupand locul II in randul societatilor comerciale cu activitate in sfera
constructiilor industriale, civile si agricole la cheie. Dupa 1996 au aparut mai multe firme de acelasi
profil de activitate, care au ridicat probleme si care a condus la o diminuare treptata a numarului de
clienti.
In judetul Prahova S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are ca principal concurant pe S.C.
ROMCONSTRUCT S.A. Ploiesti, ambele detinand in ultimii ani cote aproximativ egale pe piata.
Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul
relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase.
Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se pot avea in vedere: in conditiile
economiei de piata, concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face parte din regulile pietei.
Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari carateristici si anume:
servicii, costuri si calitate. Mijloacele si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita
in jurul produsuli, pretului, promovarii si distributiei.
Dintre concurentii de masa ai S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. amintim: Frisomat S.A., S.C.
Trecolli Impex S.R.L., Baumeister, S.C. Comrep S.A., Recom Construct S.R.L., Aral Construct S.R.L.
Organismele publice constituie o componenta reprezentata de asociatii profesionale, asociatiile
consumatorilor, mediile de informare in masa, publicul consumator, orgenele de stat fata de care
intreprinderea are obligatii legale.
Institutiile bancare alaturi de principalul rol, respectiv de finantare a intreprinderilor, pot oferi
informatii, consultanta servicii precum: rapoarte privind tendinte economice nationale si internationale,
rapoarte asupra situatiei comerciale si solvabilitatii unor intreprinderi, metode de plata si cursuri de
schimb; date despre oameni de afaceri etc.
Societatile de asigurari reprezinta acele institutii la care intreprinderile pot sa apeleze pentru a-si
proteja cladirile, constructiile, magaziile si alte anexe ale acestora impotriva incendiilor, a inundatiilor,
exploziilor etc.
Mass-media indeplineste un dublu rol pentru intreprindere: de reprezentare, pentru a face
reclama si publicitate produselor sale; de informare, ca sursa de baza pentru stirile economice, politice si
sociale pe plan local, regional, national si international.
Camerele de Comert si Industrie reprezinta interesele membrilor lor care sunt intreprinderile. Ele
pot oferi informatii utile pentru cercetarile de piata la nivel local, regional sau national. Camerele de
Comert si Industrie exista la diferite niveluri. Astfel, la Paris exista Camera International de Comert,
care are ca membri Camerele de Comert nationale. Publicatiile acestuia evidentiaza principalele aspecte
ale relatiilor economice internationale. La nivelul cooperari intre doua sau mai multe state exista
Camerele de Comert si Industrie Binationale (exemplu: Franco-Romana). Acestea sunt constituite pentru
a promova relatiile de cooperare intre statele partenere. Camerele de Comert si Industrie nationale,
regionale si locale ofera informatii despre reglementarile comerciale, locale sau regionale, oferind
oportunitati de afaceri intreprinderilor membre si solicitantilor.
Institutiile statului sunt reprezentate de Camerele de Munca, Casele de Asigurari Sociale,
Administratiile Financiare, Primarii, Prefecturi, Politie etc. Aceste institutii indeplinesc rolul de
asigurare, finantare, control-evaluare etc.
Asociatiile comerciale reprezinta interesele intreprinderilor din anumite ramuri sau sectoare de
activitate. Ele au un rol de reprezentare a membrilor sai in dialogul cu institutiile guvernamentale pentru
solutionarea anumitor revendicari. De asemenea, ele pot fi surse importante de informatii despre
domeniul de activitate al membrilor sai.
In scopul realizarii obiectului de activitate, S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. va intretine relatii
cu diverse organisme publice, de avizare, coordonare si control, precum: organe de stat Ministerul
Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale; organe de avizare Ministerul Culturii si Cultelor;
banci B.C.R.; primariile si prefecturile din judetul unde are amenajat sediul (Ploiest); Administratii
financiare
Componentele principale ale micromediului intreprinderii care au influenta hotaratoare in
functionare sunt:
Clientii - potentialii clienti depind de surele de finantare pentru lucrarile propuse
Furnizorii de materii prime si materiale - furnizorii sunt alesi dupa competitivitatea lor pe piata,
relatia calitate-pret avand rol determinant. In unele cazuri, beneficiarul alege atat calitatea materialelor
puse in opera, cat si furnizorul.
Concurenta - concurenta loiala nu pune probleme, dar exista in zona de activitate a firmei
concurenta neloiala care intervine in jocul pietei si-i perturba activitatea. Principalii factori care
genereaza concurenta neloiala sunt: eludarea impozitelor (munca la negru, contracte neinregistrate),
interventia factorilor de putere si de influenta in atribuirea contractelor.
II.3 Relatia ntreprindere-piata:
In calitatea sa de componenta a mediului, intreprinderea se afla intr-un contact permanent cu
diferite componente. Intreprinderea intra intr-un ansamblu de relatii prin care isi orienteaza si finalizeaza
activitatea economica. Aceste relatii dintre intreprindere si componentele mediului sau extern sunt prin
natura si continutul lor de doua feluri: relatii de piata si relatii de concurenta. Din multitudinea de relatii
ale intreprinderii cu mediul sau extern se remarca prin amploare si complexitate relatiile de piata.
Acestea au ca obiect de vanzare si cumparare de marfuri si servicii, imprumutul de capital si angajarea
fortei de munca. Studierea pietei constituie premisa si punctul de plecare in activitatea oricarei
intreprinderi.
Mecanismul pietei reprezinta pentru intreprinderea moderna termenul de confruntare a situatiei
prezentate cu cea de perspectiva, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor
existente.
Relatiile intreprinderii cu piata sunt reflectate si de fluxul de aprovizionare productie, desfacere.
De asemenea, aceasta relatie se reflecta si in orientarea activitatii intreprinderii catre obiective prioritare
cum sunt satisfacerea in conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite,
crearea rentabilitatii si eficientei economice pe baza sporirii vanzarilor totale si a profitului unitar.
Relatiile intreprinderii cu piata vizeaza trei mari componente si anume:
piata marfurilor
piata capitalului
piata fortei de munca.
Natura si dimensiunile relatiilor intreprinderii depind de o serie de factori generali si specifici,
obiectivi si subiectivi, interni sau externi intreprinderii, cei mai importanti fiind cadrul economico-
social, specificul pietei si caracterul intreprinderii.
Relatiile intreprinderii cu piata cunosc astfel o mare diversitate si se pot grupa dupa mai multe
criterii:
dupa obiectul relatiilor. Potrivit acestui criteriu, relatiile intreprinderii cu piata sunt de doua
feluri: relatii de vanzare-cumparare si relatii de transmitere, receptie de informatii.
Relatiile de vanzare-cumparare pot lua forme diferite si anume livrarea de marfuri, achizitionarea
de marfuri si servicii, prestarea de servicii, inchirierea, imprumutul, precum si activitatile de
intermediere.
Principalele forme pe care le imbraca succesiv relatiile de vanzare-cumparare sunt:
relatiile precontractuale;
relatiile contractuale;
relatiile postcontractuale;
Relatiile precontractuale se realizeaza in principal prin negociere, comanda, cerere de oferta si
oferta ferma.
Relatiile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adauga o serie de activitati
ca: facturarea, livrarea, transportul, receptia si decontarea.
Relatiile postcontractuale apar in perioada de garantie si postgarantie.
Relatiile de transmitere de informatii au ca scop sustinerea si concretizarea relatiilor de vanzare-
cumparare, realizandu-se prin publicitate, relatii publice si alte forme de promovare.
dupa profilul agentilor de piata, relatiile pot fi: cu furnizorii si prestatorii de servicii, cu
beneficiarii si cu institutiile si cu mecanismele de stat;
dupa frecventa, relatiile sunt: permanente, periodice sau ocazionale.
dupa gradul de concentrare, reltiile pot fi concentrate dimensional, spatial sau temporal si relatii
dispersate.
Piata este principala componenta a mediului economic extern in care firma apare atat ca
producator, cat si ca beneficiar sau consumator; mijloceste legaturile multiple ale intreprinderii cu
mediul sau si este un sistem de coordonare, de cooperare care are la baza schimbul si contractul.
Studierea pietei si a problemelor legate de materii prime,precum si materiale, forta de munca,
resurse financiare si informationale constituie o preocupare majora pentru S.C. SERVSPEC-NEMES
S.R.L.
Pozitionarea S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in cadrul diferitelor piete poate fi reprezentata
astfel:
II.4
Obiectivele
economice ale
intreprinderii in
conditiile pietei
concurentiale:
In conditiile actuale intreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urmareste
maximizarea profitului, ci este un organism complex, ce se confrunta cu o multitudine de obiective
contradictorii ce tin de strategia fiecarei intreprinderi.
Concurenta consta dintr-o multitudine de forme de comportament ce se manifesta in cadrul
relatiilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cat mai numeroase.
Pentru a defini aceste forme de manifestare a concurentei se poate avea in vedere urmatoarele
aspecte: interesele si aspiratiile clientelei; libertatea de a actiona; interesele si aspiratiile producatorilor
in calitate de ofertanti; existenta in mediul economic a unor regelmentari juridice si a unei stari
psihologice si sociale care impun sau favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea
agentului economic. In conditiile economiei de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva, face
parte din regulile de joc ale pietei.
Competitivitatea unui agent economic este determinata in principal de trei mari caracteristici, si
anume: servicii, costuri si calitate.
Ansamblul raportului de interactiune in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea
resurselor de aprovizionare si a pietei de desfacere formeaza sistemul relatiilor de concurenta. Mijloacele
si instrumentele utilizate in relatiile de concurenta se pot delimita in jurul produsului, pretului,
promovarii si distributiei.
Concurenta este de doua tipuri:
directa, manifestata intre intreprinderile care realizeaza bunuri identice sau cu mici diferentieri,
destinate satisfacerii aceleiasi game de nevoi;
indirecta, manifestata intre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite
prin oferta unei game variate de lucru.
Pentru a se asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii economice, statul trebuie sa asigure
un cadru concurential normal care presupune existenta urmatoarelor elemente:
Autonomia intreprinderii;
Libertatea de infiintare a oricarui tip de intreprindere;
Promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al intereselor fiecarei firme;
PIATA FORTEI DE MUNCA
Facultatea de constructii IASI
A.S.E. Bucuresti
Politehnica Bucuresti
U.P.G. Ploiesti sectia A.S.E.
PIATA FINANCIARA
B.C.R.
B.R.D.
Actionarii

S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
PLOIESTI
PIATA DE DESFACERE
(actuala)
Palatul Brancovenesc Potlogi
Cartierul Harry CoandaBaneasa.
Colegiul National Mihai Viteazu
Ploiesti
PIATA DE APROVIZIONARE
Doka
Dyafull
Fd Stil
Grerom
Imsat
Inspet
Ama Style etc.
Reglementari economico-financiare egale pentru toti agentii economici, indiferent de forma de
proprietate;
Formarea libera a preturilor;
Stabilitate prin reglementari bugetare pe piata externa;
Masuri pentru favorizarea participarii pe piata extrabugetara
Reglementari clare pentru sanctionarea prin instantele juridice a firmelor nerentabile.
Principalele obiective ale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in conditiile pietei concurentiale sunt
urmatoarele: studierea pietei si a problemelor societatii legate de materii prime si materiale, forta de
munca, resurse financiare; imbunatatirea serviciilor prestate tuturor clientilor sai; rezolvarea rapida a
sesizarilor cu privire la calitate, termen de livrare sau alte conditii prevazute in contract; perfectionarea
pregatirii personalului; satisfacerea cerintelor tuturor clientilor sai; mentinerea pozitiei pe piata;
realizarea constructiilor intr-un timp cat mai scurt si cu preturi minime; folosirea ultimelor tehnologii in
domeniu pentru o mai buna calitate a serviciilor prestate; realizarea contractelor conform programelor, in
concordanta cu cerintele clientilor si resursele materiale.
Obiectivul principal il constituie acoperirea costurilor de productie si, eventual, un profit necesar
in special retehnologizarii activitatii.
Daca totusi intreprinderea obtine un profit, orientarea ei va fi de reinvestire in achizitionarea de
masini si echipamente competitive, in primul rand pentru a elimina inchirierea acestora (uneori este
nevoie doar de doua-trei ore de un utilaj, iar inchirierea se face cu ziua).
CAPITOLUL III
Structura organizatorica a intreprinderii:
Organizarea si functionarea intreprinderii sunt orientate spre realizarea obiectivelor sale, in
sensul ca fiecare componenta organizatorica sau actiune sa corespunda unor cerinte clar definite reiesite
din obiectivele acesteia.
Sistemele de conducere a unei intreprinderi reprezinta totalitatea elementelor componente si a
relatiilor dintre acestea, structurate intr-un anumit cadru organizatoric in care se desfasoara procesele de
conducere ale activitatii in ansamblul sau. Sistemul de conducere al unei intreprinderi si componentele
sale se prezinta astfel: exista un sistem alcatuit din doua componente principale:
structura de conducere;
procesul de conducere.
La randul sau, structura de conducere cuprinde structura organizatorica si sistemul informational.
Procesul de conducere este structurat in patru componente, si anume: subsistemul decizional sau
conducator; subsistemul operational sau condus; subsistemul informational sau de legatura. Elementele
care formeaza cadrul organizational sunt decisive pentru existenta, functionarea si dezvoltarea
intreprinderii.
Crearea si rationalizarea structurii organizatorice constituie o forma de exercitare directa a
functiei de organizare a conducerii. Realizarea acestei functii la un nivel superior trebuie sa asigure
determinarea si gruparea difertitelor activitati necesare realizarii obiectivelor de baza ale unitatii, si
stabilirea masurilor ce se impun, utilizand rational resursele umane, materiale si financiare disponibile.
Elaborarea unei structuri organizatorice rationale necesita stabilirea elementelor sale de baza, si
anume: postul, functia, ponderea ierarhica, compartimentul de munca, legaturile dintre compartimente,
treptele ierarhice.
In mod practic, numarul posturilor este egal cu numarul locurilor de munca din cadrul structurii
functionale.
Prezentarea in detaliu a tuturor elementelor caracteristice unui post este cuprinsa intr-un
document intitulat Fisa postului, in care se precizeaza: descrierea postului si cerintele postului.
Descrierea postului cuprinde: functia, serviciul si directia unde este incadrata persoana; relatiile
ierarhice, cui ii este subordonat si pe cine are in subordine; relatiile functionale - interne si externe;
descrierea sarcinilor ce ii revin; responsabilitatile; limitele de competenta. Cerintele postului se refera la:
studiile necesare pregatirea de baza, specializarea, perfectionarea etc.; vechimea necesara; calitati
personale capacitate, aptitudini etc.
De exemplu, functiei de contabil-sef ii sunt subordonate mai multe posturi din domeniul
financiar-contabil. In general, prin denumirea functiei se exprima competentele, autoritate si
responsabilitatile stabilite pentru persoana ce o va executa; in raport cu continutul lor se deosebesc doua
tipuri principale de functii: de conducere si de executie.
Functiile de conducere se caracterizeaza prin faptul ca ele cuprind sarcini si si atributii de
coordonare a activitatii persoanelor subordonate, avand astfel un grad mare de responsabilitate si
autoritate. Principalele functii de conducere sunt: director, director adjunct tehnic, inginer sef, director
adjunct comercial, contabil sef, sef serviciu, sef de sectie etc.

Director general

Director adjunct tehnic Director adjunct comercial

Inginer sef Contabil sef
Fig. 1: Functii de conducere in S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Functiile de executie cuprind sarcini de executare a unor lucrari sau de rezolvare a unor
probleme, fara sa le revina si sarcini de coordonare. Functiile de executie de specialitate sunt: functii de
executie cu caracter general (inginer principal, economist principal, inginer economist etc.), functii cu
sarcini de revizie contabila (revizor contabil), functii pentru activitatea de personal-invatamant etc. .
Deoarece, pe de o parte, activitatea de coordonare, presupune stabilirea unor relatii intre
conducator si subordonati pe baza carora se stabilesc actiunile de realizat, iar pe de alta parte, capacitatea
oamenilor de a receptiona, prelucra si interpreta informatiile intr-un interval de timp dat are un caracter
limitat, rezulta ca eficienta activitatii de conducere este direct influentata de stabilirea unor ponderi
ierarhice optime.
Marimea ponderii ierarhice pentru un manager se stabileste in functie de o serie de factori, cum
ar fi:
natura activitatii colectivului subordonat;
gradul de interdependenta a sarcinilor ce revin executantilor;
nivelul de pregatire si capacitatea organizatorica a conducatorilor si subordonatilor;
dispersia teritoriala a posturilor ce intra in subordinea conducatorului etc.
Tinand cont de acesti factori, se apreciaza ca ponderea ierarhica optima a cadrelor de la
nivelurile superioare ale conducerii este de patru-opt subalterni, iar la nivelurile de baza aceasta creste in
raport de particularitatile activitatilor respective. Persoanele ce formeaza compartimentul de munca se
grupeaza in functie de structura activitatilor de indeplinit, care pot fi omogene sau complementare.
Structura organizatorica cuprinde compartimente de munca reprezentate de birouri, servicii etc.
Biroul se constituie pentru activitati omogene, de regula,ce necesita o organizare o organizare
distincta, atunci cand volumul de munca necesita un numar de minimum cinci persoane. Serviciul se
organizeaza pentru realizarea unor activitati omogene cu un volum mare de munca sau pentru activitati
complementare care necesita o conducere unitara, atunci cand volumul de activitate solicita, de regula,
minimum opt persoane. Daca serviciul necesita peste zece persoane, atunci se pot organiza birouri in
competenta sa.
Compartimentele de munca se clasifica dupa diferite criterii:
In functie de structura interna si de modul de distribuire a autoritatii ierarhice se intalnesc
compartimente de baza (elementare) si compartimente de complex.
Compartimentul de baza reprezinta o grupare simpla de persoane, asupra carora isi exercita
autoritatea numai seful respectiv, subalternii avand in exclusivitate sarcini de executie.
Compartimentul de complex reprezinta o grupare de persoane din care face parte, poate fi
subordonata direct sefului de compartiment, iar o alta parte indirect, prin intermediul sefului unui
compartiment de baza.
Sef compartiment financiar

Economist Contabil Casier
b. Director general

Director economic Director comercial

Sef Sef
compartiment compartiment
contabilitate financiar
Fig. 2 : Structura interna a compartimentelor de munca
a. Compartimentele elementare
b. Compartimentele complexe
B. Dupa natura autoritatii pe care o exercita prin delegare, compartimentele de munca se impart
in: ierarhice, functionale, de stat major.
In cazul compartimentelor ierarhice, conducatorii acestora dispun de autoritate ierarhica asupra
conducatorilor compartimentelor situate pe o treapta inferioara si astfel au dreptul sa dea ordine,
dispozitii si sa fie informati in legatura cu modul in care se transpun in practica dispozitiile date.
Director economic
Compartiment Compartiment
Contabilitate Financiar
Fig. 3: Exemplu compartiment ierarhic
In compartimentele functionale, conducatorii acestora dispun de autoritate functionala in raport
cu alte compartimente, avand astfel posibilitatea de a da indrumari, instructiuni etc., in domeniul in care
sunt specializati.
Rezulta deci ca acelasi compartiment poate fi ierarhic fata de anumite compartimente si
functional fata de conducerea altora.
Director tehnic santier

Inginer sef Inginer Sef punct
Instalatii Constructii de lucru
Fig. 4: Exemplu compartiment functional
Compartimentele de stat major au rolul de a acorda asistenta de specialitate conducerii unitatii
elaborand studii, analize, informari etc. care sa ajute la pregatirea deciziilor (de ex. Comprtimentul de
marketing). In functie de importanta si volumul de munca aferent, compartimentele se mai pot clasifica
in directii, servicii, birouri, colectie. Datorita marii varietati de legaturi (relatii) structurale se impun
clasificarea acestora dupa diferite criterii:
Din punct de vedere juridic se intalnesc relatii formale si relatii informale.
Relatiile formale sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al unitatii, si
sunt reprezentate grafic prin diagramele de relatii.
Relatiile informale nu sunt prevazute in regulamente sau alte acte normative si se stabilesc
datorita unor criterii subiective.
Cunoasterea acestor legaturi poate contribui la cresterea eficientei procesului de conducere,
deoarece ele apar ca urmare a unor necesitati reale.
Dupa continutul informatiilor transmise, legaturile dintre compartimente pot fi: ierarhice,
functionale, de cooperare, de stat major, de reprezentare.
Relatiile ierarhice se stabilesc intre doua compartimente si decurg din delegarea de autoritate pe
care un compartiment o are fata de celalalt; aceste legaturi sunt concretizate in dispozitii, directive,
decizii etc. din partea conducatorilor compartimentelor ierarhice, si raspunsuri, raportari etc., din partea
conducatorilor compartimentelor subordonate.
Director general
Director Director Director Consilier
Economic Comercial Tehnic Juridic
Fig. 5: Exemplu relatii ierarhice
Relatiile functionale care se stabilesc intre doua compartimente intre care exista autoritate
functionala, acestea asigurand coordonarea unitara a activitatii de ansamblu; aceste legaturi sunt
complementare celor ierarhice.
Birou Birou Birou Birou Birou
financiar aprovizionare contabilitate desfacere financiar
Fig. 6: Exemplu relatii functionale
Relatiile de cooperare nu sunt reglementate in mod formal, au un caracter facultativ si se
manifesta in general pe orizontala intre compartimente aflate pe acelasi nivel ierarhic, in scopul unei
informari suplimentare in vederea clarificarii unor probleme ce apar in activitatea curenta.
Director economic Director comercial
Fig. 7: Exemplu relatii cooperare
Relatiile de stat major se intalnesc intre compartimente de stat major si restul compartimentelor,
urmarind transmiterea de informatii sau recomandari de specialitate, fara ca acestea sa aiba un caracter
obligatoriu.
Director general Director comercial probleme administrative
Fig. 8: Exemplu relatii de stat major
Relatiile de reprezentare se stabilesc intre compartimente si persoane de pe niveluri ierarhice
digerite, si reprezentantii unor organe de conducere colectiva, a unor organizatii de masa sau obstesti, ele
avand rolul de a contribui la fundamentarea si lucrarea operativa a unor decizii de conducere.
Director general Camera de Comert si Industrie Prahova
Fig. 9: Relatii de reprezentare
Fiecarui nivel ierarhic ii este specifica o anumita autoritate si responsabilitate necesare
indeplinirii corespunzatoare a sarcinilor. Totalitatea treptelor ierarhice si a legaturilor structurale dintre
compartimentele de munca aflate pe diferite niveluri ierarhice formeaza piramida ierarhica, care poate fi
reprezentata astfel:

A.G.A.

C.A.
Director executiv
Structura functionala a compartimentelor
Structura de productie si conceptie
Fig. 10: Piramida ierarhica
Orice piramida ierarhica se caracterizeaza prin doua elemente: inaltimea si baza structurii
organizatorice. Inaltimea piramidei ierarhice defineste numarul de niveluri ierarhice ale structurii
organizatorice, marimea bazei sale este influentata direct de numarul formatiilor de munca din unitate.
Piramida ierarhica inalta este specifica in general unitatilor mari, in timp ce unitatile mijlocii si
mici au o piramida aplatizata. Ambele forme de piramida ierarhica prezinta o serie de avntaje si
dezavantaje.
Piramida inalta, ca avantaje, permite: o informare si documentare riguroasa in legatura cu
diferitele probleme ce apar; posibilitatea luarii unor decizii multilateral fundamentale; specializarea
compartimentelor pe circuitele informationale si astfel incetinirea procesului decizional; numar ridicat
de personal administrativ-functionaresc; cheltuieli ridicate cu salariile personalului de conducere etc.
Piramida aplatizata are o serie de avantaje , si anume: operativitate, luarea deciziilor, apropierea
conducerii de locul de actiune; cheltuieli mai reduse cu salarizarea personalului de conducere etc.; ca
dezavantaje intalnesc: incarcarea excesiva in unele cazuri a personalului de conducere; aparitia unor
elemente subiective in adoptarea deciziilor etc.
Analizand structurile organizatorice de conducere ale societatii comerciale in raport de numarul
compartimentelor functionale si in functie de tipurile de legaturistructurale se pot intalni urmatoarele
variante: structura ierarhica, Structura functionala, structura ierarhic-functionala.
Structura ierarhica se caracterizeaza prin faptul ca fiecare persoana este subordonata unui singur
sef care are dreptul sa-i dea dispozitie si sa-i controleze activitatea; acest tip de structura se aplica la
unitatile mici, fiecare conducator de compartiment trebuind sa posede cunostinte dindiferite domenii
economic, tehnic, de personal etc.
Structura functionala se caracterizeaza prin constituirea unor compartimente functionale
specializate pe diferite activitati financiare, contabilitate, organizare, personal etc. In aceasta situatie
un executant primeste dispozitii atat din partea conducatorului sau ierarhic, cat si din partea
conducatorilor unor compartimente functionale. Datorita dublei subordonari a unui executant pot sa
apara o serie de dereglari in activitatea de conducere, fapt care face ca acest tip de structura sa se
intalneasca mai rar in practica.
Structura ierarhic-functionala (mixta) imbina caracteristicile celor doua tipuri de structuri
anterioare. In componenta sa sunt constituite compartimentele functionale, sefii acestora neavand insa
autoritate ierarhica asupra executantilor din alte compartimente. Ca urmare a acestui fapt, intre diferitele
compartimente se stabilesc relatii de cooperare prin furnizare de informatii. Acest tip de structura
permite atat respectarea unitatii de conducere, cat si folosirea cunostintelor de specialitate din cadrul
diferitelor compartimente functionale.

III.1 Prezentarea stucturii functionale:
Luarea de decizii inseamna de fapt conducerea intreprinderii, directia generala reprezentand
centrul de comanda ce priveste intreprinderea in mod global si care isi asuma intraga responsabilitate
pentru aceasta. In cadrul directiei generale sunt inclusi in primul rand conducatorii plasati la nivelul
ierarhic cel mai inalt care indeplinesc si functia de administratori.
Principalele atributii ale directiei generale a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt:
sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractul individual de munca, din
contractul colectiv de munca si din lege;
sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor
de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc
desfasurarea relatiilor de munca;
sa elibereze la cerere toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;
sa stabileasca sanctiune disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare
savarsita de salariat;
sa dispuna aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de
30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostiinta despre savarsirea abateriii disciplinare, dar nu mai
tarziu de 6 luni de la data savrsirii faptei;
are obligatia sa creeze toate conditiile necesare in vederea asigurarii sanatatii si vietii salariatilor,
pentru prevenirea accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale, prin urmare raspunde de:
evaluarea si combaterea riscurilor la sursa; evidentierea riscurilor ce nu pot fi evitate si instruirea
corespunzatoare a salariatilor; stabilirea instructiunilor, tehnologiilor si normelor specifice, dotarea
corespunzatoare cu echipament individual de protectie, alte masuri specifice necesare;
imbunatatirea conditiilor mediului de munca (iluminat, microclimat, noxe chimice, ventilare si
zgomot, functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive
degajate in desfasurarea proceselor tehnologice, angajarea anexelor sociale (vestiare, bai, grupuri
sanitare, Sali repaus si masa), eliminarea treptata a surselor poluante;
organizarea comitetelor de securitate si sanatate in munca, cu respectarea prevederilor Normelor
generale de protectie a muncii si a Ordinului elaborat de Ministerul Muncii si Solidaritatii in acest scop;
desfasurarea activitatilor de productie sau prestarilor de servicii pe baza autorizatiei de
functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de catre inspectoratele teritoriale de munca;
autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute in normele de protectie a muncii, pe
cheltuiala unitatii;
are obligatia ca la angajare si ulterior, cel putin o data pe an, sa organizeze examinarea medicala
a salariatilor in scopul de a constata daca sunt apti pentru desfasurarea activitatii in postul in care ar
urma sa-l ocupe si pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale;
angajatorul nu va refuza angajarea sau dupa caz mentinerea in munca a persoanelor handicapate,
in cazurile in care acestea sunt apte pentru indeplinirea obligatiilor de serviciu aferente posturilor
existente;
conducerea administrativa va organiza evidenta privind prezenta la program a salariatilor si va
urmari indeplinirea de catre acestia a atributelor de serviciu;
conducerea unitatii se obliga sa aduca la cunostinta salariatilor posturile disponibile si conditiile
de ocupare a lor;
conducerea administrativa va adopta o pozitie neutra pentru fiecare dintre ele si pentru salariatii
proprii, libertatea de opinie;
conducerea administrativa asigura participarea reprezentantilor salariatilor sau sindicatele libere
la sedintele care au pe ordinea de zi probleme salariale sau de natura organizatorica care privesc
interesele salariatilor. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fara drept de
vot.
conducerea administrativa se angajeaza ca la incheierea contractelor de asociere cu parteneri
straini sa prevada o clauza prin care partea externa se obliga sa respecte drepturile prevazute in prezentul
contract colectiv de munca si legislatia in vigoare.
Structura functionala de conducere a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se prezinta astfel:
A.G.A.
Comisia de cenzori
C.A.
Director general
Director comercial, economic, tehnic, personal, consilier juridic.
Adunarea generala a actionarilor (A.G.A.) este organul suprem de conducere a societatii care
decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala.
Adunarea generala a actionarilor a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este formata din: domnul
Nemes Constantin; doamna Nemes Iuliana; domnul Nemes Sorin; domnul Nemes Bogdan; domnul
Vasile Liviu.
Adunarile generale ale actionarilor sunt ordinare si extraordinare si au urmatoarele atributii
importante: aproba modificarea contractului de societate si a statutului; discuta, aproba sau modifica
bilantul dupa ascultarea raportului administratorilor si cenzorilor; fixeaza remuneratia administratorilor,
cenzorilor si stabilesc dividentul; stabilesc bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz programe de
activitate pe exercitiul urmator; aproba marirea sau micsorarea capitalului social; decid cu privire la
schimbarea formei juridice a societatii sau a sediului; aproba fuziunea sau asocierea cu alte societati;
alege administratorii sau cenzorii; se pronunta asupra gestiunii administratorilor; hotaraste in orice alte
probleme privind societatea; accepta noi asociati la capitalul social.
Urmatorul nivel din structura functionala a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este reprezentat de
Comisia de cenzori. Comisia de cenzori este formata din trei membri, si anume: domnul Nemes
Constantin; doamna Nemes Iuliana; doamna Marin Iuliana. Comisia de cenzori este numita pe o
perioada de trei ani.
Comisia de cenzori are urmatoarele atributii principale: in cursul exercitiului economico-
financiar verifica gspodarirea mijloacelor fixe si mijloacelor circulante, casa si registrele de evidenta
contabila si informeaza Consiliul de Administratie asupra neregulilor constatate; la incheierea
exercitiului economico-financiar controleaza exactitatea inventarului, a documentelor si a informatiilor
prezentate de Consiliul de Administratie asupra conturilor societatii, a bilantului si a contului de profit si
pierdere, prezentand Adunarea Generala a Actionarilor un raport scris; la lichidarea societatii
controleaza operatiunile de lichidare; prezinta Adunarea Generala a Actionarilor punctul sau de vedre la
propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statutului si a obiectului societatii.
Comisia de cenzori se intruneste la sediul societatii si ia decizii in unanimitate.
In organigrama societatii urmatorul nivel ierarhic este ocupat de Consiliul de Administratie
(C.A.).
Consiliul de Administratie are urmatoarele obligatii:
sa preia si sa pastreze documente privitoare la constituirea societatii;
sa administreze societatea;
sa aduca la indeplinire hotararile Adunarea Generala a Actionarilor si cele stabilite in contractul
de societate si statut;
sa asigure respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividendelor;
sa aprobe efectuarea orelor suplimentare peste plafonul de 120 ore/om/an, dar nu mai mult de
360 ore anual;
sa adopte o pozitie neutra si impartiala fata de organizatiile sindicale si reprezentantii salariatilor
din unitati;
sa ia parte la sedintele Adunarii Generale a Actionarilor;
sa numeasca o persoana in functia de director general.
Directorul general este subordonat direct Consiliului de Administratie si are in subordine directa
directorii economic, comercial, tehnic, personal, consilier juridic.
Directorul general are rolul de a reprezenta S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in relatiile cu
partenerii de afaceri, de a informa periodic Adunarea Generala a Actionarilor si Comisia de cenzori
asupra activitatii globale, de a incheia contracte; are intreaga responsabilitate si libertate de decizie
asupra activitatii firmei si salariatilor.
Directorul general are urmatoarele obligatii mai importante:
sa repartizeze sarcini de lucru tuturor salariatilor prin sefii locurilor de munca;
organizarea muncii pe schimburi, ture, brigazi;
sa selectioneze in vederea angajarii de personal cu calificarea necesara pentru exploatare,
intretinere, reparare;
sa ia masuri pentru protectia muncii;
sa asigure salariatilor echipament de lucru si protectie conform normelor legale;
sa coordoneze activitatea globala a societatii;
sa aprobe bugete de promovare si publicitate etc.
Directorul comercial organizeaza, indruma si controleaza activitatea de aprovizionare. Directorul
comercial se afla in subordinea directa a directorului general si are in subordine biroul de aprovizionare
tehnico-materiala, biroul de marketing, gestionar, sofer.
Directorul comercial al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are urmatoarele atributii:
aprovizionarea cu materii prime si materiale necesare in vederea realizarii obiectului de activitate;
asimilarea in fabricatie a unor produse cu caracteristici superioare; coordonarea si respectarea
tehnologiilor de fabricatie folosite; functionarea, utilizarea si exploatarea in deplina siguranta a
utilajelor; studierea pietelor de desfacere, contractarea de servicii cu beneficiarii.
Directorul economic se ocupa de partea financiar-contabila a societatii prin cele doua
departamente pe care le are in subordine.
Directorul economic are urmatoarele atributii: selecteaza personalul ce urmeaza a fi angajat in
activitatea pe care o are in subordine directa; participa impreuna cu ceilalti sefi de departament si
administratori la negocierile privind contractul individual de munca pentru personalul salariat din
activitatile direct subordonate; intocmeste un raport sau avizeaza raportul prezentat de contabilulsef
Consiliului de Administratie; supravegheaza activitatile contabilului sef si a celorlalti sefi de serviciu si
compartimente aflate in structura Departamentului Economic; coordoneaza si supravegheaza activitatile
privind executatrea bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul intregii societati.
Directorul tehnic organizeaza activitatile specifice si resursele pe compartimentele subordonate;
adopta politica si obiectiunile specifice activitatii de antrepriza generala.
Atributiile directorului tehnic sunt: efectuarea operatiilor de intretinere, revizii si reparatii, cu
respectarea normelor tehnice; instruirea individuala privind respectarea normelor tehnice de securitate a
muncii; respectarea si aplicarea tuturor reglementarilor privind siguranta in functionarea instalatiilor;
cercetarea si dezvoltarea de noi tehnologii in realizarea serviciilor pentru clienti; asigurarea
echipamentelor de productie si lucru specific locului de munca.
Directorul de personal se ocupa de selectarea angajatilor, de motivarea financiara a acestora, de
buna desfasurare a activitatii salariatilor si a relatiilor dintre acestia.
Directorul de personal are urmatoarele atributii: eliberarea de legitimatii, ecusoane tuturor
salariatilor; selectarea si incadrarea personalului conform calificarii; stabilirea necesarului de personal pe
meserii si profesiuni; organizarea formelor de perfectionare a pregatirii profesionale; instruirea
individuala privind respectarea contractului individual de munca.
Consilierul juridic asigura legal protectia firmei in relatiile acesteia cu celelalte societati.

III.2 Prezentarea structurii operationale:

Structura de productie si conceptie a intreprinderii reprezinta numarul si componenta verigilor de
productie, control si cercetare, modul lor de constituire si organizare interna, precum si legaturile de
productie ce se stabilesc intre acestea.
Componentele procesului de productie pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
in raport cu modul in care participa la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii in
procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie sunt:
procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea
diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul activitatii de
baza a intreprinderii;
procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea unor produse sau lucrari
care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna
desfasurare a proceselor de munca de baza;
procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie
obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare, dar care prin realizarea lor conditioneaza buna
desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.
procesele de productie se mai pot clasifica si in raport cu modul de executare, acestea sunt:
procesele manuale;
procesele manual-mecanice;
procese de aparatura.
in raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime:
procese de munca directe atunci cand produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor
operatii succesive asupra acelorasi materii prime;
procese sintetice atunci cand produsul finit se obtine din mai multe feluri de materii prime
dupa prelucrari succesive;
procese analitice cand dintr-un singur fel de materii prime se obtine o gama larga de produse.
in raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate:
procese chimice;
procese de schimbare a configuratiei sau formei;
procese de ansamblu;
procese de transport.
in raport cu natura activitatii desfasurate:
procese de productie propriu-zise formate din diferite operatii tehnologice;
procese de depozitare sau magazinaj;
procese de transport.
Diferitele procese si operatii elementare se reunesc intr-un anumit mod formand un flux de
productie specific fabricari diferitelor produse sau executarii diferitelor lucrari sau servicii.
Conceptul de productie are o acceptiune complexa, ceea ce necesita o abordare dupa diferite
criterii:
dupa natura productiei se deosebesc:
intreprinderi care furnizeaza servicii;
intreprinderi care isi realizeaza productia prin montaj;
intreprinderi care fabrica produse prin transformarea materiilor prime si a materialelor.
In prima categorie intra prestarile de servicii sau prestarile de ordin intelectual care nu se
concretizeaza intr-un produs material.
In a doua categorie intra acele intreprinderi care efectueaza numai operatiuni de montaj pe baza
pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizitioneaza de la alte intreprinderi. In acesta categorie
intra si S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L., firma noastra neexecutand o productie propriu-zisa, ci pe baza
materiilor si materialelor de constructii achizitionate de la alte intreprinderi cu un astfel de profil, cladind
constructii civile, industriale si agricole la cheie.
In a treia categorie intra intreprinderile care obtin produse prin transformarea materiilor prime si
a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instalatii.
sub raportul continuitatii desfasurarii lor, procesele de productie se pot clasifica:
procese de productie discontinue, adica procese de productie neliniare, ce se caracterizeaza prin
aceea ca produsele se obtin prin prelucrari succesive la diferite locuri de munca grupate in ateliere sau
sectii de productie, iar productia discontinua este o productie fabricata pe laturi de unicat si productie de
masa;
procese de productie continue, a caror productie este de tip liniar si se caracterizeaza prin faptul
ca procesul de prelucrare a materiilor prime si materialelor nu se intrerupe intre doua locuri de munca
consecutive si necesita stocaje intermediare intre posturi.
Productia de tip continuu se realizeaza pe linii tehnologice sau de fabricatie caracterizate printr-o
viteza regulata de transformare si de transfer si cu aprovizionare continua.
dupa tipurile de fabricatie care definesc relatiile intreprindere-client:
fabricatia pe comanda ce se caracterizeaza prin faptul ca produsul nu se executa decat dupa
primirea unei comenzi ferme care stabileste felul produsului, cantitatea, calitatea si termenele de
executie. Profilul de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. obliga firma noastra sa lucreze numai
in urma incheierii de contract. Produsul executat de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu este de asa
natura incat sa poata fi daplasat (furnizat) la client. Mai mult, chiar daca s-ar incerca o productie pe
stoc investitiile sunt prea mari, pentru a risca ca productia sa nu fie vanduta. In acest domeniu de
activitate nu exista un model anume cerut de clienti, fiecare client isi personalizeaza locuinta intr-un fel
anume in functie de nevoile si posibilitatile lui.
fabricatia pe stoc, ce se caracterizeaza prin faptul ca produsele se executa fara a se cunoaste
cumparatorii, produsele putand fi comandate imediat de clienti;
fabricarea mixta reprezinta o varianta a productiei la comanda, intreprinderea executand pe stoc
piese sau subansamble ce se vor monta operativ la comanda beneficiarilor.
Structura operationala este formata din ansamblul persoanelor, compartimentelor si relatiilor
organizatorice constituite in vederea realizarii directe a obiectului de activitate al S.C. SERVSPEC-
NEMES S.R.L.
Elementele componente ale structurii operationale sunt:
departamentul de cercetare-dezvoltare;
departamentul de aprovizionare;
departamentul de marketing;
departamentul personal, departamentul de secretariat;
departamentul financiar-contabil;
departamentul preturi.
Departamentul cercetare-dezvoltare se afla in subordinea directorului tehnic. Departamentul
cercetare-dezvoltare se ocupa de cautarea , cercetarea de noi tehnologii, precum si dezvoltarea
tehnologiilor existente, in vederea prestarii de servicii de calitate, in vederea satisfacerii clientelei si
atragerea de noi clienti.
Departamentul de aprovizionare se afla in subordinea Directorului Comercial. Acesta are ca
atributii studierea pietei de aprovizionare cu materii prime si materiale in vederea procurarii acestora
pentru desfasurarea obiectului de activitate.
Rolul acestui departament este foarte important deoarece calitatea materialelor aprovizionate se
reflecta 100% in produsul finit realizat de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Departamentul de marketing se afla si el in subordinea Directorului Comercial. Departamentul
de marketing se ocupa de cercetarea pietei, de studierea cerintelor consumatorilor, la cercetarea unor
potentiale piete noi. Foarte important pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este cercetarea in ceea ce
priveste noile tehnologii folosite in domeniu si materiale performante care usureaza munca oamenilor si
ofera o mai mare calitate produsului finit.
Pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu este foarte important studierea cerintelor
consumatorilor pentru ca firma noastra lucreaza numai pe baza de contract, iar in acest act sunt
mentionate si cerintele clientului asa incat, studierea acestei piete nu reprezinta un factor decisiv in
activitatea desfasurata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Departamentul de personal are ca atributii proiectarea si stabilirea nivelurilor salariale.
Departamentul de personal se ocupa de necesarul de personal, efectueaza angajarile si incheie
sau desface contractele de munca pentru angajati. Furnizeaza date comisiei tehnice de incadrare si
promovare, intocmeste fisele de post, controleaza si coordoneaza activitatea personalului din cadrul
compartimentului.
Departamentul secretariat supravegheaza activitatea de secretariat, in vederea bunei desfasurari a
lucrarilor de secretariat. Acest departament se afla in subordinea directorului de personal.
Departamentul financiar-contabil are atributia de a redistribui veniturile, de a face planul
financiar, de finantare a unor autoinvestitii, se ocupa de evidenta contabila, de a intocmi actele contabile
(bilantul, contul de profit si pierdere etc.). Aceste departament se afla in subordinea directorului
economic.
Departamentul preturi stabileste dinamica preturilor in functie de pret. La stabilirea contractului
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. stabileste un plan de aprovizionare si costurile care se impun. Pe
parcursul executarii lucrarii, inginerii de constructii realizeaza ca planul prevazut in contract nu se
potriveste cu ce este pe teren (de exemplu fundatia este stabilita pe o suprafata de 50 m, dar in practica
se observa ca spatiul nu permite o fundatie asa de mare, asa incat costurile pentru realizarea fundatiei
devin mai mici; este frecventa si situatia inversa. De aceea departamentul preturi are un rol foarte
important in realizarea obiectului de activitate.
Organizarea informala a intreprinderii:
Legatura dintre sistemul decizional si cel informational al firmei:
Sistemul decizionaleste foarte strans legat de sistemul informational. Functionarea adecvata a
firmei si realizarea obiectivelor cuprinse in previziunile sale nu sunt posibile doar printr-o buna
organizare structurala a firmei.
Este necesara existenta unui sistem informational care sa ofere materia prima informationala
necesara stabilirii si indeplinirii obiectivelor manageriale.
De aceea procesul managerial este inteles ca un proces de folosire a informatiilor.
Legatura dintre sistemul decizional si cel informational se poate prezenta astfel:
in primul rand, la intrare, sistemul informational furnizeaza sistemului decizional datele de care
acesta are nevoie si pe care le prelucreaza dandu-le forma adecvata pentru a putea fi folosite in cadrul
procesului decizional;
in al doilea rand, datele, odata prelucrate si luata decizia, aceasta este prelucrata de catre sistemul
informational si dirijata spre compartimentele unde ea trebuie sa ajunga pentru a putea fi pusa in
practica;
in al treilea rand, sistemul decizional necesita chiar in interiorul sau un circuit intermediar de
informatii in conditiile in care firma este condusa prin intermediul managementului participativ.
Caracteristicile intreprinderilor moderne:
Acestea sunt caracterizate prin marea varietate a circuitelor si fluxurilor informationale, care in
functie de directiile de vehiculare, pot fi de trei tipuri:
verticale cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe niveluri ierarhic diferite
si intre care exista relatii de subordonare nemijlocite;
orizontale, cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate pe acelasi nivel ierarhic,
intre care exista relatii de cooperare sau functionale;
oblice, cand se stabilesc intre posturi si compartimente situate per nivele ierarhice diferite,
intre care nu exista relatii de subordonare nemijlocita, relatiile fiind de natura functionala sau de control.
Comunicarea in cadrul intreprinderii:
In prezent, comunicarea in intreprindere este tot atat de vitala cum informatia este cunoscuta ca
materie prima pentru decizie si ea se utilizeaza la diferite nivele, dupa cum urmeaza: in primul rand intre
oameni, apoi intre servicii si compartimente, precum si intre intreprindere si mediul inconjurator.
Comunicarea poate fi de trei feluri:
descendenta cand opereaza incepand de la varful piramidei organizationale pana la baza sa;
ascendenta cand mesajele individuale urca pana la conducerea firmei;
laterale cand are loc schimbul de mesaje intre colaboratori.
In practica, comunicarea se stabileste sub forme foarte variate si anume: ea poate fi mai mult sau
mai putin organizata.
Astfel, activitatile practice aflate sub controlul conducerii intreprinderii favorizeaza comunicarea
fara ca ea sa fie sistematic organizata.
Pe de alta parte, organizarea de reuniuni care necesita obligatia prezentarii de rapoarte presupune
sistematizarea comunicatiei in cadrul intreprinderii.
De asemenea, mesajele sunt transmise sub forme variate. Ele se pot prezenta sub forma scrisa,
orala, in limbaj curent sau codificat.
Pe de alta parte, reteaua de informatii poate sa fie mai mult sau mai putin complexa.
Sistemul de comunicare care functioneaza in intreprindere combina toate formele elementare.
Principalele componente ale comunicarii sunt: emitentii, receptorii, canalele de comunicare,
mijloacele tehnice de comunicare si suporturile materiale de comunicare.
Calitatea comunicarii se poate imbunatati pe doua cai, si anume:
prima presupune scurtarea retelei de informare; cu cat o retea este mai scurta, cu atat se
micsoreaza riscul de parazitare al ei. Organizarea de reuniuni care permite oamenilor sa intre in contact
direct constituie un progres din acest punct de vedere;
simplificarea codificarii si formalizarea codificarii. Operatiunea de codificare si apoi
decodificarea, poate, prin complexitatea ei, sa multiplice riscul aparitiei erorilor. Punerea in practica a
procedurilor standard de formalizare si de circulare a mesajelor reduc riscul aparitiei erorilor.
Metode si tehnici de adaptare a deciziilor de grup: Braitt, Gordon.

III.3 Documentele de formalizare a structurii organizatorice:
Cele trei documente de formalizare a structurii organizatorice sunt:
Regulamentul de Organizare si Functionare a fost adoptat prin decizia Adunarii Generale a
Actionarilor si contine informatii referitoare la organizarea firmei, la atributiile firmei, la conducerea
firmei.
Regulamentul de Organizare si Functionare cuprinde urmatoarele capitole:
prevederi generale;
organizarea conducerii;
atributii si sarcini;
dispozitii finale.
La capitolul de Prevederi generale sunt evidentiate o serie de elemente privind: data infiintarii
societatii comerciale si actul normativ respectiv, obiectul de activitate al unitatii si destinatia produselor
fabricate.
Capitolul Organizarea conducerii prezinta structura organizatorica a unitatii, precizand modul
de desfasurare a activitatii organelor de conducere colectiva, Adunarea Generala a Actionarilor,
Consiliul de Administratie, Comitetul de Directie; functiile individuale de conducere; compartimentele
de munca; sistemul informational de circulatie a principalelor documente, organigrama unitatii si in
unele cazuri, organigramele partiale.
In cadrul capitolului Atributii si sarcini sunt evidentiate unele aspecte privind data intrarii in
vigoare a regulamentului, posibilitatile de modificare a acestui document.
Regulamentul de Organizare si Functionare al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. cuprinde opt
capitole:
Reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii.
Reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare
a demnitatii.
Drepturile si obligatiile angajatului si al salariatilor.
Procedura de solutionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor.
Reguli concrete privind disciplina muncii in unitate.
Abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile.
Reguli referitoare la procedura disciplinara.
Modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice.
Fisa postului este un document operational important ce prezinta in detaliu elementele cerute
unui salariat pentru ca acesta sa-si poata exercita in conditii normale activitatea. Fisa postului cuprinde:
denumirea si obiectele postului;
compartimentul din care face parte;
competentele si responsabilitatile;
cerintle referitoare la studii, vechime, aptitudini.
Organigrama este o reprezentare grafica a structurii organizatorice a intreprinderii si reda o parte
din componentele struturii si anume:
compartimente;
niveluri ierarhice;
relatii organizationale;
ponderea ierarhica.
FISA POSTULUI
Denumire post / cod Sef compartiment Finante Contabilitate
04365
Nume si prenume Cristescu Mihail Daniel
Cerintele postului Absolvent al invatamantului superior
Corectitudine in relatiile de munca
Compartiment Finante Contabilitate
Activitatea Activitate economico-financiara
respectand legislatia in vigoare
Relatii Subordonare Directorul Financiar
Economic
Descrierea postului Efectueaza toate operatiile de evidenta
contabila primara
Tine inregistrarile financiar-contabile la zi
Face analizele periodice ale costurilor
Intocmeste bilantele si bilantul financiar
Intocmeste statele de plata ale salariatilor
Urmareste si are responsabilitatea
achitarii la timp a datoriilor catre stat
Are responsabilitatea pastrarii contactului
cu autoritatile financiare
Are obligatia de a prezenta si sustine informarea asupra
activitatilor financiar-contabile si fiscale in fata organelor de
control, in fata comisiei de cenzori
Efectueaza inventarii anuale asupra starii financiare a
firmei
Drept de semnatura
Responsabilitati In intocmirea la termen a facturilor, avizelor de insotire a
marfii. Raspunde din punct de vedere material, juridic,
disciplinar, dupa caz pentru activitatile desfasurate.
Fig. 11: Exemplu de Fisa a Postului
ADUNAREA GENERALA
A ACTIONARILOR
COMISIA DE
CENZORI
CONSILIUL DE
ADMINISTRATIE

DIRECTOR GENERAL

Fig. 12: Organigrama firmei S.C. Srevspec-Nemes S.R.L.
DIRECTOR
COMERCIAL
DIRECTOR
TEHNIC
DIRECTOR
PERSONAL
DIRECTOR
ECONOMIC

C
o
m
p
a
I
n
g
i
n
e
r

B
i
r
o
u

B
i
r
o
u

B
i
r
o
u

a
p
r
G
e
s
t
i
o
n
B
i
r
o
u

c
o
m
D
e
p
a
r
t
a
S
e
f

p
u
n
B
i
r
o
u

C
o
m
p
a


S
o
f
I
n
g
i
n
e
r

S
o
f
e
r
S
o
f
e
r
S
o
f
e
r




C
a
s
i
e
III.4 Masuri si metode de perfectionare a structurii organizatorice:
In aprecierea unei structuri de productie si conceptie se utilizeaza o serie de indicatori, dintre cei
mai importanti sunt: proportia dintre sectiile de baza si cele auxiliare, stabilita pentru suprafetele de
productie, numarul de utilaje, numarul de muncitori etc.; proportia dintre capacitatile de productie ale
diferitelor sectii de baza, precum si dintre capacitatile de productie al sectiilor de baza si cele ale sectiilor
auxiliare, si de servire; proportia verigilor structurale caracterizate prin ciclu inchis de fabricatie in
cadrul structurii de productie si conceptie a intreprinderii etc.
Posibilitatea stabilirii unor astfel de indicatori evidentiaza faptul ca structura de productie si
conceptie are un caracter dinamic si poate fi perfectionata actionandu-se pe diferite cai, cum ar fi:
stabilirea unor proportii optime intre sectiile de baza si cele auxiliare, respectiv unitatile de
servire privind: marimea suprafetelor de productie, numarul utilajelor, numarul de muncitori etc.;
stabilirea unor proportii optime intre capacitatile de productie ale diferitelor sectii de baza,
fapt care va conduce la evitarea aparitiei deficitelor de capacitate sau a excedentelor de capacitate;
adancirea specializarii sectiilor de baza si, implicit, a cooperarii, ceea ce determina atat
simplificarea structurii de productie si conceptie, cat si imbunatatirea indicatorilor economici de baza ai
intreprinderii;
rationalizarea legaturilor de productie dintre diferitele verigi structurale prin perfectionarea
organizarii transportului intern, amplasarea rationala a diferitelor sectii, ateliere etc., pe teritoriul
intreprinderii, alegerea celor mai corespunzatoare tipuri de cladiri pentru sectiile si atelierele de
productie etc.

CAPITOLUL IV
Functiunile intreprinderii:
In general, prin organizare intelegem descompunerea unui proces, fenomen sau obiect in
elementele sale cele mai simple si analiza acestora cu scopul recompunerii lor, cu un efect de sinteza
ameliorat.
Organizarea intreprinderii are ca scop realizarea obiectivelor, ca ratiune a infiintarii si
functionarii intreprinderii. De aceea, continutul organizarii si modul de manifastare a acestora sunt
conditionate de caracteristicile obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt ale intreprinderii.
Organizarea consta in descompunerea intreprinderii in elementele componente, respectiv in
factori de productie, analiza acestora cu scopul recompunerii lor dupa anumite criterii tehnice,
economice, de personal in vederea realizarii in conditii de eficienta sporita a obiectivelor stabilite.
In functie de sfera de cuprindere si de importanta pentru intreprindere, obiectivele pot fi
clasificate in urmatoarele categorii: obietive fundamentale, derivate de gradul I, specifice, individuale.
Obiectivele fundamentale exprima scopul principal urmarit de intreprindere in ansamblul sau.
Aceste obiective se refera la perioade mari de timp (ani).
Obiectivele derivate de gradul I se deduc din obiectivele fundamentale, iar realizarea lor implica
o parte din procese de munca restranse, cu aceleasi caracteristici esentiale.
Obiectivele specifice sintetizeaza utilitatea unor lucrari sau actiuni care contribuie la realizarea
obiectivelor derivate.
Obiectivele individuale reprezinta obiective specifice pentru fiecare persoana a intreprinderii.
Pentru realizarea acestor obiective la nivelul intreprinderii se stabileste un ansamblu de procese si
actiuni.
Organizarea procesuala are un caracter general,deoarece elementele sale componente se regasesc
in orice tip de intreprindere, indiferent de dimensiune, forma juridica, obiect de activitate etc. De aceea,
nu este necesar sa fie realizata pentru fiecare intrepindere in parte, ci numai pentru o categorie de unitati.
Organizarea procesuala a intreprinderii are ca efect aparitia functiunilor, activitatilor, atributiilor
si a sarcinilor.
Functiunea unei intreprinderi reprezinta ansamblul activitatilor omogene si/sau complementare
desfasurate de un personal specializat al intreprinderii, in scopul realizarii obiectivelor derivate de gradul
I. Functiunea este, in esenta, o grupare de activitati pe baza anumitor criterii, activitati care reprezinta un
ansamblu complex si dinamic, aflat intr-o continua transformare. Aceasta poate fi asimilata unui
organism viu, a carui existenta este asigurata de indeplinirea anumitor functiuni biologice.
Activitatea reprezinta ansamblul atributiilor omogene pe care le indeplineste un personal
specializat intr-un domeniu mai restrans, cu scopul indeplinirii obiectivelor derivate de gradul II.
Activitatea are o sfera de cuprindere mai redusa decat functiunea, fiind caracterizata prin omogenitatea
mai pronuntata a pregatirii personalului specializat in realizarea obiectivelor.
Atributia reprezinta ansamblul sarcinilor executate periodic de un personal ca are cunostinte
specifice unui domeniu restrans si care concura la realizarea unui obiectiv specific.
Sarcina reprezinta componenta de baza a unui proces de munca simplu sau complex, desfasurat
pentru realizarea unui obiectiv individual. In general, sarcina este specifica unei singure persoane.
In cadrul intreprinderii functiunile, activitatile si atributiile nu prezinta aceeasi intensitate in
manifestare in fiecare etapa de dezvoltare a acesteia. Ele au un caracter dinamic, continutul lor
schimbandu-le o data cu evolutia dimensiunilor intreprinderii si cu dezvoltarea economica.

IV.1 Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale:
In practica intreprinderilor se constata existenta unei interdependente intre functiunile acesteia,
care se intrepatrund si se completeaza, formand sistemul organizarii procesuale a intreprinderii.
Initiatorul conceptului functiune a fost Henry Fayol, care a realizat o analiza a intregului
complex de activitati din cadrul inei intreprinderi si o grupare rationala a acestuia in sase functiuni:
tehnica, comerciala, financiara, contabila, de securitate si administrativa. Ulterior, acest concept a
constituit domeniul a numeroase studii si cercetari, suferind repetate modificari. Evolutia lui a fost
influentata in principal de doi factori, si anume: progresul tehnic, ca factor de baza al determinarii
structurii si complexitatii activitatii intreprinderilor; sistemul socio-economic, in cadrul caruia a fost
definit si aplicat.
Progresul tehnic a influentat, pe de o parte, ponderea si continutul diferitelor functiuni ale
intreprinderii, iar pe de alta parte, a influentat chiar aparitia unor functiuninoi, cum ar fi, spre
exemplificare, functiunea de cercetare-dezvoltare in cadrul intreprinderii, ca urmare a cresterii
volumului activitatii de cercetare in cadrul acesteia la inceputul secolului XX.
In tara noastra, in prezent, pe baza realitatilor referitoare la nivelul de dezvoltare a
intreprinderilor si a particularitatilor acestora, au fost stabilite urmatoarele functiuni in cadrul carora se
grupeaza activitatile intreprinderii:
functiunea cercetare-dezvoltare
functiunea productie
functiunea comerciala
functiunea finaciar-contabila
functiunea de resurse-umane
Functiunea de cercetare-dezvoltare reprezinta totalitatea activitatilor desfasurate in scopul
descoperirii de noi adevaruri stiintifice, a unor noi cunostinte.
Cercetarea poate avea doua forme de manifestare: cercetarea fundamentala si cercetarea
aplicativa.
Dezvoltarea reprezinta ansamblul activitatilor intrerinse in scopul transformarii si realizarii, la
scala macroeconomica, a cunostintelor acumulate, ca urmare a muncii de cercetare.
La nivelul intreprindelor, functiunea de cercetare-dezvoltare cuprinde in principal urmatoarele
tipuri de activitati:
activitatea de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica, cum sunt: cercetarea si proiectarea
produselor, asimilarea de noi produse in fabricatie, modernizarea produselor existente etc.
activitati de investitii, care cuprind activitati referitoare la crearea de noi capacitati de productie
sau dezvoltarea celor existente.
Pentru rezolvarea unor teme complexe, ce necesita un volum mare de activitate, care depaseste
capacitatile compartimentelor de cercetare-dezvoltare este indeplinita de directorul tehnic. Acesta tine
evidenta planului de investitii pe categorii de cheltuieli si structuri pana la receptia si darea in folosinta a
obiectivelor realizate; emite contracte la inginerii proiectanti pentru proiectarea constructiilor; asigura
gestionarea documentatiei tehnice pentru lucrarile contractate pe care o pune la dispozitia inginerilor
constructori; elaboreaza studii de optimizare a capacitatilor de productie existente; elaboreaza proiecte
pentru inlocuiri de utilaje; urmareste dotarea cu masini, utilaje si materiale performante.
Aceasta functiune este foarte importanta pentru S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. deoarece
calitatea serviciilor prestate este reflectata de indeplinirea obiectivelor acestei functiuni. Cercetarile in
domeniu au avut ca rezultat cresterea calitatii produselor obtinute. De exemplu, in prezent exista mai
multe tipuri de ciment cu perioada de intarire care variaza (acceleratoare si incetinitoare de intarire),
substante speciale pentru indepartarea cofrajelor, sapa auto nivelanta (ciment lichid care se
uniformizeaza singur pe o suprafata denivelata).
Toate aceste materiale de constructii performante, care usureaza munca oamenilor si duce la un
rezultat vizibil mai calitativ, nu ar fi putut fi folosite daca functiunea cercetare-dezvoltare nu ar fi fost
bine reprezentata in cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Functiunea de productie cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea
productiei. Este reprezentata de ansamblul activitatilor de baza, auxiliare si de servire prin care se
realizeaza obiectivele din domeniul fabricarii produselor, elaborarii lucrarilor si prestarii serviciilor in
cadrul firmei. Principalele activitati cuprinse in cadrul acestei functii sunt: fabricarea sau exploatarea,
intretinerea si repararea utilajelor, productia auxiliara, controlul tehnic de calitate.
Prin aceasta functiune se coreleaza activitatile legate de miscarile si transformarile necesare ale
obiectelor muncii pana la obtinerea produsului finit.
Din perspectiva etapelor necesare fabricarii produselor, activitatile incluse in functiunea de
productie sunt: activitati de pregatire a productiei si activitati de executare propriu-zisa a produselor.
Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate a produsului ce
urmeaza a se fabrica (produs nou asimilat, produs modernizat sau produs a carui fabricatie se repeta).
Din acest considerent, aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare, fiind de cele mai
multe ori o continuare a unor actiuni intreprinse in cadrul actiunii de cercetare-dezvoltare.
Executarea propriu-zisa a produselor cuprinde totalitatea activitatilor intreprinse in scopul
indeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor.
Volumul activitatilor functiunii de productie este influentat de anumiti factori, si anume: profilul
intreprinderii; inzestrarea tehnica a acestuia; caracteristicile materiilor prime si a materialelor utilizate;
complexitatea produselor fabricate etc.
Dat fiind obiectul de activitate al firmei: constructii industriale, civile si agricole la cheie, S.C.
SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu produce nimic, ci monteaza si asambleaza materiale si produse obtinute
de alte intreprinderi productoare. De aceea in organigrama firmei nu vom gasi un director de productie si
nici un departament de contractare, programare, urmarire a productiei si nici unul de pregatire a
productiei.
Contractele firmei sunt obtinute prin licitatie, iar de acest lucru se ocupa directorul comercial.
Sectia de productie in cazul firmei S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt santierele, punctele de lucru,
unde muncitorii monteaza si asambleaza materiale de constructii produse de alte firme.
Functiunea comerciala include activitatile de marketing, de aprovizionare tehnico-materiala,
comercializare a produselor realizate de intreprindere, comert exterior si cooperare economica
internationala.
Marketingul, ca domeniu distinct al functiunii comerciale, este prioritar in activitatea unei
intreprinderi moderne, deoarece unitatea respectiva obtine informatii privind tendintele pietei,
comportarea produselor sale pe piata, situatia concurentilor etc.
Aprovizionarea tehnico-materiala prezinta o importanta deosebita pentru buna desfasurare a
intregului proces de productie si influenteaza direct calitatea produselor fabricate.
Activitatile desfasurate in cadrul functiunii comerciale constau din:
calcularea necesarului de resurse materiale (materii prime, materiale, combustibil, energie etc.)
pentru realizarea productiei;
stabilirea necesarului de resurse materiale privind stocurile pentru productie;
determinarea normelor de consum specific de aprovizionare tehnico-materiala.
In mod corespunzator, in domeniile comercializarii si comertului exterior trebuie sa se
desfasoare o serie de activitati cum sunt:
incheierea contractelor de vanzare-cumparare pentru produsele fabricate;
participarea la diferite targuri, expozitii in tara si strainatate;
vanzarea propriu-zisa a produselor.
Functiunea comerciala in cadrul S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este indeplinita de directorul
comercial prin biroul de marketing, biroul aprovizionare, biroul compensari preturi.
Biroul de marketing desfasoara urmatoarele activitati: cerceteaza piata, contribuie cu date si
avizeaza negocierile de preturi cu furnizorii si beneficiarii; coordoneaza activitatea de publicitate;
orienteaza conducerea asupra nivelului preturilor pe piata.
Biroul aprovizionare asigura aprovizionarea cu materii prime si materiale in baza datelor
transmise de la departamentul tehnic; asigura intocmirea corecta a necesarului de aprovizionat;
urmareste permanent aprovizionarea la timp a materiilor prime si materialelor de constructii.
Biroul compensari preturi asigura baza de preturi reflectand piata materialelor; raspunde pentru
aplicarea preturilor si tarifelor negociate si asigura o informare prompta a preturilor de afectare si a
preturilor de decontare la data aprovizionarii marfurilor; asigura intocmirea documentelor de
compensare in baza solicitarilor.
Functiunea financiar-contabila reprezinta ansamblul activitatilor privind obtinerea, folosirea si
inregistrarea mijloacelor financiare necesare desfasurarii activitatii intreprinderii si evidenta activitatilor
economice.
In general, functiunea financiar-contabila are un rol static, pasiv. Activitatile principale din
cadrul acestei functiuni sunt: activitatea financiara, care se refera la obtinerea si folosirea rationala a
mijloacelor financiare necesare intreprinderii; activitatea contabila, care vizeaza inregistrarea si evidenta
contabila in expresie valorica, a fenomenelor si proceselor economice din cadrul intreprindeii.
Functiunea financiar-contabila este indeplinita de departamentul financiar- contabil din cadrul
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
Biroul financiar contabil desfasoara urmatoarele activitati: efectueaza toate operatiile de evidenta
contabila primara; tine inregistrarile financiar-contabile la zi; face analize periodice ale costurilor;
intocmeste bilantul financiar; intocmeste statele de plata ale salariatilor; urmareste si are
responsabilitatea achitarii la timp a datoriilor de catre stat; are responsabilitatea pastrarii contractului cu
autoritatile financiare; are obligatia de a prezenta si sustine informarea asupra activitatilor financiar-
contabile si fiscale in fata organelor de control, in fata comisiei de cenzori; efectueaza inventarii anuale
asupra starii financiare a firmei; raspund din punct de vedere material, juridic, disciplinar, dupa caz
pentru activitatile desfasurate; asigura distribuirea, folosirea si pastrarea resurselor materiale; asigura
emiterea de cecuri pentru marfurile aprovizionate si incasarea ordinelor de plata.
Functiunea de resurse umane cuprinde ansamblul activitatilor intreprinderii in domeniul
asigurarii, dezvoltarii si protectiei potentialului uman necesar.
Principalele activitati cuprinse in cadrul functiunii de resurse umane constau din:
recrutarea, selectia si incadrarea resurselor umane;
motivarea, evoluarea si promovarea angajatilor;
salarizarea resurselor umane;
protectia resurselor umane.
In cadrul acestei funtiuni conducerea intreprinderii trebuie sa asigure un echilibru intre interesele
angajatilor si obiectivele stabilite la nivelul intreprinderii.
Functiunea de personal a S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este asigurata de biroul resurse
umane. Functiile acestui birou sunt:
testeaza periodic angajatii;
completeaza cartile de munca;
tine evidenta numerica, pe structuri de personal, meserii, functii;
stabileste dreptul la concediu de odihna al salariatilor;
organizeaza cursuri de calificare de scurta durata;
stabileste desfacerea contractelor de munca;
controleaza si coordoneaza activitatea personalului din cadrul biroului;
colaboreaza cu exteriorul, cu directorii executivi si cu santierele;
stabileste criteriile de promovare a salariatilor;
elibereaza legitimatii, ecusoane tuturor salariatilor.
Cel de-al doilea birou aflat in subordinea directorului de personal se ocupa cu activitatile
administrative de secretariat si protocol.
Organizarea muncii si evaluarea corespunzatoare a rezultatelor obtinute, aplicarea celui mai
adecvat sistem de salarizare pentru stimularea performantelor si a competentei profesionale sta in atentia
conducerii deoarece salariul si alte drepturi salariale trebuie sa constituie un instrument major de
motivare a lucratorilor de la toate nivelurile organizatorice. Conducerea actioneaza prin sistemul de
evaluare si compensare a muncii astfel incat salariile sa fie corelate cu performantele, iar salariatul sa fie
constient ca rezultatele muncii ii apartin, ca valoarea este recunoscuta si promovata, ca munca de calitate
este recompensata pe masura.
IV.2 Mecanismul functionarii intreprinderii:

FUNCTIUNEA
CERCETARE-
DEZVOLTARE
proiectare: - produs
- tehnologie
FUNCTIUNEA DE
PRODUCTIE
comanda materii
prime
aprovizionare
desfacere
resurse

incasari
FUNCTIUNEA
DE PERSONAL
IV.3 Interdependenta functiunilor intreprinderii:
FUNCTIUNEA alocarea resurselor
FINANCIAR-CONTABILA financiare

realizarea
obiectivelor (de constructii)

FUNCTIUNEA PRODUCTIE
Schema ilustreaza modul in care fiecare functiune depinde de cealalta, realizarea sa
corespunzatoare determinand manifestarea corecta a celeilalte, dupa cum orice perturbare aparuta in
cadrul unei functiuni are efect negativ asupra celeilalte.
Interdependenta dintre functiuni nu actioneaza intr-un singur sens; daca functiunea financiar-
contabila nu isi indeplineste activitatea de alocare a resurselor, aceasta se va reflecta asupra functiunii de
productie, activitatea de constructii neputand fi realizata. In activitatea de constructii fiind nevoie de
resurse financiare pentru a fi rulate, cheltuieli facute cu materiale necesare construirii fiind recuperate la
indeplinirea obiectivului. Tot astfel daca functiunea de productie, activitatea de constructii nu este
realizata, atunci se va rasfrange asupra functiunii financiar-contabile un efect negativ: astfel
nerealizandu-se obiectivul de construire, banii nu vor fi incasati, iar functiunea financiar-contabila nu va
avea bani sa aloce personalului indirect productiv, banii pentru rulat vor ramane blocati, neexistand
lichiditati. Astfel cele doua functiuni: financiar-contabila si de productie se pot influenta reciproc,
existand o permanenta interdependenta intre cele doua, ca de altfel intre toate cele cinci functiuni ale
intreprinderii.
marketing
FUNCTIUNEA
COMERCIALA
FUNCTIUNEA
FINANCIAR-
CONTABILA
CAPITOLUL V
Strategii economice ale intreprinderii, planul ca instrument de concretizare si realizare ale
strategiilor:
Firmele de succes stiu cum sa se adapteze si cum sa raspunda schimbarilor continue ale pietei
prin intermediul unei planificari strategice orientate catre piata. Ele stiu sa creeze si sa mentina un
echilibru viabil intre obiective, resurse, aptitudini si responsabilitati. Activitatea de planificare strategica
se desfasoara la nivel corporativ, la nivelul unitatilor si la cel al produsului. Obiectivele stabilite la
primul nivel se transmit nivelurilor inferioare, unde se alcatuiesc planuri strategice pentru unitatile
componente si planuri de marketing, menite sa jaloneze actiunile firmei. Planificarea strategica
presupune parcurgerea repetata a unor cicluri de analiza, planificare, implementare si control.
Planificarea strategica la nivel corporativ implica patru operatiuni: cea dintai consta in definirea misiunii
firmei prin prisma domeniului sau de activitate, a produselor si a domeniului de utilizare al acestora, a
capacitatilor segmentului de piata, a extinderii verticale si geografice a firmei. O declaratie clara asupra
misiunii ofera angajatilor o perceptie unitara a telului, directiei si oportunitatilor actiunilor firmei.
A doua operatiune presupune identificarea unitatilor strategice de activitate ale firmei. O firma se
defineste prin grupurile de cumparatori, nevoile acestora si tehnologiile aplicate. Planificarea unei firme
se poate face separat, ea avand proprii sai concurenti si reprezentand o sursa de profituri.
Cea de-a treia activitate implica alocarea resurselor firmei catre fiecare client in functie de gradul
de atractivitate a pietei si de potentialul firmei respective. Exista mai multe modele de portofoliu.
Cea de-a patra operatiune implica extinderea activitatilor curente si desfasurarea unor activitati
noi, pentru anularea decalajului de planificare strategica. Firma poate identifica noi ocazii de piata,
recurgand la dezvoltarea prin integrare si dezvoltarea prin diversificare.
Fiecare firma isi desfasoara propriul proces de planificare strategica alcatuita din opt etape:
definirea misiunii, analiza mediului extern, analiza mediului intern, formularea obiectivelor, elaborarea
strategiilor, a programelor, implementarea programelor, reactie si control. Parcurgerea acestor etape
permite firmei mentinerea unui contact permanent cu mediul si sesizarea in timp util a ocaziilor de piata
sau a disfunctionalitatilor aparute. In plus cadrul strategic al firmei ofera cadrul necesar elaborarii
planurilor de piata pentru produse si servicii specifice.

V.1 Importanta strategiilor economice pentru activitatea intreprinderii:
Strategiile servesc drept fundament la elaborarea politicilor dedezvoltare de catre firma. In
esenta, politica firmei cuprinde un set de obiective pe termen mediu, referindu-se fie la ansamblul
activitatilor , fie la componentele majore ale acesteia, impreuna cu volumul si structura resurselor
disponibile, actiunile principale de intreprins, principalii responsabili si executanti, sursele de finantare,
termenele finale si intermediare si indicatorii de eficienta globala si partiala. Politicile nu reprezinta
simple concretizari ale strategiilor de dezvoltare necuprinse in strategii. Politicile pot fi modificate
pentru ca ele sa ramana realiste si mobilizatoare.
In ultimul deceniu s-a inregistrat o intensificare a preocuparilor de elaborare a strategiilor
dezvoltarii firmelor mici. Aceasta, deoarece firmele mici au o serie de avantaje, cum ar fi: flexibilitate si
adaptabilitate superioara; capacitate de valorificare mai eficienta a resurselor locale; apropiere de
consumatori; costuri de aprovizionare, transport si desfacere mai mici; grad ridicat de specializare;
disponibilitate pentru stimularea inovatiei. Continutul si functionarea strategiilor firmelor depind decisiv
de optiunile incorporate.
Pozitia strategica se defineste in scopul pozitionarii relative a propriilor activitati in raport cu
cele ale concurentei si are la baza urmatoarele elemente: puncte tari si puncte slabe ale firmei sunt
relative, si se pot modifica in timp; punctele tari si punctele slabe trebuie intotdeauna comparate cu
cele ale concurentei; punctele tari si punctele slabe proprii trebuie permanent raportate la factorii de
succes ce caracterizeaza ramura in care firma activeaza.
In definirea strategiei firmei, o importanta deosebita o are stabilirea obiectivului pe care firma si-
l propune. Aceasta presupune precizarea continutului obiectivului, cuantificarea nivelului acestuia,
fixarea orizontului la care se propune realizarea obiectivului respectiv.
Exista mai multe modalitati de formulare a unui obiectiv: majorarea cifrei de afaceri, majorarea
profitului, realizarea unui anumit volum al vanzarilor, imbunatatirea calitatii produselor, castigarea unui
anumit segment de piata, crearea unui anumit numar de locuri de munca. In raport de continutul
obiectivului se stabileste si modul de cuantificare, iar in functie de orizontul de timp la care este propusa
realizarea, se pot stabili niveluri intermediare.
In raport de pozitia strategica a firmei si de obiectivul propus se formuleaza si propria strategie.
Punerea in aplicare a unei strategii necesita un sistem de cuantificare a ansamblului de resurse necesare,
un buget. Bugetul poate fi definit ca o reprezentare completa in expresia baneasca a activitatilor firmei,
intr-o anumita perioada de timp. El reprezinta un instrument important de conducere.
Importanta strategiilor economice este determinata de actiunea unor factori cum ar fi:
accentuarea competentei intre firme;
aparitia si extinderea unor tehnologii moderne;
cresterea calitatii produselor oferite pentru piata;
aplicarea de catre unele intreprinderi a unor strategii avansate de prelucrare;
extinderea folosirii calculatoarelor in cadrul managementului intreprinderii.
V.2 Elaborarea strategiei economice a intrprinderii (pe etape ):
Elaborarea unei strategii de conducere implica parcurgerea mai multor etape. In prima etapa se
stabileste cat mai precis locul firmei in contextul in care isi desfasoara activitatea si, in functie de
aceasta, principalele oportunitati care ii sunt accesibile. In acest scop se folosesc prognozele si planurile
de perspectiva ale firmei si, eventual ale suprasistemelor din care face parte. In afara acestor elemente
mai sunt si o serie de analize care sa raspunda la doua obiective: diagnosticarea complexa a firmei care
sa-i stabileasca punctele forte si slabe si identificarea principalelor oportunitati economico-sociale si
tehnice care vor fi luate in considerare. Pentru culegerea unor asemenea informatii se folosesc o serie de
metode, dintre care cele mai cunoscute sunt urmatoarele: metoda Delphi, metoda BrainStorming,
sintetica, anchetele obisnuite, lista de control ergonomic.
Pe baza informatiilor respective se realizeaza cuantificari cantitative, analize calitative, care
permit luarea in considerare a influentelor variabilelor de conducere endogene umane si a unor factori
care decurg din planurile de dezvoltare macroeconomica si din strategia social-politica promovata.
Stabilirea oportunitatilor de dezvoltare asigura fundamentul necesar pentru trecerea la etapa urmatoare a
formularii obiectivelor strategice. Acestea constau in precizarea principalelor schimbari economice,
tehnice, organizatorice, preconizate si a principalelor restrictii economice sau de alta natura care trebuie
avute in vedere.
In etapa urmatoare se stabilesc si abordari majore prin care se asigura realizarea obiectivelor
strategice. In final, elementele componente ale strategiei de conducere sunt cuprinse intr-un proiect de
plan pe termen lung sau mediu, care dupa amendamentele de rigoare devin plan.
Elaborarea unei strategii economice presupune urmatoarele etape:
Analiza situatiei curente;
Examinarea perspectivelor pentru viitor;
Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat;
Punerea strategiei economice adaptate in aplicare;
Evaluarea si controlul strategiei.
ETAPA I:
Analiza situatiei curente necesita o identificare a misiunii intreprinderii si in raport cu aceasta o
identificare a strategiei prezente si trecute, respectiv analiza diagnostic a performantei prezente si
trecute.
Identificarea misiunii are ca obiect stabilirea masurii in care aceasta corespunde sau nu misiunii
fixate daca economic corespunde noilor cponditii sau se impun anumite corecturi. Prin identificarea
strategiei trecute si prezente trebuie sa se constate daca acestea au fost aplicate corect si daca au
corespuns sau nu obiectivelor stabilite. Efectuarea diagramelor performantelor trecute si prezente trebuie
sa permita aprecierea masurii in care performantele obtinute pe linia indicatorilor tehnici si economici de
baza sau situat sau nu la nivelul cerintelor.
Strategia adoptata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pana in prezent a fost o strategie de
crestere in prima parte a anilor de viata, ca mai apoi sa se adopte o stratgie de mentinere a pozitiei pe
piata. Prin perseverenta, cu un personal policalificat in dotare si cu o conducere de elita S.C.
SERVSPEC-NEMES S.R.L. a reusit pe tot parcursul activitatii desfasurate sa dea dovada de
profesionalism, seriozitate, promptitudine in executarea lucrarilor si calitate la cel mai inalt grad. Prin
aceste calitati ale sale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. a avut clienti si contracte dintre cele mai
importante (de exemplu in prezent S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are incheiat un contract pentru
cartierul Henry Coanda).
ETAPA II:
Examinarea perspectivelor de viitor trebuie sa permita stabilirea unui set de obiective pe termen
lung. In acest scop se analizeaza factorii micromediului si macromediului firmei, situatia interna a
acesteia pentru a obtine informatiile necesare asigurandu-se pe aceasta baza desprinderea setului de
obiective pe termen lung prin precizarea: produselor care urmeaza a fi fabricate si vandute pe diverse
piete, a costurilor si preturilor, a produselor noi ce urmeaza a fi lansate pe piata a investitiilor ce trebuie
efectuate, a termenelor de recuperare a acestora, a actiunilor cu caracter social ce urmeaza a se realiza, a
marimii profiturilor.
Efectuarea analizei situatiei interne a firmei au scopul de a evidentia aspectele pozitive si
negative din interiorul ei. Masura in care structura organizatorica, sistemul organizarii, modul de
stabilire si indeplinire a sarcinilor pe diferite nivele ierarhice sunt corespunzatoare.
Obiectivele pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si le propune pentru viitor sunt:
procurarea materiilor si materialelor necesare desfasurarii activitatii la un pret cat mai bun si intr-
un timp cat mai scurt;
prelungirea contractelor de aprovizionare cu furnizorii cei mai promti si seriosi;
asigurarea resurselor financiare necesare inceperii lucrarilor contractate de la clientii sai;
motivarea personalului direct productiv in vederea desfasurarii unei activitati cat mai calitative si
promte;
sustinerea activitatii de cercetare-dezvoltare;
mentinerea pozitiei pe piata;
satisfacerea in aceeasi masura a tuturor clientilor sai;
specializarea personalului prin alocarea de fonduri pentru cursuri de scurta durata;
obtinerea lucrarilor de constructii la costuri cat mai scazute.
Scopul fundamental al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. este sa creasca numarul contractelor cu
clientii sai cu 20% pe urmatorii doi ani cu 10% in fiecare an. Pentru realizarea acestui obiectiv S.C.
SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune ca masura de realizare a acestuia diminuarea costului cu
materiile si materiale pentru constructii cu 10%.
ETAPA III:
Elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat.
Presupune ca element de baza elaborarea unui set de alternative strategice posibile, compararea acestora
cu obiectivele prioritare fixate si adoptarea pe aceasta baza a strategiei economice de urmat.
Elaborarea setului de alternative strategice pentru viitor presupune elaborarea in prealabil a unui
set de alternative strategice la nivel de organizare superioara, corporatie, holding si a unui set de
alternative strategice la nivel de intreprindere ca centru de afaceri din analiza carora sa se desprinda
directiile optime de dezvoltare viitoare tinand seama de procesul concurential si de cerintele de
rentabilitate ce trebuie satisfacute la un anumit nivel.
Alternativa obiectului fundamental in cazul nerealizarii acestuia este mentinerea pozitiei actuale
sau cresterea cu un procent mai mic decat cel propus a numarului de contracte incheiate cu clientii.
Obiectivele definesc ceea ce vrea sa realizeze o firma; strategia ii arata acesteia calea pe care
trebuie sa o urmeze. Fiecare firma trebuie sa-si elaboreze o strategie adecvata pentru indeplinirea
obiectivelor propuse.
Strategiile adoptate de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. sunt:
strategia celor mai mici costuri totale;
strategia de diferentiere.
STRATEGIA CELOR MAI MICI COSTURI TOTALE: Activitatea este indreptata catre
obtinerea celor mai scazute costuri de productie si distributie, astfel incat preturile produselor realizate
sa fie sub cele ale concurentei si sa se castige o cota cat mai mare de piata. Firmele care aplica aceasta
strategie trebuie sa detina un potential tehnologic, de aprovizionare, productiv si logistic ridicat, neavand
nevoie de capacitatile de marketing deosebite.
STRATEGIA DE DIFERENTIERE: Firma se concentreaza asupra obtinerii unor performante
superioare in ceea ce priveste o serie de avantaje oferite clientilor, apreciate de o mare parte a
consumatorilor. Firma poate incerca sa obtina pozitia de lider in domeniul serviciilor, al calitatii, al
tehnologiei etc., insa ii va fi aproape imposibil sa fie prima in toate aceste domenii deodata. Ea trebuie sa
imbunatateasca acele puncte tari care ii confera un avantaj competitiv in privinta avantajelor oferite
clientelei.
ETAPA IV:
Punerea strategiei economice in aplicare. Necesita stabilirea strategiilor functionale ce urmeaza a
fi adoptate si precizarea masurilor prin intermediul carora trebuie sa se actioneze asupra factorilor de
natura organizatorica pentru a se crea conditiile cele mai bune de punere in functie a strategiei adoptate.
Strategia celor mai mici costuri totale adoptata de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. va fi pusa in
aplicare prin adoptarea urmatoarelor masuri:
incheierea de contracte cu furnizorii alesi prin licitatie, care sa furnizeze materialele cele mai
calitative si mai ieftine;
sa scurteze timpul de executie a lucrarilor prin cresterea productivitatii muncii;
incercarea achizitionarii din timp a materialelor necesare pentru a nu exista diferente de pret
datorita perioadei lungi de timp pe care isi desfasoara activitatea;
scaderea cheltuielilor cu transportul, depozitarea.
Strategia diferentierii pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-o propune sa o aplice va fi
realizata prin prestarea unor servicii foarte calitative si la preturile cele mai mici. De asemenea S.C.
SERVSPEC-NEMES S.R.L. va acorda garantii si reparatii gratuite in primii trei ani de folosinta a
constructiilor si utilitatilor.
ETAPA V:
Evaluarea si controlul strategiei. Un rol important in aplicarea cu succes a strategiei economice
adoptate il are activitatea de evaluare si control a strategiei. Evaluarea trebuie sa se faca pe baza unor
criterii obiective care sa stabileasca: compatibilitatea, consonanta, avantajul aplicarii, flexabilitatea.
Obiectivele stabilite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se regasesc in strategia economica
adoptata. Obiectivul fundamental de reducere a costului total se regaseste in Strategia celor mai mici
costuri totale.
Strategia pe care S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa o adopte spunem noi ca este
cea mai eficienta deoarece prin scaderea costurilor totale va fi posibila o reducere a preturilor de vanzare
si imlicit cresterea competitivitatii pe piata, deoarece clientii vor fi mai mult decat incantati sa plateasca
mai putin pentru aceeasi lucrare.
Acest lucru poate duce de asemenea la cresterea profitului daca scaderea pretului de vanzare este
mai mica decat scaderea costului total.
V.3 Elaborarea planului economic al intreprinderii (pe sectiuni):
La nivelul agentilor economici desfasurarea in mod organizat a actiunilor prevazute si aplicarea
cu succes a strategiei economice adoptate necesita o anumita activitate de planificare. Planificarea este o
functie de baza a managementului si reprezinta programarea, organizarea, coordonarea si conducerea pe
baza de plan a activitatii economice. A planifica inseamna, a concretiza in documente scrise cu caracter
imperativ prevederile strategiei swi politicile adoptate pentru o anumita perioada sub forma de indicatori
cantitativi si calitativi. Termenele la care acestea trebuiesc realizate, resursele necesare pentru
indeplinirea lor, atributiile si sarcinile concrete ce revin executantilor la orice nivel de conducere si
compartimente functionale, masurile ce trebuiesc aplicate pentru crearea conditiilor necesare si modul de
urmarire si control al felului in care sunt indeplinite prevederile la toate nivelele ierarhice. Activitatea de
planificare economica se concretizeaza intr-un ansamblu de planuri ce devin instrumente esentiale in
activitatea de conducere si organizare.
Planul reprezinta documentul elaborat sub o anumita forma scrisa pe baza unei metodologii bine
precizate prin care se concretizeaza prevederile strategiei economice in ansamblul ei sau pe diferite
componente precizandu-se atributiile si sarcinile care revin compartimentelor de productie si functionale
pe anumite perioade de timp.
Elaborarea planului economic al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
A. Societatea
1. Denumire societate: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
2. Forma juridica: societate cu raspundere limitata
3. Adresa: Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5A
4. Data Inmatricularii: 11 iunie 1991
5. Data inceperii activitatii: 11 iunie 1991
6. Valoarea capitalului social: 350.000.000 lei
7. Principalul obiect de activitate: constructii industriale, civile si
agricole la cheie
B. Productia industriala:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi organizeaza activitatea numai in baza contractelor obtinute
prin licitatii.
Pentru urmatorul an firma are deja cateva contracte incheiate si anume pentru: parchetul de pe
langa Curtea de Apel Ploiesti, Casa Memorial Ion Luca Caragiale.
C. Capacitatile de productie industriale si gradul de utilizare al acestora:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. dispune de 400 angajati dintre care 385 muncitori care pot
executa lucrari atat in tara, in orice judet, cat si in strainatate.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa lucrari in functie de contractele obtinute asa incat
capacitatea de productie (resursele umane) este marita sau micsorata in functie de numarul contractelor.
D. Cercetarea stiintifica dezvoltarea tehnologica si introducerea progresului tehnic:
Pe tot parcursul activitatii desfasurate S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. s-a aliniat la cele mai
recente tehnologii in domeniu. Si in prezent S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. in vederea satisfacerii
clientilor sai foloseste tehnologii de ultima ora cum ar fi:
- ciment cu perioada de intarire care variaza;
- sapa autonivelanta;
- substante ignifugare;
- tamplarie din aluminiu sau PVC cu geam termopan;
- sisteme de inchidere, usi actionate electric sau pe senzori;
- sisteme de incalzire prin microcentrale etc.
E. Imbunatatirea calitatii productiei si a produselor:
Utilajele si tehnologiile folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. asigura o calitate optima
lucrarilor executate.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa achizitioneze cele mai bune materiale de
constructii asa incat rezultatul obtinut sa fie de cea mai buna calitate.
F. Imbunatatirea calitatii productiei si a produselor:
Utilajele si tehnologiile folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. asigura o calitate optima
lucrarilor executate.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi propune sa achizitioneze cele mai bune materiale de
constructii asa incat rezultatul obtinut sa fie de cea mai buna calitate.
F. Investitii, constructii, reparatii capitale:
Firma a achizitionat cu un an in urma cele mai bune utilaje in domeniu, asa incat pe viitor nu se
intrevad alte investitii.
G. Asigurarea pregatirii si perfectionarii fortei de munca:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-a propus sa aloce 40.000.000 lei pentru specializarea
angajatilor sai.
Cursurile de scurta durata ce vor fi urmate va asigura personalului o pregatire optima pentru
desfasurarea activitatii.
H. Productivitatea muncii, forta de munca si salarizarea:
Forta de munca, personalul direct productiv de regula este angajat pe cateva luni, un an, atat cat
dureaza executarea lucrarilor contractate.Pe perioada rece (iarna) S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. are
mai putine lucrari (finisaje interioare) asa incat nu este nevoie de tot personalul. Salarizarea se face in
functie de performante, conducerea firmei stimuland personalul direct productiv atunci cand este cazul.
I. Aprovizionarea tehnico-materiala:
Activitatea de aprovizionare materiala este foarte importanta pentru desfasurarea obiectului de
activitate. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi alege furnizorii de marfuri prin licitatii si incheie
contracte cu ei, pe care mai apoi daca este cazul le prelungeste. Furnizorii care s-au dovedit ineficienti
au fost eliminati de pe lista furnizorilor firmei noastre.
J. Costurile de productie si eficienta mijloacelor fixe:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. si-a propus diminuarea costurilor totale cu 20% pe urmatorii
doi ani, cu 10% in fiecare an.
Mijloacele fixe folosite de firma sunt utilajele folosite de muncitori in realizarea lucrarilor.
Dotarea firmei cu mijloace fixe a fost reinoita acum un an cu cele mai performante utilaje de constructii.
K. Planul financiar:
Venituri din activitatea de baza: 70.000.000.000
TOTAL VENITURI: 70.000.000.000
Cheltuieli cu materiale: 180.000.000.000
Cheltuieli cu salariile: 6.000.000.000
Cheltuieli financiare: 900.000.000
Alte cheltuieli: 100.000.000
TOTAL CHELTUIELI: 187.000.000.000
Acest plan financiar nu este fix deoarece firma a incheiat doar cateva contracte pentru
anulurmator, capacitatile de productie permitand incheierea si a altor contracte. Acest plan fiind incheiat
pentru contractele deja incheiate.

V.4 Elaborarea planului de afaceri al intreprinderii (pe sectiuni):
A. Prezentarea generala a firmei:
A.1. Societatea:
1. Denumire societate: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
2. Forma juridica: societate cu raspundere limitata
3. Adresa: Ploiesti, str. Laboratorului, nr. 5A
4. Data Inmatricularii: 11 iunie 1991
5. Data inceperii activitatii: 11 iunie 1991
6. Valoarea capitalului social: 350.000.000 lei
7. Principalul obiect de activitate: constructii industriale, civile si agricole la cheie.
A.2. Afacerea:
1. Scurta descriere a afacerii:
Constructii industriale, civile si agricole la cheie.
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa:
- lucrari de constructii civile, industriale, agricole, hidrotehnice, drumuri si poduri, inclusiv
instalatii (alimentari cu apa si gaze) cu echipe specializate;
- reparatii de orice volum si complexitate la utilaje de constructii si mijloace de transport;
- orice lucrare de strungarie, inclusiv rectificari de arbori cotiti, alezari si honuiri blocuri
motoare, cu personal de inalta calificare;
- confectii si constructii metalice, atat cu materialul societatii, cat si al beneficiarului;
- montari-demolari si reparatii de orice volum si complexitate la instalatii de ridicat, societatea
fiind autorizata ISCIR;
- capital integrat privat.
2. Stadiul actual al afacerii: S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. se afla in faza de maturitate ,
profitul fiind asigurat.
3. Necesar surse finantare nu este cazul.
B. Analiza pietei:
B.1. Produsul:
1. Descrierea exacta a produsului:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. executa lucrari la comanda, fiecare beneficiar dorind
intotdeauna altceva decat s-a lucrat pana atunci. In construirea de locuinte (constructii civile) de
exemplu se pot alege mai multe variante: o casa mica cu cateva camere, sau o casa mare cu etaj si cu
balcon. Domeniul de activitate este foarte vast astfel incat nu se poate face o descriere a produsului.
2. Parametru economici ai produsului:
Obiectul de activitate presupune costuri foarte mari asa incat si pretul cerut beneficiarului este
mare.
B.2. Segmentul de piata:
1. Definirea pietei. Piata caracteristaca profilului de activitate al S.C. SERVSPEC-NEMES
S.R.L. este de tip elastica. Adica numarul cererilor este in functie de pret. Daca pretul este relativ mic,
atunci cererea va fi mai mare, iar daca pretul creste cererea scade. Acest lucru se intampla indeosebi cu
cererile personale fizice, pentru ca daca vorbim de persoane juridice acestea vor plati oricat este nevoie
pentru a-si asigura cadrul fizic desfasurarii activitatii.
2. Localizarea pietei produsului firmei. S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. incheie contracte atat
cu firme (persoane juridice), cat si cu persoane fizice. Firma noastra isi desfasoara activitatea pe mai
multe piete: Bucuresti, Ploiesti, Potlogi, Baneasa etc., putand chiar sa presteze servicii si in strainatate
daca este cazul.
3. Tendintele actuale ale pietei. Pe parcursul desfasurarii activitatii sale S.C. SERVSPEC-
NEMES S.R.L. a intampinat noi si noi competitori, piata constructiilor fiind in crestere. Acest lucru s-a
datorat in mare masura cresterii economice care a generat o mai mare nevoie de constructii pentru
desfasurarea activitatii, iar in al doilea rand pentru ca activitatea este foarte complexa oferind preturi
mari.
4. Caracteristicile cererii produsului. Putem spune ca piata constructiilor se confrunta cu o cerere
elastica. Daca pretul lucrarilor scade cererea creste, iar daca pretul lucrarilor creste cererea scade.
5. Tipul clientilor. Clientii firmei sunt atat persoane fizice, cat si persoane juridice. Persoanele
juridice sunt in special private, dar pentru clientii societatii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. s-au
numarat si institutii de stat.
B.3. Strategii de comercializare:
S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. nu produce un bun pe care mai apoi sa-l comercializeze.
Putem spune ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. produce o imagine a firmei pe care o
comercializeaza clientilor sai. Firma noastra pe tot parcursul activitatii desfasurate a reusit sa-si
formeze o imgine ca fiind o societate serioasa, care presteaza serviciu de calitate.
Strategiile adoptate de firma fiind: strategia celor mai mici costuri totale si strategia diferentierii.
Prin ambele strategii S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. incearca atragerea clientilor si mentinerea unei
pozitii competitive pe piata.
Mijloace de productie:
macarale turn;
buldozere;
buldoexcavatoare;
grupuri electrogene si de sudura;
automacarale de 5, 16 si 25 tone;
autopompe de beton;
autobetoniere;
rulouri compactoare;
autodube transport;
tractoare si remorci de 5 si 10 tone;
autoremorchere Tatra cu remorci de 20 si 40 tone;
autotransport ciment si alte materiale.
CAPITOLUL VI
Eficienta economica a activitatii intreprinderii:
Avand un rol esential, eficienta economica reprezinta raportul intre rezultat si eficientul necesar
obtinerii lui sau raportul dintre factorii de productie si rezultatele obtinute. Cu cat rezultatul economic
sau social este mai ridicat in conditiile unui efort dat, cu atat eficienta este mai mare. Acelasi lucru se
poate exprima si prin reducerea cheltuielilor efectuate pentru obtinerea unei unitati de produs.
Cresterea eficientei agentilor economici se datoreaza in masura hotaratoare managementului.
Aceasta se realizeaza prin mai multe modalitati, dintre care amintim, in primul rand, potentarea muncii
de executie la nivelul fiecarui loc de munca, reflectata in cresterea productivitatii, ca urmare a deciziilor
si actiunilor conducerii. O buna conducere poate sa asigure conditiile tehnice, umane, informationale,
financiare, organizatorice si motivationale necesare cresterii productivitatii muncii ca urmare a unui grad
ridicat de folosire a timpului de munca. Managementul contribuie la cresterea eficientei si prin
integrarea la un nivel superior al activitatilor firmei in cadrul pietei si economiei nationale, ceea ce are ca
urmare economii absolute si relative de factorii de productie. Concret, eficienta rezulta din imbunatatirea
specializarii si cooperarii in productie si in masura in care oferta firmei corespunde dimensional si
structural cu marimea si felul cererii de pe pietele pe care firma respectiva se manifesta. Contributia
managementului este deosebit de importanta si in realizarea eficientei sociale, care se refera la rezultate
necuatificabile direct, dar cu consecinte complexe asupra factorului uman. Este vorba, in special, de
calitatea climatului intern, fluiditatea relatiilor ierarhice, intensitatea si continutul motivatiei
personalului.
In cadrul problematicii eficientei, un loc tot mai mare ocupa eficienta managementului firmei,
abordat din doua puncte de vedere. Un prim sens il reprezinta abordarea eficientei managementului in
sens restrans, relativ, la eforturile nemijlocite implicate de functionarea si perfectionarea sistemului de
management si efectele directe la nivelul sau. O a doua optica priveste eficienta managementului in sens
larg, determinata in functie de eforturile si rezultatele ocazionate de functionarea firmei in ansamblul ei.
Indiferent de varianta utilizata, eficienta managementului poate avea doua forme: cuantificabila
si necuatificabila. Eficienta necuatificabila se refera la aspecte functionale de ordin calitativ, relative la
factorul uman, in general, la la compartimentul si interactiunile sale care in prezent sunt inca
incomensurabile.

VI.1 Indicatorii de exprimare a eficientei economice: prezentarea,calculul si analiza lor:
Indicatori de active circulante:
viteza de rotatie a activelor circulante (zile):
V = Active circulante/ Cifra de afaceri * 360= 7340.000 mil /97.230.000 * 360 = 27 zile/an
durata de rupere a creantelor:
D = Creante/ Cifra de afaceri * 360 = 48 zile/an
Indicatori de bonitate:
solvabilitate patrimoniala:
S = Capital propriu/ Capital propriu + Credite bancare * 100 = 350.000.000/350.000.000 * 100 =
100%
Rata autonomiei financiare:
R = Capital propriu/ Capital imprumutat * 100
Lichiditate generala:
Lg = Active circulante/Datorii pe termen scurt * 100 = 7.340.000/5.920.000 * 100 = 123,98%
Lichiditate intermediara:
Lin = Active circulante Stocuri/ Datorii pe termen scurt * 100 = 7.340.000/5.920.000 * 100 =
123,98%
Lichiditate imediata:
Lim = Disponibilitati/Datorii pe termen scurt * 100 = 6.200.000/5.920.000 * 100 = 104,7%

Indicatori de echilibru financiar si capacitate de plata:
Sol net de trezorerie = Fond de rulment net Necesar fond de rulment

Rata de indatorare la termen:
Rind = Datorii pe termen mediu si lung/Capital propriu * 100 = 15.920.000/350.000.000 * 100 =
4,55%
Durata de plata a datoriilor (zile):
Dp = Total datorii/Cifra de afaceri * 360 = 19.140.000/97.230.000 * 360 = 70 zile
Concluzii:
Din analiza vitezei de rotatie a activelor circulante rezulta ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
nu lucreaza cu stocuri.
Durata de recuperare a creantelor nu este mare, lucru care permite firmei sa dispuna de lichiditati
pentru plata datoriilor.
Solvabilitatea este de 100% ceea ce inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. au o situatie
financiara buna.
Societatea nu are capital imprumutat de aceea rata autonomiei financiare este maxima.
Indicatorii pentru lichiditate generala, intermediara si imediata sunt peste 100% ceea ce
inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. poate face fata datoriilor curente.
Trezoreria societatii are o valoare pozitiva ceea ce inseamna ca S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
are resurse financiare pentru a-si desfasura activitatea.
Rata de indatorare a societatii nu este foarte mare, firma platindu-si datoriile la timp.
Nefiind foarte indatorata S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. isi achita la timp datoriile.
VI.2 Indicatorii de eficienta a utilizarii fortei de munca: prezentarea,calculul si analiza lor:
WmL/2003 = Cifra de afaceri/ Numar personal = 90.120.000/385 = 234.078 mil/salariat/an 2003
WmL/2004 = Cifra de afaceri/Numar personal = 97.230.000/400 = 234075 mil/salariat/an 2003
Iw = W2004/W2003 * 100 = 234075/234078 * 100 = 103,84%
Productivitatea muncii in anul 2004 fata de anul 2003 a crescut cu 3,84%.
Productivitatea muncii este foarte importanta de calculat. Cresterea productivitatii muncii
detrmina:
reducerea costurilor;
cresterea competitivitatii pe piata a firmei;
cresterea profitului;
economisirea factorilor de productie.
VI.3 Indicatorii rentabilitatii: prezentarea,calculul si analiza lor:
Indicatori de profitabilitate:
Rata rentabilitatii costurilor:
R = Profit brut/ Cost total * 100 = 57.425.000/139.804.000 * 100 = 41,07%
Rata rentabilitatii financiare:
R = Profit net/Capital propriu * 100 = 10.700.000/350.000.000 * 100 = 3,05%
Rata rentabilitatii vanzarilor:
R = Profit net/Cifra de afaceri * 100 = 10.700.000/97.230.000 * 100 = 11%
Rata rentabilitatii costurilor este mare, ceea ce inseamna un profit brut mai mare decat
cheltuielile totale.
Rata rentabilitatii financiare ca indicator al rentabilitatii economice exprima randamentul
capitalului propriu al firmei.
Rata rentabilitatii vanzarilor reflecta interdependenta dintre cresterea profitului si cresterea
capitalului avansat.

VI.4 Posibilitatile de crestere a eficientei economice in cadrul firmei:
Sporirea eficientei economice reprezinta o necesitate obiectiva atatpentru societate, cat si pentru
fiecare agent economic in parte.
Principalele directii de actiune folosite de S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L. pentru cresterea
eficientei economice sunt:promovarea la toate nivelurile a unor forme moderne de organizare a
productiei, muncii si conducerii, concomitent si in interdependenta cu perfectionarea continua a
mecanismului economico-financiar in ansamblul sau; cresterea productivitatii muncii; ridicarea nivelului
de pregatire profesionala a salariatilor, dar si stimularea lor; promovarea de tehnologii noi; valorificarea
superioara a resurselor; perfectionarea continua a calificarii salariatilor, proces impus de insasi nevoia
utilizarii tehniciloe si tehnologiilor avansate; sporirea calitatii rezultatelor; micsorarea cheltuielilor;
folosirea de inlocuitori; reducerea cheltuielilor administrativ-gospodaresti; organizarea productiei si a
muncii cat mai bine; stimularea directa a celor care contribuie la reducerea costului; cresterea eficientei
folosirii fortei de munca; utilizarea cu eficienta ridicata a capacitatilor de productie, modalitati care duc
la micsorarea ponderii amortizarii in costul total, deci si la reducerea cheltuielilor materiale de ansamblu,
precum si la evitarea gradului inalt de uzura fizica si morala a fondurilor fixe; reducerea consumurilor
specifice de materii prime, materiale prin perfectionare tehnologiilor de fabricatie, modernizari
organizatorice, ridicarea pregatirii profesionale, diminuarea la maxim a prevederilor in timpul
transportului.
Posibilitatea de crestere a eficientei economice se poate analiza pornind de la costurile de
productie. Acestea cuprind in mare urmatoarele cheltuieli:
cheltuieli cu forta de munca productiva - salarii si impozitele aferente
cheltuieli pentru procurarea materiilor prime si materialelor
cheltuieli pentru inchirierea utilajelor
cheltuielile generale ale firmei - salariile si impozitele aferente pentru personalul indirect
productiv, taxe si impozite locale, utilitati pentru sediu si atelierele de productie, taxe pentru avize si
autorizatii, papetarie si birotica, cheltuieli pentru amortizarea, repararea si intretinerea masinilor si
utilajelor proprii, etc.
Cheltuielile cu forta de munca productiva - se utilizeaza pentru analiza indicatoarele de
consumuri de resurse de forta de munca si se analizeaza incadrarea in prevederile lor.
Cheltuielile pentru procurarea materiilor prime si materialelor - se utilizeaza pentru analiza
cantitativa indicatoarele de consumuri specifice de materiale pentru fiecare tip de activitate in parte, iar
pentru pretul de procurare se analizeaza piata astfel incat raportul calitate-pret sa fie optim.
Cheltuielile pentru inchirierea utilajelor - se utilizeaza indicatoarele de consumuri specifice de
utilaje pentru fiecare activitate si se incearca o comasare a lucrarilor care necesita acelasi utilaj pentru a
nu avea timpi morti in utilizarea acestora dupa inchiriere
Cheltuielile pentru repararea si intretinerea utilajelor proprii-se urmareste asigurarea stocurilor de
piese de schimb pentru scurtarea duratei de intrerupere in executie; se urmareste angajarea de personal
specializat care sa execute reparatiile curente si asigurarea atelierelor cu sculele si echipamentele
necesare.
Cheltuielile generale - se urmareste asigurarea functiunilor intreprinderii cu minimul de personal
necesar; pentru anumite posturi, neincarcate suficient, se va recurge la angajarea de colaboratori externi.
Se mai urmareste reducerea costurilor pentru utilitatile sediului si atelierelor (apa, gaze, energie
electrica), costuri cu pondere importanta.
Bibliografie
Philip Kotler Managementul Marketingului, editura Teora
Bucuresti, 1997
Viorel Lefter Economia intreprinderii, manual pentru clasa
a X-a Bucuresti, 2000
3. Constantin Popescu Microeconomie concurentiala, editura
Economica
4. Tudor Nistorecu Economia intreprinderii, Editura Scrisul
Romanesc,1995
5. Delia Silvia Olaru Economia si gestiunea intreprinderii,
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999
6. Statutul S.C.SERVSPEC-NEMES S.R.L.
7. ROF al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
8. Memoriu tehnic al S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
9. Alte documente interne ale S.C. SERVSPEC-NEMES S.R.L.
10. Note de curs Economia si gestiunea intreprinderii Lect.
Univ. Daniela Buzoianu
Fabula medievala
John era un viteaz cavaler al regelui Arthur dar avea si el o obsesie pentru frumosii sani ai reginei!
Stia bine ca, daca i-ar fi atins, ar fi fost condamnat la moarte.
Intr-o zi, John nu mai rezista si isi face cunoscuta dorinta lui secreta magului Merlin. Baiat orientat,
magul gaseste o solutie pentru a satisface dorinta acestuia dar numai contra a 1000 monede de aur.
John accepta fara sa ezite.
In dimineata urmatoare, magul Merlin prepara o pulbere urticanta si o pune in sutienul reginei, in timp
ce ea isi facea dusul. Imediat ce regina se imbraca incepe sa simta o mancarime din ce in ce mai mare.
Regele Arthur il convoaca imediat pe vrajitor, pentru a-I cere un remediu, iar acesta ii spune ca doar o
saliva speciala, aplicata timp de 4 (patru) ore ar putea trata aceasta teribila urticarie. A mai mentionat
ca din testele efectuate in "laborator", a observant ca doar saliva lui John ar avea aceste caracteristici
speciale. Regele il convoaca imediat pe John, care deja isi luase antidotul pentru pulberea urticanta.
Asa se face ca John are ocazia de a saruta (la ordinul regelui!), pentru cateva ore bune, sanii pe care
ii visase dintotdeauna si pe deasupra vine sarbatorit de curte ca un erou. Inainte de a se intoarce la
mosia lui, John este oprit de vrajitor, care ii reaminteste datoria de 1000 de monede de aur. Surpriza,
insa, John, deja satisfacut, refuza sa plateasca, mizand pe faptul ca magul nu s-ar fi putut confesa, fiind
complice la ce s-a intamplat.
In dimineata urmatoare, insa, magul Merlin pune aceeasi pulbere urticanta in chilotii regelui...
Morala fabulei: PLATITI-VA FACTURILE LA TIMP !
Catre:
Primaria comunei Barasti, jud. Olt
Referitor la cerinta f ) din Certificatul de urbanism nr. 11/14.09.2011 emis de Primaria comunei
Barasti ( pentru forajul sondei 1172 Vata ) prin care se solicita dovada inregistrarii proiectului la Ordinul
Arhitectilor din Romania dorim sa va informam urmatoarele:
- Lucrarile de foraj sonda au un caracter provizoriu, estimat la cca. 34 zile si sunt prezentate in
Legea 50 / 1991 ca facand parte din categoria de lucrari exceptive conform Art. 2 , alin.
4 care se realizeaza cu o instalatie tehnologica standardizata si autorizata de MLPAT, a carei
amplasare se realizeaza pe o platforma tehnologica pentru care s-a solicitat emiterea AC;
realizarea platformei tehnologice este detailata in documentatia de autorizatie de construire
conform PT si nu necesita lucrari de arhitectura, instalatii sau constructii pe verticala
si in consecinta nu sunt necesare memorii si planse pe specialitati.
- Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice
pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se
insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul
arhitecturii, constructiilor si instalatiilor, astfel:
a) de arhitect.
b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman,
pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii
cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane,
precum si la instalatiile aferente acestora;
c)
Daca considerati oportun putem trimite seful de proiect la discutii cu reprezentantii autoritatilor.
Cu stima,
S.C. EXPERT - SERV SRL Ploiesti
Director,
Ing. Apopei Gheorghe
DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investitii
EXTINDERE RETEA ALIMENTAREA CU APA IN LOCALITATEA BOBAIA,
COMUNA ANINOASA
1.2. Amplasamentul (judetul, localitatea, stada, numarul)
localitatea BOBAIA, comuna ANINOASA, Judetul GORJ
1.3. Titularul investitiei
CONSILIUL LOCAL al COMUNEI ANINOASA
1.4. Beneficiarul investitiei
CONSILIUL LOCAL al COMUNEI ANINOASA, JUDETUL GORJ
1.5. Elaboratorul studiului
SC PROING 2008 SRL Craiova, jud. DOLJ
INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului
Din punct de vedere administrativ localitatea Bobaia, care face obiectul prezentului studiu
de fezabilitate, este situata pe teritoriul comunei Aninoasa, comuna situata in zona estica a judetului
Gorj, pe axa feroviara ce leaga zona piemontana a Depresiunii Jiului si de-a lungul drumurilor
judetene DJ 661 care leaga orasele Filiasi - Tg. Carbunesti Tg. Jiu si DJ 662 care leaga localitatile
Capu Dealului Bibesti Tg. Carbunesti.
Ocupatia de baza pentru o mare parte a populatiei este agricultura si cresterea animalelor,
urmata intr-o mica masura de industria extractiva: petrol si gaze naturale. Pe teritoriul comunei se
gasesc unitati economice cum sunt: sectia de exploatare si foraj Groserea si statia de gaze si panou
gaze in Bobaia.
Din punct de vedere istoric, satele comunei Aninoasa s-au format din case izolate si risipite
pe la poalele versantilor si prin vaile locale, unde s-au gasit unelte din epoca de piatra actualmente
fiind expuse in muzee din Bucuresti.
In prezent comuna Aninoasa beneficiaza de urmatoarele utilitati: alimentare cu energie electrica,
telefonie si alimentare cu gaz metan. De asemenea are realizata alimentara cu apa potabila pentru satele
Aninoasa, Sterpoaia, Groserea si Costesti.
Localitatea Bobaia nu dispune de o retea de alimentare cu apa. Actualmente alimentarea cu
apa a locuitorilor se face din captarea izvoarelor de coasta sau fantani cu adancime mica, din prima
panza freatica, panza care in marea majoritate a cazurilor este infestata cu diverse substante toxice
(nitrati, carbonati etc) care pun in mare pericol sanatatea locuitorilor. In plus fata de aceasta
necesarul de apa pentru populatie si animale este nesatisfacator, mai ales in perioadele secetoase ale
anului, cand multe din fantani sau izvoare seaca si apare necesitatea aprovizionarii cu apa a
localitatii cu mijloace neconventionale sporind riscul imbolnavirilor
Eliminarea deficitului de apa si a pericolului la care este supusa sanatatea locuitorilor din
satul Bobaia se poate realiza printr-un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila care asigura,
pe langa conditiile igienico-sanitare si posibilitati de interventie in cazul protectiei civile.
In principiu sistemul centralizat de alimentare cu apa in localitatea Bobaia va urmari
cerintele de siguranta, de exploatare, de tratare si dezinfectare.
2. Descrierea investitiei
a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung
(in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si
oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat
Actualul studiu de fezabilitate nu are in fata un studiu de prefezabilitate.
Necesitatea investiei este data de alimentarea deficitara de apa din zona care nu asigura
cantitatea necesara localitatii in cursul anului si nici calitatea. De asemenea promovarea investiei
rezulta si din gradul de saracie al comunei (anexa 11 din ghidul solicitantului anexata la prezentul
studiu).
Realizarea investiei elimina pericolul actual la care este supusa sanatatea locuitorilor din
localitatea Bobaia, dat de faptul ca in prezent alimentarea cu apa se face din izvoare captate si
fantani cu adancime mica, din prima panza freatica, panza care in marea majoritate a cazurilor este
infestata cu diverse substante toxice (nitrati, carbonati etc) care pun in mare pericol sanatatea
locuitorilor.
Alimentarea cu apa in sistem centralizat va asigura necesarul de apa al locuitorilor din
localitatea Bobaia, concomitent cu conditiile igienico-sanitare cat si posibilitati de interventie rapida
in caz de incendiu.
Sistemul centralizat de alimentare cu apa se incadreaza in planul urbanistic general si in
programul de dezvoltare a infrastructurii din comuna Aninoasa, deci corespunde planurilor de
dezvoltare locale, regionale si la nivel national.
Prin extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa in comuna Aninoasa, se
realizeaza:
infiintarea a 4,83 km de retea de alimentare cu apa, pe toata lungimea satului Bobaia, retea
care sa conduca la inchiderea ciclului apei din ratiuni igienice si sanitare, ca parte a
sistemului integrat de alimentare cu apa si care sa asigure alimentarea cu apa pe toata
perioada anului indiferent de anotimp, a intregii comune Aninoasa;
imbunatatirea conditiilor de viata pentru cei aproximativ 325 de locuitori ai satului;
imbunatatirea conditiilor de mediu si protectia impotriva contaminarii stratului freatic, in
urma punerii in functiune a sistemului de alimentare cu apa, prin indepartarea substantelor
poluante prezente in apa, pentru a respecta standardele de cerute de legislatie.
b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in
cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de
prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):
Scenarii propuse (minim doua)
Scenariul recomandat de catre elaborator
Scenariile tehnico-economice analizate sunt realizate pe doua variante: cu investie medie si
cu investitie maxima, cu precizarea avantajelor variantei recomandate. Pentru a satisface cerinele
UE privind termenele limita la acordul de mediu, unde este stipulat ca 69% din populatie trebuie sa
beneficieze de serviciul de alimentare cu apa si canalizare inainte de 2013, s-a ajuns la concluzia ca
este necesara executia unui sistem centralizat de alimentare cu apa potabila.
Gospodaria de apa este existenta (amplasata in intravilanul comunei, pe partea stanga a
drumului comunal care face legatura dintre Bobaia si Aninoasa) care deserveste satele Aninoasa,
Groserea si Sterpoaia din comuna este compusa din:
front captare apa,
inmagazinare apa,
reteaua de distributie a apei potabile pentru satele mentionate: Aninoasa, Groserea si
Sterpoaia.
Pentru identificarea solutiei optime s-a considerat:
SCENARIUL 1:
sistem centralizat de alimentare cu apa potabila,
conectare partiala la sistemul de alimentare cu apa potabila.
INDICATORI
SISTEM CENTRALIZAT DE
ALIMENTARE CU APA POTABILA
populatia conectat la sistem n prezent 0 %
populaia care va fi conectata la sistem 50 %
costuri unitare 1.034 lei
costuri totale 334.839 lei
SCENARIUL 2:
sistem centralizat de alimentare cu apa potabila,
conectare n proporie de 100% la sistemul de alimentare cu apa potabila.
INDICATORI
SISTEM CENTRALIZAT DE
ALIMENTARE CU APA POTABILA
populatia conectat la sistem n prezent 0 %
populaia care va fi conectata la sistem 100 %
costuri unitare 2.068 lei
costuri totale 669,678 lei
Desi varianta 1 este mai putin costisitoare, ea aduce prejudicii mediului inconjurator si
incalca directivele Uniunii Europene.
Este evident ca scenariul 2 este cel mai avantajos si il propunem pentru acest proiect.
c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica
Studiul de fezabilitate de fa are n vedere realizarea extinderii retelei de alimentare cu apa
potabila unui sistem centralizat de alimentare cu apa n satul Bobaia din comuna Aninoasa, sistem
care va asigura pe langa asigurarea necesarului de apa pe intreaga perioada a anului si conditiile
igienico-sanitare precum si posibilitati de interventie in cazul protectiei civile.
Selectarea deciziei de promovare a investiiei s-a fcutdin ratiuni de necesitate absoluta si ca
urmare a luarii in considerare a criteriilor socio-economice, instituionale si de infrastructura.
Prin implementarea acestui proiect se vor obine avantaje extinse la nivel regional privind
imbunatatirea conditiilor de trai, a imbunatatirii calitatatii mediului si implicit, relansarea
economica, ocuparea forei de munca, cresterea nivelului tehnologic si de calificare, diminuarea
costurilor sociale prin sporirea gradului de sanatate in localitate.
Extinderea retelei de alimentare cu apa pentru satul Bobaia se realizeaza prin racordarea
unei conducte cu diametrul de 160 mm la conducta care alimenteaza satul Aninoasa. Din aceasta
conducta principala se realizeaza alimentarea cu apa potabila a diferitilor consumatori prin
intermediul unor conducte din cu diametrul de 110 m. Lungimea totala a retelei de apa din satul
Bobaia este de 8430 m.
Gospodaria de apa, existenta, este amplasata in intravilanul comunei, pe partea stanga a
drumului comunal care face legatura dintre satele Bobaia si Aninoasa. Actualmente deserveste
satele Aninoasa, Groserea si Sterpoaia si este compusa din:
front captare apa,
inmagazinare apa,
reteaua de distributie a apei potabile pentru satele mentionate.
Frontul de captare este format din doua foraje hidrogeologice cu urmatoarele caracteristici
tehnice:
F1, Dn= 225 mm, Qexpl = 6,9 l/s, H=100 m, NHs=11,5 m, NHd=18,79 m
F2, Dn= 225 mm, Qexpl = 6,9 l/s, H=100 m, NHs=9,52 m, NHd=14,73 m
Forajele sunt protejate de camine subterane din beton armat, acoperite cu capac metalic si
prevazute cu zona de protectie sanitara cu regim sever. Imprejmuirea acestora este realizata cu plasa
de sirma pe stalpi de beton.
Volumele si debitele de apa:
Qzi max = 475,02 mc/zi = 5,49 l/s
Qzi med = 360,68 mc/zi = 4,17 l/s
Vanual = 131,648 mii mc
In puturi sunt montate pompe submersibile ale caror caracteristici sunt:
F1: Qex = 5,76 l/s, P=5,5 kW, H=48 mCA
F2: Qex = 5,76 l/s, P=5,5 kW, H=48 mCA
Rezervoarele de inmagazinare sunt supraterane, de forma paralelipipedica, executate din
prefabricate izolate termic la exterior, au urmatoarele capacitati:
300 mc care alimenteaza satul Aninoasa;
200 mc care alimenteaza satul Sterpoaia;
150 mc care alimenteaza satul Groserea,
doua rezervoare tampon de 15 mc.
Satul Bobaia se va alimenta din rezervorul de inmagazinare a apei potabile de 300 mc care
alimenteaza si satul Aninoasa.
Statia de pompare:
doua statii de pompare tip container echipate cu grup de pompe booster constituit din 2F
+ 1R pompe cu urmatoarele caracteristici Q = 10,98 l/s, H = 57 mCA, P=2 x 5,5 kW si
Q=7,08 l/s, H=60 mCA, P=11 kW pentru asigurarea debitului de apa,
o statie de repompare cu grup de pompe booster constituit din 1R+1F pompe care au
urmatoarele caracteristici tehnice : Q=3,19 l/s, H=48 mCA, P=4 kW.
Instalatia de tratare :
o instalatie de reducere a amoniacului tip ODIS FILTERING LTD-WTGO
2014404/2024404 si o instalatie de clorinare tip ODIS FILTERING LTD-Water POINT
CS-CSGO 1540904 amplasate in localitatea Aninoasa, in incinta cu putul forat F1,
rezervorul tampon de 15 mc si statia de pompare tip booster.
o instalatie de clorinare tip ODIS FILTERING LTD-Water POINT CS-CSGO 1841004
amplasata in satul Sterpoaia, in incinta cu rezervorul de inmagazinare de 200 mc si statia
de pompare tip booster.
Reteaua de distributie a apei potabile in satul Bobaia se va executa din tuburi de
polietilena de inalta densitate cu diametre de 110 mm si 160 mm, Pn = 6 bar. Pe reteaua de
distributie s-a prevazut montarea de hidranti de incendiu cu Dn = 65 mm si cismele stradale.
Conducta principala de distributie se va realiza din PEID cu Dn=160 mm, Pn = 6 bar si face
legatura intre conducta prinicipala de apa potabila din satul Aninoasa pina in Bobaia. Pozarea este
subterana, la o adancime de de aproximativ 1 m, pe pat de nisip, iar protejarea superioara se face de
asemeni tot cu un strat de nisip. Lungimea conductei de distributie este de 4,83 km. Din conducta de
distributie cu diametrul Dn=160 mm, se va ramifica reteaua de alimentare cu apa a gospodariilor
taranesti avand Dn=110 mm.
Pe reteaua de distributie se vor amplasa :
cismele stradale atiinghet 10 buc,
hidranti de incendiu exteriori cu Dn = 63 mm 2 buc,
masive de ancoraj din beton la schimbarea de directie si intersectii 5 buc,
camine de vizitare 10 buc.
Pozarea conductei se va face sub adancimea de inghet. La intersectii si schimbari de traseu
se vor prevedea camine de vane din beton, iar la subtraversari conducte de protectie din otel.
Subtraversarea drumurilor comunale se va face prin introducerea conductei in tuburi de protectie, cu
lungimea de 7 m.
La calculul debitelor de alimentare cu apa s-a avut in vedere urmatorii consumatori :
consum potabil uman,
consum pentru animale,
consum stropit spatii verzi,
consum incendiu exterior.
In ceea ce priveste totalul populatiei s-a considerat ca fiecare locuinta va avea instalatie
interioara de apa si canalizare menajera.
Necesarul de apa este asigurat din rezervorul de apa potabila de 300 mc, situat intre
localitatile Aninoasa si Bobaia, la cota +199,6. Acesta asigura un volum suficient de apa atat pentru
localitatea Aninoasa (192,4 mc) cat si pentru alimentarea cu apa a satului Bobaia (85 mc).
3. Date tehnice ale investitiei
a) Zona si amplasamentul
Localitatea Bobaia este situata pe teritoriul comunei Aninoasa, in zona estica a judetului
Gorj, la limita cu judetul Valcea. Satul Bobaia este asezat in partea de sud a comunei la 8 km de
zona centrala, avand o populatie de 325 locuitori.
Reteaua de distributie a apei va fi amplasata in intravilanul localitatii si va urma traseul
drumului comunal si a vicinalelor, pe o lungime de aproximativ 4,83 km.
TRONSON
Diametrul conductei [mm]
160 110
1-2 1700
2-3 300
3-3.1 740
3-4 160
4-5 1930
Total 2000 2830
TOTAL CONDUCTA 4830
b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat
Terenul pe care se va monta conducta de alimentare cu apa potabila, inclusiv constructiile
care deservesc alimentarea cu apa potabila a locuitorilor, apartine domeniului public gestionat de
consiliul local al comunei si este liber de orice sarcina.
c) Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan / extravilan
Suprafetele de teren ocupate de sistemul centralizat de alimentare cu apa sunt ale consiliului
local al comunei Aninoasa, iar terenul pe care se va monta reteaua de alimentare cu apa potabila a
satului Bobaia apartine de asemenea consiliului local Aninoasa. Pe perioada de executie a investiei
se va ocupa temporar o suprafata de 14.490 mp necesara montarii conductelor, care ulterior va fi
redata domeniului public.
d) Studii de teren
-studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in
sistem de referinta national,
-studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele
determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru
fundare si consolidari,
-alte studii de specialitate necesare, dupa caz.
Conform studiilor de teren caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament sunt:
zona seismic de calcul: E
coeficient seismic: ks = 0,7
perioada de colt: Tc = 1,5 sec
Natura terenului de fundare argila cu insertie vinetie de materie nisipoasa. Presiunea
conventionala de calcul este de 250 Kp/cm2 , STAS 3300/85
Din punct de vedere geografic, comuna Aninoasa este situata in spatiul Piemontan, in
subunitatea Podisului Getic, numita Piemontul Motrului care este cuprinsa intre valea Motrului si
Valea Gilortului. Este asezata pe axa polarizatoare a Gilortului, in partea sa vestica, pe interfluviul
dintre Jiu si Gilort, cu cele mai evoluate vai ca: Valea Goserea pe care s-au format satele Costesti si
o parte a satului Groserea si Valea Sterpoaia pe care s-au dezvoltat satele Aninoasa si Sterpoaia.
Satul Bobaia este asezat la Gura Vaii cu acelasi nume, care numai la iesirea dintre dealuri este
prielnica dezvoltarii localitatii. Comuna Aninoasa este asezata in partea vestica a Gilortului, in
interfluviul dintre Jiu si Gilort si se caracterizeaza prin prezenta dealurilor piemontane. Spatiul geografic
al comunei Aninoasa se integreaza in Piemontul Motrului, care se distinge printr-o serie de trasaturi ale
reliefului, in corelatie stransa cu structura geologica, cu miscarile tectonice si cu alti factori.
Sub aspect morfologic zona se caracterizeaza prin prezenta unor intefluvii reprezentate de
dealurile piemontane si prin vaile Gilortului si afluentilor sai (Groserea si Sterpoaia) Valea
Gilortului avand un aspect evident de culoar.
Comuna Aninoasa se afla sub influenta maselor de aer sudice si sud-vestice care o afecteaza
in cea mai mare parte a anului. Acestea isi au originea in anticiclonul Azorelor si dupa trecerea
muntilor Banatului ajung in zona comunei Aninoasa sub forma aerului cald si uscat, mai ales
primavara. In perioada rece a anului se gaseste sub influenta maselor de aer cu originea
anticiclonului Siberian, dar care isi pierde caracterele initiale ajungand cu o temperatura mai
ridicata si cu o viteza de deplasare mai redusa.
Primul inghet incepe dupa data de 20 octombrie, iar ultimul inghet este pana la 10 aprilie.
Durata mediu a zilelor fara inghet este de cca 234 zile. Vanturiledominante au directia N-E si S-V.
apele curgatoare din zona comunei Aninoasa apartin in intregime bazinului hidrografic al raului
Gilort, rau care izvoraste de sub varful Mindra si are o lungime totala de 116,2 km cu o directie de
la nord la sud. Acestea au o alimentare pluviala in proportie de 80% si o alimentare subterana de 15
20%.
Seismicitatea, conform STAS 11100 este de gradul 71 (grade MSK). Potrivit Normativului
privind protectia antiseismica indicativ P100-92, zona seismica in care este amplasata lucrarea
este E avand coeficientul de calcul Ks= 0,7 si perioada de colt Tc = 1,5 sec.
Clasa de importanta conform P100/2004 este III, zona eoliana B si zona climaterica
conform STAS 1709/I-90 este D. Regiunea strabatuta se caracterizeaza printr-o clima de tip
continental, cu o medie a temperaturilor de 12 C, un indice de umiditate Thornthwaite (tip I)
uscat. Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet a zonei este de 0,85 m de la nivelul terenului
natural.
e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice
domeniului de activitate si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea
variantei optime pentru aprobare
Reteaua de alimentare cu apa in satul Bobaia are urmatoarele caracteristici:
conducta principala de alimentare a retelei de apa potabila: L = 2000 m, = 160 mm,
conducte distributie apa: L = 2830 m cu = 110 mm, Pn = 6 bar.
Intregul sistem al retelei de alimentare cu apa se va poza pe un pat de nisip de 10 cm
grosime. Intreaga conducta va fi protejata prin acoperirea in totalitate cu nisip.
f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum
Localitatea Bobaia isi asigura consumul de energie electrica din reteaua de alimentare a
sistemul energetic national.
Necesarul de utilitati pentru varianta propusa
alimentarea cu energie electrica
instalatia de telecomunicatii
instalatia de apa si canalizare
Solutii tehnice de asigurare cu utilitati
Solutiile tehnice de asigurarea utilitatilor au fost identificate si realizate in etapa I de
alimentare cu apa a comunei Aninoasa (satele Groserea, Aninoasa si Sterpoaia). Actualmente
instalatiile necesare care deservesc frontul de captare, gospodaria de apa si dezinfectarea apei, sunt
functionale, fapt pentru care extinderea relei de apa potabila in satul Bobaia, nu necesita noi utilitati.
g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului
n toate cazurile, n timpul etapei de evaluare s-a analizat, sumar, impactul asupra mediului
al lucrarilor care sunt executate in cadrul proiectului si s-a verificat orice degradare a solului,
bazinelor de apa, peisajului, mediului natural etc.
Evaluarea impactului asupra mediului, se incadreaz ntr-o analiza mai generala a
sustenabilitii, n conformitate cu constrangerile de mediu si ipotezele de dezvoltare ale investitiei
propuse, pentru care este necesar sa se evalueze nu doar costurile si beneficiile sociale, ci si
marimea pana la care dezvoltarea sa poate cauza un astfel de consum si/sau deteriorare a functiilor
naturale ale zonei, care poate compromite orice potentiala utilizare viitoare.
Abordarea cantitativ utilizeaz cu succes metodele analizei multicriteriale. Ori de cte ori
cuantificarea este posibil din punct de vedere metodologic, impactul estimat, pozitiv si negativ, se
incadreaz in evaluarea monetara a costurilor si beneficiilor sociale ale investitiei.
Conform Legii Apelor nr. 107/1996, articolul 23, utilizatorii de apa sunt obligati sa
pregateasca si sa aplice propriile planuri pentru prevenirea si controlul poluarii accidentale, care ar
putea avea loc ca rezultat al activitatii lor.
Principiul de baza este poluatorul plateste, care este si unul din principiile esentiale ale legii
internationale de mediu, acceptata de toate guvernele UE. Cu toate acestea, este un principiu
economic si nu juridic. Aceasta inseamna ca principiul nu intentioneaza sa-l pedepseasca pe
poluator ci sa stabileasca conditiile economice necesare, astfel ca vor fi considerate toate costurile
de mediu asociate cu operatiunile poluatorului, acest proces ducind la o dezvoltare durabila. Astfel,
este evident ca principiul are scopul de a stopa risipa de resurse naturale si utilizarea fara costuri a
mediului.
In cazul proiectului de fata, sursa posibila de poluare este scurgerea accidentala de
carburanti proveniti de la utilajele folosite pentru realizarea investitiei, si care pot afecta solul si
subsolul.
Riscul asupra sanatatii populatiei si a mediului, ape subterane, de suprafata, sol, zone
protejate este mic, dar evident. Conditiile meteo extreme (furtuni, ploi) generate de incalzirea
globala, pot contribui la procesul de eroziune a solului, chiar daca ingrasamintul organic poate
stabiliza compozitia solului. Evaluarea probabilitatii de aparitie si a consecintelor acestor fenomene
nu este posibila.
Deoarece continutul de azotati si fosfor va fi redus, procesul de eutroficare a apelor
subterane si de suprafata nu va avea loc.
Rezistenta solului la metale grele se estimeaza a fi ridicata chiar daca exista un risc marit,
venit din partea sistemelor de irigatii din agricultura.
Mai mult, terenurile agricole disponibile in zona de cuprindere a proiectului nu sunt foarte
intinse. Rotatia zonelor si utilizarea lor trebuie sa fie realizata cu atentie, luindu-se in consideratie
posibilele riscuri ecologice.
Riscurile pot fi minimizate corespunzator cu practicile curente.
Lucrrile de construcii vor ine cont, de asemenea, de posibilul impact asupra mediului:
santierul trebuie amplasat cat mai aproape de zona de lucru pentru a reduce pe cat posibil problemele
generate de traficul mijloacelor de transport
spatiul santierului trebuie sa aiba o suprafata destul de intinsa pentru a permite desfasurarea
activitatilor planificate, dar ar trebui limitat pe cat posibil pentru a reduce perioada ocuparii temporare
a pamantului
la fixarea poziiei santierului trebuie s se considere posibilitatea conectrii usoare la reteaua actuala
de servicii.
santierul trebuie realizat astfel incat sa reduca la minim interferenta potentiala cu zonele
inconjuratoare.
4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investiei
Durata de realizare a lucrrilor de execuie este de maxim 6 luni, termenul estimat pentru
darea in exploatare a investiiei fiind anul 2009.
Graficul de mai jos prezint etapele principale ale procesului de implementare a proiectului:
Aluat:
250 g unt
150 g zahar
150 g faina
4 linguri cacao
6 galbenusuri
1 pachet praf de copt
Pentru bezea:
100 g zahar pudra
zahar vanilat
6 albusuri
Mod de preparare:
Pentru prepararea aluatului se amesteca toate ingredientelee cu ajutorul robotului de bucatarie, 5 minute,
pana la omogenizare. Se coace intr-o tava tapetata cu hartie de copt, 20 de minute, la 180 de grade.
Pregatim bezeaua: mixam albusurile spuma cu un praf de sare, adaugam apoi zaharul pudra, treptat, si
mixam pana se untareste bezeaua. Dupa 20 de minute se intinde peste blat si se mai lasa pana bezeaua
capata culoarea aurie.
Tarta cu struguri
Ingrediente:
200 g faina
50 g fulgi de ovaz
2 linguri zahar
1 zahar vanilat
100 g unt
3 galbenusuri
1 lingura rom
1 praf de sare
Umplutura:
750 g struguri albi
4 albusuri
1 lingura zahar
4 linguri fulgi de ovaz
zahar pudra
Mod de preparare:
Amestecati faina cu fulgii de ovaz, faceti o gropita la mijloc, puneti toate celelalte ingrediente si
framantati. Aluatul astfel preparat se inveleste intr-o folie de plastic si se tine 30 de minute la rece. Apoi
il intindeti intr-o tava rotunda si il lasati sa se coaca 15 minute in cuptorul incins. Pastrati cateva boabe
de struguri pentru ornat, iar restul - taiati in doua si fara seminte - presarati peste aluat. Bateti albusurile
spuma, adaugati zaharul si fulgii de ovaz si intindeti peste boabele de struguri. Decorati tarta cu boabe
de struguri, mai lasati 20 de minute la cuptor si cand e gata presarati cu zahar pudra.
Ingrediente omleta taraneasca:
3 oua
200 g carnaciori afumati
1 ceapa
ulei de masline
1 ardei gras rosu
150 branza de vaca
sare
piper
patrunjel
Mod de preparare: Se caleste ceapa si ardeiul, taiate cubulete, apoi se pun si carnatii. Se adauga branza
rasa. Dupa ce se rumenesc, se adauga ouale amestecate cu condimente. Se ia de pe foc si se pune
patrunjel. Se poate servi cu rosii.
Clatite scotiene
Ingrediente:
1 ou
50 g zahar
25 g unt
280 ml lapte
225 g faina
1/2 lingurita bicarbonat de sodiu
1/2 lingurita praf de copt
1/2 lingurita bicarbonat de potasiu
Mod de preparare:
Intr-un bol, se amesteca oul cu o jumatate din cantitatea de zahar. Untul se topeste cu restul de zahar, se
ia de pe foc si se adauga laptele si o lingurita de apa rece. Separat, se amesteca faina, bicarbonatul de
sodiu, praful de copt si un praf de sare. Se toarna amestecul de ou si se amesteca pana cand se obtine un
aluat omogen. Se acopera si se lasa la loc rece, cateva ore. Se unge cu unt topit o tigaie, se toarna aluatul
si se prajesc clatitele pe ambele parti. Sunt excelente cu branza topita sau dulceata.
Ingrediente salata cu paste:
1 conserva mica de ciuperci
1 ardei gras rosu
200g masline negre
1/2 legatura de patrunjel
400g paste fusilli
200g sunca presata de pui
maioneza, zeama de lamaie
sare
piper
Mentionez ca am folosit alt gramaj la ingrediente fata de reteta originala.
Mod de preparare salata cu paste:
Fierbem pastele, apoi le clatim cu apa rece si le amestecam cu celelalte ingrediente taiate marunt. Punem
sare si piper, adaugam maioneza si zeama de lamaie dupa gust si gata salata.
Ingrediente tort cu mere si crema de zahar ars:
1 kg mere
1 cana zahar
1 lingura apa
Ingrediente blat:
4 oua
8 linguri zahar
4 linguri ulei
5 linguri faina
esenta de vanilie
Ingrediente crema de zahar ars:
4 oua
500 ml lapte
6 linguri zahar
esenta de vanilie
Mod de preparare tort cu mere si crema de zahar ars:
Se topeste zaharul amestecat cu apa, pana cand devine auriu. Se tapeteaza cu caramelul obtinut, tava de
tort, imbracand si peretii acesteia. Se lasa sa se raceasca, apoi se aseaza merele, curatate de coaja si taiate
in felii. Se da tava la cuptor pentru 10-15 minute, pana se inmoaie merele.
Mod de preparare crema de zahar ars:
Se bat ouale cu zaharul. Se adauga laptele si esenta de vanilie. Se toarna amestecul peste merele
caramelizate si se da din nou tava la cuptor, pana cand se incheaga crema.

Mod de preparare blat:
Se mixeaza ouale cu zaharul, se adauga uleiul, esenta si faina. Aluatul obtinut se toarna in tava. Tava
merge din nou la cuptor, pentru 15-20 minute. Cand este copt, tortul se lasa sa se raceasca, apoi se
rastoarna pe platou. Se decoreaza cu frisca si fulgi de migdale. Este foarte bun servit rece.


Catre
OCOLUL SILVIC HUREZANI
Prin prezenta, va inaintam 5 exemplare din planul de situatie cu suprafata afectata de alunecarile
de pamant rezultat in urma excavarilor pentru executarea platformei de foraj la sondele 1002, 1003
Bustuchin.
Suprafata afectata ce apartine O. S. Hurezani este de 5970 mp si este situata in UA 177 B, UP III
Poienita.
Va rugam sa ne comunicati acceptul dvs. referitor la suprafata afectata.
Data: OMV PETROM SA Asset 2 Oltenia
Ctre
INSPECTORATUL PENTRU SITUAII DE URGEN AL JUDEULUI VALCEA
CERERE
pentru emiterea Avizului de securitate la incendiu
nr. ...... din .......... 20
Subsemnatul/Subsemnata, .................................................., CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|, cu
domiciliul n judeul ........................................., municipiul/oraul/comuna ...................................,
sectorul/satul ..........................., str. ................................... nr. ..., bl. ...., sc. ...., et. ., ap. ., codul
potal ...................., telefon ............................, fax ......................., e-mail .............................., n calitate
de ............................................... la .............................................................................., n conformitate cu
prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor, cu
modificrile ulterioare i ale HGR nr.1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcii i
amenajri care se supun avizrii i/sau autorizrii privind securitatea la incendiu, solicit:
1. verificarea msurilor de securitate la incendiu prevzute n documentaia anexat;
2. emiterea avizului de securitate la incendiu pentru ..................................................................., avnd
destinaia .............................................., amplasat/amplasat n judeul ...............................,
municipiul/oraul/comuna .........................., sectorul/satul ..................., str. ......................... nr. ..., bl. ...,
sc. ..., et. ..., ap. ..., codul potal ............., telefon/fax .............................., e-mail ................
Date referitoare la construcie/amenajare:
a) destinaia i tipul .....................................................................................................................;
b) categoria i clasa de importan ..............................................................................................;
c) aria construit i desfurat ...................................................................................................;
d) volumul i regimul de nlime ...............................................................................................;
e) numrul maxim de utilizatori ..................................................................................................;
f) stabilitatea la foc (gradul de rezisten la foc) .........................................................................;
g) riscul de incendiu ....................................................................................................................;
h) distanele de siguran fa de vecinti ............................................................................... .
Datele referitoare la construcie/amenajare se completeaz de ctre proiectant.
Anexez documentele prevzute n Normele metodologice de avizare i autorizare privind
securitatea la incendiu i protecia civil, aprobate prin Ordinul ministrului administraiei i internelor nr.
3/2011, conform opisului.
Declar pe propria rspundere c documentele prezentate n copie sunt conforme cu originalul.
Data ............... Semntura ..............
Lucrari de foraj curs
Desi nu este adus la zi, aveti mai jos un curs despre foraje :
1. Introducere n forarea sondelor
Dezvoltarea societii umane a fost i este dependent de resursele naturale (apa-potabil i industrial,
combustibili fosili-hidrocarburi, crbuni, minereuri). Plasarea acestora n scoara terestr, la adncimi nu
ntotdeauna accesibile, a impus gsirea unor soluii pentru identificarea i exploatarea lor. S-au dezvoltat
n consecin de-a lungul istoriei tehnicile i tehnologiile de foraj.
Astzi lucrrile de foraj sunt folosite n mai multe domenii: cercetare geologic, extracie de petrol i
gaze, exploatarea apelor subterane, executarea de lucrri miniere (puuri, guri de ventilaie), cercetri
geotehnice.
instalatie de foraj
Sonda este o construcie minier special, de form cilindric, vertical sau nclinat, caracterizat
printr-un raport mare ntre lungime (adncime) i diametru, executat cu instalaii speciale. Deschiderea
de form cilindric, fr consolidare cu burlane, se numete gaura de sond. Partea superioar a unei
sonde se numete gura sondei, iar parte inferioar talpa sondei. Gaura de sond este delimitat lateral
de peretele gurii de sond.
Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrri de traversare, consolidare i izolare a rocilor traversate,
necesar executrii unei sonde. Este o operaie de dislocare a rocilor i de evacuare la suprafa a
fragmentelor rezultate (detritus).
Forarea sau sparea sondelor se execut cu ajutorul instalaiilor de forare (foraj). Funcie de scopul
urmrit instalaiile de foraj sunt de capacitate mare (sonde sau instalaii grele de foraj) i instalaii de
foraj de mic adncime (sondeze, sau instalaii uoare de foraj).
Sondele au putere instalat mare (mii de CP), execut guri la adncimi mari (mii de metri), cu diametre
mari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de foraj utilizat este de diametru
mare (se msoar n inci=tol; 1inci=25,4mm).
Sondezele au puteri instalate mici (sute de CP), execut guri frecvent de pn la 1000m, dar pot ajunge
i la 2000m, guri cu diametre mici.
Dislocarea rocii n talpa sondei se execut cu instrumente speciale. Scopul executrii forajului impune
modul n care se face dislocarea rocii n talpa sondei. Pentru forajele de cercetare, care urmresc
obinerea unor eantioane, dislocarea n talpa sondei se face circular, cu ajutorul unui instrument numit
cap de carotier (frez). n acest caz vorbim de forajul prin carotaj mecanic. Eantioanele obinute se
numesc carote.
Dac dislocarea n talpa sondei este circular complet, instrumentul de dislocare se numete sap.
Instrumentul de dislocare este antrenat cu ajutorul garniturii de foraj (prjini de foraj), iar detritusul este
scos la suprafa de fluidul de foraj (de circulaie).
1.1.Clasificarea forajelor
Clasificarea se face dup mai multe criterii.
1. dup scop
1.1. Foraje de cercetare geologic
foraje de referin sunt destinate cercetrilor regionale, se execut la adncimi relativ mari, n carotaj
mecanic continuu;
foraje de prospeciuni urmresc studiul complex al depozitelor dintr-o anumit regiune, cu precizarea
tuturor aspectelor privind litologia, tectonica, resursele minerale, etc. Se execut n carotaj mecanic
continuu;
foraje de explorare au drept obiectiv conturarea unor zcminte, cu determinarea parametrilor
cantitativi i calitativi, necesari n calculul rezervelor, precum i stabilirea condiiilor geologice de
zcmnt.
1.2. Foraje de exploatare a hidrocarburilor (petrol, gaze), precum i a apelor subterane. n aceast
categorie sunt cuprinse i sondele de injecie (pentru refacerea presiunii n zcmintele de iei) i
sondele de observaie care urmresc procesul de exploatare. Sarea poate fi exploatat cu ajutorul
sondelor.
1.3. Foraje cu destinaie special
de interes minier se execut la zi, n cariere (derocri prin guri de explozie), sau n subteran, pentru
cercetare geologic, guri de pucare, drenaj, aeraj, consolidare rocilor, etc.;
foraje hidrogeologice executate pentru identificarea, stabilirea condiiilor de zcmnt (parametrii
calitativi i cantitativi) i exploatarea apelor subterane (potabile, termale, minerale);
foraje geotehnice utilizate pentru cunoaterea proprietilor fizico-mecanice ale rocilor de fundaie
pentru construcii civile, industriale, baraje, tuneluri, etc.;
foraje de interes seismic utilizate pentru provocarea unor explozii artificiale.
lucrri de foraj cu diametre mari utilizate n amenajri hidrotehnice, ca i lucrri miniere (suitori,
puuri de aeraj, etc.), sau rezervoare subterane.
2. dup energia utilizat la acionarea instalaiei
2. 1. Foraj manual
2.2. Foraj mecanic acionarea se face cu motoare cu abur, cu combustie intern, electrice, hidraulice,
sau pneumatice.
3. dup energia utilizat la dislocarea rocii
foraj cu dislocare mecanic
foraj cu dislocare hidromecanic
foraj cu dislocare termic
4. dup modul de acionare asupra rocii forajul mecanic este:
4.1. Foraj percutant dislocarea rocii n talpa sondei se face prin lovire repetat cu o sap special, de
forma unei dli (trepan). Are dou variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) i percutant-hidraulic. n
primul caz sapa este antrenat cu ajutorul unui cablu sau a unei tije (metal, lemn). Detritusul este evacuat
prin introducerea unei cantiti mici de ap i extragerea periodic a noroiului format, cu o lingur
cilindric. n forajul percutant-hidraulic sapa este antrenat cu ajutorul prjinilor (evi de oel), prin care
se pompeaz continuu fluid pentru splarea tlpii de detritus.
4.2. Foraj rotativ cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului dislocat prin
circulaie de fluid. Are dou variante: cu rotaie de la suprafa (cu mas rotativ, sau cap rotativ la
sondeze) i cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu evacuarea permanent a
detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaz cu diferite tipuri de sape, care
execut o micare de rotaie i ptrundere n teren.
Metoda rotativ-hidraulic se numete i rotary. Sapa este rotit de motoarele instalaiei prin intermediul
masei rotative i a prjinilor de foraj. Pentru ptrunderea sapei n roci apsarea este asigurat de
garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat n talp prin interiorul prjinilor.
4.3. Foraj rotativ percutant
1.2. Dezvoltarea forrii sondelor
Primele deschideri prin foraj sunt cunoscute din antichitate. n Egipt n timpul construirii piramidelor s-
au executat sondaje cu ajutorul unor tuburi din bronz, armate cu gruni de diamant. n China (cu 1700
ani .e.n.) se spau sonde cu adncimi de 500m n sistemul percutant, cu prjini de bambus i cu
acionare manual.
Instalatie de forat pe camion
Exploatare i prelucrarea petrolului a determinat dezvoltare forajului. Pn la utilizarea forajului n
exploatarea petrolului, aceasta se realiza prin puuri spate manual.
Prima sond pentru petrol a fost forat n Rusia, lng Baku (1848), n sistem percutant uscat. Abia n
1859, se foreaz prima sond pentru petrol n SUA (Pensylvania).
n Romnia, prima sond de petrol (mijloace mecanice) a fost forat n 1861 la Mosoare (Trgu Ocna).
A fost folosit sistemul percutant uscat cu prjini de lemn.
Primele sonde se sap n sistemul percutant uscat, dar se trece la forajul percutant hidraulic, la care
evacuarea detritusului se realiza continuu, prin circulaia apei. Acest sistem permitea adncimi mai mari
de forare i creterea siguranei de lucru. n Romnia sistemul a fost aplicat n 1896 n Prahova (Bicoi).
Cnd apare sistemul sistemul rotativ (sistemul rotary)? La nceputul secolului 20 apare n SUA. n
Romnia, primele sonde n acest sistem, au fost forate n 1906 (Moreni-Prahova, Tescani Bacu).
Dezvoltare sistemului rotativ hidraulic duce la creterea vitezelor de forare i a adncimilor sondelor.
n fosta URSS, dup 1922 se introduce forajul cu turbin, care este un sistem de foraj rotativ, cu un
motor amplasat deasupra sapei. La noi s-a aplicat dup 1952. Este preferat n cazul rocilor dure i la
forajul dirijat.
Dintre variantele sistemului de foraj cu motor submersibil un interes deosebit l prezint flexo-forajul.
Garnitura de foraj este format dintr-un tub flexibil, cu o structur special.
Cu toat diversitatea sistemelor i variantelor, sistemul rotativ cu mas este cel mai folosit.
Recordul de adancime atins pe plan mondial este de 12.390m (Murmansk-Rusia). n Romnia
adncimea maxim atins este de 7025m (Tufeni-Bicoi).
1.3. Componentele instalatiilor de forare
Instalaiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de baz comune. Aceste componente se
mpart n componente de suprafa i componente de interior. Componentele de suprafa, funcie de
rolul lor sunt:
Grup de for-pentru acionare, format din motoare, motoare electrice de fund;
Turla cu substructur;
Sistemul de manevr-pentru intoducerea i extragerea garniturii de foraj cu instrumentele de dislocare
(sap, frez). Este alctuit din macara, troliu, geamblac, crlig, cablu de foraj, i scule de manevr
(elevatoare, pene, cleti);
Sistemul de rotaie-antreneaz garnitura ntr-o micare rotativ. Cuprinde masa rotativ i capul
hidraulic;
Sistemul de circulaie-asigur circulaia fluidului de foraj n sond. Cuprinde pompa de noroi i
conductele de aspiraie i mpingere (manifold, din engl. manifold=conduct de aducie), furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj i instrumentele de dislocare.
Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaiilor executate de la montarea unei instalaii pe o locaie i
pn la demontarea i transportul spre o alt locaie. El poate cuprinde:
Lucrri de suprafa amenajarea terenului, montajul instalaiei de foraj i anexelor;
Lucrri pregtitoare verificarea strii de funcionare a utilajelor, sparea i consolidarea gurii prjinii
ptrate;
Sparea gurii de sond sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operaii repetat la fiecare
introducere a unei sape noi n locul celei uzate i a garniturii de prjini pn n talpa sondei. Pe msura
adncirii sondei, la garnitura de foraj se adaug o nou prjin de foraj (bucata de avansare). O vitez
mic de avansare poate indica uzarea sapei. Extragerea garniturii se face n pai (cte 2-3 prjini), care
se sprijin n turl, la pod. Toate manevrele se execut cu ajutorul sistemului de manevr i a mesei
rotative (cap rotativ).
Lucrri de consolidare i izolare a gurii de sond forarea ncepe cu o sap cu diametru mare, se sap o
poriune, se tubeaz prima coloan (coloana de ancoraj) i se cimenteaz n spatele coloanei. Se continu
forajul cu o sap cu diametru mai mic. Funcie de scopul sondei i funcie de condiiile geologice (natura
rocilor, tectonica regiunii) dup coloana de ancoraj se tubeaz direct coloana de exploatare, sau 1-2
coloane intermediare i apoi coloana de exploatare. Tubarea este operaiunea de introducere a unor
burlane de oel n gaura de sond. Burlanele se cimenteaz n spate n totalitate, sau parial, pe o anumit
nlime de la talp.
Operaii de investigare la forarea unei sonde, nainte de operaiunea de tubare se pot executa diferite
investigaii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv, cavernometrie, msurtori de deviaie,
etc.
Lucrri de punere n producie au loc la forajele executate n scopul exploatrii unor resurse
(hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de cercetare i la unele
dintre cele speciale.
Lucrri de demontare i transport reprezint etapa de finalizare a forajului.
Lucrri de instrumentaie sunt lucrri speciale executate pentru rezolvarea unor accidente n gaura de
sond (prinderi la pu, ruperi de prjini, etc.). Acestea se execut cu ajutorul unor scule de
instrumentaie.
Unele etape pot s fie suprimate (consolidare i izolare, investigare) funcie de scopul forajului.
S-ar putea sa va intereseze si :
Prjini de foraj
Forajul sondelor hidrogeologice foraje de alimentare cu apa
Tuburi carotiere si coroane diamantate.
Instrumente de dislocare cu destinaie special
Proprietile fizice i mecanice ale rocilor traversate de foraj.
Norme de protecie a muncii pentru prospeciuni i explorri geologice
Cel mai mare contractor de foraj din lume, Nabors Drilling International Ltd., reprezentat de Zoran
Veselinovic, Field Engineer, a captat interesul participantilor prin expunerea principalelor atuuri ale
companiei de renume mondial. Printre acestea se numara: strategia competitiva, gradul inalt de
tehnologizare al platformelor de foraj, relatii preferentiale cu furnizorii si distribuitori de componente
pentru platforme de foraj, siguranta echipamentelor, performanta activitatii, programul de mentenanta,
etc. Referitor la avantajele platformelor Nabors, acestea sunt caracterizate de viteza mare de operare,
adaptabilitatea la orice mediu de lucru, siguranta si eficienta in functionare, toate platformele companiei
fiind de tipul plug and play.
Prezentarea OMV Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din sud-estul Europei, a surprins
auditoriul cu o abordare focalizata pe obtinerea performantei in activitatea de foraj prin intermediul
factorului uman. Dumitru Gherghiceanu, Office Drilling Manager in cadrul companiei, a subliniat in
expunerea sa cele trei puncte de sustinere in escaladarea performantei pentru a atinge varful in foraj.
Acestea sunt: tehnologia, domeniul HSE (sanatate, securitate in munca si mediu) si pregatirea
personalului. In 2009, OMV Petrom a inregistrat cateva performante notabile si anume: a forat 118
sonde, recordul de metri sapati in 24 de ore fiind de 1.112 m/zi (la Valea Mare), iar ca urmare a
implementarii noului sistem de alertare (START Cards), rata incidentei a scazut pana la 2,24, astfel incat
in luna mai 2009 nu a avut loc niciun accident de munca. Astfel, performanta inseamna atitudine,
perseverenta, ambitie si incredere este punctul de vedere al OMV Petrom. In cadrul expunerii sale,
Radu Constantin, Senior Well Services Design Engineer, Rompetrol Well Services (RWS), a trecut in
revista cele mai recente succese ale companiei obtinute prin intermediul programului de modernizare a
echipamentelor si tehnologiilor destinate serviciilor speciale la sonda, proces ce va continua si in 2010,
cand RWS isi propune sa inlocuiasca in proportie de 55% echipamentul existent. Motto-ul acestui
program de modernizare este invata incontinuu si dezvolta. Serviciile oferite de RWS includ:
cimentare primara si secundara, acidizare si fracturare, controlul nisipului, tratamente speciale cu azot,
inchiderea sondelor, testarea sondelor, inchirierea de scule de foraj, etc. De asemenea, vorbitorul a
evidentiat avantajele noilor echipamente (Twin Pumps, mixere de recirculare s.a.) utilizate de companie.
Reprezentantul companiei Schlumberger, Andrei David, Directional Driller, a introdus auditorii in noua
era a activitatii de foraj din Romania, prin expunerea unor solutii tehnologice moderne pentru
optimizarea forajului dirijat. Noul instrument al companiei, sistemele rotative, ce opereaza pe baza
principiului totul se roteste, asigura atingerea unor performante deosebite. Referitor la avantajele
utilizarii unor asemenea sisteme, acestea patrund chiar si in locuri greu de ajuns, strabat formatiuni dure,
sunt mult mai fiabile, forajul are o calitate superioara, datorita rotatiei tuturor elementelor, au timp de
operare redus si erori mici in atingerea tintei de forare, se pot programa unghiurile si curbele de lucru
s.a.
Perspective si solutii moderne de tehnologii, echipamente si servicii la sonda
Cea de-a doua sesiune a seminarului a debutat cu prezentarea companiei ContiTech Rubber Industrial
Ltd., axata pe linii flexibile de inalta performanta pentru industria petroliera. Iuliu Plosca, Director
Phoenix Unio, a amintit cateva date semnificative despre ContiTech AG, o companie cu 22.000 de
angajati, prezenta in 26 de tari din lume, dupa care a enumerat domeniile de utilizare a
furtunurilor/liniilor de furtunuri furnizate de aceasta. Expunerea a inclus prezentarea avantajelor si
dezavantajelor furtunurilor flexibile de inalta presiune cu structura legata, caracteristicile principale ale
furtunurilor de inalta presiune Taurus Emerg, descriere si aplicatii caracteristice pentru domeniul
petrolier si in special pentru forajul marin, cerinte speciale, precum si motivele pentru utilizarea
furtunurilor de inalta presiune in industria petroliera de uscat si maritima.
Compania Dosco Petroservices, reprezentata prin Gheorghe Dima, Director Operatiuni, ofera o solutie
mai buna pentru controlul deviatiei. Astfel, cele mai noi echipamente aduse in Romania au la baza un
sistem de mentinere a verticalitatii, cu o tehnologie foarte ieftina si o eficienta deosebita. Avantajele
constau, printre altele, in corectarea imediata si continua a gaurii de sonda, uniformitatea gaurii de
sonda, reducerea timpului de manevra cu 14,5%.
Forajul in curent alternativ moda sau necesitate? Este intrebarea la care a raspuns reprezentatul ICPE
ACTEL, Sergiu Rozenberg, Director tehnic in cadrul companiei. ICPE ACTEL, nume binecunoscut in
lumea forajistilor din Romania si peste hotare, se ocupa, inca din anul 1987, de retehnologizarea
platformelor de foraj marin. Dupa 1990 a intrat in colaborare cu firme de prestigiu din lume, realizand
retehnologizarea tuturor instalatiilor ce se gasesc pe platformele de foraj marin (de exemplu, inlocuirea
pupitrului de comanda al sondorului sef). In anul 2007, ICPE ACTEL a realizat primele echipamente
electrice de actionari pentru foraj cu motoare de curent alternativ. Avantajele utilizarii acestui tip de
motoare au fost expuse pe larg de reprezentantul ICPE ACTEL.
Lucrarea sustinuta de reprezentantul Universitatii Petrol-Gaze Ploiesti, Prof.dr.ing. Mihai Gheorghitoiu,
a avut tema: proceduri perfectionate pentru cimentarea sondelor dificile. Prin operatia de cimentare a
sondelor se urmareste etansarea spatiului dintre coloana si peretele sondei in vederea rezolvarii unor
probleme tehnice si de mediu, in sensul ca trebuie prevenita migrarea fluidelor de la adancime in stratele
mai putin adanci sau la suprafata. Pe parcursul transformarii pastei de ciment in piatra, se produc unele
fenomene care pot avea ca rezultat nerealizarea etansarii spatiului inelar al sondei. Cunoasterea mai
aprofundata a cauzelor acestor efecte nedorite permite gasirea celor mai potrivite solutii, ca retete si/sau
proceduri de cimentare.
Compania INCDT Comoti a participat la eveniment cu doua expuneri, dintre care prima a avut ca
subiect compresoarele cu surub cu presiune mare de refulare utilizate in industria gaziera, iar cea de-a
doua a propus solutii moderne de recuperare a energiei de detenta a gazelor prin utilizarea expanderelor.
Marian Nitulescu, Director Proiect, a evidentiat principiul de functionare, domeniile de utilizare si in
special avantajele utilizarii compresoarelor cu surub, in timp ce colegul sau, Toma Nicolae, a prezentat
un sistem de producere a energiei electrice din energia de detenta neutilizata a gazelor naturale.
Evenimentul s-a bucurat de prezenta celor mai importanti specialisti din sectorul de petrol si gaze, top
manageri, reprezentanti ai mediului academic si ai companiilor ce activeaza in domeniul respectiv sau in
domenii conexe, precum OMV Petrom, Rompetrol Well Services, Romgaz, Halliburton, Prospectiuni,
Nabors Drilling International ltd., Schlumberger, ContiTech Rubber Industrial Ltd., Weatherford, Atlas
Gip, Dafora, Upet Targoviste, Dosco Petroservices, Atlas Copco, INCDT Comoti, Silcotub, Eneria,
ICPE Actel si altii.
Instalatii de foraj
Numim instalatie de foraj, intreg ansamblul de agregate, dispozitive si scule necesare saparii unei sonde.
Instalatiile de foraj se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:
- dupa sistemul de foraj ce-l poate realiza: uscat rotativ, uscat percutant, hidraulic cu circulatie direct sau
indirecta, etc.
- dupa sarcina la carlig
- dupa modul de actionare: instalatii de foraj actionate manual, semimecanic sau mecanic;
- dupa modul de transport si montaj: instalatii fixe, transportabile, tractate sau autotractate
Pentru a defini caracteristicile unei instaltii, trebuie sa tinem seama insa de toate criteriile mentionate.

Componenta instalatiilor de foraj
In general o instalatie de foraj se compune din urmatoarele subansamble:
- turla, mast sau trepied
- utilajul de manevra: troliu, sistemul geamblac-macara, cablu
- utilajul de rotire sau utilajul de percutie, la instalatiile mecanice
- utilajul de circulatie a fluidului de foraj la instalatiile hidraulice
- instalatiile de forta la instalatiile semimecanice si mecanice
- organe de transmisie, de comanda, de masura si control.
Turla, mastul sau trepiedul servesc la introducerea si extragerea garniturii de foraj, a burlanelor, a
diferitelor, scule, precum si la sustinerea garniturii in timpul avansarii.
Ele sunt de diferite forme constructive: cu trei picioare (trepiede), cu patru picioare (turle); de asemenea
pot fi rabatabile, cu unul sau cu doua picioare (masturi). Toate sunt construite din otel profilat sau
tubular, lemnul utilizandu-se numai uneori pentru trepiede.
In afara de forma constructiva, ele cunt caracterizate prin inaltimea si capacitatea de ridicare (sarcina la
carlig). Inaltimea libera determina lungimea maxima a pasilor de prajini sau a burlanelor ce pot fi
manevrate. Sarcina la carlig, determina in general, adancimea maxima de foraj ce se poate realiza. Este
interzis a solicita turla, mastul sau trepiedul cu o sarcina mai mare decat cea data de constructor. Ele
trebuie montate corect cu toate riglele, contrafisele si ancorele conform schitei de montaj.
Utilajul de manevra se compune din troliu, sistemul geamblac-macar si cablu. Troliul este elementul
principal al utilajului de manevra, el fiind o masina de ridicat prevazuta cu un element de infasurare
(toba) pe care se ruleaza cablul care sustine si actioneaza macaraua.
La forajul manual troliul este prevazut cu doua manivele. Criteriile dupa care se apreciaza troliile sunt:
sarcina in cablu care determina sarcina la carlig; viteza de manevra si capacitatea de franare.Pentru o
utiliozare mai rationala a puterii motorului in functie de sarcina la carlig, troliile au in genere mai multe
viteze.
Constructiile moderne prevad trolii cu 2 sau chiar 3 tobe si anume o toba de foraj, o toba de manevra si
una de lacarit. Trecerea de la un gen de operatie la altul este astfel mult usurata, nemaifiind nevoie sa
depena cablul de pe macarale, pentru a fi urzit pe altele.
Toba de foraj. Pe aceasta este infasurat cablul de care este suspendata garnitura de foraj. Aceasta toba la
forajul percutant este imaprtita in doua sectoare prin intermediul unui taler. Un sector serveste la
inmagazinarea cablului de foraj, iar al doilea serveste pentru lucru. Aceasta constructie este necesara
pentru a evita ca la fiecare miscare de smulgere a sapei din talpa, eforturile din cablu sa actioneze asupra
tuturor spirelor stratelor inferioare de pe toba, deformandu-le. In acest scop de pe sectorul de
inmagazinare se trece din nou cablul necesar in sectorul de lucru. Cand prin avansare s-a terminat cablul
in sectorul de lucru, de pe sectorul de inmagazinare se trece din nou cablul necesar in sectorul de lucru si
se continua forajul. In general la forajul percutant capacitatea de inmagazinare a tobei determina
adancimea pana la care poate fora instalatia.
Toba de manevra serveste la manevrarea coloanelor de lucru, la introducerea coloanelor filtrante si ori
de cate ori este nevoie de o sarcina marita la carlig.
Toba de lacarit, serveste la introducerea si extragerea lingurilor de lacarit, de curata si cu piston, precum
si a greiferelor.
Sistemul geamblac-macara este un sistem de scripeti, ce pot ridica greuttati mari actionand cu forte mici.
Constructia geamblacului este foarte variata dupa cum acesta se foloseste la trepiede, turle sau masturi.
Oricare ar fi constructia, acesta este constituit din mai multe role cu sant fixate in partea superioara a
trepiedului sau turlei. Rolele se rotesc pe rulmentii speciali. Geamblacul trebuie controlat si gresat cel
putin odata pe saptamana. La instalatiile de foraj percutant rola principala de la geamblac, peste care
trece cablul de percutie, este montata pe resoarte puternice sau tampoane de cauciuc. Acest lucru este
necesar pentru a se asigura amortizarea socului produs de smulgerea din talpa a garniturii, precum si
pentru a asigura la instalatiile cu balansier (care nu au deci cadere libera), ca lovirea talpii sa se faca
catre sapa cu o viteza apropiata de cea a caderii libere.
Macaraua este utilajul care face legatura intre cablul care trece peste rolele geamblaculuisi dispozitivul
de prindere a greutatii de la put (carlig, clupa). Macaraua se compune din rolele cu rulmentii respectivi,
foile care despart rolele intre ele, aparatoarea care nu permite cablului sa sara de pe santul rolelor, axul
pe care sunt montate rolele si dispozitivul de agatare. Ca si la geamblac, saptamanal, se va face ungerea
rulmentilor si se va verifica starea rolelelor prin rotirea usoara a acestora precum si verificarea
dispozitivului de fixare a bolturilor. Numarul rolelor la macara si geamblac este fixat de constructor in
functie de tractiunea in cablul troliului si vitezele de ridicare la carlig.
Cablul serveste la suspendarea macaralei de geamblac si manevrarea ei catre granic. La forajul percutant
cablul serveste si pentru transmiterea miscarii de percutie si pentru rotirea garniturii pe talpa. Cablul din
otel este un ansamblu de sarme (fire) si de toroane (vite) grupate prin infasurare in jurul unei inimi, intr-
unul sau mai multe strate concentrice.
Calitatea esentiala a firului cablului este flexibilitatea sa, adica proprietatea de a se incovoia dupa o raza
mica de curbura, fara a suferi deformatiuni permanente, pastrandu-si proprietatea de a rezista la
tractiune. Cu cat firul este mai subtire, cu atat este mai flexibil.
Pentru ca un cablu sa reziste la o tractiune mai mare se folosesc manuchiuri de fire rasucite intre ele
numite vite sau toroane. Firele pot fi de acelasi diametru sau de diametre diferite. Un strat in mos curent
este format din sarme de acelasi diametru. La foraj se utilizeaza cabluri compuse. Acestea sunt alcatuite
din infasurarea mai multor toroane.
Cablarea este operatiunea de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea lor in forma de spire
elicoidale precum si operatia de infasurare a toraonelor pe inima cablului. Atat infasurarea sarmelor in
toroane cat si a toroanelro in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre dreapta, sensul infasurarii
notandu-se cu literele Z si S. Denumirile de infasurare Z (dreapta) si respectiv S (stanga) corespund cu
cele ale sensului de infasurare.
- Cablarea paralela este aceea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in acelasi sens cu
infsurarea sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea paralela poate fi dreapta Z/Z sau stanga
S/S
- Cablarea in cruce este cablarea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in sens contrar
infasurarii sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea in cruce poate fi dreapta S/Z sau stanga
Z/S.
- Cablarea mixta este cablarea la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu
infasurare stanga notandu-se SZ/Z sau SZ/S
Cablul care se utilizeaza la percutie este necesar sa fie foarte flexibil pentru a rezista la numeroase
inflexiuni ce se produc la balansier si pentru a permite ca garnitura sa se roteasca intr-o anumita masura
la fiecare cursa. Din aceasta cauza cablul la forajul percutant are o importanta deosebita. In functie de
alegerea tipului de confectionare a cablului depinde randamentul forajului. In cazul cablurilor cu cablare
paralela este drept ca se obtin momente de torsiune mai ridicate decat in cazul celor cu cablare in cruce.
Totusi, cablurile cu cablare paralela nu se folosesc din cauza tendintei formarii de bucle in cazul unei
tensiuni insuficiente. Pentru a evita tendinta de desurubare a garniturii in timpul forajului se foloseste
exclusiv cablul cu cablare in cruce stanga Z/S.
In ultimul timp, pentru instalatiile de tip usor si chiar mediu, exista constructori care au inlocuit sistemul
clasic al utilajului de manevrra, prin culisarea capului de rotire de-a lungul mastului, acesta fiind actionat
prin intermediul unor lanturi sau pistoane hidraulice. Cablul trebuie corect manipulat in intretinut. In
principal se va urmari ca: sa nu se descarce niciodata cablul prin aruncarea tobei cu cablu din camion;
cablul sa se depoziteze intr-un loc ferit de caldura, noroi, apa, etc; eventuala curatire de murdarie a
cablului sa se faca numai cu peria, fara a-l spala cu apa, motorina, etc.; in timpul lucrului seful de echipa
sa vegheze ca infasurarea cablului pe toba sa se faca in mid regulat, strans pe toba cu spirele alaturate,
fiecare spira dintr-un rand nou trebuind sa se aseze in adanciture dintr doua spire sin randul precedent;
starea cablului sa fie verificata cel putin odata pe saptamana, in schimbul de zi.
Firele de sarma rupte indica uzura cablului.In mod curent se considera ca un cablu este uzat cand are mai
mult de 5% fire rupte pe un pas de infasurare. Nu se admite folosirea cablului inadit.
- Utilajul de rotire. Utilajul de rotire are sarcina de a transmite garniturii de foraj miscarea de rotatie.
Acest lucru se face prin intermediul unei mese rotative, prin intermediul unei prajini de antrenare si a
capului hidraulic. In timpul operatiilor de manevra, masa rotativa mai are si rolul de a sustine garnitura
de prajini.
Capul hidraulic sustine intreaga garnitura de foraj in timpul forajului si asigura etanseitatea fluidului de
foraj. Constructia capetelor hidraulice este diferita dupa fabricanti si sitemul de foraj. In ultima vreme,
datorita progreselor facute pe linia actionarilor hidraulice, miscarea de rotatie se realizeaza prin capul
hidraulic eliminand astfel masa rotativa si prajina de antrenare.
Ceea ce caracterizeaza utilajul de rotire este sarcina de lucru, turatia, deschiderea si momentul de rotatie
palpabil.
- Dispozitive de percutie. Percutia, la instalatiile fara dispozitive speciale, se realizeaza fie ridicand
garnitura cu ajutorul troliului si apoi lasand-o sa cada liber, fie cu ajutorul unei zgaltaitoare.
Dispozitivele mecanice de percutie sunt in genere cu actionare mecanica si sunt de tipul biela-manivela
sau cu excentric.
Dupa modul de asezare a axelor, una fata de cealalta, putem avea mecanisme rectangulare sau
nerectangulare. In general toate instalatiile cu balansier au mecanisme nerectangulare. Avantajul
sistemului cu biela-manivela fata de sistemul cu excentric consta in faptul ca se pot realiza curse de
marimi variate ale balansierului si deci ale garniturii de foraj. Aceasta se realizeaza prin mutarea
butonului pe arborele cu excentric.
Dispozitivul de percutie cu excentric poate fi cu cadere libera sau nu. Realizarea caderii libere se face cu
un dispozitiv special cu bile care permite ca atunci cand s-a trecut de punctul mort superior si deci
garnitura de sapa incepe sa coboare, excentricul nemaifiind supus la sarcina, viteza acestuia datorita
greutatii garniturii sa poata fi mai mare decat cea corespunzatoare angrenajelor de transmisie, garnitura
putand cadea astfel cu viteza determinata de acceleratia gravitatiei. Dezavantajul excentricului este ca nu
poate realiza decat o singura marime de cursa a garniturii.
- Utilajul de circulatie a fluidului de foraj. Pompele servesc la gaura de sonda a fluidului de foraj si
constituie unul din cele mai importante elemente ale utilajelor cu sistem hidraulic. La forajul cu
circulatie directa, pentru pomparea fluidului de foraj se folosesc pompele cu piston. In cilindrul pompei
pistonul are o miscare rectilinie alternativa. Prin deplasarea sa pistonul produce o variatie de volum
datorita careia sa realizeaza aspiratia si refularea lichidului. Pompele folosite sunt cu dublu efect, adica
intr-o cursa dubla se produc pentru fiecare piston cate doua faze de aspiratie si refulare. Dupa numarul
pistoanelor, pompele pot fi simplex - cu un singur cilindru, duplex - cu doi cilindri si triplex - cu trei
cilindri; pompele de noroi sunt standardizate.
La sistmul cu circulatie inversa, astfel cum s-a aratat, fluidul de foraj este pus in circulatie de o pompa
centrifuga construita special cu trecere mare sau de un motocompresor. Din utilajul de circulatie la
forajul cu circulatie direct mai face parte si manifoldul care este format dintr-o serie de ventile pentru
reglarea debitului si incarcatorul; la instalatiile cu circulatie inversa, pompa de vid si sistemul de
amorsare. De asemenea fac parte furtunul si dispozitivele de format si curatat noroiul.
Instalatiile de forta. Aproape la toate instalatiile se utilizeaza motoare puternice de tip diesel. Exista si
instalatii care au montate motoare electrice dar care sunt dependente astfel de o sursa de energie
electrica.
Organe de transmisie, de comanda, masura si control. Organele de actionare si de transmisie sunt
specifice fiecarei constructii. Acestea se pot realiza prin curele, cardane, lanturi cu zale, pneumatic sau
hidraulic. Transmisiile si actionarile hidrostatice au azi un rol din ce in ce mai mare. In genere toate
comenzile sunt concentrate la un pupitru de comanda.
O data cu dezvolatarea tehnicii, rolul si importanta aparatelor de masura si control au crescut foarte mult.
Aceste aparate ajuta sa se cunoasca si sa se aplice corect regimul de foraj si deasemenea sa se aprecieze
daca utilajul folosit este solicitat in limite normale. In acest scop instalatiile sunt dotate cu o serie de
aparate de masura: vacuumetre, manometre, tahometre, voltmetre, etc., a caror observare trebuie sa se
faca permanent de catre operator, conform instructiunilor date de fabrica.
Unul din principalele aparat este indicatorul de greutate, care arata sarcina la carlig care nu trebuie sa
depaseasca sarcina maxima permisa de turla. La instalatiile FA 12.5 si FA 20 schema indicatorului de
greutate se compune dintr-un cilindru hidraulic, o conducta si un tub flexibil, un manometru si un
amortizir de pulsatii. El functioneaza astfel: forta din capatul mort al cablului de manevra, aplicata la tija
pistonului cilindrului hidraulic, genereaza in cilindru o presiune proportionala cu forta. Cadranul
manometrului indicatorului de greutate prezinta pe langa gradatiile in kgf/cm patrat si gradatii in kgf,
dand posibilitatea aprecierii sarcinii la carlig in mod permanent, instructiunile de exploatare si folosire
date de uzina constructoare prevad in mod detaliat operatiile de umplere cu ulei, eliminarea aerului din
conducte, modul de verificare, etc. Exista si alte tipuri de indicatoare. Astfel, in loc de cilindrul hidraulic
poate fi un transformator de presiune montat pe cablu; indicatorul de greutate poate avea si un
manometru inregistrator, diagrama zilnica aratand mersul lucrarilor executate pe cele trei schimburi.
La transmisiile hidrostatice manometrul din circuitul pentru actionarea mesei arata desfasurarea nornala
a procesului de foraj. Astfel, momentul la care este supusa garnitura de foraj, datorita unei apasari prea
mari pe talpa sau strangerii gaurii este aratat la instalatia FA20 de manometrul de control al presiunii
uleiului la masa rotativa. Este absolut necesar ca operatorii sa cunoasca bine instructiunile de exploatare
ale fiecarui tip de utilaj, pentru o corecta exploatare a utilajului si aplicare a procesului tehnologic.
Clasificarea sistemelor de foraj
Prin foraj se intelege o gaura verticala cu dimensiuni variabile, executata prin diverse sisteme in scoarta
terestra, in diferite scopuri utilizate. Utilajele si metodele prin care se executa forajele sunt uneori
comune dar de cele mai multe ori sunt specifice unui anumit gen de lucrare. Numai alegand corect
utilajele in functie de scopul urmarit, se pot realiza randamente optime.
In acest articol vor fi tratate numai problemele specifice executarii forajelor pentru apa. Pentru a
obtine in functie de natura si adancimea stratelor traversate randamentele cele mai ridicate, experienta a
aratat ca pentru executia forajelor pentru apa este necesara utilizarea unei mari varietati de scule si
metode de foraj.
Este deci necesar a preciza ca nu exista o metoda universala de foraj si totdeauna trebuie sa o alegem pe
cea adecvata scopului urmarit, in functie de natura si adancimea stratelro traversate. Metoda de foraj
adoptata trebuie sa asigura o durata cat mai mica de executie si cheltuieli de foraj si de punere in
productie cat mai reduse, care sa conduca in final la un pret pe mc apa extrasa cat mai mic.
Metodele de foraj se pot clasifica dupa diferite criterii. Dupa modul de traversare a stratelor, sistemele de
foraj se clasifica in foraj in sistem uscat si foraj in sistem hidraulic.

Forajul in sistem uscat
Forajul in sistem uscat este acel tip de foraj care pentru evacuarea detritusului nu foloseste decat fluide
de foraj. Roca sfaramata sau dezagregata este scoasa la suprafata cu diferite scule. Pentru ca peretii
gaurii sanu se darame, in genere, este necesara tubarea unor burlane denumite coloane de lucru.
Introducerea coloanelor de lucru se face face in urma sau odata cu avensarea sculelor de foraj. Pentru a
nu risca prinderea coloanelor in teren, acestea nu se introduc mai mult de cca 20-25m pentru fiecare
dimensiune. Pentru adancimi mai mari sunt necesare mai multe coloane de lucru ce se introduc
telescopic. Din aceasta cauza adancimea de forare este limitata de numarul coloanelor de lucru ce pot fi
utilizate.
Forajul uscat prezinta avantajul ca da siguranta necolmatarii stratelor acvifere si ca fiecare strat intalnit ,
oricat de slab ar fi, poate fi identificat imediat si uneori chiar probat. De asemenea pentru adancimi mici,
necesita o organizare de santier mult mai mica nemaifiind nevoie de batale, noroi, etc.
Dezavantajele forajului uscat sunt insa viteza de avansare mica, limitarea adancimii de foraj in functie de
numarul coloanelor de lucru, precum si limitarea diametrului initial de sapa la cca 600mm.
Din cauza ca prin acest sistem nu se pot realiza adancimi mari de foraj, uneori la executia forajelor
adanci se foloseste forajul mixt, traversarea stratelor pana deasupra stratului ce urmeaza a se capta
facandu-se hidraulic, iar traversarea acestuia facandu-se in sistem uscat. Forajul in sistem uscat se poate
realiza rotativ sau percutant.
Forajul uscat rotativ
Pnetru traversarea stratelor mai moi sau slab consolidate precum si a celor de tarie medie, au fost
construite burghie si linguri de cele mai diferite forme.
Detritusul rezultat este adus la suprafata fie de burghiele cu carese sapa, fie cu ajutorul lingurilor de
curatat. Acest procedeu se bazeaza pe rotatia sculi invartite de la suprafata cu ajutorul prajinilor. Desi
folosirea acestor scule nu permite realizarea unor randamente mari, ele se folosesc in ca si azi cu bune
rezultate la instalatiile manuale si semimecanice.
O varianta moderna a traversarii uscate prin rotatie a rocilor slab consolidate si de tarie mijlocie, o
constituie forajul rapid cu sape speciale care se pot descarca usor.
O alta varianta o constituie forajul cu snec (melc). Acesta poate fi continuu, materialul dezagregat fiind
adus la suprafata continuu, sau snecul poate fi scurt fiind necesar sa fie extras periodic la suprafata
pentru descarcarea materialului sapat.. Snecul continuu necesita momente mari la capul rotativ.
Ultimele doua variante citate, cu snec sau sapa, folosesc in genere, prajini de foraj telescopice cu care
se poate fora pana la cca 20-30m fara a mai fi nevoie de insurubari si desurubari ale prajinilor,
manevrele de introducere si extragere facandu-se foarte rapid.
Forajul uscat percutant
Pentru traversarea rocilor mai tari sau puternic consolidate, pentru strate cu bolovani precum si pentru
forajul la adancimi mai mari, sculele de fund rotative neputand da rezultate, s-a trecut la forajul pecutant
care utilizeaza o serie intreaga de sape, linguri de sapa si de curatat.
Forajul pecutant se bazeaza pe faramarea rocilor de catre sapa care loveste talpa sondei printr-o
miscare alternativa. Detrisul rezultat este extras cu ajutorul unei linguri de curatat, care se introduce
alternativ cu sapa.
Dupa modul in care sapa, respectiv garnitura de foraj este legt cu suprafat putem avea:
- foraj percutant cu prajini (sistem Alianta)
- foraj percutant cu cablu (sistem Pensilvan)
Forajul percutant cu cablu fata de forajul cu prajini are mai multe avntaje, astfel: nu necesita
introducerea si extragerea prajinilor pentru inlocuirea sapei sau pentru introducrea lingurilor pentru
curatirea talpii, operatii care necesita mult timp, deci se reduc timpii de manevra; necesita un personal
mai redus; utilaj mai simplu. Aceasta a determinat ca majoritatea executantilor sa prefere instalatiile de
foraj percutant cu cablu.
La forajul pecutant, pentru a realiza un randament bun trebuie ca in gaura ce se foreaza sa existe apa in
mod natural sau turnat de la suprafata. Manevra sculei pune detrisul in suspensie si ajuta la umplerea mai
rapida a lingurii.
Daca terenurile sunt prea permeabile pentru a permite stabilirea in teren a unui nivel de apa artificial,
umplerea lingurii se face foarte greu. Forajul in aceste cazuri se executa cu succes folosind greifere care
sunt manevrate cu un singur cablu. Randamentul greiferelui este insa mic cand se lucreaza in apa. Pentru
aceasta se recomanda sa se lucreze cu el numai in forajele uscate (care nu au apa). El nu concureza deci
lingura cu piston sau cu clapet dar o completeaza.
Tinand seama si de celalalte sisteme de foraj domeniul de utilizare al forajului percutant se poate
aprecia la:
- zonele unde transportul apei pentru format noroiul este prea costisitor, aceasta gasindu-se la distante
mari.
- zone cu pierderi de circulatie unde forajul hidraulic se realizeaza cu multe dificultati
- zone si situatii unde se cere in mod special foraj uscat. In acest cazforajul pecutant se foloseste: peste
20-30m limita actualaa instalatiilor de foraj rapid cu sapa sau snec; pana la 20-30m cand stratele sunt
formatedin bolovani, grohotis, roci dure in care instalatiile rapide de foraj cu scule de rotatie nu pot da
rezultate.
Forajul in sistem hidraulic
Forajul hidraulic este acel sistem de foraj la care evacuarea detritusului se realizeaza printr-un curent
continuu de fluid de foraj. Fluiul de foraj mai are ca rol principal si pe acela de a exercita o presiune
hidrostatica asupra peretilor gaurii, facand sa nu mai fie nevoie de coloane de lucru in timpul forajului.
Avantajul pe care-l prezinta aceasta metoda consta in viteza mare de avansarem detritusl fiind evacuat
continuu, si in faptul ca adancimea de foraj nu mai este limitata de utilizarea coloanelor de lucru.
Metoda consta in sfaramarea rocilor traversate cu ajutorul unei sape al caruitip se alege in functie de
natura si duritatea stratelor traversate. Sfaramarea rocilor se poate face fie percutant, fie rotativ.
Deoarece sistemul percutant hidraulic se utilizeaza foarte putin nu ne vom referi decat la forajul rotativ.
Evacuarea sfaramaturilor de roca - detritusul - din talpa sondei se face prin circulatia fluidului de foraj.
La zi, prin decantarea sfaramaturilor de roca fluidul este curatat si introdus din nou in circuit.
Principala critica a forajului hidraulic este ca in anumite conditii fluidul de foraj se colmateaza pternic,
stratele acvifere creand dificultati uneori mari la punerea in productie a sondelor. De asemenea, ca
fluidul de foraj nu permite identificarea pe loc a stratelor acvifere intalnite in cursul forajului,
identificarea stratelor acvifere putandu-se realiza numai prin metode indirecte, pe baza analizei probelor
litologice extrase si cercetarilor diagramelor electrice, iar datele cantitative si calitative numai prin
operatii de punere in productie.
Trebuie stiut ca grosimea stratului colmatat depinde in principal de durata contactului fluidului de foraj,
in cazul cand natura stratelor nu permite forajul cu apa.
Experienta a demonstrat ca ori de cate ori se utilizeaza un fluid corespunzator, stratul acvifer se
colmateaza pe o adancime neinsemnata , colmataj ce poate fi usor distrus sau inlaturat, stratul fiind repus
in conditii naturale pentru exploatare; de asemenea, cu cat durata contactului noroiului de foraj cu stratul
acvifer este mai redusa, cu atat colmatarea acestuia va fi mai mica si mai usor de inlaturat. Se impune
deci, ca atunci cand se lucreaza cu noroi de foraj, executia sa se faca fara stagnari, largirea - atunci cand
este cazul in vederea definitivarii - sa se faca numai cand filtrul este adus pe teren, iar restul operatiilor
ca tubaj etc., sa se faca in timp minim.
Trebuie precizat deci ca in cazul unei executari corecte,forajul hidraulic da aceleasi rezultate ca si forajul
uscat, fapt care a dus la generalizarea folosirii lui.
Forajul hidraulic cu circulatie directa
Dupa modul de circulatie a noroiului forajul hidraulic se clasifica in foraj cu circulatoe directa si foraj cu
circulatie inversa.
Pompa de noroi avand debit constant, in spatiul inelar viteza fluidului este in functie de sectiune, deci de
diametrul gaurii. Cu cat se mareste diametrul acesteia, viteza ascendenta a noroiului scade si puterea de
antrenare a detritusului de reduce. Pentru a se asigura viteze de antrenare acceptabile, de cca 0.5m/s, la
diametrele mari de foraj solicitate, sunt necesare debite mari ceea ce implica pompe de noroi cu gabarite
si puteri mari, exagerate fata de marimea lucrarilor.
Forajul hidraulic cu circulatie inversa
Nevoia maririi diametrelor de foraj a condus la crearea sistemului de foraj cu circulatie inversa. Forajul
cu circulatie inversa este ca si forajul cu circulatie directa, tot un foraj hidraulic, fluidul de foraj avand ca
functie principala rolul de a sustine peretii gaurii si de a antrena detritusul.
La forajul cu circulatie inversa, spre deosebire de forajul cu circulatie directa, fluidul deverseaza din batl
in gaura si este ridicat prin interiorul prajinilor.
Ridicarea fluidului printr-o sectiune constanta creaza avantajul ca viteza ascensionala nu mai depinde de
diametrul de foraj, putandu-se astfel realiza cu utilaje relatic usoare gauri curente de cca 1.5m,
ajungandu-se pentru lucrari miniere la diametre de pana la 6m.
Metodele utilizate in prezent pentru realizarea circulatiei inverse sunt fara etansarea gurii putului,
stabiliarea circulatiei realizandu-se prin crearea unei diferente de presiune intre fluidul din interiorul
prajinilor si fluidul din gaura de sonda.
Avantajele forajului cu circulatie inversa sunt:
- realizarea de gauri cu diametre mari fapt ce creaza posibilitatea formarii unui filtru de pietris cu
grosimea mare pe raza.
- viteze mari de forare datorita vitezei ascensionale de 2.5-4m/s a fluidului de circulatie prin prajini,
care face ca materialul din talpa sa fie antrenat fara sa mai fie nevoie sa fie complet sfaramat sau
macinat.
- utilaj usor, putere mica instalata, nefiind nevoie de pompe cu gabarite mari si grele ca la forajul cu
circulatie directa
- realizarea la adancimi mari fara a mai fi nevoie de sustinerea peretilor gaurii prin tubarea de coloane
ca la forajul uscat.
- identificarea usoara a stratelro traversate deoarece datorita vitezei mari de antrenare roca nu mai este
nevoie sa fie complet sfaramata si astfel poate fi usor identificata iar momentul colectarii ei la suprafata
corespunde destul de precis adancimii talpii forajului.
- in caz de pierderi de circulatie se poate continua forajul - in anumite situatii - prin metoda aer-liftului.
Pentru realizarea forajului cu circulatie inversa, pe parcurs s-au dezvoltat trei metode: forajul prin
aspiratie, - forajul cu ejector si forajul cu aer-lift.
Forajul prin aspiratie
Principiul forajului cu circulatie inversa prin aspiratie consta in aceea ca fluidul de foraj (apa sau nori)
circula din spatiul inelar prin sapa, garnitura de prajini spre capul hidraulic, fluidul fiind aspirat cu
ajutorul unei pompe centrifuge si refulat in batal. Detritusul realizat de rotirea sapei, este antrenat de
curentul ascendent prin garnitura de foraj. Printr-un canal putul este alimentat continuu cu fluidul de
sapa din batal, fiind necesar ca putul sa fie tot timpul plin. In cazul cand nivelul fluidului din put scade
prea mult, pompa centrifuga se dezamorseaza si circulatia noroiului se intrerupe. De aceea forajul cu
aspiratie nu se poate aplicacand exista pierderi de circulatie mari care nu pot fi inlaturate corespunzator.
Sustinerea gaurii facandu-se cu fluid, in afara de un burlan de ghidajde 2-5m, pentru forajul propriu-zis,
in general nu mai este nevoie de late coloane.
Pompa de aspiratie este prevazuta pe refulare cu un ventil de retinere cu clapeta. Acesta are rolul de a
etansapompa cand circuitul se intrerupe, precum si de a crea, cu ajutorul greutatii cu brat variabil, o
presiune care trebuia sa creasca proportional cu adancimea putului. Pentru amorsarea pompei centrifuge,
instalatia este prevazuta cu un sistem de vacuum, compus dintr-o pompa de vacuum si un rezervor de
vacuum.
Dupa scoaterea aerului din rezervorul de vacuum, se deschid ventilele spre capul hidraulic si spre pompa
de absorbtie. In acest fel fluidul de foraj umple pompa centrifuga care poate fi astfel pornita.
Forajul cu ejector
Aceasta este o combinatie a unei pompe centrifuge cu ax orizontal de presiune mare, plasata la
suprafata, cu un ejector Venturi plasat fie la baza prajinii de antrenare, fie in capul hidraulic. Se obtine
astfel un vacuum puternic, ca si la forajul cu aspiratie, avand ca efect urcarea fluidului din put prin
prajini catre suprafata, antrenand astfel detritusul. Prin prelungirea tijei patrate, ejectorul poate coborat
sub nivelul fuidului din put, marindu-se astfel capacitatea de evacuare a detritusului. Metoda forajului cu
ejector are avantajul ca etanseitatile sunt mai putin pretentioase in comparatie cu metoda prin absorbtie.
Forajul cu aerlift
Principiul forajului cu circulatie inversa prin aerlift este asemanator cu cel al foarjului prin aspiratie, cu
deosebirea ca circulatia nu mai este realizata de o pompa de aspiratie ci de aerul comprimat debitat de un
compresor, aer care este introdus in interiorul garniturii de prajini. In interiorul prajinilor se realizeaza
astfel un amestec de aer si fluid de foraj (apa sau noroi) a carui gretate specifica este mai mica decat a
fluidului aflat in spatiul inelar. Acesta faca ca la talpa sondei sa se creeze o diferenta de presiune care da
nastere la o circulatie spre capul hidraulic, curentul ascendent antrenand detritusul dezagregat de sapa.
Se mentioneaza ca metoda forajului cu aerlift poate fi aplicata doar atunci cand se realizeaza un raport.
H/h (adica intre adancimea de imersie a injectiei aerului sub nivelul lichidului si inaltimea lui de
refulare) de minimum 1. Eficienta forajului cu aerlift este cu atat mai ridicata cu cat raportul H/h este
mai mare, adica adancimea la care se introduce aerul este mai mare. Aceasta adancime, trebuie sa fie
insa direct corespunzatoare cu presiunea furnizata de compresor.
Putul este alimentat cu fluid de sapa din batal si - spre deosebire de forajul cu aspiratie - nivelu lichidului
din put poate scadea, fara pericolul intreruperii circulatiei. De aceea forajul prin aspiratie va fi inlocuit
cu cel prin aerlift ori de cate ori exista pierderi de circulatie.
Adancimea maxima de forare pentru forajul cu circulatie inversa. La toate sistemele rezistenta de
frecare prin prajini trebuie sa fie invinsa prin diferenta de presiune disponibila. La aceeasi lungime a
prajinilor, respectiv adancime a putului, in cazul prajinilor cu diametru mic, caderile de presiune sunt
mai mari decat in prajini cu diametru mare.
Daca fluidul contine si detritus, se naste si o diferenta de viteza intre fluid si particulele solide. Pe langa
acestea se mai nasc si pierderi de presiune prin frecari care depind de cantitatea detritusului si densitatea
lui. Atunci diferenta de presiune care ne sta la dispozitie nu se poate mari, asa cum avem la forajul ca
aspiratie si cu ejector, randamentul forojului se micsoreaza odata cu marirea adancimii si a cantitatii de
detritus antrenat.
La forajul cu aspiratie se poate ajunge la un vacuum maxim de circa -9.5mCA. Inaltimea geodezica la
care este montata pompa trebuie scazuta din inaltimea maxima de aspiratie. Restul serveste pentru
invingerea rezistentelor de frecare in prajini si materialul antrenat.
Fiecare metoda are avantajele ei specifice. Nu este posibil ca o singura metoda sa intruneasca tooate
conditiile pozitive. In practica se combina metoda de aspiratie cu sau cu ejector cu cea cu aerlift cu care
se pot realiza adancimi mari. Aspiratia este necesara la inceputul forajului cand aerliftul nu se poate
aplica. Continuarea forajului cu aspiratie ar trebui sa se faca pana la limita la care forajul cu aerlift are o
eficienta mai ridicata asigurand o viteza ascensionala mai mare prin prajini. Practic, limita de trecere la
forajul cu aerlift si-o alege executantul in functie de conditiile locale, cunoscand insa ca la forajul cu
aerlift intervine in plus costul motocompresorului.
Orice lucrare de foraj pentru apa se executa pe baza unui proiect de executie care se elaboreaza tinand
seama de datele furnizate de studiile hidrogeologice.
Studiul hidorgeologic se executa in doua etape si anume:
- studiul hidrogeologic preliminar si studiul hidrogeologic definitiv.
Studiul hidrogeologic preliminar
Este studiul care se intocmeste pe baza materialului documentar existent, completat cu cercetari
geologice, geomorfologice si hidrogeologice sumare in zona respectiva. El are scopul de a concretiza
posibilitatile de rezolvare a necesitatii prezente sau viitoare in conditiile oferite de zna consumatorului
sau in alte zone. El va cuprinde o examinare informativa generala a surselor din jurul obiectivului de
alimentat (drenat) din punct de vedere climatologic, geomorfologic, geologic si hiodorgeologic stabiling
sursele subterane care trebuie luate in considerare, mentionandu-se ordinea in care acestea vor fi
studiate.
Studiul hidrogeologic preliminar va cuprinde: a) memoriu tehnic, b)piese desenate, c)buletine de analiza.
a) Memoriul tehnic va cuprinde: tema studiului pe baza datelor primite de la beneficiar, amplasamentul
obiectivului alimentat, geomorfologia regiunii (descrierea formelor de teren, intefluvii, vai, terase, lunci,
albii majore si minore, microrelief, forme carstice), climatologia regiunii (date sumare asupra climatului
si a precipitatiilor), geologia regiunii (descrierea litologica a depozitelor si varsta lor, tectonica, lucrari
geologice existente si datele lor - foraje, puturi, galerii, etc), hidrogeolkogia regiunii (inventarul surselor
de apa subterana cu caracteristicile hidrologice respective, instalatiile de captare existente, strtificatia,
calitatea fizico-chimica si bateriologica a apei), existenta in vecinatate a unor eventuale surse de
impurificare.
In concluziile memoriului tehnic se vor enumera sursele de apa subterana de luat in considerare in
ordinea avantajelor lor, eventulale debite disponibile ale acestor surse cat si programul de lucrari
experimentale ce ar urma sa se faca in faza urmatoare de studiu.
In cazul in care datele furnizate de documentatii si cercetarea zonei sunt suficiente (cat si pentru debite
necesare relativ mici) studiul preliminar poate indica balanta definitiva de captare.
b)Piese desenate: studiul va cuprinde obligatoriu un plan de situatie cu incadrarea obiectivului in
regiune scara 1:100.000 sau 1:200.000, un plan de situatie scara1:25.000 cu amplasarea lucrarilor
hidrogeologice studiate, sursele de apa din regiune, coloana stratigrafica probabila.
In masura posibilitatilor este de dorit sa mai cuprinda o harta geologica si hidrogeologica cu stratigrafia
si tectonica regiunii, hidroizohipsele si hidroizobatele stratelor acvifere (scra 1:25.000) sectiuni
geologice si hidrogeologice.
In cazul in care studiul preliminar recomanda solutia definitiva este necesar sa aiba si un plan de situatie
la scara 1:5.000 in care sa fixeze zona sau chiar eventual amplasamentul lucrarilor de foraj indicate. In
situatia in care se recomanda anumite lucrari pentru faza urmatoare de studiu acestea vor fi fixate pe
schite de amplasament cu care sa poata fi usor identificate pe teren.
c)Buletine de analiza fizico-chimice si bacteriologice completate conform standardelor in vigoare.

Studiul hidrogeologic definitiv
Este studiul care cuprinde aprofundarea materialului pe baza caruia s-au stabilit datele enumerate
anterior la studiul preliminar, completate cu date si concluziile rezultate din lucrarile experimentale
concretizate prin raspusuri la probleme ridicate de studiul hidrogeologic preliminar.
In cazul studierii stratelor acvifere freatice in legatura cu un curs de apa, studiul hidrogeologic va fi
completat cu un studiu hidrologic. Aceasta etapa (studiu definitiv) de la caz la caz, in scopul precizarii si
definitivarii parametrilor caracteristici ai captarii se poate extinde ca durata, in vederea obtinerii de date
suplimentare precum si pentru verificarea datelor stabilite in studiul definitiv si pe intervale de timp
necesare avizarii diferitelor faze de proiectare , precum si dupa elaborarea acestora pe timpul executiei
pana la darea in exploatare a captarii.
Tema studiului hidrogeologic definitiv e bine sa fie elaborata de unitatea care face studiul impreuna cu
proiectantul lucrarii si va cuprinde: debitul captarii, volumul lucrarilor experimentale de teren (numarul
forajelor de studiu,a l forajelor de observatie, a orelor de pomapare experimentala), al analizelor
granulometrice, chimice, bacteriologice si biologice in functie de gradul de cunoastere a conditiilor
hidrogeologice din zona, a acracteristicilor ce se cer captarii si a tipului de zacamant ce se studiaza.
Studiul hidrogeologic definitiv va fi alcatuit din a)memoriu tehnic, b)piese desenate si tabele
centralizatoare, c)buletine de analiza.
a) Memoriu tehnic va cuprinde completarea memoriuluide la studiul preliminar cu cercetariel noi
efectuate prin foraje si pompari, descrierea schemelor de calcul adoptate cu raspunsuri concrete pentru
rezolvarea tuturor problemelor pe care le ridica alegerea solutiei optime de captare.
b) Piesele desenat si tabelele centralizatoare vor cuprinde: planuri de situatie privind dezvoltarea
stratelor acvifere, planuri de situatie cu zonarea chimismului apelor subterane, sectiuni hidrogeologice ,
blocdiagrame geologice, coloane stratigrafice, diagrame si reprezentari grafice folosite in schemele de
calcul, etc. tabele centralizatoare (cu centralizarea datelor pomparilor experimentale, analizaleor fizico-
chimice ale apelor, elementelor meteorologice si hidrologice folosite in calculele de bilant, etc.).
c)Buletinele de analiza vor cuprinde copii dupa buletinele e analiza fizci-chimice, bacteriologice,
biologice ale apei.
Prezentare container grup sanitar
Containerele sunt construite ca ansambluri usoare bazate pe o structura demontabila formata din podea,
acoperis, stalpi si panouri cu spuma poliuretanica pentru pereti.
CONTAINERUL este un modul prefabricat care poate fi folosit singur sau combinat cu alte module in
diverse solutii de utilizare a spatiului.
Prin asamblarea mai multor module pe verticala sau orizontala se poate obtine o gama variata de
containere. Se pot amplasa ca birouri, sali sedinte, dormitoare, spatii de cazare, adaposturi sinistrati,
vestiare, grupuri sanitare, sali de mese, etc.
Containerul are structura din profile otel imbinate.
Peretii din panouri sandwich au tabla zincata, umpluti cu spuma poliuretanica. Rama superioara are
jgheaburi pluviale, scurgerea apei pluviale realizandu-se prin jgheaburi sau stalpi.
Manipularea se face cu ajutorul unei macarale. Se poate manipula si cu motostivuitor prin aplicarea unor
elemente suplimentare contra cost.
Containerul poate fi suspendat prin intermediul celor 4 piese de ridicare.
STRUCTURA DE BAZA
Structura este realizata din profile din otel, predispusa pentru instalarea panourilor, legate intre ele prin
intermediul traverselor tubulare.
ACOPERISUL
Acoperisul este realizat din profile din otel, cu sustinere pentru instalarea panourilor aferente peretilor si
folosite ca si canale pentru streasina. Acoperisul este legat de structura de baza prin intermediul unor
stalpi robusti de tabla zincata.
PARDOSEALA
Compozitie:
-structura: realizata din profile legate transversal prin profile metalice formate in "omega"
-Pardoseala este bazata pe o structura din tabla cutata, acoperita cu placa melaminata rezistenta la trafic
si umezeala.
PERETII
Peretii laterali sunt izolati termic (panouri cu grosime 40mm).
Tavanul este izolat termic cu panouri sandwich de 40 mm grosime.
DIMENSIUNI
- Lungime : 6140 mm
- Latime : 2400 mm
- Inaltime int. : 2400 mm (2780 mm h ext.)
DURATA MEDIE DE VIATA
Durata de viata medie garantata de producator este in general de 8 ani.
AMPLASAREA CONTAINERELOR
Pentru montarea modulelor individuale, respectiv amplasare pe un singur nivel, nu este necesara o
fundatie. Containerele se pot monta pe dale de beton sau pe o placa de beton.
DOTARI SI ECHIPARI STANDARD
Usa exterioara izolata termic, in varianta plina sau &frac12; geam termopan (2140 x 1050).
Fereastra cu tamplarie aluminiu, cu geam termopan 1050/1200 mm.
Containerele se pot realiza pe comanda si la alte dimensiuni si dotari, in functie de necesitatile clientului
(Container birou, container dormitor, container sala de conferinta, container grup sanitar, container
dusuri, container spalatorie, container paza, container bucatarie, container catering, container sala de
mese, container depozit, container sanitar, container depozitare, container vestiar, container servicii,
container organizare de santier, grupuri de containere, containere modulare, ansamblu de containere,
containere etajate, containere supraetajate, containere suprapozabile, containere sala de sedinte etc.)
Container dormitor
Containerele dormitor se pot folosi oriunde este nevoie de cazarea temporara a unor grupuri de persoane,
fie pe santiere de constructii unde se lucreaza cu personal venit din alte localitati, fie in cazuri de
catastrofe naturale cum ar fi inundatiile, cand este nevoie de gasirea foarte rapida a unei solutii
temporare pentru adapostirea sinistratilor.
VII. Lucrari necesare organizarii de santier:
Lucrarile necesare organizarii de santier intra in responsabilitatea constructorului. Organizarea de
santier se va amplasa pe suprafata de 1230 mp pentru care se va adopta urmatorul sistem rutier:
- 40 cm strat filtrant i anticapilar din balast.
- 5cm nisip sort 0-7mm
- geomembrana impermeabila cu rol de dirijare a apelor drenate de balast catre santuri.
- 5 cm nisip sort 0-7mm (straturile de nisip au rol de protectie pentru membrana).
Totul pe un pat pregtit cu grad de compactare minim 98% (STAS2914).
Pentru organizarea de santier se vor realiza:
- Decopertarea suprafetei careului si drumului de acces;
- Executarea de lucrari de terasamente si suprastructura ce constau in excavari si umpluturi pentru
aducerea careului la cota " 0 " cota stabilita in centrul sondei respectiv beciul sondei;
pamantul rezultat in urma decopertarii se va depozita in depozitul de pamant fertil ;
- Amenjare acces utilaje de constructie si masini transport muncitori;
- Amenajare de platforme balastate pentru organizarea spatiilor specifice lucrarilor de santier,
amplasarea de baraci pentru personal si pentru depozitarea materialelor;
- Amenajare de platforme balastate pentru parcarea utilejelor de constructie ( buldozer, cilindru
compactor, excavator, macare, convertizor de sudura, motocompresor, ciocan pneumatic, grapa
cu disc, autocisterna si autobasculante);
- Amenajare grup sanitar ecologic pentru muncitori;
- Amenajarea utilitatilor pentru organizarea de santier respectiv alimentarea cu apa potabila,
energie electrica;
- Aprovizionarea cu materiale si scule a instalatiei de foraj se va efectua in mod esalonat, functie
de faza de lucru, la sonda neexistand stocuri de materiale;
- Betoanele se vor prelua de la statiile de preparare betoane specifice si autorizate;
- Autovehicolele folosite la constructii vor avea inspectia tehnica efectuata prin statii de Inspectie
Tehnica autorizate;
- Toate vehiculele si echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot
iar echipamentele fixe vor fi pe cat posibil introduse in incinte izolate acustic;
- Depozitarea materialelor de constructie si a solului vegetal decopertat se va face in zone special
amenajate;
- Deseurile reciclabile rezultate din activitatea de constructii-montaj se vor colecta prin grija
executantului lucrarii, selectiv pe categorii si se vor valorifica prin societati autorizate in
colectarea si valorificarea acestora;
- Deseurile menajere se vor colecta in europubela si se vor transporta la o rampa de deseuri
autorizata;
Se vor lua masuri pentru evitarea polurii accidentale a factorilor de mediu pe toata durata execuiei
lucrrilor i implementrii proiectului;
- evacuarea apelor uzate menajere se va face in bazin etans vidanjabil, cu preluare si transport la statia de
epurare din zona;
- nu se vor evacua ape uzate, fecaloid menajere, substane petroliere, substane periculoase rezultate prin
derularea lucrrilor n mod direct, pe sol sau n ape de suprafata;
- nu se vor evacua niciun fel de deeuri n alte locuri, dect n spaiile special amenajate;
Adresele de e-mail ?
Iata o procedura foarte interesanta si ingenioasa in simplitatea ei.
Asa cum se stie, daca si cand un virus intra in computerul dvs., el se indreapta direct spre agenda
de adrese de e-mail si se trimite singur la fiecare dintre adrese, infectand toate aceste adrese
asociate.
Aceasta smecherie nu va opri virusul sa intre in computerul dvs., dar il va opri sa utilizeze agenda
dvs. ca sa se mai raspandeasca si va va alarma cu privire la faptul ca un "vierme" (un virus) a
intrat in computerul dvs.
Iata ce trebuie sa faceti:
Intai deschideti agenda de adrese si dati click pe "New contact" (contact nou) de parca ati dori sa
introduceti o adresa noua in lista dvs. de adrese. In fereastra care se va deschide si care va cere sa
introduceti numele noului prieten, scrieti "a".
La rubrica "email address" introduceti: aaaaaaa@aaa.aaa
apoi salvati noua adresa in agenda. Dupa salvare verificati sa fie prima adresa din lista dvs.
Iata ce se intampla in acest caz: Numele de "a" se va plasa automat in fruntea listei din agenda
de adrese, ca fiind intrarea nr. 1. De la acest punct va porni "viermele" (virusul) efortul sau de a
se trimite la toti prietenii dvs. Daca prima sa incercare este un esec, (ceea ce desigur ca se va
intampla din cauza acestei adrese ciudate: "a" ) virusul nu merge mai departe si prietenii dvs. nu
vor fi infectati.
Al doilea mare avantaj al acestei metode: daca un email nu poate fi "inmanat" , veti fi anuntat in
"inbox'-ul dvs. aproape instantaneu. Deci,daca veti primi un email trimis catre aaaaaaa@aaa.aaa
prin care sunteti anuntat cu el nu a putut fi inmanat, inseamna ca aveti un virus in sistem.
Ingenios, nu-i asa?
Daca toti pe care ii cunoasteti fac aceasta operatie, in scurta vreme nu va trebui sa va temeti sa
deschideti un e-mail de la niciunul din prietenii (cunoscutii) dvs.

Petrom, cel mai mare producator de titei si gaze din Europa de Sud-Est, a identificat, in regiunea
Olteniei, un zacamant care s-ar putea dovedi cea mai importanta descoperire de gaze
onshore pe plan local in ultimii sase ani.
"Petrom anunta rezultatul de succes al sondei de explorare 4539 Totea. Sonda a fost forata in Sud-Vestul
Romaniei, in regiunea Olteniei, la o adancime de 3.600 m si a avut ca obiectiv o potentiala acumulare
mare, cu presiune ridicata", se precizeaza intr-un comunicat de presa.
Carotajul geofizic a indicat mai multe intervale de hidrocarburi in Miocenul inferior. In perioada de teste
s-a inregistrat, dintr-un singur strat, un debit maxim stabilizat de gaze si condensat de aproximativ 3.100
bep/zi.
Rezultatele inregistrate pana la aceasta data indica faptul ca acesta ar putea fi un nou zacamant
semnificativ, care urmeaza a fi determinat prin evaluare, se mai arata in comunicat.
"Astfel de rezultate in activitatea noastra de explorare sunt esentiale pentru a furniza energie in Romania
si sunt remarcabile avand in vedere ca ne desfasuram activitatea intr-o activitate care in Romania
numara peste 150 de ani. Prin investitiile pe care le facem pentru utilizarea de tehnologii moderne
asiguram accesul la zacaminte de gaze care pana acum nu au fost accesibile", a declarat Mariana
Gheorghe, CEO-ul Petrom.
Johann Pleininger, membru al Directoratului Petrom, responsabil cu activitatea de explorare si productie,
a apreciat ca rezultatul ar putea reprezenta cea mai importanta descoperire de gaze onshore din Romania
in ultimii sase ani. "Rezultatele inregistrate in timpul testelor confirma potentialul zacamantului si
asteptarile noastre in ceea ce priveste regiunea Olteniei, unde am concentrat investitii ridicate", a
adaugat oficialul.
Sonda 4539 Totea a fost sapata in urma unui program de explorare seismica 3D derulat recent. Trei
probe de productie care au inregistrat succes au fost executate pe trei intervale reprezentative ale
rezervorului, cu un debit maxim al productiei stabilizate de circa 3.100 bep/zi de gaze si condensat.
Pentru a determina dimensiunea acumularii, care este localizata intr-o zona cu complexitate geologica
ridicata, Petrom va incepe un program ambitios de evaluare. Productia experimentala pe sonda 4539
Totea este estimata sa inceapa la sfarsitul anului, imediat dupa conectarea sondei la infrastructura de
conducte de gaze din apropiere.

Pizza mexicana
Acum cateva zile am achizitionat o tava pentru pizza, pentru ca n-am rezistat si am luat-o cand ne
faceam cumparaturile :) Deh, daca am gasit-o, era si la reducere si nu refuz (aproape) niciodata ceva nou
pentru bucatarie... doar nu era s-o lasam acolo :)) Si pentru ca de mai multa vreme pofteam la o pizza
crocanta si picanta, am decis ca inauguram tava cu o pizza mexicana excelenta. Reteta de blat am luat-o
de la Ana Maria, cu observatia ca n-am framantat, ci l-am facut in masina de paine...buna achizitie si
asta :)
Pentru o tava rotunda cu diametrul de 32 cm, avem nevoie de:
250 g faina
125 ml apa calduta
1/2 pliculet drojdie uscata
2 linguri ulei de masline
1/2 lingurita zahar
1/2 lingurita sare
cateva felii salam picant (Chorizo)
1-2 linguri cascaval ras
cateva felii rosii
1 lingura masline feliate
1 lingura porumb din conserva
cateva rondele ardei iute
1-2 linguri sos chilli

Mod de preparare:
Mai intai pregatim blatul de pizza si pentru asta punem in vasul masinii de paine ingredientele
pentru blat, in urmatoarea ordine: apa calduta, zahar, sare, 1 lingura ulei, faina, drojdie. Pornim
masina pe programul pentru aluat si ne vedem de treburi pana cand aluatul e framantat si dospit.
In cazul in care nu aveti masina de paine, procedati in felul urmator: puneti faina intr-un vas,
faceti o gropita in mijloc in care turnam drojdia si zaharul dizolvate in apa calduta. Amestecati
pana aluatul devine consistent, cand e timpul sa adaugati 1 lingura de ulei si sarea. Lasati sa
dospeasca 2-3 ore la temperatura camerei.
Cand aluatul este gata, il intindem cu mainile, direct in tava, aluatul e usor de manevrat si nu e
deloc lipicios. Ungem aluatul cu cealalta lingura de ulei si cu sosul chilli si punem pizza in
cuptorul incins la 250 de grade (la maxim). Dupa 10 minute, scoatem tava, punem restul
ingredientelor, astfel incat sa nu avem o pizza prea incarcata si dam la cuptor pentru inca 5-7
minute, pana se topeste cascavalul.
Servim pizza calda, cu sos chilli sau tabasco, daca nu vi se pare sufucient de iute :)) La capitolul
calorii avem 230 la 100 de grame, adica o felie are vreo 175 de calorii, deci este in limita
rezonabilului :)
Pizza cu afumatura si zacusca
Aluat:
350gr faina
sare
drojdie 5 gr.
apa calda
Se framanta un aluat, mai moale decat aluatul de paine, iar la urma ca sa il desprindeti de pe maini,
puneti un pic de ulei de masline, si mai framantati un pic. Secretul acestui aluat care, ramane, moale si
pufos , este , dupa cum am mai spus , textura lui moale, altfel se intareste si se usuca la copt.(tava mea e
de 3ox4o). dupa ce l-ati framantat se lasa lam crescut cam 1/2 ora.

Umplutura:
salam cam 1 kg
cascaval 300 gr
1 buc. ardei gras
2 rosii
1 ceapa
un borcan de zacusca se ghebe
piper
2 oua
50gr de smantana
cateva felii de sunca
muschi afumat
Mod de preparare:
se intinde aluatul in tava, in strat cat mai subtire, (max. 5 mm) apoi se rade 1/2 de cascaval , se
pune zacusca
se taie salamul in triunghiuri sau felii cat mai subtire si se pune peste zacusca
apoi se taie ardeiul gras in felii subtiri, rosiile si ceapa pestisori, si se adauga peste salam
se mai pune si sunca si muschiul afumat
se rade cealalta 1/2 de cascaval si se bate cele 2 oua cu sare, smantana si un pic de piper si se
pune peste cascaval
se da la cuptor si se coace cam 35, 40 min la foc mic
daca vreti puteti sa mai puneti kechup deasupra , dupa gust
Pizza cu somon
Sambata am decis sa ne "destrabalam" cu niste pizza. E gustoasa, satioasa si simpla de facut.
Avem urmatoarele etape:
1. de facut aluat
2. de facut sos
3. de pregatit "componentele", adica ce pun pe ea
Pasul 1 - cel mai simplu, avand in vedere ca masina de facut paine din dotare are si program pentru aluat
de pizza; asa ca in masina de paine merg: 1 lingura ulei, 240 ml apa, 480 gr faina, o lingurita sare si o
lingurita drojdie. Am scris cantitatile pentru ca masina de paine nu e un "must", caci aluatul se face la fel
de bun si in stilul clasic.
Programul dureaza 90 de minute, timp in care trecem la pasul 2: sosul de pizza. Am tocat o ceapa mica
si am pus-o la rumenit intr-o tigaita cu putin ulei; am lasat vreo 2 minute si am stins cu 2 cesti de apa;
am adaugat 3-4 linguri bulion si am trecut la condimente: sare, piper, cimbru, chimen, marar ... aici e
dupa gust ... Am acoperit cu capacul tigaita si am lasat sa fiarba sosul pana scade putin. Si gata si etapa
2.
Etapa 3: pentru pizza cu somon, logic ca ne trebuie somon! :)) Afumat, taiat fasiute mici. Ne trebuie si
branza, mozzarela si oua.
Dupa ce aluatul e gata, se intinde si se formeaza o foaie de cam 6-8 mm, care se aseazaintr-o tava (cu
hartie de copt in ea) si se unge cu sosul din etapa 2. Peste sos punem un strat generos de branza rasa,
somonul, mozzarela si 2 oua batute.
Si dam la cuptor pana se rumeneste frumos.
E un deliciu!!!!!!!!
Atentie: branza nu trebuie sa fie foarte sarata, pentru ca somonul e sarat, alautul si sosul au si ele sare.
Sau, daca avem o branza sarata si vrem neaparat sa o folosim, nu mai punem sare in aluat si sos.

Pizza del Sole
Este ceea ce am bucatarit in seara asta si s-a si dus, ca am umplut holul caminului de miros si bineinteles
ca s-au gasit pofticiosi care sa-si faca musai de treaba pe la usa mea (si bine au facut :) ).
Am folosit asa: pentru aluat - 300 g faina, 50 ml ulei, un ou, 4 linguri de iaurt normal de gras, un plic de
drojdie de 25 g, 1/2 lingurita zahar, 1/2 lingurita sare.
Pentru topping: o rosie, o bucata de ardei rosu, parizer de pasare, sunca de casa, salam sasesc, salam
Victoria, sunca de piept de pui, cascaval ras, un sos din ketchup si smantana, masline negre rondele,
sare, piper, arome.
Aluatul l-am facut conform retetei din carnetelul meu, adica am amestecat drojdia cu zaharul si cu putin
lapte. Am asteptat 10 minute si apoi am framantat aluatul, care a fost moale si nu se dezlipea de pe mana
decat cu lingura. Dar prefer sa fac un aluat moale decat sa mai pun faina si sa rezulte o scoarta in loc de
pizza.Am lasat o jumatate de ora sa se odihneasca si m-am apucat de taiat salamurile.
Apoi am intins foaie si am pus in tava unsa bine cu ulei, apoi am aranjat ingredientele in asa fel incat sa
rezulte niste raze din centrul pizzei alcatuit dintr-un rondel de rosie. Acum, salamurile trebuia sa le trag
intr-o tigaie cu putin ulei, dar cum eu am probleme cu stomacul, le-am pus neprajite.
Apoi am imprastiat peste pizza cascavalul ras. Pe deasupra toppingului am pus sosul de ketchup cu
smantana iar la urma rondelele de masline. Am dat la cuptorul incins aproximativ 25 de minute, la 180
de grade. Cand nu se mai putea rezista de miros de pizza, am scos si eu tava din cuptor.
Pofta buna! :)
Pizza cu legume
Dificultate: redusa
Ingrediente:
1 aluat de pizza
1 lingura ulei
1 ardei rosu
1 ardei galben
1 ardei verde
100 g praz
4 ardei iuti murati
300 g broccoli
1 catel de usturoi
100 g pasta de tomate
200 g rosii in bulion
piper macinat
boia de ardei dulce
oregano sfaramat
200 g cascaval
Mod de preparare :
Legumele se spala si se curata. Ardeii se taie, se scot semintele si se taie cubulete. Prazul se taie rondele,
iar ardeii murati se taie marunt. Broccoli se desface buchetele, iar tulpina se taie cubulete. Usturoiul se
piseaza si se amesteca cu rosiile in bulion si pasta de tomate. Se incinge cuptorul. Aluatul se intinde intr-
o tava rotunda unsa cu unt. Se unge aluatul cu pasta de tomate. Se asaza legumele uniform peste pasta de
tomate, se condimenteaza cu sare, piper, boia si oregano si se presara cu
cascaval. Se coace in cuptor circa 20 de minute.
Pizza de casa
Dificultate: redusa
Ingrediente:
1 cutie de ciuperci
50 g masline
500 g cascaval
300 g sunca presata
1 paine
1 cana cu lapte
sos de rosii
Mod de preparare:
Se pregateste aluatul din painea taiata felii, inmuiata in lapte. Se asaza intr-o tava unsa cu unt sau ulei.
Ciupercile se taie bucatele, sunca presata se taie fasii, iar maslinele rondele. Desupra blatului se pun
feliile de sunca, cascavalul ras, ciupercile si masline. Se intinde sosul de rosii deasupra si se baga la
cuptor, la foc mic, timp de 1 ora.
Pizza Hawaii
Dificultate: redusa
Ingrediente:
Aluatul:
250 g faina
120 ml lapte
30 ml ulei de masline
20 g drojdie
1 varf cutit zahar
3-4 linguri de apa calduta
sare
Sosul
150 ml rosii din bulion
1 catel de usturoi
4-5 frunze de busuioc
1 lingura ulei de masline
sare
piper
Umplutura:
150-200 g prosciutto
200 g ananas
125 g mozzarella
Mod de preparare:
Se pregateste aluatul. Se pune faina intr-un castron, se face o adancitura in centru, in care se pune
drojdia amestecata cu zaharul si apa calduta. Se framanta aluatul, se adauga laptele si ulei si se continua
framantare pana ce aluatul se deprinde de pe maini. Se lasa sa creasca la loc cald, cam 15-20 dupa care
se intinde intr-o tava rotunda, tapetata cu ulei. In timp ce aluatul creste, se prepara sosul. Se pun toate
ingredientele intr-un vas, si se face o pasta fina. Prosciutto se taie fasii, mozzarella felli, iar ananasul
cubulete. Se intinde sosul de rosii peste aluat, se adauga apoi prosciutto, mozzarella si ananasul. Se da la
cuptor, pana se rumeste.
Pizza cu anghinare
Ingrediente:
2 aluaturi
4 linguri pesto (sos italienesc cu busuioc)
600 g rosii
sare
piper
200 g anghinare din borcan
200 g cascaval
20 g masline negre (taiate felii)
busuioc
Mod de preparare:
Aluaturile de pizza se asaza intr-o tava, se ung cu doua linguri de pesto fiecare, dupa care se adauga
rosiile spalate si taiate felii. Se sareaza si se pipereaza. Anghinarea se scurge si se taie fiecare bucata in
doua, iar cascavalul se da pe razatoare. Pe fiecare pizza se aranjeaza feliile de anghinare si de masline si
se presara cascaval ras si busuioc maruntit. Se baga la cuptorul si se coc circa 20 de minute. Cand sunt
gata, se pot garnisi cu frunzulite de busuioc verde.
Pizza cu ton
Dificultate: redusa
Ingrediente:
1 pachet de aluat pentru pizza
400 g de rosii bine coapte
1 conserva de ton in ulei de masline
1 lingura cu capere
6 fire de ceapa verde
1 lingura cu ulei de masline
10 g de faina
sos Tabasco
Mod de preparare:
Intr-o oala cu apa se oparesc rosiile. Se scot cu o spumiera, se trec pe sub un jet de apa si se decojesc. Se
scot semintele, iar apoi se taie feliute. Tonul se scurge de ulei, pastrandu-se uleiul si se toarna peste rosii.
Se toarna cateva picaturi de sos Tabasco, se adauga caperele, ceapa taiata rondele si se amesteca bine. Se
intinde blatul de pizza intr-o tava unsa cu ulei si tapetata cu ulei. Se intinde jumatate din compozitia de
rosii, se pune tonul si se acopera ci restul de rosii. Se baga pizza la cuptor pana se rumeneste..


1/5
OCHI
shutterstock
pleoape cazute - afectiuni posibile: paralizie faciala, atac cerebral, cancer pulmonar
Paralizia care apare pe o parte a fetei poate face dificila inchiderea ochilor si poate cauza "caderea" gurii.
Se crede ca paralizia faciala apare din cauza unui virus, de obicei herpetic, care provoaca inflamarea
unui nerv, iar acest lucru intervine in semnalele pe care creierul le trimite muschilor fetei. Pleoapele
cazute sunt mai rar un semn al cancerului de plamani, iar simptomele care mai apar sunt dureri de umeri,
slabire a puterii in maini si o senzatie de gadilare in palma.
ochi injectati - afectiuni posibile: alergie, inflamarea irisului, presiune arteriala ridicata
Ochii rosii sunt asociati cel mai des cu alergia, deoarece sistemul imunitar al organismului reactioneaza
la o substanta cum ar fi polenul, provocand o reactie alergica.
zbaterea ochiului - afectiune posibila: stres, scleroza multipla
Fenomenul apare atunci cand muschii din pleoapa au spasme la fiecare cateva secunde. Stresul poate fi
cauza acestor ticuri, deoarece opreste corpul din procedeul de absorbtie a vitaminelor B. Aceste spasme
se pot petrece si in alte zone ale corpului, cum ar fi stomacul.
"Zbaterea persistenta a ochiului, pe parcursul mai multor zile sau saptamani, poate fi o cauza a
afectarii sistemului nervos, cum ar fi scleroza multipla", spune medicul Stokes-Lampard. Printre
simptomele sclerozei multiple se numara probleme cu echilibrul, amorteala si incetosare a vederii.
cercuri in interiorul ochilor - afectiuni posibile: colesterol ridicat, boala Wilson
"Cercurile albe din jurul irisului, partea colorata a ochiului, sunt un semn binecunoscut al
nivelurilor ridicate de colesterol din sange", spune medicul Susan Blakeney. Colesterolul ridicat poate
duce de asemenea la aparitia unor depozite galbui de grasime sub piele si in jurul ochilor.
Cercurile maronii aparute in jurul irisului sunt un semn al bolii Wilson, care cauzeaza acumularea
excesiva de cupru in organism. Mai intai afecteaza ficatul, insa ulterior cuprul intra in fluxul sanguin si
ajunge la alte organe, inclusiv la ochi.
"Cuprul provoaca distrugerea tesuturilor, iar simptomele sunt dificultati de deplasare, tremurat si
confuzie. De obicei boala apare la oameni sub 35 de ani", a declarat medicul Stokes-Lampard.
pleoape palide - afectiune posibila: anemia
Atunci cand pleoapa inferioara este palida in loc de rosiatica, persoana poate fi anemica. Acesta este
rezultatul lipsei de fier, care este responsabil cu crearea celulelor de sange rosiatice. Anemia poate face o
persoana sa se simta slabita, ametita, iritabila si friguroasa. Poate fi confirmata cu un test de sange.
nasul marit - afectiuni posibile: acnee rozacee, gigantism
Ingrosarea pielii din jurul nasului poate aparea in cazurile severe de acnee rozacee. Gigantismul
(cresterea deformata) apare atunci cand glanda pituitara produce prea multi hormoni de crestere,
stimuland dezvoltarea muschilor, cartilagiilor si a oaselor.

nrosirea pielii - afectiuni posibile: lupus, boli ale inimii, menopauza
Alaturi de dureri ale articulatiilor si oboseala, lupusul provoaca o iritatie pe obraji si nas. Acesta este un
efect al faptului ca organismul ataca propriile tesuturi, inclusiv pielea, si este agravat de razele soarelui.
Efectul este mai evident pe fata, deoarece pielea este mai subtire si vasele de sange sunt mai aproape
unul de celalalt.
fata umflata, pufoasa - afectiuni posibile: hipotiroidie, oreion
Atunci cand glanda tiroida nu produce suficienta tiroxina (care controleaza nivelul de energie pe care
organismul o consuma) metabolismul este incetinit. Acest lucru duce la ingrasare, inclusiv la nivelul
fetei. Alte simptome sunt oboseala, depresia si durerile musculare.
schimbarea culorii - afectiuni posibile: bronsita, astm, icter
Bolile respiratorii precum bronsita si emfizemul pot provoca colorarea pielii in galben sau gri, deoarece
nu exista suficient oxigen in organism. Colorarea in galben a pielii unui copil este un mod eficient de a
identifica un atac de astm iminent.
mancarimi - afectiuni posibile: eczeme, sarcina, sensibilitate la antibiotice
Pielea uscata si cu mancarimi este un simptom cunoscut pentru eczeme. Acestea apar de obicei in zone
cu pliuri ale pielii, cum ar fi in jurul ochilor si in zona urechilor. Insa si sarcina poate provoca mancarimi
ale pielii, mai ales in ultima perioada. De asemenea, anumite medicamente pot provoca mancarimi.
pete pe piele (la femei) - afectiune posibila: sindromul ovarelor polichistice
Sindromul ovarelor polichistice poate duce la probleme in a ramane insarcinata, cresterea excesiva a
parului sau acnee.
craparea buzelor - afectiuni posibile: anemie, diabet
Crapaturile sau ranile la colturile gurii pot fi semn de anemie, cauzata de deficienta de fier.
Productia de celule rosii incetineste, ceea ce inseamna ca ranile care apar se vor vindeca mai greu.
O alta boala posibila este diabetul. Principalele simptome includ sete excesiva, nevoie frecventa la
toaleta si oboseala.
ureche rasucita - afectiuni posibile: cancer de piele
Tumorile pe urechea interna sau cea externa pot provoca schimbarea formei acesteia. Tumorile apar sub
forma unor noduli albi sau de culoarea pielii. Urechea este un loc obisnuit pentru carcinomul celular, cea
mai frecventa forma de cancer de piele.
pliuri pe lobul urechii - afectiuni posibile: boli ale inimii
Un studiu publicat in Jurnalul Sanatatii Inimii in 1989 arata ca pliurile de pe lobul urechii pot fi legate de
probleme cardiovasculare.
Hotel Ramada Resort - Balaton - Balatonalmadi, cu panoram minut pe lacul Balaton
Balatonalmadi Rezervare online
Pachete
Hotel Ramada Resort de 4 stele se afla pe malul de nord a lacului Balaton in Balatonalmadi. Hotelul are
la dispozitie 210 de camere care satisfac orice dorinta, mai multe restaurante, centru de congress, strand
privat, ferma de frumusete, si Clubul Ramada Vital. Din camere aveti o panorama minunata pe lacul
Balaton.
Hotel Ramada Balaton & Resort Balatonalmadi****
Hotelul de 4 stele, Ramada Balaton & Resort este situata pe malul de nord a lacului Balaton, in orsul
Balatonalmadi. Este usor de accesat de pe autostrada M7 din Budapesta.
Gara, de unde pornesc trenuri spre Budapesta se afla la o distanta de 5 minute de hotel.
Hotel Ramada Balaton a fost construita pe un deal de unde panorama lacului este vizibila din fiecare
camera.
Ramada Hotel & Resort Balatonalmadi are 120 de camere.
Tipul camerelor:
Camerele hotelului Ramada Balaton sunt dotate cu clima individuala (incalzire, racorire) si cu bai
private. In baie aveti la dispozitie cada, uscator/incalzitor de prosoape si uscator de par. Din fiecare
camera este vizibila panorama minunata a lacului Balaton. Camerele sunt dotate cu tv satelit (pay tv),
seif de camera, minibar, masa de birou, telefon, internet, alarma de protectie impotriva incendiilor si
sistem sprinkler.
Pentru clienti cu handicap avem camere speciale si camere pentru clienti nefumatori. In hotelul Ramada
avem etaje separate pentru fumatori si nefumatori. Etaje nefumatoare: 1, 7, 8, 9, 10, 11 ,etaje fumatoare:
2 ,3, 4, 5, 6, 12
Restaurant in Hotel Ramada Balatonalmadi
Restaurant Ramada Sirocco: Restaurant de bufet pe nivelul de sub Lobby cu geamuri uriase. Mic dejun
de buffet in stil american si cine de buffet tematice, restaurantul are loc pentru 300 de persoane.
Restaurantul Ramada Levante: un restaurant elgant a la carte cu loc pentru 80 de perssoane. Se afla
langa restaurantul Sirocco.
Deschis: 18.00-22.30
Terasa si Bar Mistral: 60 de locuri in bar si 40 de locuri pe terasa cu umbrele de soare, pe nivelul lobby.
Muzica live in fiecare seara.
deschis: 10.00 pana la miezul noptii sau ora 2.00
Sky Lounge: se afla pe primul etaj a hotelului, de unde panorama lacului este cea mai frumoasa.
deschis: 06.30-22.00
Happy Hour: Va ofera o varieate bogata de bauturi ,cafea, prajituri.
Barul Piscina: se afla la receptia clubului Ramada Vital Club
Room Service: 06.00-22.00

Centru de congress:
Se afla pe parterul hotelului langa lobby cu intrare separata.
Sala de bal Tramontana:
473 metrii patrati si inaltime de 4.10 m, cu pereti izolati mobile se poate imparti in doua parti in proprtie
de 1/3-2/3. Cu iluminare naturala si echipamente moderne audio vizuale.
Sala Nevera:
180 metrii patrati ,pereti izolate mobile care se pot imparti in doua. Dispune de iluminare naturala. Se
poate combina cu sala Tramontana alcatuind un teren de 653 metrii patrati.
Sala Foyer:
120 de metrii patrati, este legat de sala Nevera si Tramontana, are o priveliste spre piscina. Este localul
ideal pentru o pauza de cafea, expozitii si are o garderoba independenta.
Servicii:
Frumusee i
sntate
Vital Centre, Hidroterapie, Solarium, Salon de frumusee, Salon de coafor, Manichiur,
Salon de frumusee
Business i
conferine
Podiu mobil, Microfon, Sistem de iluminare, Flipchart, Sal de conferine, Notebook,
Proiector multimedia, Internet, Scen, Sli de reuniune, Sal de banchet, Aer
condiionat, Sal de bal
Gastronomie Cafenea, Berrie, Mncruri ungureti, Drinkbar, Restaurant
Servicii de hotel
Strand privat, Reduceri pentru grup, Parcare pentru de autobuz, Reduceri pentru copii,
Animale de cas permise, Romm service de 24 de ore, Grdin privat, Organizarea
programelor, Spltorie, Acces cu scaun cu rotiile, Personal multilingual, Curare
chimic, Recepie de 24 de ore, Serviciu de clcare, Garaj, Serviciu de siguran
Servicii n
camere
Baie cu cad, Telefon, Programe tv de satelit, Minibar, Camer nefumtoare, Du, TV
n camere, Canale de filme, Usctor de pr, Aer condiionat, Seif de camer
Wellness,
Fitness,
Relaxare
Squash, Aerobic, Piscin acoperit, Solariu, Sauna, Sal de fitness, Jacuzzi
Atractii in Budapesta - 2011-06-03
Budapesta ofer nenumrate atracii turistice pentru turitii din ar i din strintate. Districtul de castel
din Buda, dealul Gellert cu statuia libertii, Ctadella, baia Gellert, Parlamentul, Piaa eroilor fac parte
din motenirea lumii i nvechesc renumea Budapestei. Vizitatorii Budapestei nu trebuie s prsesc
oraul fr a vedea i parcul oraului (Varosliget). Plimbnd pe strada Allatkerti gsim cteva atracii,
Zoo-ul i grdina Botanic, Baia Szechenyi, cetatea Vajdahunyad. Dup posibiliti este ideal dac vizita
n Budapesta este de cteva zile pentru a putea vizita toate atraciile. Hotelurile din Budapesta n
apropierea atraciilor turistice ateapt clienii cu oferte speciale.
Descoperind Ungaria - 2011-06-03
Am petrecut o sptmn n Ungaria vara trecut. Pn acum am vizitat ri strine, am ajuns la
concluzia c Ungaria este o ar colorat privind istoria i caracteristicile naturale. M-am simit
nemaipomenit n pertecerea timpului liber i n viitor cu siguran o s petrec cteva zile sau sptmni
n aceast ar minunat.
Pentru copiii nostri si nu numai - lucruri ce nu se invata la scoala
Bill Gates a inut un discurs la un liceu despre cele 11 lucruri pe
care elevii nu le-au nvat i nu le vor nva la coal. El a scos
n eviden faptul c sentimentul de automulumire i nvturile
"corecte" din punctul de vedere al politicilor educaionale au creat o
generaie de copii care nu au deloc noiunea de realitate i despre
felul n care realitatea aceasta i-a destinat eecului n lumea real.
Regula nr. 1: Viaa nu e dreapt - obinuiete-te cu ideea!
Regula nr. 2: Lumii prea puin i pas de stima ta de sine. Lumea se
ateapt s realizezi ceva NAINTE de a fi mulumit de tine nsui.
Regula nr. 3: Nu vei ctiga 60.000$ pe an de ndat ce prseti
bncile colii. Nu vei fi vicepreedintele vreunei companii cu telefon
n main dect atunci cnd vei fi muncit pentru acestea.
Regula nr. 4: Dac crezi c profesorul tu e sever, stai s vezi cnd o sa ai un ef!
Regula nr. 5: A lucra ntr-un fast-food nu este ceva sub demnitatea
ta. Bunicii ti aveau o alt denumire pentru asta: o numeau ans.
Regula nr. 6: Dac o dai n bar, nu e vina prinilor ti, aa c nu
te mai smiorci n legtur cu greelile tale, ci nva din ele.
Regula nr. 7: nainte de a te fi nscut, prinii ti nu erau att de
plicticoi ca acum. Au ajuns aa din cauz c trebuie s-i plteasc
cheltuielile, s-i spele hainele i s te asculte pe tine spunndu-le
ct de grozav te crezi. Aa c nainte de a te porni s salvezi jungla
de paraziii generaiei prinilor ti, ncearc s-i despaduchezi propriul dulap.
Regula nr. 8: Poate c coala ta a scpat de nvingtori i nvini, ns viaa NU. n unele coli au abolit
corigenele i elevul poate ncerca de cte ori vrea el s dea rspunsul corect la o ntrebare. Asta nu
seamn, deloc, cu NIMIC din viaa real.
Regula nr. 9: Viaa nu se mparte n semestre. Nu ai verile libere i pe foarte puini angajatori i
intereseaz s te ajute s "te gseti". Faci asta n timpul liber.
Regula nr. 10: Ce vezi la televizor NU e viaa real. n viaa real oamenii chiar trebuie s mai plece
din cafenele i s mearg la serviciu.
Regula nr. 11: Fii amabili cu tocilarii. Exist ansa ca in viitor s lucrai pentru vreunul dintre ei.
Norma din 11 august 2005 (Norma din 2005) - speciala privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica
Publicat in Monitorul Oficial 800 din 2 septembrie 2005 (M. Of. 800/2005)
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - In jurul lucrarilor de captare, constructiilor si instalatiilor destinate alimentarii cu apa potabila,
surselor de apa potabila destinate imbutelierii, surselor de ape minerale utilizate pentru cura interna sau
pentru imbuteliere, lacurilor si namolurilor terapeutice, in conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea
apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se instituie zone de protectie sanitara si
perimetre de protectie hidrogeologica, in scopul prevenirii pericolului de alterare a calitatii surselor de
apa si, respectiv, a lacurilor si a namolurilor terapeutice.
Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara si hidrogeologica, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:
a) sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite pentru
alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara si
farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale, constructiile si instalatiile componente ale
sistemelor pentru alimentare cu apa potabila;
b) zacamintele de ape minerale si captarile aferente acestora utilizate pentru cura interna sau pentru
imbuteliere, instalatiile de imbuteliere si instalatiile de exploatare a namolurilor terapeutice;
c) lacurile si namolurile terapeutice;
d) captarile de ape subterane sau de suprafata folosite pentru imbutelierea apei potabile, alta decat apa
minerala naturala.
Art. 3. - Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea masurilor de
protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a
urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume:
a) zona de protectie sanitara cu regim sever;
b) zona de protectie sanitara cu regim de restrictie;
c) perimetrul de protectie hidrogeologica.
Art. 4. - In zonele de protectie sanitara si hidrogeologica, instituite pentru obiectivele prevazute
la art. 2, se impun, diferentiat, masuri specifice in scopul evitarii contaminarii sau impurificarii
apelor si, respectiv, a lacurilor si namolurilor terapeutice.
Art. 5. - Zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde terenul din jurul tuturor obiectivelor
prevazute la art. 2, unde este interzisa orice amplasare de folosinta sau activitate care ar putea conduce la
contaminarea sau impurificarea surselor de apa.
Art. 6. - Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protectie
sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat, prin aplicarea de masuri de protectie, in functie de
conditiile locale, sa se elimine pericolul de alterare a calitatii apei.
Art. 7. - Perimetrul de protectie hidrogeologica cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare
si de descarcare la suprafata si/sau in subteran a apelor subterane prin emergente naturale
(izvoare), drenuri si foraje si are rolul de a asigura protectia fata de substante poluante greu
degradabile sau nedegradabile si regenerarea debitului prelevat prin lucrarile de captare.
Art. 8. -
(1) Masurile pentru instituirea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, incluse in
documentatiile tehnice prevazute la art. 2 alin. (1) din hotarare, intocmite pentru obiectivele prevazute
la art. 2, sunt:
a) planuri de situatie cu zonele de protectie delimitate conform prezentelor norme si, dupa caz,
instructiunilor prevazute la art. 12, fundamentate printr-o nota explicativa, in cazul captarilor de ape de
suprafata, sau printr-un studiu hidrogeologic, in cazul captarilor de ape subterane si in cazul lacurilor si
namolurilor terapeutice;
b) lucrarile de constructii-montaj necesare instituirii in teren a acestor zone de protectie, inclusiv costul
acestora, care va fi cuprins in costul total al investitiei;
c) o lista-indrumar cu masurile ce trebuie respectate in interiorul zonelor de protectie in conformitate
cu prevederile prezentelor norme.
(2) In cazul captarilor de ape subterane, inainte de instituirea in teren a zonelor de protectie,
proiectantul va face obligatoriu o verificare finala si, daca este cazul, o corectare a planurilor de situatie
prevazute la alin. (1) lit. a), in functie de datele rezultate din executia lucrarilor de captare si din testele
de pompare.
(3) Documentatiile de urbanism elaborate si aprobate potrivit legii vor cuprinde obligatoriu planuri de
situatie cu marcarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica.
Regulamentele de urbanism aferente acestor documentatii, ce se intocmesc potrivit legii, vor include si
protectia sanitara si hidrogeologica a obiectivelor cuprinse la art. 2, in vederea atingerii scopurilor
specifice de conservare.
(4) Documentatiile de urbanism existente, in care nu au fost luate in considerare si marcate zonele de
protectie sanitara si hidrogeologica, vor fi refacute cu respectarea prezentelor norme, in termen de un an
de la intrarea in vigoare a acestora.
CAPITOLUL II
Factorii ce reprezinta riscuri de poluare a apei
potabile si mecanismul poluarii
Art. 9. - Procesul de poluare a apei potabile poate avea loc ca urmare a activitatii umane, economice si
sociale, principalele riscuri fiind:
1. poluarea cu agenti patogeni: bacterii, virusuri sau alte organisme vii;
2. poluarea chimica cu:
a) substante fitofarmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si silvicultura,
precum si compusi ai azotului, fosforului si potasiului rezultati din aplicarea ingrasamintelor in
agricultura;
b) substante chimice provenite din activitatea industriala sau din utilizarea produsilor chimici ca:
fenoli, gudroane, detergenti, petrol si reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, coloranti, cianuri,
metale grele si altele asemenea;
c) substante radioactive;
3. poluarea termica cu ape cu temperatura ridicata evacuate de la instalatiile de racire ale unitatilor
industriale.
Art. 10. - Micsorarea sau evitarea influentei factorilor de poluare se face prin fenomenele de
autopurificare si dilutie, precum si prin masuri speciale de interdictie a unor activitati, de utilizare cu
restrictii a terenurilor in zonele de protectie sanitara si de folosire a tuturor mijloacelor si tehnologiilor
de prevenire a poluarii solului si a apelor subterane in realizarea lucrarilor si activitatilor situate in
perimetrele de protectie hidrogeologica.
CAPITOLUL III
Indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara
a captarilor de apa potabila din subteran si de ape minerale
utilizate pentru cura interna si pentru imbuteliere
Art. 11. - In vederea evitarii oricarei posibilitati de impurificare a apei, dimensionarea zonelor de
protectie se va face luandu-se in considerare toti factorii locali, naturali si antropici, care pot interveni in
impurificarea apei, si anume:
a) caracteristicile geomorfologice, geotectonice si geotehnice ale zonei;
b) structura si parametrii hidrogeologici ai stratelor situate deasupra acviferului captat;
c) structura si parametrii hidrogeologici ai acviferului captat;
d) calitatea apelor de suprafata, in cazurile cand acestea sunt in legatura hidraulica cu acviferul captat;
e) regimul de exploatare a captarilor;
f) sursele punctuale si difuze de poluare existente;
g) alte aspecte constatate in teren.
Art. 12. -
(1) Dimensiunile si configuratia zonelor de protectie se stabilesc de catre unitatile atestate de autoritatea
publica centrala din domeniul apelor, prin studii hidrogeologice elaborate in conformitate cu
instructiunile privind delimitarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie
hidrogeologica, aprobate prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor;
zonele de protectie astfel stabilite se reprezinta cartografic pe planul de situatie in sistem Stereo 70 al
lucrarilor respective, la o scara corespunzatoare, cu precizarea masurilor de protectie impuse in
conformitate cu prezentele norme.
(2) Detinatorii si/sau operatorii cu orice titlu ai captarilor de ape subterane destinate alimentarii
centralizate cu apa potabila vor supune studiile hidrogeologice prevazute la alin. (1) expertizei efectuate
in cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor. Fac exceptie de la aceasta
prevedere captarile care furnizeaza debite medii de pana la 10 m
3
/zi sau care deservesc mai putin de 50
de persoane.
Art. 13. - Principiile de dimensionare a zonelor de protectie au la baza aplicarea selectiva a criteriilor
de dimensionare, in functie de conditiile specifice fiecarei captari, astfel incat suprafetele delimitate sa
asigure protectia corespunzatoare gradului lor de risc:
a) la dimensionarea zonelor de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de restrictie se utilizeaza,
de regula, criteriul timpului de tranzit in subteran al unei particule de apa hidrodinamic active,
folosindu-se in calcule parametrii hidrogeologici ai acviferului;
b) marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever se determina astfel incat sa fie asigurat un timp
de tranzit in subteran de minimum 20 de zile pentru orice particule de apa presupuse contaminate care s-
ar infliltra la limita acestei zone si ar ajunge la locul de captare a apei.
In cazul captarilor care exploateaza acvifere freatice la care nu exista suficiente date pentru
aplicarea metodelor de dimensionare cuprinse in instructiunile prevazute la art. 12 alin. (1),
dimensiunile zonei de protectie sanitara cu regim sever vor fi de minimum 50 m amonte, 20 m aval
de captare si 20 m lateral, de o parte si de alta a captarii, pe directia de curgere a apelor subterane,
in cazul forajelor si drenurilor, iar in cazul captarilor de izvoare, de minimum 50 m amonte si 20 m
lateral, de o parte si de alta a captarii;
c) marimea zonei de protectie cu regim de restrictie se determina luand in considerare un timp de
tranzit in subteran de minimum 50 de zile de la punctul de infiltrare pana la locul captarii;
d) dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face pentru captarile de izvoare, pentru
drenuri si pentru forajele la freatic; aceasta dimensionare necesita o analiza detaliata a situatiei
hidrogeologice, avand in vedere aria de regenerare a resurselor de apa exploatate.
Art. 14. - In cazul forajelor care exploateaza acvifere de adancime sub presiune si care sunt
executate astfel incat sa realizeze conditiile de izolare a stratului captat fata de suprafata terenului
si fata de stratele acvifere superioare vulnerabile la poluare, se instituie numai zona de protectie
sanitara cu regim sever, care va fi circulara, cu centrul pe pozitia forajului si raza de 10 m; in
acest caz zona de protectie sanitara cu regim de restrictie coincide cu zona de protectie sanitara cu
regim sever, iar perimetrul de protectie hidrogeologica, situat in zona de alimentare a acviferului,
se instituie simultan pentru toate captarile care exploateaza aceeasi structura acvifera regionala.
Zonele de alimentare ale structurilor acvifere regionale se declara zone protejate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, stabilindu-se totodata si masurile
de protectie necesare.
Art. 15. - Terenurile pe care s-au executat lucrari deschise pentru aductiunea apei, precum si bazine de
infiltrare sau alte amenajari realizate in scopul realimentarii artificiale a acviferului exploatat vor fi
incluse integral in zona de protectie sanitara cu regim sever a lucrarilor de captare.
Art. 16. -
(1) Zona de protectie sanitara cu regim sever, cu exceptia celei instituite pentru aductiuni si retele de
distributie, se va imprejmui si se va marca prin placute avertizoare. Inaltimea si tipul imprejmuirii,
marcajele si distanta intre acestea se stabilesc de catre detinatorul si/sau operatorul captarii,
constructiilor si instalatiilor, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a apelor, astfel incat sa fie
oprit accesul populatiei, animalelor si utilajelor de orice fel. Pot fi exceptate de la imprejmuire si acele
zone care se gasesc in locuri greu accesibile persoanelor fizice datorita configuratiei terenului.
(2) Limitele zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi marcate de catre detinatorul si/sau
operatorul captarii prin borne sau semne vizibile, cu mentiunea: zona de protectie sanitara. Tipul si
inaltimea marcajelor, precum si distanta dintre ele se stabilesc de catre detinatorul si/sau operatorul
captarii, de comun acord cu autoritatea de gospodarire a apelor. Marcajele se amplaseaza pe teren de
catre detinatorul si/sau operatorul captarii, impreuna cu reprezentantii consiliului local si cu detinatorii
terenurilor, astfel incat de la fiecare marcaj sa se vada celelalte doua marcaje invecinate.
CAPITOLUL IV
Marimea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru captarile
din surse de suprafata si pentru lacurile si namolurile terapeutice
Art. 17. -
(1) Pentru captarile din cursurile de apa zona de protectie sanitara cu regim sever va fi determinata dupa
caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunile minime ale acesteia vor fi de:
a) 100 m, pe directia amonte de priza.
b) 25 m, pe directia aval de ultimele lucrari componente ale prizei;
c) 25 m lateral, de o parte si de alta a prizei.
(2) Cand dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi executate lucrari compensatorii.
(3) Pentru captarile din lacuri zona de protectie sanitara cu regim sever va avea urmatoarele
dimensiuni minime, masurate la nivelul minim de exploatare al captarii:
a) 100 m radial, pe apa, fata de locul in care este situat punctul de captare;
b) 25 m radial, pe malul unde este situata priza.
(4) Pentru lacurile si namolurile terapeutice zona de protectie sanitara cu regim sever cuprinde toata
suprafata apei lacului, iar pe mal are 5 m latime in jurul lacului.
Art. 18. - Zona de protectie sanitara cu regim sever se va marca pe suprafata apei prin geamanduri sau
prin alte semne conventionale vizibile si se va imprejmui pe maluri, imprejmuirea fiind marcata cu
placute avertizoare. Suprafata astfel delimitata va fi pastrata curata prin grija detinatorului captarii, care
va lua masurile de protectie corespunzatoare, prevazute in capitolul VII al prezentelor norme.
CAPITOLUL V
Masuri referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in
perimetrele de protectie hidrogeologica
Art. 19. -
(1) In perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop pastrarea
regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural, precum si evitarea poluarii
apelor subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice cu substante poluante greu degradabile
sau nedegradabile, in special cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar
periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si
pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 351/2005.
(2) In cadrul procedurii de reglementare din punct de vedere a gospodaririi apelor a tuturor lucrarilor
situate in perimetrele de protectie hidrogeologica, se vor lua in considerare posibilele efecte ale acestor
lucrari asupra captarilor de ape subterane si a lacurilor si namolurilor terapeutice, impunandu-se toate
masurile de precautie necesare pentru prevenirea poluarii acestora cu substante greu degradabile sau
nedegradabile, precum si pentru prevenirea sau compensarea modificarilor semnificative a regimului de
regenerare a resurselor de apa exploatate.
Art. 20. -
(1) Pentru toate lucrarile si activitatile de pe terenurile situate in perimetrele de protectie hidrogeologica
este necesara evaluarea impactului asupra mediului in cadrul procedurii de reglementare din punct de
vedere al protectiei mediului.
(2) Studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie sa prevada toate masurile necesare pentru
prevenirea patrunderii oricaror substante poluante greu degradabile sau nedegradabile in apele subterane
sau in lacurile si namolurile terapeutice, masuri care vor constitui conditii impuse prin actul de
reglementare.
CAPITOLUL VI
Masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse
in zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie
Art. 21. -
(1) Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie pot fi exploatate agricol de
catre detinatorii acestora, dar cu interzicerea:
a) utilizarii ingrasamintelor naturale si chimice;
b) utilizarii substantelor fitosanitare;
c) irigarii cu ape uzate, chiar epurate complet;
d) amplasarii grajdurilor si cotetelor de animale si a depozitarii de gunoi animalier;
e) pasunatului si insilozarii nutreturilor;
f) amplasarii de sere si de iazuri piscicole.
(2) In vederea respectarii prevederilor alin. (1) detinatorii si/sau operatorii captarilor de ape subterane,
cu exceptia celor prevazute la art. 14, vor intocmi si vor tine la zi un inventar al folosintei terenurilor
aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie a captarilor respective.
Art. 22. - In afara masurilor restrictive prevazute la art. 21 alin. (1), pe aceste terenuri sunt interzise:
a) amplasarea de abatoare, triaje de cale ferata, baze auto;
b) amplasarea de bazine neetanse pentru ape reziduale, puturi absorbante, haznale cu groapa simpla;
c) amplasarea de locuinte, spitale, aeroporturi, unitati militare, daca nu dispun de un sistem de
canalizare care sa transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de
protectie sanitara cu regim de restrictie;
d) amplasarea de cimitire umane si de animale, cimitire de masini, containere de deseuri;
e) vidanjarea si spalarea cisternelor care transporta ape fecaloid-menajere;
f) infiltrarea sau injectarea de ape de zacamant si/sau de racire;
g) efectuarea de manevre militare, amplasarea de balastiere, exploatari de turba, cariere de piatra,
executia lucrarilor de drenaj sau a oricaror alte lucrari prin care se diminueaza stratul acoperitor,
protector al acviferului;
h) executarea de constructii pentru activitati industriale si agricole, precum: grajduri, silozuri, depozite
de ingrasaminte si de substante fitosanitare, depozite de carburanti, lubrifianti, combustibili solizi;
i) amplasarea de campinguri si de stranduri, daca nu dispun de un sistem de canalizare care sa
transporte apele reziduale si pluviale, in conditii de deplina siguranta, in afara zonei de protectie sanitara
cu regim de restrictie;
j) spalarea masinilor si efectuarea schimburilor de ulei;
k) transportul pe conducte al substantelor poluante de orice fel, cu exceptia conductelor de canalizare a
obiectivelor situate in interiorul zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie, pentru care trebuie
prevazute masuri stricte de asigurare a etanseitatii.
Art. 23. - Pentru captarile existente si in cazuri bine justificate se admit exceptari de la prevederile art.
22 lit. b), i) si k), cu avizul unitatilor de sanatate publica si cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) asigurarea cu sisteme complete de canalizare a cladirilor de locuit si a obiectivelor economice si
social-culturale;
b) captarea apelor de siroire prin canale adecvate si dirijarea lor in afara zonei de protectie sanitara cu
regim de restrictie;
c) desfiintarea puturilor absorbante, a haznalelor si a latrinelor.
CAPITOLUL VII
Masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele
de protectie sanitara cu regim sever
Art. 24. - Terenurile cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi folosite numai
pentru asigurarea exploatarii si intretinerii sursei, constructiei si instalatiei de alimentare cu apa.
Art. 25. - In zonele de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru captarile de ape subterane,
precum si in partea de pe mal a zonelor de protectie sanitara cu regim sever instituite pentru sursele de
apa de suprafata, sunt interzise toate activitatile prevazute pentru zona de protectie sanitara cu regim de
restrictie, precum si:
a) amplasarea de constructii sau amenajari care nu sunt legate direct de exploatarea sursei si a
instalatiilor;
b) efectuarea de explozii, sapaturi si excavatii de orice fel;
c) depozitarea de materiale, cu exceptia celor strict necesare exploatarii sursei si a instalatiilor. In
aceste cazuri se vor lua masuri pentru a preintampina patrunderea in sol a oricaror substante poluante;
d) traversarea zonei de catre sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu exceptia celor ce se colecteaza
prin canalizarea aferenta obiectivului protejat. In aceste cazuri se vor lua masuri de asigurare a
etanseitatii sistemelor de canalizare.
Art. 26. - In zonele de protectie sanitara cu regim sever, instituite pentru apele de suprafata, sunt, de
asemenea, interzise:
a) deversarea de ape uzate, chiar daca sunt epurate;
b) navigarea si acostarea de ambarcatiuni, oprirea acestora si acostarea plutelor si a lemnului flotant, in
alte conditii decat cele stabilite la instituirea zonei de protectie sanitara cu regim sever;
c) pescuitul si scaldatul;
d) recoltatul ghetii si moraritul pe apa, precum si adaparea animalelor.
Art. 27. - In zona de protectie sanitara cu regim sever se vor lua urmatoarele masuri de protectie:
a) nu sunt permise nici un fel de interventii asupra stratului de sol activ si depozitelor acoperitoare ale
acviferului;
b) terenul aferent zonei de protectie sanitara cu regim sever va fi protejat impotriva eroziunii si
inundatiilor, toate lucrarile vechi de excavatii deschise si galerii, canale, puturi, foraje, palnii de explozii
vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrarii apelor cu potential poluant.
Art. 28. -
(1) Terenurile agricole cuprinse in zonele de protectie sanitara cu regim sever vor putea fi exploatate
numai pentru culturi de plante perene, de plante paioase si de pomi fructiferi, in conditii care sa nu
provoace degradarea lucrarilor de alimentare cu apa.
(2) Pe terenurile agricole din zona de protectie sanitara cu regim sever sunt interzise:
a) utilizarea ingrasamintelor animale sau chimice si a substantelor fitofarmaceutice;
b) irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate;
c) culturile care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale;
d) pasunatul.
Art. 29. - Lucrarile si instalatiile de captare a apei vor fi aparate impotriva inundatiilor prin lucrari
specifice, conform normelor tehnice in vigoare, iar in cazul captarilor de mal intreaga arie aferenta zonei
de protectie sanitara cu regim sever va fi indiguita, cu respectarea normelor tehnice specifice.
CAPITOLUL VIII
Masuri referitoare la protectia sanitara a
constructiilor si instalatiilor
Art. 30. - Dimensionarea zonei de protectie sanitara cu regim sever pentru statiile de pompare,
instalatiile de imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, stati de dezinfectie si altele
asemenea -, statiile de imbuteliere a apelor minerale, rezervoarele ingropate, aductiunile si retelele de
distributie se va face cu respectarea urmatoarelor limite minime:
a) statii de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
b) instalatii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalatiei;
c) rezervoare ingropate, 20 m de la zidurile exterioare ale cladirilor;
d) aductiuni, 10 m de la generatoarele exterioare ale acestora;
e) alte conducte din retelele de distributie, 3 m.
Art. 31. -
(1) La intersectia aductiunilor de apa potabila sau de ape minerale pentru cura interna ori pentru
imbuteliere cu canalele sau conductele de canalizare a apelor uzate ori meteorice, aductiunile de apa
potabila, respectiv de ape minerale, se vor amplasa deasupra canalului sau conductei, asigurandu-se o
distanta intre ele de minimum 0,40 m pe verticala.
(2) In zonele de traversare prevazute la alin. (1) aductiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o
lungime de 5 m, de o parte si de alta a punctului de intersectie.
Art. 32. -
(1) In cazul in care retelele de apa potabila se intersecteaza cu canale sau conducte de ape uzate
menajere ori industriale sau cand sunt situate la mai putin de 3 m de acestea, reteaua de apa potabila se
va aseza totdeauna mai sus decat aceste canale ori conducte, cu conditia de a se realiza adancimea
minima pentru prevenirea inghetului.
(2) Atunci cand, din cauze obiective, nu se pot indeplini conditiile prevazute la alin. (1), se vor lua
masuri speciale care sa previna exfiltrarea apelor din canalele sau conductele de canalizare a apelor
uzate.
Art. 33. - La proiectarea si executia retelelor de apa potabila se vor avea in vedere evitarea oricaror
legaturi intre acestea si retelele de apa nepotabila, precum si realizarea si mentinerea in timp a
etanseitatii.
Art. 34. - Se interzice trecerea conductelor de apa potabila sau de ape minerale prin camine de vizitare
a retelei de canalizare, prin canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale etc.
CAPITOLUL IX
Supravegherea comportarii acviferelor in exploatare
Art. 35. -
(1) Pentru asigurarea folosirii rationale si a protectiei resurselor de apa subterana impotriva
supraexploatarii si poluarii, in cazul captarilor destinate alimentarii cu apa potabila care furnizeaza in
medie peste 100 m 3 de apa pe zi, detinatorii acestora au obligatia de a efectua in forajele captarii
observatii si masuratori privind evolutia debitelor exploatate si evolutia nivelurilor apelor subterane si a
calitatii acestora, pe baza unui program stabilit prin autorizatia de gospodarire a apelor, de a tine o
evidenta la zi a datelor obtinute in cadrul programului si de a transmite aceste date unitatii bazinale de
gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr. 107/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare.
(2) In cazul lucrarilor de captare destinate alimentarii cu apa potabila care furnizeaza in medie peste
5.000 m 3 de apa pe zi, detinatorii acestora vor amplasa si executa, in interiorul zonei de protectie
sanitara cu regim de restrictie, un numar de foraje de monitorizare dependent de dimensiunile captarii,
foraje ale caror amplasament si caracteristici tehnice vor fi aprobate prin avizul, respectiv autorizatia de
gospodarire a apelor; programul de observatii si masuratori prevazut la alin. (1) va fi efectuat atat in
forajele captarii, cat si in forajele de monitorizare.
(3) Administratia Nationala "Apele Romane" intocmeste si tine la zi evidenta computerizata a zonelor
de protectie sanitara si a perimetrelor de protectie hidrogeologica din fiecare bazin hidrografic si o
transmite la sfarsitul fiecarui an calendaristic directiei de specialitate din cadrul autoritatii publice
centrale din domeniul apelor, in vederea inscrierii acestora in Registrul zonelor protejate.
Art. 36. - Supravegherea modificarilor regimului cantitativ si calitativ al apelor subterane in
perimetrele de protectie hidrogeologica a lucrarilor de captare se face prin reteaua hidrogeologica
nationala, parte componenta a retelei nationale de observatii si masuratori pentru gospodarirea apelor.
CAPITOLUL X
Sanctiuni
Art. 37. - Constituie contraventii la prezentele norme urmatoarele fapte:
a) proiectarea si executarea obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b), fara a avea in vedere protectia
sanitara a acestora pe baza documentatiei prevazute la art. 8 alin. (1);
b) punerea in functiune, respectiv exploatarea obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b), fara
instituirea in teren a zonelor de protectie sanitara prevazute de prezentele norme, delimitate conform
documentatiei prevazute la art. 8 alin. (1);
c) refuzul detinatorilor obiectivelor prevazute la art. 2 lit. a) si b) de a pune la dispozitia persoanelor cu
drept de control documentatia de instituire a zonelor de protectie sanitara si/sau accesul la obiective si
terenuri in scopul verificarii concordantei intre zonele instituite propriu-zis in teren si cele prevazute in
documentatie;
d) inexistenta imprejmuirii si a placutelor avertizoare la limita zonei de protectie sanitara cu regim
sever a unei captari, precum si nerespectarea masurilor prevazute pentru aceasta zona;
e) inexistenta bornarii si semnalizarii zonei de protectie sanitara cu regim de restrictie, prevazute in
documentatia intocmita conform prezentelor norme;
f) refuzul detinatorului captarilor de ape subterane, cu exceptia celor prevazute la art. 14, de a prezenta
inventarul folosintei terenurilor aflate in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie in vederea
respectarii masurilor corespunzatoare prevazute de prezentele norme, precum si lipsa acestor documente;
g) nerealizarea forajelor de monitorizare prevazute la art. 35 si 43, conform conditiilor prevazute in
avizul, respectiv autorizatia de gospodarire a apelor;
h) nerealizarea programului de observatii si masuratori prevazut la art. 35 si 42, netransmiterea datelor
catre unitatile bazinale de gospodarire a apelor, in conformitate cu prevederile autorizatiei de
gospodarire a apelor, lipsa unei evidente la zi a datelor obtinute in cadrul programului sau refuzul de a
prezenta aceasta evidenta persoanelor cu drept de control.
Art. 38. -
(1) Contraventiile prevazute la art. 37 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000 lei (RON) la 12.000 lei (RON), faptele prevazute la art. 37 lit. b), d) si g);
b) cu amenda de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), faptele prevazute la art. 37 lit. a), c), e), f) si
h).
(2) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal
de constatare ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din minimul amenzii prevazute la
alin. (1) pentru fapta savarsita.
Art. 39. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre:
a) inspectorii Inspectiei de stat a apelor din cadrul autoritatii publice centrale din domeniul apelor si
inspectorii din cadrul Administratiei Nationale "Apele Romane";
b) comisarii Garzii Nationale de Mediu;
c) inspectorii compartimentelor de inspectie teritoriala pentru resurse minerale ale Agentiei Nationale
pentru Resurse Minerale;
d) alte persoane imputernicite de conducatorul autoritatii publice centrale din domeniul apelor sau al
autoritatii administratiei publice locale.
Art. 40. - Dispozitiile referitoare la contraventiile prevazute la art. 38 si 39 se completeaza cu
prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.
CAPITOLUL XI
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 41. -
(1) In situatia restrangerii sau incetarii functionarii unor lucrari existente de captare a apelor subterane,
abandonarea acestora se va face numai dupa inchiderea lor conform instructiunilor aprobate prin ordin al
conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul apelor, pentru a se evita utilizarea acestor lucrari
la evacuarea de reziduuri in subteran si pentru a se reface continuitatea acviferului.
(2) Pentru avizarea de catre autoritatile de gospodarire a apelor a unor noi lucrari de captare ale
aceluiasi beneficiar documentatia va contine obligatoriu costul si operatiunile necesare inchiderii
lucrarilor de captare abandonate conform instructiunilor prevazute la alin. (1).
(3) Autorizatia de gospodarire a apelor pentru noile lucrari de captare nu poate fi eliberata fara
realizarea efectiva a operatiunilor de inchidere a vechilor lucrari de captare, prevazute in documentatia
avizata.
Art. 42. - In cazurile in care se va constata ca, din cauze neprevazute, zonele instituite conform
prevederilor prezentelor norme nu confera protectia necesara, la cererea unitatilor de sanatate publica si
a celor pentru gospodarirea apelor, cei care exploateaza obiectivele prevazute la art. 2 vor lua masuri
pentru redimensionarea zonelor de protectie.
Art. 43. - Captarile de ape subterane destinate alimentarii centralizate cu apa potabila pentru care nu
poate fi asigurata protectia sanitara, in conformitate cu prezentele norme, avand in vedere situatia
preexistenta in zona de amplasament, vor primi avizul, respectiv autorizatia de gospodarire a apelor,
numai daca documentatia de fundamentare a acestora demonstreaza ca nu este fezabila nici o alta solutie
de alimentare cu apa. In acest caz documentatia trebuie sa prevada lucrari suplimentare pentru
supravegherea calitatii apei in amonte de captare, precum si programul de monitoring pe care detinatorul
captarii urmeaza sa il efectueze in lucrarile respective, in vederea avertizarii in timp util a
consumatorilor asupra oricarei eventuale poluari a apei.
Art. 44. - Termenii si expresiile tehnice folosite in prezentele norme au semnificatiile stabilite in anexa
care face parte integranta din prezentele norme.
ANEXA
la norme
DEFINITIILE
termenilor tehnici folositi in cuprinsul normelor
1. acvifer - unul sau mai multe strate geologice cu o porozitate si o permeabilitate suficiente pentru a
permite fie trecerea unui curent important de apa, fie captarea unor cantitati importante de apa subterana;
2. aductiune - ansamblul constructiilor si instalatiilor care asigura transportul apei intre obiectele
principale ale sistemului de alimentare cu apa situate in amonte de rezervor;
3. apa pluviala - apa din precipitatii care se scurge la suprafata terenului spre depresiuni naturale,
canale de coasta, rigole sau alte sisteme constructive prevazute pentru evacuare;
4. apa potabila - apa care poate fi consumata de om, direct sau indirect, timp indelungat, fara a-i
prejudicia sanatatea, indeplinind conditiile prevazute de Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei
potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004;
5. apa uzata (reziduala) - orice apa care a facut obiectul unei folosiri si careia in procesul de utilizare i
s-au modificat caracteristicile fizice, chimice, biologice sau microbiologice;
6. captare de apa - ansamblu de constructii si instalatii care servesc la preluarea apei dintr-o sursa
naturala, in vederea satisfacerii necesarului unei folosinte;
7. dren - constructie hidrotehnica cu dimensiunea principala dezvoltata pe orizontala, realizata in
scopul captarii apei dintr-un strat acvifer de mica adancime sau in scopul coborarii nivelului apei
subterane;
8. epurarea apei - succesiune de procedee tehnologice prin care sunt retinute, neutralizate si indepartate
elementele impurificatoare din apele uzate;
9. foraj - put executat prin forare si definitivat prin tubarea unei coloane prevazute cu filtre, in scopul
captarii apelor subterane sau al efectuarii de observatii asupra acestora;
10. put absorbant - put cu fund si pereti perforati, executat pana la nivelul unui strat permeabil, in
scopul introducerii in acesta a unor cantitati de apa uzata;
11. realimentare artificiala a acviferului - introducerea voluntara de apa in acviferul respectiv, pentru
marirea afluxului de apa sau pentru ridicarea nivelului apelor subterane, reprezentand aportul de apa in
acvifer suplimentar alimentarii sale naturale;
12. retea de canalizare - parte din sistemul de canalizare alcatuita din canale, constructii-anexa, statii
de pompare etc., care asigura colectarea si transportul apelor uzate si pluviale in afara incintelor
utilizatorilor;
13. retea de distributie - parte din sistemul de alimentare cu apa alcatuita din conducte, armaturi si
constructii-anexa, prin care apa este distribuita utilizatorilor;
14. sistem de alimentare cu apa - ansamblu de constructii si instalatii prin care apa este preluata dintr-o
sursa naturala, este tratata, transportata, inmagazinata si distribuita utilizatorilor;
15. sistem de canalizare - ansamblu de canale, constructii-anexa, statii de pompare etc., prin care apele
uzate si pluviale sunt colectate, transportate, epurate si evacuate intr-un receptor.
SPONDILOZA LOMBARA
Discopatia cervicala se vindeca total cu frunza de brusture
In randurile care urmeaza va prezint un tratament naturist cu ajutorul caruia m-am vindecat, dupa lungi
suferinte, de discopatie cervicala. Se ia o frunza de brusture (captalan, lipan) lat. Petasites officinalis,
care creste din primavara si pana toamna pe toate santurile, pe maluri de rauri si de paraie, pe sub umbra
umeda, de paduri. Frunza proaspat culeasa se pune seara inainte de culcare sa stea 10-15 minute in spirt
medicinal (albastru), pana cand se impregneaza bine. Se pune pe ceafa o panza subtire, peste care se
aplica frunza bine scursa, peste ea se adauga o alta panza si se fixeaza bine pe ceafa. Se poate fixa si cu
un batic legat la spate pentru ca frunza sa nu alunece. Se tine pana dimineata. Tratamentul nu trebuie sa
depaseasca 4-6 zile la rand. Eu am facut acest tratament toamna, iar dupa prima noapte am putut sa-mi
misc capul fara sa mai ametesc, iar frunza era subtire ca o foita de tigara. Noaptea am simtit cum efectiv
ceva imi tragea boala din ceafa. Dupa sase zile eram ca nou-nascuta, nu mai aveam nici un fel de
problema, nici ameteli, nici dureri. Au trecut de atunci zece ani si n-am mai avut nevoie sa merg nici
macar la control medical. Acest tratament este bun si pentru spondiloza lombara si pentru reumatism.
Am marea rugaminte sa publicati aceasta reteta deoarece este la indemana oricui. Nici nu va puteti
inchipui cata lume sufera de spondiloza si cat de cumplite sunt efectele ei asupra starii sufletesti a
bolnavului.
EMILIA PUSCAS - Brasov, tel. 0268/18.09.48
"Drepturile copilului"
n vederea socializrii copiilor colari se pun n evidena urmtoarele idei:
- drepturile omului i valorile democratice trebuie nvate i privite n perspectiv mondial; cultivarea
acestor drepturi nu va fi eficace, dac coala nu cunoate un climat democratic.
"Drepturile copilului"
- educarea drepturilor omului se va realiza n etape, n funcie de vrst i de dezvoltarea psihologic a
elevilor: la copiii avnd ntre 5 i 7 ani accesul se pune pe cooperare; de la 8 la 11 ani pe dezvoltare
toleranei; ntre 11-15 ani pe achiziia cunotinelor de baz n materie de drepturile omului; ntre 11-19
ani pe promovarea unor aciuni n colectivitate.
"Drepturile copilului"
- drepturile omului i valorile democratice trebuie promovate i cultivate prin ntregul proces de
nvmnt, nu numai la activitile de educaie moral-civil.
Declaraia Drepturilor Copilului adoptat cu unanimitate de Adunarea General a Organizaiei
Naiunilor Unite n anul 1959 prevede:
1.Dreptul la egalitate fr deosebire sau discriminare de ras, de religie, de origine sau de sex.
2.Dreptul la ocrotire social care i permite dezvoltarea sntoas i normal pe plan fizic, intelectual,
moral, spiritual i social.
3.Dreptul la un nume i la o naionalitate.
4.Dreptul la o alimentaie sntoas, la o locuin i la ngrijire medical.
5.Dreptul la ngrijire special n caz de invaliditate.
6.Dreptul la dragoste, nelegere, protecie.
7.Dreptul la o educaie gratuit, la activiti recreative i de timp liber.
8.Dreptul la securitate imediata n caz de catastrofe.
9.Dreptul la protecie mpotriva oricrei forme de neglijent, cruzime i exploatare.
10.Dreptul la protecie i dreptul la o educaie n spiritul prieteniei ntre popoare, al pcii, al fraternitii.
Convenia cu privire la drepturile copilului precizeaz c: Statele pri recunosc dreptul oricrui
copil la un nivel de via adecvat dezvoltrii sale fizice, mentale, spirituale, morale i sociale.
Prinilor i oricrei alte persoane care are n grija un copil le revine n primul rnd responsabilitatea de
a asigura, n limita posibilitilor i a mijloacelor financiare, condiiile de viata necesare dezvoltrii
copilului.
innd seama de condiiile naionale i n limita mijloacelor lor, statele pri vor adopta masurile
corespunztoare pentru a ajuta prinii i alte persoane care au n grij un copil s valorifice acest drept
i vor oferi, n caz de nevoie, o asistenta material i programe de sprijin, n special n ceea ce privete
alimentaia, mbrcmintea i locuina.
Statele pri recunosc dreptul copilului la educaie i n vederea asigurrii exercitrii acestui drept
n mod progresiv i pe baza egalitii de anse n special:
a)vor face nvmntul primar obligatoriu i gratuit pentru toi;
b)vor ncuraja diferite forme de nvmnt secundar, le vor face deschise i accesibile oricrui copil i
var lua masuri corespunztoare, cum sunt instituirea gratuitii nvmntului i acordarea unui ajutor
financiar n caz de nevoie ;
c)vor asigura tuturor accesul la nvmntul superior n funcie de capacitatea fiecruia, prin toate
mijloacele adecvate;
d)vor face deschise i accesibile tuturor copiilor informarea i orientarea colar i profesional;
e)vor lua msuri pentru a ncuraja frecventarea colii cu regularitate i reducerea ratei de abandonare a
colii.
-Dreptul la viata.
-Dreptul la un nume, o cetatenie, ofamilie.
-Dreptul de a fi egali indiferent de rasa ,sex,limba, religie ,opinie.
-Dreptul de a se exprima liber.
-Dreptul de a i se asigura libertatea de gandire,constiinta si religie.
-Dreptul la libertatea de asociere si reuniune pasnica.
-Dreptul la informare .
-Drepul de a beneficia de serviciile institutiilor de ingrijire a copilului
-Dreptul de a fi protejat inpotriva violentei fizice.
-Dreptul la asistenta medicala
-Dreptul de a se bucura de o viata decenta ,ingrijire si instruire speciala pentru persoanele cu nevoi
speciale .
-Dreptul la un nivel de viata care sa-i permita dezvoltarea fizica , mentala , spirituala , morala , sociala.
-Dreptul la educatie , pe baza egalitatii de sanse
-Dreptul de a primi ingrijire speciala in situatia in care nu are familie sau aceasta nu are mijloace de
intretinere adecvata
-Dreptul la odihna si la vacanta , de a practica activitati recreative
-Dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si de a nu fi constrans la vreo munca daunatoare sanatatii
sau dezvoltarii
-Dreptul de a fi protejat impotriva rapirii , vanzarii si comertului cu copii
-Dreptul de a nu fi supus la tortura , pedepse sau tratamente crude , inumane , degradante.
Drepturile copilului pot fi grupate in trei categorii:
-drepturile de protectie se refera la protectia impotriva oricarei forme de abuz fizic sau
emotional, precum si impotriva oricarei forme de exploatare:
-1)-oricaror forme de violenta, abuz, rele tratamente sau neglijenta;
-2)- transferului ilicit in strainatate si a nereturnarii;
-3)- exploatarii economice;
-4)- exploatarii sexuale si a violentei sexuale;
-5)- folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope;
-6)- rapirii si traficarii in orice scop si sub orice forma;
-7)- pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante;
-8)- lipsirii, in mod ilegal, de elementele constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea;
-9)- Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data; dreptul la un nume, dreptul de
a dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijit, crescut si educat de
acestia;
-10)- de a-si cunoaste parintii si de a fi ingrijiti si educati de acestia ;
-11)- a nu fi separati de parinti impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ
prevazute de lege;
-12)- la protectie alternativa;
-13)- de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata
de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament;
-drepturile de dezvoltare se refera la disponibilitatea si accesul la toate tipurile de servicii de
baza, precum educatia si serviciile de ingrijire medicala:
-1)-Copiii au dreptul de a primi o educatie care sa le permita dezvoltarea, in conditii nediscriminatorii, a
aptitudinilor si personalitatii lor
-2)-Copiii au dreptul sa creasca alaturi de parintii lor. Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea
copiilor lor;
-3)-Copiii au dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o pot atinge si de a
beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui
drept;
-4)-Copiii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa le permita dezvoltarea fizica, mintala,
spirituala, morala si sociala;
-5)-Copiii au dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale;
-6)-Copiii au dreptul la odihna si vacanta;
-drepturile de participare se refera la dreptul copilului de a fi implicat in deciziile care il privesc:
-1)- sa-si exprime liber opinia asupra oricarei probleme care ii priveste;
-2)-dreptul de a fi ascultat ii confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice informatie
pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le
poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste;
-3)-la libertatea de exprimare, de gandire, de constiinta si de religie;
-4)-la libera asociere in structuri formale si informale, precum si libertatea de intrunire pasnica, in
limitele prevazute de lege;
-5)-Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul la viata
culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii,
precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte;
-6)-la implinirea varstei de 14 ani, copilul poate cere incuviintarea instantei judecatoresti de a-si schimba
felul invataturii si al pregatirii profesionale;
-7)- sa conteste modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa in acest sens conducerii unitatii de
invatamant, in conditiile legii.
Copiii trebuie sa beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toti indreptatiti inca din
momentul nasterii. Drepturile omului inseamna sa ii tratezi pe ceilalti asa cum ti-ar placea tie sa fii tratat,
si anume cu demnitate, respect, egalitate si dreptate, si se aplica fara deosebire de cetatenie, nationalitate,
rasa, etnie, limba, sex, orientare sexuala, abilitati sau orice alt statut.
Pe de alta parte, copiii difera de adulti. Ei sunt vulnerabili, trebuie sa se joace, sunt in proces de
dezvoltare si au nevoie de oarecare autonomie. De aceea ei au nevoie de drepturi proprii, cu caracter
special.
Din cauza cerintelor suplimentare de securitate, serviciul de check-in online nu este disponibil pentru
cursele care au ca destinatie Marea Britanie.
Asa ca o sa face-ti check-in la aeroport. Nu cred ca o sa va ceara bani. Eu cand am luat biletul am ales
obtiunea on-line dar s-au sucit.

Aveti dreptul la un singur bagaj de mana care nu poate depasi 7 Kg si dimensiunile 55 cm x 40 cm x 20
cm

La cala numai tu ai deja platit un bagaj si la dus si la intors.

Fiecare pasager are dreptul la maxim patru piese de bagaj de cala cu dimensiunile maxime de
100x80x30 cm
Taxa pentru transportul fiecarei piese de bagaj de cala este de 15 euro/bagaj/segment de calatorie in
cazul in care bagajul este achitat la momentul achizitionarii biletului sau 30 euro/bagaj/segment de
calatorie in situatia in care aceasta este platita in aeroportul de plecare, in cadrul formalitatilor de check-
in/ticketing.
Greutatea maxim admisa a unei piese de bagaj de cala este de 32 kg

Ti-am mai atasat inca o data biletele.

Fredy
---------- Forwarded message ----------
From: alexandru friederich <alexandru@blueyonder.co.uk>
Date: 2011/1/11
Subject: Fwd: Booking confirmation
To: Mariana popa <marianapopa13@yahoo.com>
---------- Forwarded message ----------
From: <info@blue-air.ro>
Date: 2011/1/11
Subject: Booking confirmation
To: alexandru@blueyonder.co.uk
Va multumim ca ati ales Blue Air!
AGENTII BLUE AIR
Romania, Bucuresti
Aeroport Baneasa:
Sos.Bucuresti-Ploiesti nr.40
Aeroport Otopeni: Calea
Bucurestilor nr.224E
Bucuresti Mall: Calea Vitan
nr.55-59,et.1
Hotel Ambasador:
Bd.Magheru nr.8-10
Mosilor: Calea Mosilor
nr.229
Plaza Romania: Bd.Timisoara
nr.26,et.1
Unirea: Dealul Mitropoliei
nr.5
Dacia: Bd.Dacia nr.47,ap.2
Romania, Arad
Aeroport Arad: Calea
Aeroportului, nr.4
Romania, Bacau
Aeroport Arad: str
Aeroportului, nr.1
Bacau Centru: str Vadu
Bistriei, nr.29, sect.A, ap.2
Romania, Sibiu
Sos. Alba Iulia, nr.73
Blv Unirii nr.10(Hotel
Continental Forum)
Blue Air Transport Aerian S.A
Romania, Bucharest, Sector 1, Buzesti str., nr. 71, 5th floor, Tax reg. no. 16091846
Nume Dna MARIANA STELUTA POPA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 12.39 GBP
Total 78.46
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 12.39 GBP
Total 53.68
GBP
Nume Dl ALEXANDRU PETRUT POPA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 66.07
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 41.29
GBP
Nume Dna ELENA ONITA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 66.07
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 41.29
GBP
Toate orele afisate sunt ore locale
Reclama ta poate fi aici. Spatiu disponibil 190x400mm.
Hotel / Hostel
Blue Air si partenerii sai iti aduc cele mai bune oferte de cazare. Click aici pentru
a rezerva!
TRANSFER & RENT-A-CAR
Blue Air si partenerii sai iti ofera servicii de transfer aeroport si rent-a-car
avantajoase!
Acest tarif nu include toate taxele. Biletul este nerambursabil. Schimbarile de data, nume si ruta se
pot efectua cu pana la 3 ore inaintea orei de decolare scrisa pe biletul de avion initial achizitionat.
Taxa pentru schimbarea datei de calatorie sau a rutei este de 40 euro/segment de calatorie pentru
modificarile facute pe website, plus eventuala diferenta intre tariful initial si tariful disponibil la data
schimbarii solicitate , iar taxa pentru schimbarea de nume este de 40 euro/segment. Incepand cu data
de 28 Martie, orice modificare de nume, facuta prin orice canal de distributie (website, Reservation
and Customer service, aeroport sau alte puncte de vanzare), va contine pe langa taxa de modificare
de nume si eventuala diferenta dintre tariful initial si tariful disponibil la data schimbarii solicitate.
Modificarile de ruta si data pentru biletele Flexi (clasa A) sunt gratuite .Modificarile de nume pentru
biletele Flexi (clasa A) se taxeaza cu 40 EUR pentru modificarile de nume facute pe website
respectiv 50 EUR pentru modificarile de nume facute in aeroport, in agentiile proprii Blue Air sau
prin Reservation and Customer service.Nu este permisa schimbarea de data sau de ruta sau de nume
a unui bilet la un tarif mai mic decat tariful platit initial, deci implicit nu se ramburseaza eventuala
diferenta intre tariful initial platit si tariful inferior care poate exista la data solicitata pentru
schimbare. Modificarile de nume nu mai sunt permise pe un itinerariu unde unul din segmentele
zbor a trecut, pentru niciuna din cursele ramase.Exista un numar limitat de bilete pentru aceasta
clasa tarifara. Blue Air nu garanteaza conexiunile cu alte zboruri sau cu alte mijloace de transport.
Orice planificare este facuta pe riscul dumneavoastra. Pasagerul trebuie sa se prezinte la aeroport
pentru formalitatile de check-in cu 2 ore inainte de ora decolarii. Incepand cu data de 25 martie
2010, pentru toate zborurile cu plecare din Aeroportul International Bucuresti- Baneasa, ghiseele de
check-in se vor deschide cu 3 ore inainte de ora de decolare programata. Recomandarea Blue Air
este ca toti pasagerii sa se prezinte in timp util la ghiseele de check-in alocate fiecarui zbor, pentru
ca toate operatiunile ulterioare pana la decolarea avionului sa se incadreze in orarul planificat. Dupa
efectuarea formalitatilor de check-in, va invitam sa va prezentati in cel mai scurt timp posibil la
punctul de control al documentelor de identitate, iar ulterior la controlul de securitate si portile de
imbarcare. Ghiseul de check-in se va inchide cu 40 de minute inainte de ora decolarii. Pasagerii care
nu s-au prezentat la zbor pentru check-in in limita impusa de companie, indiferent de motiv, sunt
considerati "no show" si pierd segmentul de calatorie respectiv,neavand dreptul la niciun fel de
rambursare. Aveti dreptul la un singur bagaj de mana care nu poate depasi 7 Kg si dimensiunile 55
cm x 40 cm x 20 cm. In plus aveti dreptul sa luati un laptop, ale carui dimensiuni sa nu depaseasca
55 cm x 40 cm x 20 cm. Fiecare pasager are dreptul la maxim patru piese de bagaj de cala cu
dimensiunile maxime de 100x80x30 cm. Taxa pentru transportul fiecarei piese de bagaj de cala este
de 10 euro/bagaj/segment de calatorie in cazul in care bagajul este achitat la momentul achizitionarii
biletului sau 20 euro/bagaj/segment de calatorie in situatia in care aceasta este platita in aeroportul
de plecare, in cadrul formalitatilor de check-in/ticketing.Incepand cu data de 01 Octombrie 2010,
taxa pentru transportul fiecarei piese de bagaj de cala este de 15 euro/bagaj/segment de calatorie in
cazul in care bagajul este achitat la momentul achizitionarii biletului sau 30 euro/bagaj/segment de
calatorie in situatia in care aceasta este platita in aeroportul de plecare, in cadrul formalitatilor de
check-in/ticketing. Greutatea maxim admisa a unei piese de bagaj de cala este de 32 kg.. Greutatea
pieselor de bagaj de cala nu poate fi cumulata intre doi sau mai multi pasageri. Pentru copii cu virsta
cuprinsa intre 1luna si doi ani (infanti) se accepta gratuit un bagaj de cala de pana la 10(zece) kg.
Pentru cursele Bucuresti-Cluj, Cluj-Bucuresti, Bucuresti-Timisoara, Timisoara-Bucuresti,
Timisoara-Constanta, Constanta-Timisoara, Bucuresti-Arad, Arad-Bucuresti, Bucuresti-Florenta si
Florenta-Bucuresti se accepta pentru transport numai 1 piesa de bagaj de cala pentru fiecare pasager,
cu dimensiunile 100x80x30 cm, ce nu poate depasi greutatea de 20 kg, sub sanctiunea prevederilor
articolului 8.1.2 din Conditiile de Calatorie Taxa pentru transportul fiecarui bagaj de cala este de 10
euro/segment de calatorie,in cazul in care se achita pe website sau prin Reservation and Customer
Service si 20 euro/segment de calatorie in cazul in care se achita in aeroport. Pentru infanti (1-24
luni) se permite gratis un bagaj de 10 kg considerat bagaj de cala. Un bagaj de cala nu trebuie sa
depaseasca greutatea maxima de 32kg. Este responsabilitatea pasagerului de a se informa cu privire
la conditiile de trecere a frontierei. In cazul in care pasagerul nu indeplineste conditiile respective,
biletul de avion nu este rambursabil si nu se permite schimbarea acestuia. Odata cu cumpararea
acestui bilet,pasagerul a luat la cunostinta si este de acord cu conditiile de calatorie Blue Air
stipulate pe acest bilet si completate cu conditiile publicate pe site-ul www.blueairweb.com .
Blue Air iti pune acum la dispozitie 24 de puncte de vanzare a biletelor. Puteti
solicita informatii si cumpara bilete de la:
PROGRAMUL CORPORATE BLUE AIR
Programul Corporate Blue Air ofera maximum de flexibilitate celor care calatoresc des,
cu posibilitatea de a face economii de pana la 50% la plata in avans sau rate a unui pachet de
minim 30 de bilete de avion. Pentru detalii va rugam sa ne contactati la corporate@blue-air.ro
DETALII DESPRE PLATA
Descriere Suma
Tarif net 231.06 GBP
Discount 0.00 GBP
Taxele de aeroport 0.00 GBP
Taxe si TVA 91.02 GBP
Tarif total 322.08 GBP
Servicii aditionale 24.78 GBP
Servicii speciale 19.83 GBP
Total incluzand serviciile 366.69 GBP
Total platit 366.69 GBP
Rest de plata 0.00 GBP
SERVICII SPECIALE, Dna MARIANA STELUTA POPA
BAG ( 131 ) 12.39 GBP
BAG ( 132 ) 12.39 GBP
WCN ( 131 ) 0.00 GBP
Total 24.78 GBP
SERVICII SPECIALE, Dl ALEXANDRU PETRUT POPA
WCN ( 131 ) 0.00 GBP
Total 0.00 GBP
SERVICII SPECIALE, Dna ELENA ONITA
WCN ( 131 ) 0.00 GBP
Total 0.00 GBP
CONDITII DE CALATORIE
1. Acest bilet este valabil atata timp cat Blue
Air opereaza pe destinatia respectiva.
2. Schimbarile de data, nume si ruta sunt
permise doar claselor tarifare carea au
prevazuta aceasta optiune in regulament si
se pot efectua prin intermediul Call Center,
pe website sau in aeroport
3. Infantul nu ocupa loc in avion; va sta in
bratele parintilor.
4. Factura fiscala poate fi solicitata in
termen de 30 de zile de la data achizitionarii
biletului la biroul de ticketing Blue Air
situat in Aeroportul Baneasa, doar in cazul
achizitionarii biletului de pe site-ul
www.blueairweb.com, prin intermediul Call
Center sau punctelor de vanzare proprii .
5. Pentru servicii speciale va rugam sa ne
contactati la Call Center in Romania +4021
2088686 (numar cu tarif normal
Romtelecom - numar valabil pana la data de
1 Februarie 2011). Incepand cu 1 Februarie
2011 ne puteti contacta la numarul 1499
(tarif 0,62 EUR/min), la Aeroportul
International Bucuresti Baneasa sau la
reprezentantii nostri din aeroporturile de
destinatie
6. Nu trebuie sa introduceti in bagajul de
cala bani, bijuterii, metale pretioase, laptop,
obiecte electronice personale, documente
importante, acte, pasapoarte sau alte
documente de identitate. Nerespectarea
acestei recomandari ne exonereaza de
responsabilitate pentru pierderea,
deteriorarea sau distrugerea obiectelor
mentionate, produsa in timpul manipularii
sau transportului.
7. Acceptarea bagajului de catre posesorul
etichetei de identificare fara o reclamatie la
momentul predarii este o proba suficienta ca
bagajul a fost predat in conditii bune si in
concordanta cu Contractul de Transport.
Toate reclamatiile trebuie facute in scris.
Termenul limita de solutionare a
reclamatiilor in cazul bagajelor pierdute sau
deteriorate este de 45 de zile de la data
depunerii reclamatiei urmind ca
despagubirile sa se efectueze in 90 de zile.
Orice reclamatie ulterioara nu este luata in
8. Ne rezervam dreptul de a refuza
transportul dumneavoastra in
urmatoarele situatii:
8.1 va aflati intr-o stare vizibila de
agitatie ca urmarea consumului de
alcool sau droguri, comportamentul
dumneavoastra putind periclita
siguranta zboruluit;
8.2. cand starea dumneavoastra de
sanatate nu este buna si nu aveti
recomandarea medicului ca puteti
calatori cu avionul;
8.3 daca ati avut un comportament
neadecvat in timpul unui zbor anterior
al companiei noastre si noi avem
motive sa credem ca acest lucru se va
repeta;
8.4. daca nu respectati instructiunile
noastre legate de siguranta si
securitatea zborului;
8.5 daca refuzati sa va supuneti
controlului de securitate,
dumneavoastra sau bagajul
dumneavoastra;
8.6 daca nu ati platit tarifele, taxele sau
suprataxele aferente zborului valabile
la data calatoriei;
8.7 daca nu respectati instructiunile
noastre legate de siguranta si
securitatea zborului;
8.8daca folositi cuvinte de amenintare
sau insultati membrii echipajului sau/si
angajatii Blue Air.
9. Pasagerii vor putea sa ia in bagajul
de mana doar flacoane sau tuburi cu un
continut mai mic de 100 de ml.
Ansamblul acestor recipiente va trebui
sa se afle intr-o punga din plastic,
transparenta, de cel mult 1 litru care sa
permita sigilarea.
10. Nu garantam ca va putem oferi un
anumit loc in avion iar dumneavoastra
veti fi de acord sa acceptati orice loc va
va fi oferit. Aveti posibilitatea de a
rezerva oricare loc disponibil in avion
odata cu rezervarea biletului, contra
unei taxe de 3 Eur/loc/segment de zbor
cu exceptia locurilor Extra Leg Room,
considerare de catre Blue Air Transport
Aerian. submitted after that period.
ce pot fi rezervate contra unei taxe de
10 Eur/loc/segment de zbor. Ne
rezervam dreptul sa stabilim asezarea
in avion chiar dupa imbarcare. Acest
lucru ar putea fi necesar din motive
operationale, de siguranta sau de
securitate zborului.
11.Daca, in opinia noastra, conduita
dumneavoastra la bordul aeronavei
pune in pericol aeronava sau orice
persoana sau bun aflat la bord, sau
deranjeaza membrii echipajului in
timpul zborului, sau nu respecta
instructiunile echipajului, inclusiv la
cele legate de fumat, consumul de
alcool sau droguri, sau va comportati
intr-o maniera care produce disconfort,
inconveniente, pagube sau ranirea
pasagerilor sau membrilor echipajului,
vom putea lua orice masuri necesare
pentru a preveni continuarea acestei
conduite, inclusiv imobilizarea.
Dumneavoastra ati putea fi debarcat si
vi se va putea refuza o viitoare
calatorie in orice moment si veti putea
raspunde penal pentru ofensele comise
la bordul aeronavei. Daca din cauza
conduitei dumneavoastra suntem
nevoiti sa deviem aeronava catre o
destinatie care nu era stabilita si va
obligam sa parasiti aeronava, va trebui
sa ne platiti toate costurile rezultate in
urma acestei aterizari fortuite plus
eventualele sau penalitati impuse noua
de catre autoritatile tarii in care am
aterizat.
Incepand cu data de 25 martie 2010, pentru toate zborurile cu plecare din Aeroportul
International Bucuresti- Baneasa, Aeroportul International Sibiu si Aeroportul
International Bacau ghiseele de check-in se vor deschide cu 3 ore inainte de ora de
decolare programata.
St Ives, cel mai frumos orasel din
Anglia?
St Ives este o statiune de vacanta aflata in Cornwall, in sud-
vestul Angliei, pe coasta Marii Celtice. Orasul se gaseste la
nord de Penzance si la vest de Camborne, fiind renumit pentru
frumusetea peisajelor maritime si pentru numerosii artisti care
au trait aici. In 2007 The Guardian a numit St Ives cea mai
buna statiune de litoral din UK.
Daca doriti sa vizitati acest superb oras si nu aveti masina,
puteti oricand pleca din gara Paddington, Londra sau puteti lua
autocarul (National Express Coach) din Gara Victoria sau chiar
de la aeroportul Heathrow.
Chiar si pentru o mini-vacanta, turistii se bucura de plajele cu nisipuri aurii, apa curata, cheiuri cu barci
pescaresti si de agrement, galeriile de arta sau cafenelele statiunii. Agitatia se invarte in jurul portului,
unde pescarii aduc peste proaspat pentru aprovizionarea restaurantelor locale.
Orasul in sine ofera o priveliste minunata, cu case colorate inconjurate de gradini pline de verdeata,
parcuri si locuri publice unde localnicii au plantat arbusti si plante tropicale, caci clima speciala a
orasului permite vizitatorului sa gaseasca o vegetatie demna de o insula din Pacific.
Daca va place sa mergeti pe jos, puteti face o plimbare pe aleea ce urmareste coasta litorala, la sud de
Lelant si va puteti intoarce cu trenul local. Puteti s-o luati spre vest si sa vizitati Zennor si Gurnards
Head.
Cum spuneam, orasul este renumit pentru spiritul artistic, deci puteti gasi ateliere de pictura, studiouri si
galerii peste tot. O sa intalniti o multime de pictori pe chei, prinzand ultima nuanta de albastru a marii,
inainte de-a lua o tenta verzuie!
Cazarea este pentru toate buzunarele. exista hoteluri luxoase de 5 stele cu toate facilitatile, Bed &
Breakfast care au primit numeroase premii, case de oaspeti si mici pensiuni private. Restaurante care se
gasesc pe faleza iti ofera un meniu bazat mai ales pe produse din peste si in timp ce-ti iei cina, poti zari
niste delfini jucandu-se in apele curate ale marii!
Accesul automobilelor este restrictionat in timpul verii deoarece orasul are strazile foarte inguste, de
aceea, daca mergeti cu masina, puteti s-o lasati la Lelant Saltings Station Car Park.
Va recomand cu caldura sa nu ratati acest superb loc de vacanta din Anglia!
Anglia cuprinde fatete multiple, de la pulsul urban vibrant la obiceiurile vechi, cultura avant-garde,
plajele incantatorare si muntii stancosi. Aici se afla Londra, cel mai mare oras din Europa, si unele
dintre cele mai faimoase atractii din lume - Stonehenge, stancile albe din Dover, catedrala Sf. Paul si
London Eye. Anglia este impartita in mai multe regiuni, fiecare cu propria istorie, cultura si traditii. In
North Country (tinutul de nord) veti descoperi splendoarea lacurilor, muntilor, castelelor, a coastei si a
parcurilor nationale, conbinate cu orasul medieval York si orasele animate Liverpool si Manchester,
renumite pentru cultura fotbalului si a muzicii.
In Midlands (tinutul de mijloc) se afla orasele vibrante Birmingham si Nottingham, precum si un
amestec de cultura si istorie in orasul in care s-a nascut Shakespeare, Stratford-upon-Avon.
Londra este cel mai mare centru financiar din lume si este intesat de atractii culturale pentru toate
varstele. Estul Angliei este un coltisor de natura primordiala, cu statiuni de litoral si orasul universitar
Cambridge. Celalalt oras universitar istoric al Angliei, Oxford, se afla in sud-est, iar pe coasta de sud
veti gasi plaje excelente si statiuni precum Brighton, orasele istorice si catedralele din Winchester si
Canterbury. Country (tinutul de vest) va ofera coasta stancoasa din Cornwall, cu conditii excelente
pentyru surfing, iar in sud-vest puteti vizita satele pitoresti din Cotswolds, Somerset, Devon, catedrala
din Salisbury si Stonehenge. Devenind o singura natiune cu 1.000 de ani in urma, Anglia isi are originile
la inceputurile civilizatiei, acest fapt reflectandu-se in atractiile oferite. Datorita varietatii invadatorilor,
colonistilor si imigrantilor care au sosit aici de-a lungul secolelor, Anglia beneficiaza de un bogat
amestec cultural, astazi fiind una dintre destinatiile preferate de vizitatori din toata lumea.
Principalele atractii turistice
Londra - Cladirea Parlamentului, Westminster Abbey si Catedrala Sf Paul.
Palatul Buckingham, creat de John Nash, este resedinta oficiala regala inca din 1837.
Turnul Londrei este una dintre cele mai populare atractii ale Marii Britanii si locul in care se afla
bijuteriile Coroanei inca din 1303. Turnul a fost pe rand palat, inchisoare, trezorerie, gradina
zoologica si arsenal. Aici au locuit toti monarhii, de la Richard Cuceritorul (sec. XI) pana la Henry VIII
(sec. XVI).
Castelul Windsor este cel mai mare castel locuit din lume si una dintre resedintele oficiale ale reginei.
Aici se afla opere de arta exceptionale, precum capodopere de Rembrandt, Rubens, Holbein, Van Dyck
si mobila si portelan francez si englez.
Priviti capitala de la inaltime, din London Eye, aflat pe malul de sud al Tamisei, vis-a-vis de
Westminster.
Admirati stilul de viata al regelui Henry VIII la curtea palatului Hampton, in vestul Londrei, langa
malul Tamisei.
Faceti un tur al muzeelor, bisericilor si galeriilor din Londra.
Admirati arhitectura oraselor universitare istorice Oxford si Cambridge.
Vizitati stancile circulare vechi de 5.000 de ani de la Stonehenge, unul dintre cele mai marete
monumente antice din lume.
Minunati-va de baile romane din orasul incantator Bath.
Admirati arhitectura orasului York, cu magnifica sa catedrala, cea mai mare biserica din nordul
Europei, zidurile orasului si trecutul viking.
Vizitati catedralele medievale din Norwich, Lincoln si Durham.
Mergeti la o piesa de teatru la Royal Shakespeare Theatre din Stratford-upon-Avon.
Parcul National Lake District este una dintre cele mai frumoase regiuni din Anglia si va ofera un
amestec de munti si lacuri, ce include 16 lacuri si 53 de iezere. In regiune se afla sate atragatoare si
trasee pentru drumetii.
Gastronomie
Bucataria Angliei a fost conturata de clima temperata a tarii, geografia si istoria sa. Mancarurile
traditionale precum painea cu branza, carne facuta tocana sau prajita, placinta de carne si pestele au
radacini antice, iar astazi, celelalte feluri traditionale precum peste cu cartofi prajiti si carnati cu pireu si
sos sunt rivalizate de feluri din America, India si China. Odata considerate inamice, obiceiurile culinare
din Franta si Italia sunt acum admirate si copiate. Mai nou, Anglia a adoptat si produsele fast food din
Statele Unite. Printre bucatele traditionale cele mai cunoscute in Anglia se numara Fish and Chips (peste
si cartofi prajiti; in mod traditional se mananca de pe hartie, cu mana), Roast Beef and Yorkshire
Pudding (friptura de vaca si budinca de Yorkshire, asezonate cu cartofi si legume), Steak and Kidney Pie
(o placinta umpluta cu carne si rinichi in sos) si Cornish Pastie (un amestec de carne, cartofi si alte
legume, invelite in aluat crocant).
Londra (obiective turistice)
Palatul Buckingham
Simbolul suprem al Londrei si al monarhiei britanice, Palatul Buckingham nu a devenit resedinta regala
decat in 1837, cand regina Victoria s-a mutat aici de la Palatul Kensington. Situat la capatul celebrei
promenade the Mall, edificiul este in prezent locuinta si principalul centru de activitate al intregii familii
de Windsor. Cine are norocul sa ajunga in fata lui cu putin timp inainte de 11:30, poate urmari un
spectacol deosebit: schimbarea garzii. Infanteristii cu tunici rosii si caciuli din blana de urs sunt renumiti
pentru sobrietatea lor. Mai nou, fastuoasele cusme imblanite au fost inlocuite cu unele sintetice, din
motive ecologice. Palatul Buckingham include 19 sali de festivitati, 52 de dormitoare regale si de
oaspeti, 188 de camere pentru personal, 92 de birouri si 78 de bai. Apartamentele monarhilor se afla in
aripa de nord, iar intre august si inceputul lui octombrie, cand familia regala paraseste cladirea, salile de
festivitati sunt deschise pentru public.
Palatul Westminster
Cunoscut si ca palatul Parlamentului (unde isi desfasoara activitatea cele doua Camere ale legislativului
cea a Lorzilor si cea a Comunelor), acesta este unul din principalele obiective turistice ale Londrei.
Turnul cu ceas, orientat spre Piata Parlamentului si Westminster Abbey si cunoscut de toata lumea sub
numele de Big Ben, este emblematic pentru capitala britanica, figurand, practic, pe toate pliantele
turistice ale orasului. Initial, pe locul acestui palat s-a ridicat, incepand din secolul al XI-lea, una din
resedintele regale. Din aceasta s-au pastrat Jewel Tower, construit in 1365 ca trezorerie pentru Edward al
III-lea, si Westminster Hall, o sala majestuoasa de receptii, cu plafonul din lemn. Restul cladirii a fost
distrus in 1834, de un incendiu devastator, fiind recladit in stil gotic de catre arhitectul Augustus Pugin.
In aceste corpuri noi ale palatului sunt tinute sedintele Parlamentului britanic. Cea mai frumoasa
priveliste este cea din partea de sud a Tamisei, mai ales noaptea, cand cladirile din complexul
Westminster sunt luminate feeric.
dintre acestea sunt deschise si duminica dupa-amiaza, insa absolut toate au o zi libera pe saptamana.
Activitati de masa
Marea Britanie fiind o tara vasta si eterogena, regulile sunt greu de stabilit. Majoritatea localnicilor iau
insa micul dejun intre 7:30 si 9:00, iar pranzul intre 12:00 si 14:00. Ceaiul, un adevarat ritual, se serveste
in intervalul 16:00-17:30. Cina are loc candva intre 19:30 si 21:30, insa in unele zone este inlocuita de
un ceai si o gustare. In Scotia, nu este neobisnuit sa rontai ceva inainte si dupa evenimentele sociale
(teatru, opera etc.).
Londra (obiective turistice)
Westminster Abbey
Situata pe latura sudica a Pietei Parlamentului, Westminster Abbey a fost teatrul multor evenimente de
maxima importanta pentru britanici. Aici au fost incoronati majoritatea monarhilor englezi, unii dintre ei
dormindu-si tot aici somnul de veci. Fiind una din cele mai vechi biserici ale Londrei, Westminster
Abbey are o spectaculoasa arhitectura medievala. Se pare ca bazele sale erau deja puse in 1040, cand
Eduard Duhovnicul a fost incoronat, si-a mutat palatul la Westminster si a inceput sa construiasca un
lacas de cult. Dupa canonizarea acestuia, in 1139, mai multi suverani s-au straduit sa aduca imbunatatiri
lacasului de cult, aceasta capatand forma actuala in secolele al XIII-lea si al XIV-lea. Capela lui Henric
al VII-lea, construita in stil gotic si bogat impodobita, a fost finalizata abia la inceputul secolului al
XVII-lea, iar turnurile gemene de la intrarea de vest au fost adaugate un veac mai tarziu. Westminster
Abbey este extrem (exagerat ar spune unii) de bogata in morminte, aceasta moda dezvoltandu-se, se
pare, in secolul al XVIII-lea. Primul ocupant al Coltului Poetilor a fost Geoffrey Chaucer, ingropat aici
in 1400. Mai tarziu biserica a inceput sa-i comemoreze pe William Shakespeare, William Blake, John
Milton, Jane Austen, Samuel Taylor Coleridge, William Wordsworth si Charles Dickens. Multi dintre
acesti scriitori sunt insa prezenti doar cu titlu onorific, osemintele lor fiind inhumate in diverse alte
lacasuri britanice de cult. Principalii monarhi care isi dorm aici somnul de veci sunt Elisabeta I, Mary
Stuart si Henric al V-lea.
Trafalgar Square
Aceasta piata este considerata a fi centrul Londrei, fapt consfintit de placuta instalata intre Strand si
Charing Cross Road, kilometrul zero de unde sunt masurate toate distantele oficiale in Marea Britanie.
Aici se afla National Gallery, posesoarea uneia dintre cele mai vaste colectii de arta din lume, precum si
un alt monument emblematic pentru englezi, Coloana lui Nelson, dedicata unuia dintre cei mai iubiti
eroi nationali. Vesnic aglomerata, Trafalgar Square este scena favorita a londonezilor pentru evenimente
majore precum alegerile, nuntile familiei regale sau intampinarea Anului Nou.
Lacrimi la Westminster Abbey
Aici au avut loc funeraliile, dar intreaga Anglie a plans din tot sufletul atunci cand Diana, printesa de
Wales si a inimilor totodata, s-a stins din viata la 31 august 1997, intr-un nefericit accident auto.
Versiunea oficiala este ca masina acesteia a izbit peretele tunelului parizian Pont d'Alma, in timp ce
incerca sa scape de cativa paparazzi insistenti. In vehicul se mai afla si Dodi al Fayed, fiul milionarului
Mohammed al Fayed, printre altele proprietar al magazinului Harrods.
Londra (obiective turistice) Apsley House
Cunoscuta candva ca resedinta nr. 1 a Londrei, aceasta casa a fost intr-o vreme cea mai cunoscuta adresa
din oras. Construita de Robert Adam, aceasta a fost locuita de faimosul duce de Wellington din 1817 si
pana la moartea sa, in 1852. In prezent adaposteste un muzeu dedicat marelui om politic britanic, fiind
pastrata asa cum ii placea pe vremuri ducelui de fier. Uniformele si armele acestuia, portelanurile sale si
colectia de arta sunt amenajate pentru a crea o impresie cat mai artistica. Dintre exponate se distinge o
imensa statuie realizata de italianul Canova, reprezentand un nud al lui Napoleon Bonaparte, inamicul
ducelui, din fericire impodobit cu o frunza suficient de mare pentru a-i salva onoarea. Impresionanta este
si galeria Waterloo, unde se tinea anual un banchet in cinstea ofiterilor participanti la aceasta batalie.
Aceasta este o opulenta sala cu plafonul bogat sculptat, pereti inveliti in damasc rosu si impodobiti cu
nenumarate picturi clasice.
>>
Downing Street
Locuinta de la numarul 10, desi arata destul de modest, are ambele cai de acces inchise cu porti de fier.
Nu aduce catusi de putin cu Casa Alba, dar este resedinta premierului britanic. Dupa Margaret Thatcher
si John Major, a venit randul lui Tony Blair sa ocupe cladirea, cu toate ca aceasta nu este principala
adresa a familiei sale. In mod traditional, la numarul 11, pe aceeasi strada, se instaleaza ministrul
britanic de finante, iar la numarul 12 are birourile ofiterul insarcinat cu disciplina in cadrul partidului.
Numarul 10 gazduieste oficial primul-ministru britanic incepand din 1732. Se spune insa ca, pentru o
scurta vreme, la inceputul mandatului lui Tony Blair, aici isi stabilise sediul un motan rotofei pe nume
Humphrey.
Resedinta St. James
Locuinta familiei Spencer, a carei reprezentanta de cinste a fost Diana de Wales, aceasta casa este una
din cele mai frumoase constructii londoneze datand din secolul al XVIII-lea. A fost ridicata in 1766,
pentru Earl Spencer, mostenitorul primei ducese de Marlborough. Pasiunea acestuia pentru Antichitate s-
a materializat printr-o fatada dorica, cu un portic impodobit cu statui clasice.
>>
Londra (obiective turistice) Hyde Park
Impreuna cu mai putin vastele St. James' si Green Park, acesta a facut parte pe vremuri din terenurile de
vanatoare ale lui Henric al VIII-lea. In prezent, este unul din putinele locuri linistite din capitala
britanica, cu exceptia, poate, a diminetilor de duminica, atunci cand persoanele care simt ca au ceva de
spus se reunesc in Coltul Oratorilor, situat in extremitatea nord-estica a parcului. Absolut oricine poate
lua cuvantul aici, povestindu-le trecatorilor ce are pe suflet. Nu departe de oratori, inspre latura sudica a
parcului, se gaseste Rotten Row, fosta cale regala de vanatoare.
Kensington Palace
Fosta resedinta regala, acest palat pare sa nu fi purtat prea mult noroc femeilor care i-au calcat pragul.
Era o simpla casa de tara in 1689, cand a fost cumparat de catre William al III-lea. Se spune ca regina
Victoria ar fi petrecut aici o copilarie mai mult decat trista. Informatia nu este foarte sigura, insa
dovezile despre nefericirea printesei Diana, care a locuit aici in calitatea de sotie a printului Charles, sunt
extrem de numeroase, presa din epoca dezbatand pe indelete acest subiect. Supranumit ghetoul regal,
palatul este in prezent locuinta mai multor membri ai familiei de Windsor.
British Museum
Gazduit intr-o frumoasa cladire in stil greco-victorian, cu o fatada asemanatoare celor ale templelor
elene, acest muzeu adaposteste unele din cele mai importante relicve ale umanitatii. De mai bine de 250
de ani aici sunt expuse nenumarate opere de arta. Baza colectiei a pus-o, in 1753, Sir Hans Sloane,
medicul reginei Anne si al regelui George al II-lea, care si-a donat antichitatile natiunii britanice. De
atunci patrimoniul muzeului s-a marit continuu, incluzand piese deosebit de rare si de valoroase. Printre
acestea se numara grupul Elgin, constand intr-un set de statui din marmura ce odinioara au impodobit
Parthenonul atenian. Tot aici se poate admira Piatra de la Rosetta, descoperita in 1799, in localitatea
egipteana Rosetta, pe care s-a sculptat prin anul 196 I.H. un decret al lui Ptolemeu al V-lea. Notarea
acestuia atat in hieroglife egiptene, cat si in cuvinte grecesti, l-a ajutat pe egiptologul francez Jean-
Franois Champollion sa descopere cheia pentru descifrarea vechilor scrieri egiptene. Pe langa antichitati,
muzeul mai expune o vasta colectie de picturi ilustrand practic orice perioada si scoala europeana.
Londra (obiective turistice) Turnul Londrei
Principalul corp al acestuia, White Tower, a fost inaltat in timpul domniei lui Wilhelm Cuceritorul. Mai
tarziu a fost completat cu mai multe ziduri, avand o inaltime de 31 de metri, si cu un sant de aparare.
Turnul Londrei este inclus in grupul palatelor monarhice, desi nimeni nu l-a mai considerat astfel de pe
vremea lui Henric al VII-lea. A fost inchisoare, menajerie si monetarie regala, iar acum adaposteste
pretioasele bijuterii ale Coroanei, o colectie exceptionala de metale si pietre pretioase, fiecare dintre
acestea din urma avand propria sa poveste. Numai coroana utilizata la ceremonia de numire a reginei
Victoria, in 1838, include circa 3.000 de nestemate, majoritatea diamante si perle. Initial bijuteriile au
fost pastrate in Martin Tower, insa, dupa o indrazneata tentativa de furt, comisa in 1671, au fost mutate
in actualul corp al cladirii. In White Tower, la parter, mai poate fi admirata o vasta colectie de armuri si
arme medievale.
Tower Bridge
In ciuda aspectului sau medieval, Podul Londrei (sau Podul Turnului) si-a celebrat centenarul abia in
iunie 1994. Ridicat pe un schelet metalic imbracat in piatra, el a fost construit intentionat in stil gotic
pentru a se armoniza cu turnul din apropiere. Este celebru pentru enormele sale brate basculante, care se
ridica pentru a permite trecerea vaselor mai mari. In prezent acest lucru se intampla destul de rar, insa pe
vremurile cand traficul de pe Tamisa era foarte intens, bratele podului se inaltau de circa cinci ori pe zi.
Catedrala St. Paul
Ametitor de frumoasa catedrala St. Paul se poate lauda cu al treilea cel mai mare dom din lume. Este
capodopera lui Sir Christopher Wren (1632-1723) si a fost terminata in 1710, dupa 35 de ani de munca
asidua. In interior, se remarca faptul ca domul este mult mai mic decat vazut din afara. In realitate, intre
cele doua exista un spatiu de circa 18 m, in care s-a construit un con de caramizi, cu scop de sustinere.
Una din principalele atractii ale catedralei este Galeria +oaptelor, la care se ajunge urcand o scara in
spirala cu 259 de trepte. Aici se produce un fenomen acustic interesant: orice soapta rostita spre o latura
a zidului este transmisa intr-o secunda de cealalta parte a acestuia, la o distanta de aproximativ 33 de
metri.
Globul shakespearian
Pe malul Tamisei se inalta astazi teatrul Globe, o copie fidela a cladirii cu acoperis deschis unde marele
Will si-a pus candva in scena piesele. Noul Globe a fost construit in 1996, cu materiale si metode tipic
elizabetane, dupa ce originalul (ridicat in 1599) a fost mistuit intr-un incendiu in 1613. Mai mult ca sigur
ca, daca dramaturgul si-ar fi putut vedea viitorul intr-un glob de cristal, nu ar fi crezut ca va ajunge atat
de celebru.
>>
Macabrul profitabil
Muzeul figurinelor din ceara este unul din cele mai aglomerate locuri din Londra. Madame Tussaud a
invatat mestesugul care a facut-o celebra creand masti mortuare pentru victimele Revolutiei franceze, iar
prima expozitie si-a deschis-o in 1835. Succesul acestei afaceri consta in placerea vizitatorilor de a
atinge copiile din ceara ale unor personalitati precum Shakespeare si Regina Elisabeta, dar si Pierce
Brosnan sau cei patru Beatles. Atentie insa, biletul de intrare costa circa 12 .
Drobul de diamant al printului Charles
Cel mai celebru si mai scump diamant din lume, Koh-i-Noor impodobeste astazi coroana britanica.
Superba piatra are 108,93 de carate si... o poveste teribila. Descoperit in 1304, Koh-i-Noor are reputatia
de a ucide orice barbat care il stapaneste. Din acest motiv, regina Victoria, care a intrat in posesia
diamantului in 1849, a stipulat in testamentul ei ca nici un rege britanic nu are voie sa atinga nestemata.
Cam atat despre norocul printului Charles...
Windsor, Oxford, Bath (prezentare generala) Windsor
Situat la 34 km vest de Londra, Castelul Windsor gazduieste familia regala incepand din secolul al XI-
lea. La trei veacuri de la inaugurare, Eduard al III-lea a renovat vechea structura, construind poarta
normanda, turnul circular si cateva noi apartamente. Toti succesorii sai i-au urmat exemplul, adaugand
cate ceva castelului sau modificand cladirea existenta. Astfel, edificiul medieval initial a devenit
fastuosul palat din zilele noastre, resedinta temporara a reginei Elisabeta a II-a. De altfel, aici se gaseste
o parte din colectia de arta a familiei Windsor, continand picturi de Rubens, Van Dyck si Holbein,
desene apartinand marelui Leonardo da Vinci, precum si mai multe goblenuri rare. Remarcabila este
Casa de papusi a reginei Mary, o cladire in miniatura realizata cu maxima atentie pentru detalii,
incluzand o instalatie electrica si una de apa. In capela castelului, dedicata sfantului Gheorghe, sunt
ingropati mai multi monarhi, printre care se numara poligamul Henric al VIII-lea si George al VI-lea,
tatal actualei suverane britanice.
Oxford
>>Mai mult decat un centru universitar, Oxford este unul din cele mai frumoase orase ale Angliei.
Excelent conservat, acesta este un conglomerat de alei inguste, case construite din piatra de culoarea
mierii si strajuite de statui reprezentand animale fantastice. Complexul universitar include 40 de colegii
independente, cel mai vechi dintre acestea (si din toata tara) fiind infiintat in 1200. Tot aici se gaseste
Bodleian Library, una din primele biblioteci ale lumii, care si-a deschis portile in 1602. In rafturile
acesteia sunt adapostite circa 5 milioane de carti rare, printre care si o colectie de manuscrise deosebit de
valoroasa.
Bath
Principala statiune termala a Angliei, Bath este, probabil, si cel mai bine conservat oras din tara. Desi
infiintata in secolul I I.H. de catre romani, asezarea isi pastreaza aspectul din epoca de maxima inflorire,
inregistrata in secolul al XVIII-lea. Casele inalte si elegante, muzeele si terasele sale amintesc de epoca
in care aici venea sa se odihneasca protipendada Marii Britanii. Excelent conservate sunt si baile
romane, alimentate si astazi de izvoare cu un debit impresionant si o temperatura de 46,5C.
Halta la meridianul zero
Situat in conurbatia londoneza, la circa 8 km de centrul orasului, Greenwich este exemplu ideal de
localitate mica de stat, dar mare la sfat. Pe aici trece meridianul de origine sau primul meridian, stabilit
de Conferinta internationala de astronomie din 1884, in functie de care s-au fixat fusele orare. Astfel a
aparut celebra formula GMT (Greenwich mean time) ora inregistrata la meridianul zero.
Cambridge, Canterbury, Stratford-upon-Avon (prezentare generala)
Cambridge
Leaganul celei de-a doua universitati britanice, Cambridge si-a deschis portile pentru studenti incepand
din secolul al XIII-lea. In semn de recunostinta, fiecare generatie de arhitecti a ridicat aici cate un grup
de cladiri reprezentand spiritul epocii, astfel incat, in prezent, aici sunt reunite cele mai frumoase edificii
din toata Anglia. Cel mai mare dintre colegiile complexului, Trinity College, a fost infiintat de catre
Henric al VIII-lea in 1546. Se remarca prin frumoasa curte din secolul al XVII-lea, unde se ridica o
splendida biblioteca proiectata de Christopher Wren. Deasupra masivei gherete a portarului se afla Great
Tom, un ceas de mari dimensiuni, care anunta sonor trecerea fiecarei ore si pe care e posibil sa-l fi
admirat fara sa stiti in filmul Carele de foc. Printre elevii de marca ai colegiului se numara printul
Charles, care l-a frecventat in anii '60.
Canterbury
Resedinta arhiepiscopului primat al bisericii anglicane, Canterbury pastreaza un fermecator aer
medieval. Aici se gaseste cea mai impresionanta, daca nu chiar cea mai frumoasa catedrala din Anglia.
La fel ca alte biserici britanice, aceasta a fost construita in mai multe etape, intre 1070 si 1503,
reflectand diferite stiluri arhitecturale, al caror amestec a contribuit la realizarea unuia dintre cele mai
spectaculoase lacase de cult din intreaga lume. Dupa martirizarea lui Thomas Becket, in 1170, catedrala
a devenit unul din principalele centre medievale de pelerinaj din Europa, fenomen imortalizat cel mai
bine de catre Geoffrey Chaucer in ale sale Povestiri din Canterbury.
Stratford-upon-Avon
Deosebit de prosper in secolul al XVI-lea, Stratford-upon-Avon este orasul natal al marelui dramaturg
William Shakespeare. Pe vremuri, cand lumea inca nu realizase ca aici s-a nascut un geniu, asezarea era
renumita ca centru mestesugaresc si comercial. In prezent aici se pot vizita atat casa scriitorului, cat si
cea a sotiei sale, Anne Hathaway, in realitate o coliba cu acoperisul de paie, deosebit de pitoreasca. In
localitate mai exista un muzeu in care sunt expuse costumele utilizate in versiunile pentru BBC ale
pieselor lui Shakespeare.
>>
Un altfel de carciuma
Desi la noi sunt percepute ca niste localuri cu fite, pentru britanici pub-urile sunt echivalentul local al
bodegilor din colt, unde se intalnesc cu baietii la o halba de bere. Fenomenul este mai frustrant pentru
baietanii de pana la majorat, care se pot strecura inauntru cu voia patronului, dar nu pot sorbi decat din
ochi bauturile servite celorlalti musterii.
Transportul local este foarte bine pus la punct n Londra astfel nct va fi aproape imposibil s te
rtceti. Dac vrei sa foloseti transportul n comun destul de des cel mai bine este s-i cumperi un
Oyster card. Costa 3 lire (pe care le recuperezi cnd l returnezi) i i njumtete preul biletelor.
Astfel, o cltorie cu autobuzul cost 2 lire dac i cumperi biletul de la ofer sau de la automatele din
staii i doar o lir dac foloseti Oyster-ul. La fel, o cltorie cu metroul cost 4 lire la liber i 1,6 lire cu
Oyster-ul. Un abonament pe o zi pentru zonele 1 i 2 (centrul Londrei) cost 5.60/7.20 lire (n afara
orelor de vrf/n orele de vrf) iar unul pentru 7 zile 12.90/25.80 lire. Trebuie s mai tii c urcarea n
autobuz se face doar pe ua din fa i imediat trebuie validat Oyster cardul.
Londra este prezent n viaa fiecaruia cu mult nainte de-a o vizita. Din manualele de englez din
coala general, din povetile cu Oliver Twist, Dorian Gray sau Pip, din ziare sau de la televizor - cu
tiri despre paradele dedicate reginei -, pind pe strzile sale ai sentimentul ca o cunoti deja.
Buckingham Palace, Trafalgar Square, Tower of London, London Bridge, Waterloo, Westminster
Abby, sunt nume cunoscute care ns dezvluie privirii locuri i monumente necunoscute.
Dei Londra este un ora scump, aici arta este gratuit. National Gallery din Trafalgar Square este
unul dintre cele mai mari muzee de art din lume i gzduiete peste 2000 de picture aparinnd celor
mai mari artiti ai tuturor timpurilor. Pe pereii galeriei vei descoperi picturi ale unor nume celebre
precum: Picasso, Van Gogh, Rembrandt, Da Vinci, Titian, Cezanne, Monet, Rubens, Renoir,
Michelangelo, Raphael, Caravaggio, Botticelli sau Turner. Vizitarea galeriei n totalitate dureaz cel
puin 6 ore aa c dac nu ai prea mult timp la dispoziie, dar totui vrei sa vezi cteva picture faimoase,
e bine s ncepi vizita cu aripa de est a cldirii.
Dac te pasioneaz arta de dupa anul 1900 atunci trebuie sa mergi la Tate Modern. Intrarea este tot
gratuit iar exponatele se ncadreaz n mult mai multe categorii, precum: pictur, sculptur, foto, video,
etc. Dei este controversat din cauza expoziiilor sale, peste 5 milioane de oameni aleg s o viziteze
anual, ceea ce face ca Tate Modern s fie cea mai popular galerie de art contemporan din lume.
Un alt simbol al Londrei n ceea ce privete arta este British Museum. Este unul dintre cele mai vechi
muzee din lume, datnd din anul 1749, avnd n prezent o colecie de peste 7 milioane de exponate. n
decursul zilei n muzeu se desfoar nou tururi gratuite de 50 de minute, n diferite galerii.
Una dintre cele mai populare expoziii este cea a culturii egiptene, unde vizitatorii pot vedea mumii,
sarcofage dar i obiecte gsite n piramidele din Egipt. Recent muzeografii de la British Museum au
analizat cteva mumii cu ajutorul computerului tomograf i astfel au descoperit ramaie umane
conservate foarte bine n interiorul acestora. Imaginiile rezultate sunt disponibile publicului larg.
Muzeul Naional de Istorie Natural este dedicat n special copiilor dar i adulii se pot distra de
minune alaturi de cei mici pentru ca fiecare galerie conine elemente interactive si educative. nc de la
intrare te ntampin un dinozaur ce ocupa ntreaga sal. Galeria dedicat dinozaurilor cuprinde zeci de
ramaie plus o mulime de informaii despre viaa si dispariia acestor mamifere. Exist si civa
dinozauri mecanici care se mic n funcie de vizitatori.
ncepe-i ziua cu micul dejun englezesc (care este att de consistent nct i va ine loc si de prnz),
nsoit de o ceac de "breakfast tea" amestecat cu lapte. Dac vrei s descoperi o parte a caracterului
acestui ora vibrant du-te n pieele Londrei.
Cele mai celebre sunt Borough Market - dedicat mncrii, locul fcut faimos de Jamie Oliver care
obinuia s-i fac cumprturile aici, Portobello Road - dedicat n special antichitilor, vizitat de sute
de mii de turiti n cutarea casei cu u albastr din filmul Notting Hill, Stpialfield Market - dedicat
lucrurilor ieftine, Camden Market - dedicat tinerilor i iubitorilor de lucruri unicat.
Dintre toate, Camden Market este cea mai interesant din cauza identificrii cu stilul punk. Pe strazile
din Camden vei ntalni saloane de tatuaje i piercing la fiecare col, magazine pline de haine care mai de
care mai ciudate i preuri pe care le poi negocia chiar i pn la o lir. ntreg Camden-ul este un
spectacol. La prnz opteaz pentru un sandwich sau o salat de la supermarket. Cele mai cunoscute
lanuri de supermarketuri londoneze sunt Tesco si Sainsbury's.
La Tesco un "meal deal" ce const ntr-un sandwich, o punga de chips-uri si o sticla mic de ap cost
2 lire, n timp ce la Sainsbury's 3 lire. La Sainsbury's ns vei gsi n fiecare sear reduceri de pn la
50% la mncare.
Londra are numeroase parcuri, pline de flori i foarte bine ngrijite, n care poi sta pe iarb fr nici o
problema pentru ca nu este interzis. Foarte muli londonezi aleg s-i ia prnzul n parcul din apropierea
locului de munc. Este interzis ns hrnirea porumbeilor sau a veverielor.
Dup ce te-ai odihnit poi ncerca o plimbare prin cartierul West End sau prin The City. Prima variant
presupune plecarea de la Covent Garden, o piaa n special pentru turiti, cu preuri mai mari dect n
alte pri, spre Green Park prin Picadilly Circus, trecnd pe la Buckingham Palace, St. James Park i
terminnd n Trafalgar Square. A doua variant presupune plecarea de la Casa doctorului Johnson, spre
Catedrala St. Paul, trecnd pe la Muzeul Londrei, Barbican, The Monument i ajungnd n final la
Turnul Londrei si Tower Bridge. (Trasee recomandate de ghidul Lonely Planet London 2010).
Mai apoi te poi relaxa i poi lua cina ntr-o tavern sau ntr-un pub autentic londonez. Britanicii nu au
prea multe feluri de mncare specific dar poi ncerca cu ncredere Jacket Potato (un cartof intreg copt
cu diferite umpluturi i condimente), puiul nfurat in bacon, crnaii englezeti sau fish and chips
(pete - cod de obicei - i cartofi prjii). De asemenea, nu uita sa ncerci un "pint" de bere englezeasc.
Trebuie s tii ns ca legislaia britanic nu permite fumatul n interiorul niciunei ncperi iar
majoritatea pub-urilor au licene de funcionare doar pn la ora 23:00.
Seara poi alege s vezi o pies de teatru sau un musical ntr-unul dintre numeroasele teatre din centrul
Londrei (biletele variaz ntre 20 i 50 de lire), poi petrece ntr-un club din Soho sau poi alege o
plimbare pe South Bank, de la Waterloo la Tower Bridge, dupa lsarea ntunericului. Londra este
acoperit de transportul de noapte aa c nu i face griji n ceea ce privete ntoarcerea la hotel.
Dac nu ai prea mult timp la dispoziie, nu te grbi dintr-un loc n altul doar pentru a bifa pe hart
obiectivele turistice pentru c nu vei rmne cu nimic n afar de fotografii.
Londra este mult prea mare i are mult prea multe de oferit. Ca s cunoti oraul pe deplin i trebuie
probabil ani. ncearc ns s profii de timpul pe care l ai i s te bucuri de fiecare col de strad.
___________________________________________
Informatii CFR
Pentru mai multe informatii CFR despre mersul trenurilor, va prezentam o lista
completa cu statiile din reteaua CFR Calatori cu birouri de informatii ,
numerele de telefon CFR si programul acestora.
Lista birourilor de informatii CFR alaturi de numerele de telefoane CFR unde puteti
suna si afla in timp util informatii CFR alaturi de numerele de telefon cat si programul
de functionare al acestora.
Noul mers de Tren 2011
Mersul trenurilor la zi - Informatii CFR
Noul Mers de Tren 2011, intra in vigoare la data de 12 Decembrie
CFR Calatori informeaza ca, incepand cu data de 12 decembrie ora
00.01 se pune in aplicare noul plan de mersul trenurilor de calatori,
valabil pana la data de 10 decembrie 2011, ora 24.00.
Prin acest program sunt prevazute, in graficul de circulatie proiectat,
1478 de trenuri, din care: 248 de trenuri de rang superior, 66 de trenuri
internationale, 1134 de trenuri de persoane si 30 de trenuri sezoniere.
O noutate in mersul trenurilor 2010-2011 consta in organizarea
circulatiei trenurilor de rang superior de pe relatia Bucuresti -
Constanta si retur sub forma graficului cadentat, cu trenuri la interval de
2 ore in extrasezon si o ora in sezonul estival, ceea ce va permite o deservire optima a publicului calator.
Acest sistem se va extinde si pe relatia Bucuresti - Brasov si retur la trenurile de rang superior, dupa
finalizarea lucrarilor la infrastructura feroviara care se executa pe magistrala 300, intre Campina si
Predeal si va fi util deopotriva calatorilor navetisti de pe relatia Ploiesti - Bucuresti si retur, si turistilor.
In ceea ce priveste mersul trenurilor international din noul program 2010-2011, exista legaturi directe
spre Viena, Budapesta, Sofia, Belgrad, Chisinau, Kiev, Moscova, Istanbul, Thessaloniki. S-a introdus un
nou tren in relatia Targu Mures Budapesta si retur, prin frontiera Episcopia Bihor, iar in perioada
sezonului estival va circula o grupa de vagoane directa intre Chisinau si Constanta.
Brosura Mersul Trenurilor de Calatori 2010-2011 costa 12 lei si va putea fi achizitionata din
principalele statii si agentii CFR din Bucuresti si din tara.
Pentru asigurarea unei calatorii confortabile si evitarea aglomeratiei din statiile si agentiile de
voiaj, CFR Calatori recomanda pasagerilor sa rezerve din timp biletele de calatorie.
* cumpararea cu anticipatie de pana la 30 de zile in trafic intern si de pana la 90 de zile in trafic
international, atat de la casele de bilete din principalele gari din tara cat si de la agentiile de voiaj CFR ;
* cumpararea online de pe siteul companiei www.cfrcalatori.ro a biletelor cu pret intreg, a celor cu
reducere pentru copii, elevi si studenti, a ofertei Minigrup 2-5 si a
biletului dus-intors, cu rezervarea locurilor.
* rezervarea online a locurilor pe site-ul companiei.
* rezervare telefonica in ziua plecarii trenului la vagoanele clasa 1-a si a
2-a, din principalele orase ale tarii, la numerele de tel: 021 9522 pentru
plecarile din Bucuresti Gara de Nord; 0268 421 700 pentru plecarile
din Brasov; 0232 202 777 pentru plecarile din Iasi; 0264 952 pentru
plecarile din Cluj Napoca; 0733 520 145 pentru plecarile din Constanta,
0236 496 000 pentru plecarile din Galati, 0256 200 457 pentru plecarile
din Timisoara Nord;
* cumpararea de bilete de la automatele instalate in statiile Bucuresti
Nord, Constanta, Mangalia, Ploiesti Sud, Predeal, Brasov, Cluj , Timisoara, Iasi.
* cumpararea de bilete de la TERMINALELE de plati electronice ZebraPay, instalate in puncte intens
circulate din: Bucuresti (spitalul Grigore Alexandrescu, City Mall, hipermarketurile Auchan Militari,
Cora Lujerului, Kaufland Vulcan, Colentina si Barbu Vacarescu, Universitatea Romano-Americana si
Universitatea Titu Maiorescu), Brasov, Constanta, Cluj, Ploiesti, Galati si Iasi, in magazinele Kaufland,
Winmarkt si Carrefour si in gara din Brasov.
* cumpararea de bilete de la punctul de vanzare CFR Calatori amplasat in Carrefour Colentina
(Bucuresti).
Oferte comerciale care acorda reduceri la transport cu trenul de calatori:
* reduceri intre 5-13% la achizitionarea biletelor cu anticipatie fata de data efectuarii calatoriei;
* Minigrup 2 5 este destinata celor care calatoresc in grupuri mici (de 2 - 5 persoane), are
valabilitate in toate zilele saptamanii, mai putin in zilele de vineri si duminica si ofera reduceri intre 10
% si 25 %;
* cartea VSD (vineri, sambata, duminica) valabila in week-end si ofera reduceri intre 25 % si 60%;
* biletul dus-intors ce ofera o reducere de 10% .
Calatorii sunt rugati sa se informeze la statiile si agentiile CFR inainte de inceperea calatoriei !
* Numere de telefon de la agentiile de voiaj CFR pentru informatii privind circulatia trenurilor de
calatori :
Bucuresti Agentia de Voiaj nr 1 tel 021/313 26 42 ; Agentia de Voiaj nr. 2 tel 021/316 89 47
Brasov tel 0268/477 018 Ploiesti tel 0244/542 080
Iasi tel 0232/410 024 Suceava
0330/100359
Vatra Dornei tel 0230/371 039 Cluj Napoca tel
0264/432 001
Timisoara tel 0256/491889 Craiova tel
0251/411 634
Constanta tel 0241/614 950 Oradea tel 0259/
416 565
Targu Mures tel 0265/266 203 Satu Mare tel
0261/ 711 002
Baia Mare tel 0262/ 219 113 Galati
0236/472420
Sibiu tel 0269/212085 Arad 0257/280977
Informatii legate de orarii, tarife, circulatia trenurilor, oferte, etc. sunt disponibile pe site-ul
www.cfrcalatori.ro sau la telefon 021/9521, privind circulatia trenurilor in trafic local.

Acest tarif nu include toate taxele. Biletul este nerambursabil. Schimbarile de data, nume si ruta se pot
efectua cu pana la 3 ore inaintea orei de decolare scrisa pe biletul de avion initial achizitionat. Taxa
pentru schimbarea datei de calatorie sau a rutei este de 40 euro/segment de calatorie pentru modificarile
facute pe website, plus eventuala diferenta intre tariful initial si tariful disponibil la data schimbarii
solicitate , iar taxa pentru schimbarea de nume este de 40 euro/segment. Incepand cu data de 28 Martie,
orice modificare de nume, facuta prin orice canal de distributie (website, Reservation and Customer
service, aeroport sau alte puncte de vanzare), va contine pe langa taxa de modificare de nume si
eventuala diferenta dintre tariful initial si tariful disponibil la data schimbarii solicitate. Modificarile de
ruta si data pentru biletele Flexi (clasa A) sunt gratuite .Modificarile de nume pentru biletele Flexi (clasa
A) se taxeaza cu 40 EUR pentru modificarile de nume facute pe website respectiv 50 EUR pentru
modificarile de nume facute in aeroport, in agentiile proprii Blue Air sau prin Reservation and Customer
service.Nu este permisa schimbarea de data sau de ruta sau de nume a unui bilet la un tarif mai mic decat
tariful platit initial, deci implicit nu se ramburseaza eventuala diferenta intre tariful initial platit si tariful
inferior care poate exista la data solicitata pentru schimbare. Modificarile de nume nu mai sunt permise
pe un itinerariu unde unul din segmentele zbor a trecut, pentru niciuna din cursele ramase.Exista un
numar limitat de bilete pentru aceasta clasa tarifara. Blue Air nu garanteaza conexiunile cu alte zboruri
sau cu alte mijloace de transport. Orice planificare este facuta pe riscul dumneavoastra.
Pasagerul trebuie sa se prezinte la aeroport pentru formalitatile de check-in cu 2 ore inainte de ora
decolarii. Incepand cu data de 25 martie 2010, pentru toate zborurile cu plecare din Aeroportul
International Bucuresti- Baneasa, ghiseele de check-in se vor deschide cu 3 ore inainte de ora de
decolare programata. Recomandarea Blue Air este ca toti pasagerii sa se prezinte in timp util la ghiseele
de check-in alocate fiecarui zbor, pentru ca toate operatiunile ulterioare pana la decolarea avionului sa se
incadreze in orarul planificat. Dupa efectuarea formalitatilor de check-in, va invitam sa va prezentati in
cel mai scurt timp posibil la punctul de control al documentelor de identitate, iar ulterior la controlul de
securitate si portile de imbarcare. Ghiseul de check-in se va inchide cu 40 de minute inainte de ora
decolarii. Pasagerii care nu s-au prezentat la zbor pentru check-in in limita impusa de companie,
indiferent de motiv, sunt considerati "no show" si pierd segmentul de calatorie respectiv,neavand dreptul
la niciun fel de rambursare.
Aveti dreptul la un singur bagaj de mana care nu poate depasi 7 Kg si dimensiunile 55 cm x 40 cm
x 20 cm.
In plus aveti dreptul sa luati un laptop, ale carui dimensiuni sa nu depaseasca 55 cm x 40 cm x 20 cm.
Fiecare pasager are dreptul la maxim patru piese de bagaj de cala cu dimensiunile maxime de
100x80x30 cm.
Taxa pentru transportul fiecarei piese de bagaj de cala este de 10 euro/bagaj/segment de calatorie in
cazul in care bagajul este achitat la momentul achizitionarii biletului sau 20 euro/bagaj/segment de
calatorie in situatia in care aceasta este platita in aeroportul de plecare, in cadrul formalitatilor de check-
in/ticketing.
Incepand cu data de 01 Octombrie 2010, taxa pentru transportul fiecarei piese de bagaj de cala
este de 15 euro/bagaj/segment de calatorie in cazul in care bagajul este achitat la momentul
achizitionarii biletului sau 30 euro/bagaj/segment de calatorie in situatia in care aceasta este platita in
aeroportul de plecare, in cadrul formalitatilor de check-in/ticketing.
Greutatea maxim admisa a unei piese de bagaj de cala este de 32 kg.. Greutatea pieselor de bagaj de
cala nu poate fi cumulata intre doi sau mai multi pasageri. Pentru copii cu virsta cuprinsa intre 1luna si
doi ani (infanti) se accepta gratuit un bagaj de cala de pana la 10(zece) kg. Pentru cursele Bucuresti-Cluj,
Cluj-Bucuresti, Bucuresti-Timisoara, Timisoara-Bucuresti, Timisoara-Constanta, Constanta-Timisoara,
Bucuresti-Arad, Arad-Bucuresti, Bucuresti-Florenta si Florenta-Bucuresti se accepta pentru transport
numai 1 piesa de bagaj de cala pentru fiecare pasager, cu dimensiunile 100x80x30 cm, ce nu poate
depasi greutatea de 20 kg, sub sanctiunea prevederilor articolului 8.1.2 din Conditiile de Calatorie Taxa
pentru transportul fiecarui bagaj de cala este de 10 euro/segment de calatorie,in cazul in care se achita pe
website sau prin Reservation and Customer Service si 20 euro/segment de calatorie in cazul in care se
achita in aeroport. Pentru infanti (1-24 luni) se permite gratis un bagaj de 10 kg considerat bagaj de cala.
Un bagaj de cala nu trebuie sa depaseasca greutatea maxima de 32kg. Este responsabilitatea pasagerului
de a se informa cu privire la conditiile de trecere a frontierei. In cazul in care pasagerul nu indeplineste
conditiile respective, biletul de avion nu este rambursabil si nu se permite schimbarea acestuia. Odata cu
cumpararea acestui bilet,pasagerul a luat la cunostinta si este de acord cu conditiile de calatorie Blue Air
stipulate pe acest bilet si completate cu conditiile publicate pe site-ul www.blueairweb.com .
Nume Dna MARIANA STELUTA POPA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 12.39 GBP
Total 78.46
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 12.39 GBP
Total 53.68
GBP
Nume Dl ALEXANDRU PETRUT POPA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 66.07
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 41.29
GBP
Nume Dna ELENA ONITA
Data Fri 13 May 2011 Zbor 131 Loc - Booking RD84QH
De la Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Plecare 15:45
Catre Londra - Luton (LTN) Sosire 17:00
Clasa N
Tarif 52.03
GBP
Taxe 14.04
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 66.07
GBP
Data Sun 22 May 2011 Zbor 132 Loc - Booking RD84QH
De la Londra - Luton (LTN) Plecare 10:00
Catre Bucuresti - Baneasa
(BBU)
Sosire 15:10
Clasa R
Tarif 24.99
GBP
Taxe 16.30
GBP
Tva 0.00 GBP
Serv. 0.00
GBP
Ssr 0.00 GBP
Total 41.29
GBP
DETALII DESPRE PLATA
Descriere Suma
Tarif net 231.06 GBP
Discount 0.00 GBP
Taxele de aeroport 0.00 GBP
Taxe si TVA 91.02 GBP
Tarif total 322.08 GBP
Servicii aditionale 24.78 GBP
Servicii speciale 19.83 GBP
Total incluzand serviciile 366.69 GBP
Total platit 366.69 GBP
Rest de plata 0.00 GBP
SERVICII SPECIALE, Dna MARIANA STELUTA POPA
BAG ( 131 ) 12.39 GBP
BAG ( 132 ) 12.39 GBP
WCN ( 131 ) 0.00 GBP
Total 24.78 GBP
Fwd: Confirmare plata www.smartflying.ro/
...From:
alexandru friederich <alexandru@blueyonder.co.uk>
...
Add to Contacts
To: Mariana popa <marianapopa13@yahoo.com>
---------- Forwarded message ----------
From: GECAD ePayment Services <customer@epayment.ro>
Date: 2011/1/11
Subject: Confirmare plata www.smartflying.ro/
To: alexandru@blueyonder.co.uk
Stimate(a) Friederich Alexandru,
Plata dvs. pentru comanda plasata pe http://www.smartflying.ro/ la
data de 2011-01-11 23:47:48 a fost aprobata (referinta comanda
8728310).
Acest email reprezinta CHITANTA de PLATA.
***********************************************************
Biletul va fi emis de catre Blue Air Transport Aerian SRL si va fi
trimis pe adresa de email furnizata in procesul de comanda.
Informatii aditionale despre zbor si orice alte informatii
obtineti telefonic (+40-21-208 86 86) direct de la Blue Air Transport
Aerian SRL
Nota: GECAD ePayment nu emite biletul electronic.
***********************************************************
Comenzile plasate pe http://www.smartflying.ro/ sunt procesate de catre GECAD ePayment in numele
Blue Air Transport Aerian SRL, comerciantul care opereaza http://www.smartflying.ro/.
Puteti verifica online starea tranzactiei dvs. accesand link-ul:
https://secure.epayment.ro/help/order-lookup.php?LANG=ro
Pentru a accesa o lista a cumparaturilor via ePayment sau schimba setarile pentru comenzile viitoare,
accesati ePayment myAccount la https://secure.epayment.ro/myaccount/?
e=alexandru@blueyonder.co.uk&k=71fb490801ed0aaf5a58c6e8c26def7f&lang=ro folosind adresa de
email alexandru@blueyonder.co.uk.
Pentru intrebari suplimentare legate de comanda, va rugam contactati Blue Air Transport Aerian SRL
prin telefon la +40-21-208 86 86 sau prin email la info@blue-air.ro.
Pentru intrebari suplimentare legate de plata, puteti contacta GECAD ePayment prin email la
support@epayment.ro sau prin telefon la +40 21 3032060 (Bucuresti)(hotline 24/7).
Produsele/ serviciile achizitionate vor fi livrate in concordanta cu termenii si conditiile publicate pe site-
ul http://www.smartflying.ro/ si agreati in momentul platii.
Va rugam sa pastrati acest mesaj pentru referiri ulterioare.
***********************************************************
COMANDA ONLINE - DETALII DE PLATA (CHITANTA DE PLATA)
***********************************************************
Website: http://www.smartflying.ro/
Numar referinta: 8728310
Data si ora: 2011-01-11 23:47:48
Total General Comanda: 440.47 EUR
------
Toate orele afisate sunt ore locale
La ce ajuta Promiod? Balsamul Promiod este un produs naturist care ajuta la dilatarea si irigarea
capilarelor ceea ce stimuleaza debitul sanguin din vene, amelioreaza microcirculatia sangelui.
Este eficient n tratarea unor afectiuni cardio-vasculare precum ischemia, aritmia sau oscilaii ale
presiunii arteriale.
Pentru persoanele meteo-sensibile balsamul este de nenlocuit. Promiod anihileaza durerile de cap,
restabileste tensiunea, ajuta n cazul amortelii din articulatii, ajuta n cazul multor afectiuni ale
aparatului locomotor (artrita, artroza, radiculita, osteohondroza, reumatism, nevrita, hernie
intervertebrala, tromboza, etc).
Promiod confera elasticitate peretilor vaselor sanguine ajustand tensiunea intracraniana.
Promiod ajuta la refacerea organismului dupa traumatisme, inclusiv traumatisme ale capului, accident
cerebral vascular, atac cardiac. Da rezultate in cazul afectiunilor glandei tiroide si problemelor
oftalmologice (conjunctivita, glaucom, cataracta, miopie) aparute ca o consecinta a diabetului.
Promiod este eficient n tratarea oricaror simptome de infecie acuta (gripa, infectie respiratorie
virala acuta, maladie respiratorie acuta, sinuzita maxilara, paradontoza, otita, afectiuni ale nervului
trigemen, osteomelita, disbacterioza, etc.), boli cronice si infectii recidivante (astm, bronsita,
pneumonie, prostatita, .a.)
Ce contine Promiod, ce ingrediente? Promiod contine : miere, propolis, ulei de cedru, ulei de catina,
ceara de albine.
Cat costa Promiod? Produsul naturist Promiod costa in jur de 70 de lei.
Unde pot cumpara Promiod? Il poti comanda online pe site-ul http://www.ro.apifito.net sau poti suna la
reprezentantul firmei din Romania la numarul de telefon din Brasov +40-368-433505
Balsam Promiod mod de administrare
Principii de administrare gasiti pe linkul http://www.ro.apifito.net/promed-instrukciya.php
Pentru orice afectiune balsamul se administreaza pe cale orala si suplimentar pe zonele afectate.
Balsam Promiod mod de administrare Principii de administrare
Pentru orice afeciune balsamul se administreaz pe cale oral i suplimentar pe zonele afectate.
Afeciune Mod de adminstrare
Sistemul cardio-vascular Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Tractul gastro- intestinal Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Diabet Cte o linguri (3-5 g.) oral de 3 ori pe zi.
Hipertensiune, hipotensiune Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Sistemul respirator
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar se va aplica pe piept o dat pe zi,
nainte de somn, dup o toalet prealabil,
evitndu-se zona inimii.
Afectiuni inflamatorii la
nivelul organelor genitale
feminine
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar se vor aplca vaginal tampoane
imbibate cu preparat o dat pe zi pentru 6-8
ore.
Afectiuni inflamatorii la
nivelul organelor genitale
masculine: prostatit,
adenom al prostatei,
hemoroizi, etc.
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar de 1-2 ori pe zi se va aplica rectal
dup defecare.
Afeciuni ORL: amigdalit,
faringit, laringit, rinit,
sngerri nazale, sinuzit
maxilar
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar se va aplica o dat pe zi n zona
gtului, nasului i se vor introduce tampoane
de vat mbibate cu preparat n nri i n
urechi n acelai timp.
Afeciuni ale vederii:
glaucom, conjunctivit,
nevrit a nervului optic
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar se va aplica pe faa curat n
prealabil o masc cu preparat i se va lsa s
acioneze circa 40 min. ( pe frunte i pleoape).
Se va ndeprta splnd cu ap cldu.
Aparatul locomotor: Artrit,
artroz, osteohondroz,
podagr, coxartroz,
poliartrit, etc.
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Suplimentar se va aplica preparatul sub form
de comprese pe zonele afectate sau se vor
masa cu micri circulare, o dat pe zi, dup o
igien corporal prealabil nainte de somn.
Vene varicoase,
tromboflebit, ateroscleroz
a vaselor sanguine periferice,
hernie.
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Se va aplica suplimentar un strat subire de
preparat fr a masa o dat pe zi dup o igien
corporal prealabil, de preferin nainte de
somn.
stopatie
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Se va aplica suplimentar pe umflatur fr a
masa.
Glanda tiroid
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Se va aplica suplimentar n zona glandei
tiroide o dat pe zi, dup o igien corporal
prealabil.
Boli de piele: dermatit,
psoriazis, exeme, micoze
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Se va aplica pe zonele afectate suplimentar o
dat pe zi, dup o igien corporal prealabil.
Boli oncologice Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Metabolismul (pierderi de
greutate)
Cte o linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Sistemul imunitar
Se va administra ca i imunostimulent cte o
linguri (3-5 g.) oral de 2-3 ori pe zi.
Dozaj
Pentru administrare extern 1 dat pe zi;
Pentru profilaxie administrare oral de 2 ori pe zi;
Pentru boli cronice administrare oral de 3 ori pe zi.
Contraindicaii
1. Reacie alergic la anumite substane din compoziia balsamului.
2. Sarcin.
3. Perioada de lactaie (alaptare la sn).
4. Copii pna la 14 ani (fr recomandarea medicului)
Ural locul povetirilor lui Bajov, mpria Criesei Muntelui de Aram, moia arului Talp de
Sanie. Muni de legend. Uralul cntat n folclorul popular este faimos nu doar pentru comorile sale
subterane. n copilrie, cnd citeam povetile lui Bajov, nici nu ne imaginam ce for uimitoare i
misterioas ascunde cea mai luxuriant flor i faun montan. Natura copleitoare a Uralului izvor
nesecat de energie vital i de sntate siberian veritabil, pe care de attea ori si-o urau oamenii n
felicitrile de la multi ani n perioada sovietic.
Noi facem parte dintr-o alt epoc, dintr-o alt ar. Un singur lucru a rmas neschimbat urrile de
sntate pentru dumneavoastr i pentru cei dragi. Iar pentru aceasta nu este deloc necesar s cltorii
spre Uralul ndeprtat.
Puterea curativ a munilor se regsete in balsamul magic Promiod.
Este un produs 100% natural. Ingrediente: miere de albine, cear de albine, propolis, ulei de cedru, ulei
de ctin .a. Unicitatea balsamului const in faptul c fiecare dintre ingredientele sale este
multifuncional. Practic oricare dintre acestea este supranumit in popor rdacina de aur a Uralului.
Se are n vedere universalitatea proprietilor terapeutice. Iar adunate ntr-un singur balsam drept urmare
a unui proces de prelucrare complex, dup o tehnologie original, ofer un efect cumulativ, avnd un
potenial covritor ce contribuie la obinerea unor rezultate spectaculoase prin refacerea organismului.
ntr-un interval de timp scurt Promiod a ajutat mii de persoane n combaterea problemelor de
sntate.
Efectele folosirii acestuia se pot remarca chiar din primele zile de administrare, poate fi observat o
mbuntire evident a condiiei de sntate a persoanei, mai ales n cazul unor forme avansate ale bolii.
Balsamul Promiod ajut la dilatarea i irigarea capilarelor ceea ce stimuleaz debitul sanguin din
vene, amelioreaz microcirculaia sngelui i este eficient n tratarea unor afeciuni cardio-vasculare
precum ischemia, aritmia sau oscilaii ale presiunii arteriale. Pentru persoanele meteo-sensibile balsamul
este de nenlocuit. Acesta anihileaz durerile de cap, restabilete tensiunea, ajut n cazul amorelii din
articulaii, respectiv n cazul multor afeciuni ale aparatului locomotor (artrit, artroz, radiculit,
osteohondroz, reumatism, nevrit, hernie intervertebral, tromboz, etc). Mai mult Promiod confer
elasticitate pereilor vaselor sanguine ajustnd tensiunea intracranian. Promiod ajut la refacerea
organismului dup traumatisme, inclusiv traumatisme ale capului, accident cerebral vascular, atac
cardiac. D rezultate n cazul afeciunilor glandei tiroide i problemelor oftalmologice (conjunctivit,
glaucom, cataract, miopie) aprute ca o consecin a diabetului.
Promiod este eficient n tratarea oricror simptome de infecie acut (grip, infecie respiratorie viral
acut, maladie respiratorie acut, sinuzit maxilar, paradontoz, otit, afeciuni ale nervului trigemen,
osteomelit, disbacterioz, etc.), boli cronice i infecii recidivante (astm, bronit, pneumonie,
prostatit, .a.)
Experimentai personal efectele miraculoase ale balsamului creat de natura nsi.
La crearea acestuia au muncit mii de albinue, zburnd neobosite din floare n floare. Mini dibace au
adugat la compoziia de miere un ulei extras din plante ce s-au hrnit cu seva pmntului i energia
stihiilor.
Cu Promiod vei simi cum suflul plin de vitalitate al Uralului v inund intreaga fiin.
Leacuri de pacalit iarna
Costa mai nimic si va fac rezistenti, frumosi, veseli si sanatosi. Sunt retetele cele mai eficace pentru
zilele reci. Va prezentam proceduri naturale, remedii cu plante si alimente, sugestii si mici secrete,
precum si un grafic pentru raceala, care sa va faca bine in 6 zile
I. Intaritoare pentru imunitate
Transpiratii la baia de aburi Pe vremuri, mai fiecare oras romanesc avea o baie comuna de aburi, loc
de intalnire saptamanala, mai cu seama pentru barbati. Fara explicatii stiintifice, ei simteau ca, mai ales
iarna, caldura umeda le face bine la sanatate. Un adevar confirmat astazi de stiinta: temperaturile ridicate
nu activeaza doar circulatia, ci in acelasi timp stimuleaza si formarea de celule imunitare. Excitatia
produsa de aerul fierbinte pe mucoase ajuta mai ales la respingerea virusilor racelii. Cand mucoasele
sunt puternic irigate cu sange, virusii nu se pot fixa pe ele atat de usor.
Domnia papucilor Cat stati acasa, incaltati-va neaparat cu papuci caldurosi. Picioarele reci declanseaza
guturaiul, afirma cativa cercetatori britanici de la Common Cold Center, de pe langa Universitatea
Cardiff.. In cadrul studiului lor, participantii care faceau bai reci la picioare contractau de doua-trei ori
mai frecvent o viroza decat restul subiectilor. Explicatia este urmatoarea: scaderea temperaturii
blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virusii.
Traiasca iaurtul! Produsele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, intaresc politia
intestinala, cu care corpul se apara singur impotriva germenilor patogeni. Iaurtul creste proprietatea
anumitor celule de a digera microbi si ajuta la formarea de celule imunitare. Cu o conditie: sa fie
consumat zilnic. Este important sa folositi mereu acelasi tip de iaurt (kefir, lapte acru), intrucat
producatorii intrebuinteaza culturi bacteriene diferite.
Kiwi si mango Pentru combaterea infectiilor, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina
C. De aceea, in cursul iernii, este necesar sa-i aprovizionam regulat depozitele. Kiwi contine foarte
multa vitamina C. Mango ne pune la dispozitie zincul. Va propunem o masura profilactica absolut
delicioasa: taiati in bucati mici un mango si doua kiwi si zdrobiti-le pana obtineti o crema pufoasa. La
sfarsit o puteti indulci cu putina miere.
Paine cu usturoi O capatana de usturoi ne apara, cu adevarat, de infectiile gripale? Pana ce oamenii de
stiinta vor ajunge la un consens, cercetatorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului sufera mai rar de
tuse si guturai. Iar daca se imbolnavesc totusi, raceala lor trece cu trei zile si jumatate mai repede decat a
celorlalti. Pentru a preveni imbolnavirea, e nevoie sa mancati usturoi zi de zi, minimum trei saptamani,
cel mai bine taiat marunt si presarat pe o felie de paine unsa cu unt. Un amanunt important: numai
usturoiul crud are acest efect.
II. Stimulente pentru suflet
Pete de culoare Iarna poate fi deosebit de cenusie. Nu doar norii si ploile care tin locul zapezii
incetoseaza culorile peisajului, ci si creatorii de moda, care imbraca femeile in negru si tonuri de gri.
Pentru a lupta cu depresia, psihologii ne sfatuiesc sa ne inveselim macar casa, cu pete de culoare,
alegand covoare sau pleduri in nuante vii si impodobind incaperile cu flori. Culorile exercita o influenta
puternica asupra starii noastre de spirit: cele mai multe perceptii senzoriale ajung la creier prin
intermediul ochilor. Tonurile cromatice aducatoare de fericire sunt: rosul (ne face activi), portocaliul (ne
insenineaza) si galbenul (sporeste optimismul).
Mancati iute si piperat Nu acrul ne stimuleaza, ci iutele. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul
de Cayenne si hreanul lasa in urma lor, in gura, mici impulsuri dureroase. Creierul reactioneaza la ele,
comandand organismului sa-si fabrice propriile analgezice, care induc totodata sentimentul de bine
interior. Specialistii numesc acest fenomen Pepper-High-Effect (efectul euforizant al piperului).
Sugestie: taiati cativa ardei iuti in sosul pentru spaghete sau preparati-va un sos mexican Tabasco ,
amestecand suc de rosii cu ardei iuti, sare, otet si alte condimente, dupa gust. Daca la prima incercare l-
ati nimerit prea iute, potoliti-va arsura de pe limba cu iaurt, lapte, banane sau inghetata.
Placerea de a mirosi Aromele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi
obositoare, insa mult mai rapid. Moleculele infinitezimale patrund in nari, fiind conduse prin 20-30
milioane de celule olfactive direct in centrul senzorial. Cele mai bune stimulente olfactive se gasesc in
toate magazinele: scortisoara, lamaile si menta.
Atipeala care incarca bateriile Somnul scurt de dupa-amiaza, care ar trebui sa dureze in jur de 30 de
minute, este un fel de portie de hibernare. Influenta lui pozitiva asupra corpului si a psihicului s-a
demonstrat stiintific: potrivit unui studiu publicat recent in Grecia, cate o siesta de trei ori pe saptamana
imbunatateste productivitatea, impulsioneaza buna dispozitie, reduce stresul si protejeaza inima. In
SUA, firmele au amenajat camere de odihna pentru atipeala angajatilor la birou. Cautati o incapere mai
retrasa, unde puteti incuia usa , si atipiti cu capul pe un birou, folosindu-va bratele drept perna.
Alimentele care ne fac fericiti In orice supermarket bine garnisit se gasesc alternative demne de luat in
seama la pilulele antidepresive prescrise de doctori. Substanta responsabila pentru buna noastra
dispozitie se cheama triptofan si este un aminoacid ce participa la producerea serotoninei, cea care
declanseza in creier sentimentele pozitive.
Iata topul alimentelor detinatoare de triptofan in cantitati apreciabile:
* suc de lamaie (preparat proaspat, din zeama si coaja alba din interior) - 450 mg/100 ml
* cascaval cu gauri - 430 mg/100 g
* ton - 300 mg/100 g
* carne de vita - 295 mg/100 g
* carne de pui - 230 mg/100 g
III. Balsam pentru piele si par
Clatitul cu lamaie Zeama de lamaie readuce luciul parului degradat de frig, de purtarea caciulii si de
aerul uscat al iernii. Stoarceti o jumatate de lamaie in jumatate de litru de apa calda. Dupa ce v-ati spalat
pe cap (folosind un sampon neagresiv), turnati pe par apa cu lamaie, fara a mai clati dupa aceea.
Prosoape ude pe calorifer Adesea e suficient sa intindeti un prosop ud pe calorifer, pentru ca parul sa
va fie mai putin zburlit.. Iarna, parul se incarca electric, deoarece aerul uscat nu e un bun conducator de
curent. Cand mergeti pe linoleum sau pe mochete din fibre sintetice, ia nastere o energie statica si ea se
aduna in firele de par. Sugestie: presarati pe prosoape cateva picaturi de ulei aromat.
Cura cu ulei de masline Cand va mananca pielea capului iarna si se formeaza matreata la tample, o
masca de noapte cu ulei de masline va poate fi de mare ajutor. Turnati intr-o farfurioara o cantitate de
ulei masurata cu un paharel de tuica. Inmuiati din cand in cand varfurile degetelor in acest ulei care
calmeaza pielea si masati bland tot capul. Lasati uleiul sa actioneze peste noapte, iar dimineata, spalati-
va cu un sampon neutru. Ca sa evitati petele de grasime pe perna, inveliti-o intr-un prosop sau puneti o
boneta pe cap.
Buze frumoase si sanatoase Cu cat este mai buna circulatia sangelui la nivelul buzelor, cu atat mai
curand se regenereaza pielea, iar micile crapaturi se vindeca mai repede. In loc sa folositi mereu
strugurelul, faceti-va obiceiul sa strangeti puternic buzele, apasandu-le una de alta, cu dintii, sa le
muscati usor sau sa le masati cu o perie moale, de mai multe ori pe zi.
Manusi cu ulei Vi se aspresc mainile iarna? Cumparati o pereche de manusi chirurgicale de bumbac si
taiati-le varfurile degetelor. Seara, puneti-le pe maini si inmuiati-le in ulei de masline, exact pe portiunile
unde pielea e asprita. Cu varfurile degetelor libere, le puteti purta si in cursul zilei, telefonand, lucrand la
calculator sau citind, in vreme ce substantele vegetale hranitoare si calmante patrund in pielea degradata
si reduc inflamatia..
Baie cu lapte Ca sa va hraniti pielea de pe intreg corpul, preparati-va un adaos de baie dintr-un litru de
lapte gras ori un pahar de smantana, plus cel putin trei linguri de miere, dizolvate mai inainte intr-o cana
de apa clocotita. Turnati ingredientele pe rand in apa de baie, incalzita la aproximativ 350C. Daca va
place, adaugati si cateva picaturi de ulei eteric. Ramaneti in cada minimum cinci minute, dar nu mai
mult de douazeci, apoi stergeti-va bine cu prosopul si bagati-va imediat in pat. Grasimea din lapte
hraneste pielea, iar mierea ii asigura umiditatea necesara.
Molid si migdale contra picioarelor reci Picioarele reci se pot incalzi cu un masaj de ulei de molid sau
ienupar. Va creste rezistenta la frig, caci uleiurile eterice activeaza foarte repede si durabil circulatia
locala. Supliment: adaugati ulei de migdale in proportie de 1:10 si masati-va alternativ labele picioarelor,
energic, dar cu blandete, timp de cateva minute. Uleiul de migdale catifeleaza pielea si impiedica
formarea bataturilor.
IV. Mijloace de lupta cu raceala
Mere coapte Contra durerilor de gat ne ajuta merele coapte. Luati trei mere, scobiti-le in mijloc si
scoateti-le samburii, ungeti-le cu miere si lasati-le sa se coaca aproximativ 30 de minute in cuptorul
dinainte incalzit la 1800C. Indata ce s-au racit, mancati-le pe toate trei, ca sa introduceti in organism
suficienta pectina. Aceasta activeaza fortele de autoaparare la nivelul gatului. Suplimentar, mierea
actioneaza ca dezinfectant.
Tratament cu cartofi Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri.
Curatati de coaja doi-trei cartofi, fierbeti-i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un castron cu putin lapte
si zdrobiti-i. Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe doua batiste puse una peste alta.
Impaturiti batistele, facand din ele un pachetel alungit si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce
cataplasma s-a racit, schimbati-o.
Rondele de ceapa Aromaterapie pentru nasul infundat: uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si
usureaza respiratia. Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa mare, taiata in
rondele, si asezati-o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma de ceapa are insa efect doar daca
nu deschideti fereastra.
Aburii si sanatatea Aburii fierbinti cu uleiuri eterice (foarte indicat: eucaliptul) constituie cea mai
eficienta terapie contra inflamatiilor din gat si faringe. Metoda consacrata e simpla: o oala de apa fiarta,
cateva picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap.
Cafea cu aroma de cuisoare Un remediu cu actiune rapida contra durerilor de gat sunt cuisoarele: ele
dezinfecteaza si potolesc durerea. Zdrobiti-le intr-un mojar sau dati-le prin rasnita de cafea si fierbeti-le
odata cu cafeaua. Sunt de ajuns una pana la trei bucati pentru o ceasca.
Bai la picioare Un leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei: baile la picioare cu apa
incalzita progresiv fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si circulatia locala in
mucoasele nasului si a faringelui. Tineti picioarele intr-un lighean cu apa calda la 350C. Din trei in trei
minute, adaugati apa fierbinte, pana cand temperatura din lighean atinge 400C. Daca nu aveti febra mai
mare de 38,50C, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n-ar trebui sa depaseasca 380C. Insa,
daca organismul va e slabit din pricina virozei, riscati sa aveti probleme de circulatie.
Piper fiert contra temperaturii Scade febra: frecati intr-un mojar doua lingurite de boabe de piper
negru, apoi fierbeti-le intr-o jumatate de litru de apa, cu doua lingurite cu varf de zahar. Lasati-le sa
fiarba la foc mic, pana cand cantitatea se reduce la o cana. Consumati lichidul pe toata durata zilei, luand
cate o lingura.
Zahar cu lamaie Bun contra tusei iritative: daca n-aveti in casa bomboane de tuse, stoarceti zeama
dintr-o lamaie pe o bucatica de zahar si sugeti-o. Vitamina C si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza
faringele si activeaza secretia de saliva.
Supa tamaduitoare Celebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. Cercetatorii
americani au reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata cum o putem
prepara, ca sa fie deosebit de gustoasa. Se pune puiul in apa rece cu sare si se infierbanta, pana da in
clocot. Se adauga o ceapa taiata in jumatati, cu doua cuisoare infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora
la foc mic. Apoi se mai pun o bucata de telina, 2-3 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrunjel, o
gulie, trei boabe de piper si se fierbe in continuare. Cand legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala, se
transeaza si se baga la loc in supa.
Bautura de soc Scurteaza viroza: potrivit unui studiu efectuat la Universitatea din Ierusalim, extractul
de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru zile si poate combate chiar gripa. Boabele negre
contin multa vitamina C si fier, componente esentiale pentru sistemul imunitar. Reteta unei bauturi
fierbinti de soc: jumatate de litru de suc de soc se amesteca in jumatate de litru de apa si se infierbanta
bine. Se asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de scortisoara, precum si cu sucul si coaja rasa ale
unei portocale proaspete. Indulciti cu miere.
Nu uitati ghimbirul Ajutor pentru respiratie: medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de
arpagic si ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in clocot cate 15 g de
ghimbir proaspat, impreuna cu 120 g pere. Bateti doua oua si le amestecati in pasta fierbinte. Se
mananca seara, inainte de culcare.
Cataplasme cu diverse adaosuri Caldura, ea singura, va face bine, cand aveti dureri de gat. Dar exista
si un ajutor suplimentar: cataplasmele cu continut tamaduitor. Luati un servet de bumbac sau de in,
impaturiti-l in lungime si intindeti pe el unul din urmatoarele remedii: solzi de ceapa, cartofi fierbinti,
zdrobiti, felii de lamaie, 250 g branza de vaci incalzita. Sau inmuiati panza in untura topita intr-o tigaie.
Infasurati cataplasma in jurul gatului si acoperiti-o cu un prosop uscat.
Hartia cu otet Va desfunda narile: inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati pe
ea piper negru proaspat macinat si asezati-o pe piept, fata cu piper fiind indreptata in jos. Ramaneti in
repaos 20 de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un prosop cald.
Gargara cu suc de aloe Daca aveti nu propriu-zis o durere, ci mai degraba o jena in gat, ea poate fi
stopata cu urmatoarea procedura: din ora in ora, faceti gargara cu suc sau gel nediluat de aloe, pe care vi
le puteti procura din farmacii sau de la magazinele naturiste. Substanta activa continuta in frunzele de
aloe calmeaza mucoasele si reduce inflamatia. Atentie: nu inghititi lichidul cu care faceti gargara, fiindca
s-ar putea sa aiba efect laxativ.
Sfecla si hreanul la mare pret Elibereaza sinusurile infundate: beti zilnic 1/4 l suc de sfecla rosie,
mancand alaturi 20 g de hrean ras chiar atunci. Pigmentul betanina, continut in sfecla, ajuta la
desprinderea bacteriilor fixate pe mucoase. Uleiurile volatile din hrean neutralizeaza germenii.
Infuzie de patlagina Ceaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. El are o actiune
antibacteriana si dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. Mod de preparare: se
toarna 1/4 l apa clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera si se infuzeaza zece minute, dupa
care se bea cu inghitituri mici.
Nu chiar asa fierbinte Cand sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De
pilda, daca veti bea un ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face faringele deja iritat
sa sufere si mai mult. Consecinta: bacteriile cu care ceaiul ar trebui sa lupte vor gasi un nou teren
prielnic pentru a se inmulti.
Planul de insanatosire in 6 zile Daca mergi la doctor, raceala dureaza sapte zile, daca nu te duci,
dureaza o saptamana, aceasta este regula empirica in privinta racelilor tipice. Insa cine va combate
simptomele ghidandu-se dupa desfasuratorul nostru se va inzdraveni mai curand.
Ziua 1: Cum va simtiti: Va dor capul si membrele, sunteti lipsiti de vlaga, aveti dificultati de
concentrare?
Ce aveti de facut: Fortificati-va sistemul imunitar cu o doza masiva de vitamine: beti de trei ori pe zi
cate un pahar de zeama de lamaie fierbinte si, suplimentar, luati un preparat cu multivitamine. Pentru
durerile de cap, luati acid acetilsalicilic (aspirina). Culcati-va devreme.
Ziua 2: Cum va simtiti: Va ustura gatul si va mananca narile?
Ce aveti de facut: Sugeti bomboane de tuse. Din trei in trei ore faceti gargara cu apa sarata. Seara, o baie
fierbinte.. Dupa aceea, beti o cana mare de ceai de tei (adultii pot pune in el un strop de rom, ori de
extract alcoolic de echinacea). Infofoliti-va, ca sa va fie cald, dormiti mult si transpirati.
Ziua 3: Cum va simtiti: Va dor muschii si oasele, sunteti ragusiti, aveti nasul infundat?
Ce aveti de facut: Ramaneti in pat, nu mergeti la serviciu. Faceti inhalatii aromate la fiecare trei ore, ca
sa dati drumul secretiilor nazale. Tot din trei in trei ore, faceti gargara. Vorbiti cat mai putin, menajati-va
coardele vocale.
Ziua 4: Cum va simtiti: Acum nasul va curge din plin si incepe o tuse uscata?
Ce aveti de facut: Ramaneti in continuare la pat, mancati ceva usor (de exemplu o supa de pui). Pentru a
mentine umiditatea mucoasei nazale, folositi apa cu sare. Contra tusei, sugeti bomboane cu zahar
(zaharul dezinfecteaza). Seara, ungeti-va pe piept cu o pomada impotriva racelii.
Ziua 5: Cum va simtiti: Nu mai aveti febra, iar guturaiul aproape a disparut. Dar tusea devine mai
puternica...
Ce aveti de facut: Beti multe lichide, preferabil ceaiuri de plante. In cazul cand doriti sa intrebuintati ceai
de tuse, urmati intocmai indicatiile de preparare, deoarece efectul obtinut depinde de durata infuzarii.
Ziua 6: Cum va simtiti: Aproape ca ati trecut hopul, dar inca sunteti lipsiti de puteri.
Ce aveti de facut: Umpleti din nou depozitele de vitamine si minerale ale organismului dvs., golite de
boala. Pentru aceasta, mancati multe legume si fructe proaspete. Odihniti-va cat mai mult. Totusi, e bine
sa iesiti putin si la aer curat, dar fara sa va obositi.
Ceai cu lmie ndulcit cu miere
Lmia este cunoscut pentru faptul c ajut la tratarea rapid a rcelii sau gripei, datorit coninutului
su foarte bogat n vitamina C. Medicii spun c aceast vitamin lupt cu orice fel de infecii, deoarece
ajut la ntrirea sistemului de aprare al organismului. "Vitamina C este necesar sistemului imunitar,
prevenind rceala i gripa.
Organismul nostru nu poarte face rezerve de vitamina C, de aceea se impune un aport zilnic ct mai
substanial, mai ales n aceast perioad a anului", explic dr. Mihaela Bilic, medic nutriionist. Foarte
bogate n vitamina C sunt citricele, dar i kiwi, varza, broccoli, ardeiul gras, spanacul sau roiile.
Mierea de albine are o aciune antibacterian i este un calmant excelent pentru gt, atunci cnd suntei
rguit sau avei dureri. Fie c v turnai 1-2 lingurie de miere pe gt sau v ndulcii ceaiul cu ea, acest
"balsam" v "limpezete" vocea.
Limonada sau ceaiul cu lmie i miere le putei bea nu numai atunci cnd prezentai stri febrile, dar i
n perioadele solicitante.
Varz
Foile de varz aplicate n jurul gtului ajut la ameliorarea durerilor aprute n laringite. Explicaia este
simpl - varza este recunoscut pentru proprietile sale antiinflamatorii, mai spune medicul Bilic. Varza
sau orice derivat al ei, precum varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau salata verde, accelereaz
eliminarea toxinelor din organism i ne protejeaz esuturile de agresiunea frigului.
Pentru aplicaii locale, sunt necesare 2-3 frunze de varz alb care se nmoaie n ap clocotit sau se ung
cu puin ulei, se pun n jurul gtului i se acoper cu un prosop. Se las acolo cteva ore.
Nuci
Ceaiul din coji de nuci calmeaz tusea. Pentru prepararea ceaiului, se folosete o cantitate de coji de nuci
egal celei pe care o cuprindem ntr-o mn. Se adaug dou cni de ap i se las s fiarb 3-5 minute.
Ceaiul se bea cald, nu fierbinte, i nendulcit.
Medicii atrag atenia c obiceiul de a consuma ceai fierbinte atunci cnd suntem rcii este foarte
duntor, deoarece lichidul ne usuc mucoasa i poate produce arsuri la nivelul ei, iar aceste
microleziuni favorizeaz apariia bacteriilor n gt.
Cartofi
Feliile de cartofi aplicate pe frunte alung durerile de cap. Pentru tratarea migrenelor, este nevoie de 2-3
felii de cartofi cruzi, care se aplic pe frunte i se leag cu o earf. Atunci cnd durerile de cap nu
cedeaz, se poate bea suc cald de cartofi. Cartoful crud se d pe rztoare, se stoarce i din sucul rezultat
se bea cte un sfert de pahar de trei ori pe zi.
Cartoful conine provitamina A, vitamina K - cu aciune antihemoragic i antianemic, sulf - element
care combate excesul de seboree. De asemenea, cartoful constituie i o surs bun de vitamina C,
cunoscut sub denumirea de acid ascorbic.
Oet
osetele mbibate n oet sau alcool medicinal ajut la scderea febrei, atunci cnd avei grip. Ele
trebuie meninute pe picioare timp de 20 de minute i la fiecare jumtate de or se remprospteaz pn
cnd temperatura ncepe s coboare. Se poate utiliza oet de vin sau din mere.