1

Cuprins
1. Notiuni elementare de geologia zacamintelor de gaze naturale
Hidrocarbura, Bitumene naturale, Gaze associate, Gaze cu
condensate, Gaze sarace, Formarea hidrocarburilor pag 3 .
2. Roca mama, Roca rezervor sau magazine, Roca colector, Roca
protectoare pag 3.
3. Clasificarea Zacaminteleor - Zacamintele stratiforme,
Zacamintele massive, Zacaminte delimitate litologic pag 3.
4. Porozitatea - Porii rocilor, Metoda determinarii directe a
porozitatii pag 5. (subiect examen)
5. Compresibilitatea mediului pag 5.
6. Permeabilitatea - Factorul de recuperare, Darcy, Tipuri de
permeabilitate, Fenomene secundare pag 6. (subiect examen)
7. Efectul Klinkenberg pag 7.
8. Saturatia in fluide pag 8.
9. Presiunea si temperature dezacamant. Ecuatia fundamentala in
exploatarea zacamintelor de hidrocarburi Presiunea de
abandonare, Presiunea litostatica, Anomalii de presiune, Regimul
static, Palniile depresionare, Masuratorile statice, Regimul
dinamic pag 8.
10.Temperatura de zacamant, Transmisibilitatea termica,
Coductibilitatea termica, Masurarea temperaturii de zacamant,
Masurarea temperaturilor in sondele netubate, Masurarea
temperaturii in sondele tubate pag 8.
11.Propitatile gazelor naturale Gazele naturale, Gazele naturale sunt
clasificate in patru categorii pag 9.
12.Legile gazelor Legea Boyle Mariotte, Legea gazelor perfecte,
Numarul lui Loschmidt, Starea normala fizica, Starea standard,
Factorul de abatere Z, Densitatea gazelor, densitatea relative a
gazelor , Factorul de volum al gazelor, Compresibilitatea gazelor,
Vascozitatea gazelor naturale, Vascozitatea (frecarea interna) pag
11.
13.Comportarea sistemelor de hidrocarburi in conditii de zacamant
pag 14.
14.Curba de comportare in exploatare a zacamintelor de gaze pag
12. (subiect examen)
15.Ecuatia fundamentala ale miscarii fluidelor in zacaminte de
hidrocarburi pag 16.
16.Domeniul de existenta a ecuatiei liniare a filtratiei pag 16.

17.Ecuatia neliniara a filtratiei, Ecuatia continuitatii, Ecuatia

microscopica a continuitatii aferenta unui fluid monofzic
exprimata in coordinate carteziene, Ecuatia microscopica a
continuitatii aferenta unui fluid monofazic exprimata in
coordinate cilindrice, Ecuatia macroscopica a continuitatii
aferenta unui fluid monofazic, Ecuatia de stare pag 16.
18.Modele zerodimensionale folosite in exploatarea zacamintelor de
gaze. pag 23.
19.Zacaminte de gaze cu frontierele impermeabile pag 24.
20.Zacaminte de gaze cu influx de apa. pag 25.
21.Miscari generate de sonde in zacaminte de gaze pag 26.
22.Ecuatia cu derivate partiale a pseudopresiunii pag 26.
23.Miscari unidimensionale pag 27.
24.Miscari radial plane pag 29.
25.Miscarea stationara pag 30.
26.Miscarea semistationara pag 33.
27.Miscarea tranzitorie pag 35.
28.Notiuni elementare privind investigatia hidrodinamica a sondei
pag 36.
29.Investigarea formatiunilor productive in regim stationar de
filtrare a gazelor. pag 38.
30.Investigarea formatiunilor productive in regim nestationar de
filtrare a gazelor pag 48.
31.Cercetarea formatiunilor (orizonturilor) productive de gaze prin
inchiderea lor pag 50. (subiect examen)
32.. Cercetarea formatiunilor productive de gaze naturale prin
deschiderea lor pag 58.
Cercetare orizonturilor productive de gaze prin metoda izocronala pag
64.

Conspect Ingineria zacamintelor

1. Hidrocarbura o combinatie organica formate din carbon hidrogen
descoperite in diverse stari: gazoas, lichida, solida.
Bitumene naturale sunt combinatia celor trei stari de agregare a
hidrocarburilor. Caracteristici bitumenele naturale gazoase metanul
este cel mai raspandit si ocupa spatiile libere ale mediului poros si
permeabil.
Gaze asociate contin metan, etan, propan si butan (metanul 70-90 %)
Gaze cu condensate se extrag din zacaminte cu gaze cu condensate.
Gazul metan se gaseste si in zacaminte de carbuni sau produse in urma
activitatilor vulcanice sau post vulcanice.
Gaze sarace formate predominat din metan cu continut redus de
hidrocarburi.
Gaze bogate formate din metan si diferite proportii de hidrocarburi
prezente in stare de vapori.
Formarea hidrocarburilor :
a) factor biologic ( organisme si microorganisme).
b) factor biochimic ( bacteriile anaerobe).
c) factor geochimic caracterizat prin separarea functiei de
densitatea produsilor unui zacamant.
2. Roca mama este locul unde apar transformarile materiei orgnice in
prezenta sendimentului mineral formand bitumenele fixe si mobile. (Ex
roci: argiloase, calcaroase, marnoase).
Roca rezervor sau magazin are rolul de a o cantona sau ceda in porii
ei hidrocarburile si care poseda propietati deosebite ( porozitatea,
permeabilitatea, saturatia ).
Exemple: calcare fisurate, dolomite, pietrisuri, gresii, nisipuri fine,
nisipuri grosiere, nisipuri marnoase.
Roca colector este aferenta rocii rezervor saturate cu hidrocarburi
gazoase sau lichide.
Roca protectoare roci groase si rezistente la deformatii si care
protejeaza atat la partea superioara cat si la partea inferioara,
acumularile de petrol si gaze.
Exemple roci protectoare: marnele, argilele, sarea, calcarele avand un
grad de compactizare ridicat si fara fisuri.
3. Zacamintele reprezinta acumularea de gaze sau petrol sau gaze si
petrol, ocupand un loc bine definit, izolat de roci impermeabile.

Grupe de zacaminte: zacaminte stratiforme, zacaminte masive,

zacaminte delimitate litologic.
Zacamintele stratiforme specific acestui tip de zacamant este
succesiunea de strate productive si impermeabile cu aproximativ aceiasi
grosime si inclinare pe intinderi mari. (slab boltite, puternic boltite).

Zacamintele masive la acest la acest tip de zacamant lipsesc

intercalatile de roci impermeabile; delimitarea zacamintelor facanduse
la partea superioara cu roci impermeabile iar la cea inferioara cu apa
de zacamant.
roci

Zacaminte delimitate litologic acest tip de zacamant este delimitat din

toate partile de roci impermeabile (argile sau marne) fie nisipuri fine
imbibate cu ape.

4. Porozitatea propietatea unor medii unde se gasesc spatii lipsite de

materie solida adica porii.
Porii rocilor sunt niste canale care comunica sau nu intre ele in care se
gasesc plasate hidrocarburi cu o anumita presiune si temperature.
Reltia porozittatii:
m

Vp
Vb

Unde: m-porozitatea %

Vp- volum porii

Vb- volum brut a rocii
Stiind ca: Vb=Vs+Vp Unde:Vs volumul solidelor
a) Porozitatea primara specifica depozitelor de sedimente rezultata
in urma cimentarii si compactarii.
b) Porozitatea secundara specifica fracturarilor de sendimente
rezultata in urma cimentarii si compactarii
c) Porozitatea absoluta definite ca volumul total in porii.
d) Porozitatea efectiva definita ca fiind voluml porilor
intercomunicanti.
Porozitatea cunoaste doua tipuri de aranjamente: Cubic si Romboedric

m = 47,67%
m = 25,55%
Metoda determinarii directe a porozitatii - permite vizualizarea si
intrepretarea sumara a tortuozitatii si gradelor de interconexiune si
accesibilitate.
Metoda determinarii indirecte a porozitatii se bazeaza pe
determinarea razelor de curbura ale meniscurilor in deplasare.
5. Compresibilitatea mediului este propietatea corpurilor de a-si
micsora volumul sub actiunea fortelor de compresiune.
Relatia compresibilitati:
b

1 Vb
Vb p

unde: Vb - volum brut ;

p valoarea presiunii aplicata rocii

Stiind ca : Vb = Vs + Vp

Compresibilitatea ocupa un rol important in stabilirea formelor de

energie de zacamant in special in regimul elastic sau in mecanismul de
dislocuire determinat de destiderea apei.
6. Permeabilitatea este propietatea adiacenta curgeri fluidelor prin
mediii poroase sub actiunea unui gradient de presiune in conditiile in
care mediul poros este saturat cu fluid.
Exemplu: spuma de marefiind foarte poroasa nu se imbiba cu apa
Factorul de recuperare la zacamintele de gaze 85 95 % si la
zacamintele de petrol 35 45 %.
Darcy a concluzionat ca debitul de fluid este proportional cu
suprafata de curgere, cu diferenta de presiune aplicata esantionului de
curgere precum si cu un factor de permeabilitate specific fiecarui mediu
poros; debitul de fluid fiind invers proportional cu lungimea
segmentului poros si vazcozitatea fluidului.

Relatia matematica aferenta modelului de simulare a curgerii:

qK

A p1 p 2
l

Relatia permeabilitati mediului:

K q

A p1 p 2

Unde: q debitul de lichid [cm3/s].

A aria suprafetei a fluidului [cm].
P1;P2 presiunea intrare; iesire [Kgf/cm2]
vascozitatea dinamica a lichidului [ cP]
l lungimea esantionului [cm]
K permeabilitatea mediului [D]
Milidarcy-ul => 1D = 1000mD
1 Darcy = 0,981*10-12[m2]
In S.I (sistem international) permeabilitatea se masoara in [m2]
Permeabilitatea este o componenta a conductivitatii unui fluid in mediu
poros.
Permeabilitatea mai poate fi considerata o functie de punct .

Determinarea exacta a permeabilitati se face in laborator specializate

folosind un aparat numit PERMEAMETRU.
Tipuri de permeabilitate:
a) Permeabiltatea absoluta sau totala este suma permeabilitatilor
tuturor canalelor sau microcanalelor existenta in roca.
Relatia: K q

AP1 P2

b) Permeabilitatea efectiva este suma permeabilitatilor tuturor

canalelor capilare si subcapilare prin care poate avea loc curgerea
fluidelor exceptii facand: marnele si argilele.
c) Permeabiltatea efectiva de faza este propietatea mediului poros
de a permite curgerea mai multor fluide existente in roca
notanduse astfel: pentru gaze Kg; pentru apa Ka; pentru titei si
condensat Kt,c.
d) Permeabilitatea relative este raportul dintre permeabilitatea
efectiva si permeabilitatea absoluta cu valori cuprinse intre 0 si 1
notanduse astfel: pentru gaze Krg sipentru aps Kra.
Fenomene secundare ce pot aparea la miscarea gazelor prin mediile
poroase specifice sunt:
a) Fenomenul de adsorbtie solvatare se manifesta prin obturarea
sectiunii de curgere a lichidului cu diverse substante fixate pe
peretii canalelor, coducand la o reducere a permeabilitatii.
b) Fenomenul de electrofiltratie ii este specific fenomenul de
generare a unor sarcini electrice, care transforma energic
mecanica in energie electrica aceasta energie se transforma in
caldura generate de conductibilitatile mari ale mineralelor si a
fluidelor.
Existenta acestor fenomene se datoreaza gazelor lichide in mediile
poroase prin care se scurg gazelle cu apa.
7. Efectul Klinkenberg - efectul de alunecare
Datorita erorilor sistematice aparute la masurarea permeabilitatii cu
gaze, valori mai mari decat permeabiltatea reala sa folosit un gaz la
presiuni mai mici iar datorita faptului ca drumul liber mediu a
moleculelor de gaz este de acelasi ordin de marime cu diametrul
interstatiilor, apare fenomenul de alunecare a gazului.

Klikenberg a determinat asa numita permeabiltate aparenta a mediului

gazos pe carote uscate ( permeabilitate reala si presiune medie) cu

relatia: Ka K 1

pm

Unde: Ka permeabilitatea aparenta pentru gaze.

K permeabilitatea reala
Pm presiunea medie in proba analizata
b coeficentul lui Klinkenberg b = 0,75 k -0,39
Aparitia coeficentului lui Klinkenberg (b) in determinarea
permeabilitatii reale a unui gaz, fiind cea mai apropiata de fenomenul
fizic, consta in aceea ca la un gaz apar frecari datorita ciocnirilor
moleculelor intre ele si de pereti vaselor.
8. Saturatia in fluide se formeaza atunci cand spatial poros este ocupat
in totalitate de fluide (gaz, apa).
Saturatia - este raportul dintre volumul porilor ocupati de fluid si
volumul total al porii rocilor.
Relatia saturatiei in gaz si apa:
Sg

Vg
Va
100 si Sa
100 stiind ca St = Sg + Sa
Vt
Vt

Unde : Sg,Sa saturatia in gaze respective apa [%].

St saturatia totala
VgVa volumul porilor saturati cu gaz, respectiv cu apa [cm3], [m3].
Vt volumul total al porilor rocii [cm3], [m3].
Apa intersitiala sau remanenta este acea apa de zacamant care a
ramas blocata in porii cu cele mai mici dimensiuni in urma exploatarii
gazelor. Ea poate fi situata intre (10 30 %).
Zonele de tranzitie apa - gaz se gasesc in locurile unde fluidele sunt
supuse fenomenului de accesiune capilara, adica apa din zonele cu apa
poate urca in anumite conditii pana la o anumita inaltime in zona
saturate cu gaze.
9. Ecuatia fundamentala in exploatarea zacamintelor de hidrocarburi.
E = f (R,V,P,T,t)
Unde : R alcatuirea structurala a mediului
V volumul mediului.
T temperature mediului.
t timpul geologic.
Presiunea de abandonare se regaseste atunci cand presiunile foarte
mari existenta la inceputul exploatarii scad considerabil.

Acest fenomen se regaseste in formatiunile gazeifere care produc gaze

prin mecanismul de destindere.
Presiunea de zacamant poarta rolul motor in exploatare
hidrocarburilor find diferita de la un orizont la altul.
Presiunea litostatica este apasarea pachetelor de roca aflate deasupra
unui punct mobil si imaginar care penetrant creste. Ea nu depinde de
suprafata de care actioneaza si de greutatea rocii si adancimea ei.
Pithos = piatra, roca.
Relatia presiunii litostatice:
Pl

r Hr
10

Unde : Pl presiunea litostatica [ Kgf/cm2].

r greutatea specifica a roci [ Kgf/dm3].
H adancimea pachetului de roca [m].
Relatia presiunii fluidelor din pori:
Piz

aH
10

Unde : Piz presiunea initiala de zacamant

a greutatea specifica a apei de zacamant
H adancimea la care se afla fluidele in zacamant.
Anomalii de presiune negative (Ps < 0 ) sau positive (Ps > 0).
Piz = Pag Ps
Unde : Pag presiune limita apa gaz
Ps presiune suplimentara

10

Regimul static se realizeaza prin oprirea debitari gazelor inchizand

sonda
Palniile depresionare apar atunci cand timpul de inchidere a sondei
creste foarte mult (apare aplatizarea conturului de alimentare)
Inaintea inchideri
Pz1Pz2Pz9
Daca timpul de inchidere t
Posibil Pz1 = Pz2 = =Pz9

Masuratorile statice se fac in prealabil inainte de :

- pregatirea si verificarea manometrelor.
- pregatirea sondei prin refulare, eliminare emanati,
verificarea prizelor manometrice.
- introducerea in sonde manometre de adancime.
- prognozarea reduceri productiei zilnice.
Masuratorile presiuni statice se fac pe tubing (Pst) si la colona (Psc).
Relatia presiunii statice de zacamant: (medii)
n

Pzm ed

Psi.hi
i 1

hi
i 1

Unde : Psi presiunea statica de zacamant

hi grosimea efectiva productive adiacenta sondei
Regimul dinamic este regasit in urmatorii parametrii:
a) valori de presiune in regim dinamic masurate la tubing si coloana.
b) debite de productie zilnice si cumulative de gaze extrase .
Studiile complexe de zacamant sunt efectuate cu ajutorul parametriilor
prelevati in regim static si dynamic plus alte date adiacente exploatarii.
10. Temperatura de zacamant la fiecare suta de metrii avansare
temperatura creste in medie cu 3,03 0C; ea remanand relative consanta
pe tot parcursul exploatarii zacamatului.
Relatia gradientului geotermic:

11
g t Z

T Tz To

Z Z Zo

Unde : Tz valoarea temperaturii la adancimea Z

To- valoarea temperaturiimedii anuale in locul masurat
Transmisibilitatea termica este fenomenul de transmitere a caldurii
rocilor.
Coductibilitatea termica se bazeaza pe propietatea rocilor de a
conduce current termic numit (conductibilitate).
Masurarea temperaturii de zacamant se face cu termometrele
inregistratoare de adancime care sunt introduce in sonde.
Masurarea temperaturilor in sondele netubate se face prin :
- detectarea stratelor de gaze.
- Detectarea stratelor de apa
Masurarea temperaturii in sondele tubate se face prin :
- determinarea nivelului de ciment in spatele coloanei testate.
- stabilirea zonei de curgere a apei in spatele coloanei.
11. Propitatile gazelor naturale
Gazele naturale sunt sisteme de hidrocarburi aflate in zacamant sub
forma de vapori.
Gazele naturale sunt clasificate in patru categorii:
a) Gaze neasociate sunt siseme de hidrocarburi aflate sub forma de
vapori gaze libere in lipsa petrolului si a condesatului.
b) Gaze asociate sunt sisteme de hidrocarburi aflate sub forma de
gaze libere cantonate in zona roci protejata la inferior de o zona
saturata de petrol sau condesat.
c) Gaze dizolvate sunt sisteme de hidrocarburi care se gasesc in
stare de vapori gasindu-se in zacamintele initiale sau intermediare
se gasesc dizolvate in petrol.
d) Gaze injectate sunt sisteme de hidrocarburi in faza de vapori
injectate in zacaminte pentru mentinerea presiunii zacamantului.
12. Legile gazelor
Legea Boyle Mariotte:
P1V1=P1V1 = = ct
Legea lui Charles
V
ct
T

Legea gazelor perfecte:

Pv=nRuT
Unde : n numarul de moli [kg/kmol]
Ru constanta universala a gazelor Ru = 8,314[ j/mol/k]

12

T temperatura absoluta [K]

P,V presiune; volumul gazului [N/m2 sau m3]
Numarul lui Avogado :
6,023 * 1023
Numarul lui Loschmidt:
2,69 * 1019
Relatia constatei gazului:
R

Ru
M

Unde : M - masa moleculara a gazului [ Kg / Kmol]

Pentru - metan (CH4) => R = 518*m(Kg*K)

Pentru - etan (C2H6) => R = 276 (j/Kg*K)
Pentru - propan (C3H8) => R = 188,54 (j/Kg*K)
Starea normala fizica este caracterizata de temperatura normala
fizica si temperatura normala fizica.
Starea standard este caracterizata de temperature standard si
presiunea standard.
Factorul de abatere Z este masura compresibilitati gazului real in
comparatie cu gazul perfect.
Ecuatia de stare a gazelor perfecte Ecuatia Van der Walls:
a

p 2 v _ b RU T
V

Unde : a,b constante ale fluidului

RU constanta universala a gazelor
V volumul gazelor
P presiunea gazelor
T temperature absoluta
Legea de stare a gazelor perfecte a fost extinsa:
pV = nZRUT
Unde : Z factor de abatere de la legea de stare a gazelor perfecte.
Factorul de abatere Z poate fi exprimat pe baza legii starilor
corespondente si este de forma:
Z = f (Pr,Tr) Unde: Pr presiunea redusa ; Tr temperatura redusa.
Densitatea gazelor se poate determina si din ecuatia de stare a gazelor
reale cu relatia :
n

m
Unde : m- masa celor n kilmoli; M- masa moleculara.
M

Relatia de calcul a unui gaz monocomponent:

13

a). pV nZRuT

m
PM

b).n

V
ZRuT

c).

Unde : densitatea; P presiunea gazului; M masa moleculara; Z

factorul de abatere; Ru constanta universala; T- temperatura
absoluta.
Relatia volumului specific:
V

Densitatea relativa a gazelor

Relatia densitati relative a gazelor in raport cu aerul:
r

a
aer

Unde : aer = 1,293 [kg/m3] iar la 00C = 1,013 [bar]

rCH4(metanului) = 0,716 [bar].
Factorul de volum al gazelor este raportul dintre volumul fazei
gazoase in conditii de zacamant rezultat dintr-un m3 de gaze in conditii
normale.
Relatia factorului de volum :
bg

Vgz
Vgo

Unde : bg factor de volum; Vgz volumul fazei gazoase

Compresibilitatea gazelor - este exprimata prin coeficentul de
compresibilitate a gazelor si este dat de relatia:

1 V
1 1 Z
sau
V P
P Z P

Vascozitatea gazelor naturale este asemanatoare cu fenomenul de

curgere a fluidelor lichide, gaze sau combinatia lor.
Vascozitatea (frecarea interna) este propietatea pe care o au fluidele
reale de a opune rezistenta in cazul in care doua straturi paralele se
deplaseaza cu viteze diferite.
Vascozitatea gazelor datorita compozitiei lor poate sa scoata odata cu
densitatea sau poate sa creasca odata cu presiunea si temperatura cu
unele anomalii la presiunii mari.;
Relatia de calcul a vascozitatii (relatia lui Sutherland):

14

t 0

T
273

C
273
C
1
T

Unde : t vascozitatea dinamica t0C;

0 vascozitatea dinamica t0 = 00C
T temperature absoluta
C constanta lui Sutherland: 112 pentru oxygen, 164 pentru
metan, 225 pentru etan si 322 pentru propan.
13. Comportarea sistemelor de hidrocarburi in conditii de zacamant
Datorita compozitiei, comportarii si a propietatilor sistemelor de
hidrocarburi zacamintele se impart in:
- zacaminte de gaze
- zacaminte de gaze cu condensat
- zacaminte de petrol
- zacaminte de petrol si gaze
Starea de agregare inseamna stabilirea in functie de variatia a unui
parametru de stare, numarul si natura fazelor prezente.
14. Curba de comportare in exploatare a zacamintelor de gaze
a) punctul triplu apare atunci cand cele trei faze (solid, lichid, gazos)
se gasesc impreuna in echilibru.
b) punctual critic corespunde unei presiuni si temperaturi pentru care
faza lichida si gazoasa coexista.
c) punctul cricondenterm (CT) este punctul de temperature maxima
unde faza gazoasa si cea lichida se gaseste in echilibru.
d) punctul criconderbar (CP) este punctul de presiune maxima unde
faza gazoasa si cea lichida se gaseste in echilibru.
e) curbe de egal titlu sau curba de egala fractie de lichid. Toate
curbele de egal titlu converg in punctul critic.
In timpul unei exploatari unei zacamant temperatura ramane constanta
la o anumita adancime ea poate lua urmatoarele valori TZ
(temperatura de zacamant )mai mica decat temperatura critica .
Domeniu 1- temperatura de zacamant cuprinsa intre temperatura
critica si temperatura cricondetermului .
Domeniu 2 temperatura de zacamant mai mare decat temperatura
cricondetermului
Domeniu 3 temperatura de zacamant mai mare decat temperatura
cricondetermului
Domeniul I este specific comportarii normale.

15

- primele bule de vapori apar in punctele de intersectie a secmentelor

AA5 si BB cu curba de 100% faza lichida. AA5 si BB reprezinta
posibile valori de presiune care se pot intalni in timpul exploatarii
zacamantului.
- compozitia sistemului se modidica pe masura ce presiunea scade
(A=>A5; B => B) in sensul cresterii comcentratiei in faza vapori atigand
valoaea maxima pe curba de 100% faza vapori.
Domeniul II
- daca presiunea initiala de zacamant este mai mare decat
prersiunea critica (sistemele aflate in condiitile D, E, F, G)
sistemul se afla initial in stare unica gazoasa.
- la atingerea presiunii initiale de condensare ( punctele D1,
E1, F1 si G1 aflate pe curba de 100% faza vapori) in system
apare prima picatura de lichid.
- domeniu in care ca rezultat al expansiunii izoterme apare
condensarea este domeniu de comportare anormala sau
retrograda, cunoscut si prin asa numita condensare
anormala sau retrograda.
- acest domeniu sestabileste prin unirea punctului critic si
cricondentermului, prin punctele de tangenta ale dreptelor
reprezentand expansiunea izoterma la diferite temperature,
cu liniile de egala concentratie in faza lichida sau vapori
(punctele C, D6, E5, G3, CT).

16

Domeniul III este domeniul in care temperatura de zacamant este mai

mare decat temperatua cricondetermului in acest domeniu sistemul este
initila in stare gazoasa si ramane in stare gazoasa in timpul expansiuni
izoterme de ex: H H1este o comportare normala.

15. Ecuatia fundamentala ale miscarii fluidelor in zacaminte de

hidrocarburi
Sistemul are patru ecuatii fundamentale
1. Ecuatia de echilibru dinamic sau ecuatia filtratiei.
2. Ecuatia continuitati sau ecuatia conservarii masei sau cea de
bilant material
3. Ecuatia de stare
4. Ecuatia bilantului de caldura
16. Domeniul de existenta a ecuatiei liniare a filtratiei
Graficul vitezei de filtratie in raport cu fradientul hidraulic.

17

Zona de repaus zona fara miscare cu continut ridicat de

particule colidale in medii poroase.
Zona preliminara existenta in mediile poroase superficial
active in prezennta apei la argile si marne.
Zona liniara este zona in care fortele eletromoleculare si cele
de inertie suntneglijabile in raport cu fortelr de presiune,
gravitationale si de frecare.
Zona postliniara laminara apartine intervalului de valori ale
gradientului hidraulic in care miscarea fluidului este laminara
dar creste fortele de inertie duc la abaterea graficului de la
dreapta lui Darcy.
Zona postliniara turbulenta incepe de la valoarea
gradientului hidraulic greu de precizat , determinand o parte
din gradient aplicat fluidului sa fie disipat pentru a invinge
fortele de inertie.
17. Ecuatia neliniara a filtratiei
Atunci cand fortele de inertie sunt egale cu cele de frecare, de presiune
si gravitationale ecuatia dinamici fluidelor in mediu poros se numeste
ecuatia neliniara si este data data de relatia:
dp

av bv 2 ..unde ..a ..si..b p h

dx
K

h coeficent de rezistenta hidraulica inertiala.

18. Ecuatia continuitatii.

18

Masa intrata Masa iesita +_Masa datorata surselor +Masa transferata

interfazic + Masa de reactie chimica = Masa acumulata.
19. Ecuatia microscopica a continuitatii aferenta unui fluid monofzic
exprimata in coordinate carteziene.
In cazul in care ecuatia continuitattii sau ecuatia conservarii masei de
fluid se aplica unui domeniu de dimensionare infinitezimale ea se
numeste ecuatia microscopica a continuitatii.

19

20

20. Ecuatia microscopica a continuitatii aferenta unui fluid monofazic

exprimata in coordinate cilindrice.

21

22

21. Ecuatia macroscopica a continuitatii aferenta unui fluid monofazic

- in cazul in care columul de control are dimensiuni finite ecuatia
continuitatii sau ecuatia de bilant masic se numeste ecuatia
macroscopica a continuitati si poate fi obtinuta prin integrarea ecuatiei
microscopice pe volumul macroscopic considerat.

23

22. Ecuatia de stare

Stare unui fluid oarecare poate fi caracterizata de o relatie implicita
intre masa specifica , presiunea p, si temperature absoluta T:
f(, p, T) = 0.
Se numeste ecuatie de stare si se particularizeaza functie de tipul
fluidului:
- pentru lichide incompresibile = 0 = ct
- pentru lichide compresibile = 0 e (p-p0)
- pentru fluide (gaze reale) compresibile
23. modele zerodimensionale folosite in exploatarea zacamintelor de
gaze.
- modele zerodimensionale sunt modele care au la baza ecuatia
macroscopica a bilantului material.
- parametrii zacamantului pot fi exprimati prin intermediul ecuatiei
amintite prin utilizarea valorilor medii ponderate volumice.
- denumirea modelelor provine din faptul ca prin folosirea parametrilor
medii ponderate volumic , miscarea nu va mai depinde de nici o
variabila spatiala.
- un proces care nu depinde de nici o variabila spatiala se numeste
process zerodimensional si este descries de un model zerodimensional.
- modelele zerodimensionale utilizate in exploatarea primara a
zacamantului de hidrocarburi sunt de regula modele volumice bazate pe
ecuatia macroscopica a bilantului material exprimata, in raport cu
domeniul de control marginit de frontiera initiala a zacamantului sb
forma de volum.

24

24. Zacaminte de gaze cu frontierele impermeabile.

- zacamintele din aceasta categorie produc gaze datorita expansiunii lor
realizandu-se astfel regimul de depletare.
- volumul gazelor intrate = voluml gazelor iesite prin frontiera
zacamantului = 0.
- volumul datorat surselor (sondelor) exprimat in conditii standart
= - Gp.
- volumul gazelor existent in zacamant la timpul t + t) = volumul
porilor saturati cu gae in cazul neglijarii compresibilitatii apei
interstitiale si rocii volumul rezultat din destindere elestica a apei
interstiale si a rocii = [ mV(1 Sai) (mVSaia + mVp) p]

1
.
bg

- volumul gazelor din zacamant inmomentul initial in conditii normale =

rezerva geologica = G

25

25. Zacaminte de gaze cu influx de apa.

- aceste zacaminte se mai numesc zacaminte cu impingere de apa.
- termenul care se modifica in acest caz este acela care defineste volumul
de gaze existent in zacamant la timpul de exploatare t + t.

26

26. Miscari generate de sonde in zacaminte de gaze

- miscarile generate de sonde in zacaminte de gaze sunt miscari
unidimensionale si miscari plane.
27. Ecuatia cu derivate partiale a pseudopresiunii

27

28. Miscari unidimensionale

28

29

29. Miscari radial plane

30

30. Miscarea stationara

- miscarea stationara este caracterizata prin faptul ca debitul de gaze
produs este constant ceea ce implica ca si presiunea ( in sonda) sa fie
constanta.
- conditia matematica ca miscarea radial plana a gazelor sa fie
stationara este ca derivata pseudopresiunii in raport cu timpul sa fie
nula (U /t = 0)

31

32

33

31. Miscarea semistationara

- se precizeaza faptul ca miscarea radial plana semistationara sau

stabilizata are loc atunci cand scaderea presiunii pe directia sonda
frontiera impermeabila este constanta.
Sonda de gaze ii revine o zona cilindrica marginita de o frontiera
impermeabila.

34

35

32 . Miscarea tranzitorie
- acest tip de miscare corespunde miscarii nestationare propriu-zise si
este specific momentului pornirii sondelor de gaze.
- durata acestei miscari este data de timpul necesar propagarii
variatilor descrescatoare ale valorilor de presiune din sonda catre
frontiera exterioara a zacamantului.
- presupunand ca perturbarea de presiune create in sonda cu
ocaziapuneri ei in productie nu a ajuns la frontiera zonei aferenta
sondei se considera ca zacamantul are o intindere infinita iar
exploatarea se va face printr-o singura sonda. In acest context se pot
asocial urmatoarele conditii:
U = Ui;
t = 0;
0 r ;
U = Ui;
r = ;
t > 0.

36

33. Notiuni elementare privind investigatia hidrodinamica a sondei

- reevaluarea parametrilor fizici actuali ai zacamantului este posibila
prin efectuarea de cerecetari gazohidrodinamicie prin intermediul
sondelor amplasate pe structurile gazeifere.
- concluziile care se desprind in urma cercetarilor, permit
redimensionarea regimurilor tehnologice de extractie sau evaluarea
comportarii viitoare a zacamantului factor determinant in stabilirea
performantei sale.
- in procesul de cercetare o importanta deosebita o are determinarea
debitelor maxime admisibile ale sondelor si a factorilor ce limiteaza
aceste debite coeficentii de rezistenta la filtrarea gazelor spre o zona
productive si deasemenea stabilirea debitelor potentiale ale sondelor.
- metodele de cercetare hidrodinamica sunt in general diverse dar se
impart in schimb in doua categorii functie de regimul de miscare a
hidrocarburilor in mediul poros permeabil.
Se disting astefel: cercetari ale formatiunilor productive in regim
stationar de miscare respective in regim nestationar de miscare.
- suportul teoretic al acestor metode de cercetare este reprezentat de
solutiile ananalitice ale sistemului de ecuatii fundamentale de miscare a
fluidelor prin medii poroase.
Ecuatiile componente ale sistemului sunt:
a) ecuatia echilibrului dinamic sau ecuatia filtratiei sau ecuatia lui
Darcy.
b) Ecuatia continuitatii numita si ecuatia conservarii masei sau
ecuatia de bilant material.
c) Ecuatia de stare.
d) Ecuatia bilantului de caldura aplicabila atunci cand temperatura
in zacamant variaza in timpul exploatarii datorita folosirii unor
metode termice de recuperare a hidrocarburilor(in acest caz doar
a petrolului).
- acest sistem de de patru ecuatii fundamentale permite, prin
rezolvarea lui cand aceasta este posibila determinarea
legilor de variaza in timp si spatiu a presiunii vitezei (ca
marimea vectoriala) masei specifice si temperaturii.
- Rezolvarea ecuatiilor nominalizate se face in corelare cu
respectarea unor conditii specifice de miscare a fluidelor in
mediul poros si anume: conditii de tip stationar,
semistationar si nestationar.

37

34. Investigarea formatiunilor productive in regim stationar de filtrare

a gazelor.
- studierea miscarii gazelor in mediul poros permeabil este asociata unui
model fizic, de altfel cel mai raspandit, in care miscarea gazelor catre o
sonda este de tipul radial plana si simetrica. Se specifica ca aceasta
sonda se afla plasata in centrul acestui model de forma cilindica.
- ecuatia difuziei specifice acestui regim de curgere exprimata in
coordinate cilindrice.
1 p 2
r
0
r r r

38

Schema modelului fizic aferent miscarii radial plan simetrice

- desi conditiile miscarii stationare nu sunt ideplinite niciodata integral

ele sunt frecvent acceptate ratie faptului ca operatiile de productie sunt
proiectate la debite constante periodic
- inlocuind aceste constante in solutia generala se obtine distributia
depresiune pe directia sonda cotur alimentare: P2 = f (r)

39

40

41

42

43

Factor skin

44

45

46

47

48

35. Investigarea formatiunilor productive in regim nestationar de

filtrare a gazelor
- miscarea nestationara a fluidelor prin medii poroase este caracterizata
prin variatia in timp a parametrilor hidrodinamici.
- stabilirea acestei variatii isi gaseste utilitatea in studiile privind
evaluarea comportarii in exploatarea a acesto parametric, de car
depinde adaptarea procedeului adecvat de stimulare a afluxului de
hidrocarburi.
- in filtrarea nestationara debitul de fluid intrat intr-un element de
volum este diferit de cel care iese din acel element

49

- rezolvarea acestei ecuatii este depedenta de unele conditii nestationare

care se rezuma la luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:
- existenta intr-o formatiune productive a regimului nestationar se
datoreaza unor perturbatii create.
- aceste perturbatii dureaza o anumita perioada si sunt materializate
printr-o alternanta a debitului.
- pe parcursul valabilitatii conditilor nestationare se considera ca
distributia de presiune in formatiunea productive (orizont, zacamant)
nu este afectata de prezenta limitelor exterioare astfel incat formatiunea
respective poate fi considerate ca fiind infinita.
- in stabilirea distributiei de presiune intr-un asemenea zacamant in
contextual existentei conditiilor de filtratie nestationarea a gazelor
reprezinta unul dintre scopurile investigatiilor hidrodinamice.

50

36. Cercetarea formatiunilor (orizonturilor) productive de gaze prin

inchiderea lor
Prin intermediul acestei metode se urmareste evaluarea unor
parametric fizici si hirdodinamici ai orizontuluicum ar fi capacitatea de
cuegere, permeabilitatea efectiva, coeficentul de difuzie hidraulica,
mobilitatea fazelor, porozitatea, indicii de productivitate, presiunea
statica etc.
- in mod concret, specific acestui tip de cercetare, este fapul
ca o sonda este in productie un interval detimp sufucent
pentru ca in jurul zonei de influx strat sonda distributia
de presiune sa fie uniforma, iar apoi, sonda se va inchide in
vederea refacerii presiunii statice.

- evolutia in timp a valorilor de presiune cu sonda, oprita este

inregistrata cu manometrul de adancime, rezultand asa
numita curba de refacere a presiunii din sonda.
- Reprezentarea curbelor de refacere a presiunii intr-o
madalitate convenabila(ex pe axa absciselor valorile de timp

51

vor fi incadrata intr-un anumit ciclu numeric) vor conferi

acestor curbe pe langa aspectul calitiv sip e cel cantitativ in
urma caruia se obtin valori ale unor parametric utili in
evaluarea si interpretarea tuturor parametrilor
hidrodinamici specifici acestui tip de investigatie.

52

53

Curba de refacere a presiunii aferente unei sonde de gaze

54

55

56

Factorul skin in regim nestationar

57

58

37. Cercetarea formatiunilor productive de gaze naturale prin

deschiderea lor
- aceasta metoda de cercetare consta in producerea unei sonde
apartinatoare orizontului in studio la un debit Q ( constant daca este
posibil) o anumita perioada si iregistrarea variatiei in timp a presiunii
dinamice de adancime.

59

60

61

62

63

64

38. Cercetare orizonturilor productive de gaze prin metoda izocronala

- testarea izocronala a orizonturilor productive este o metoda complexa
de investigare si consta din alternarea la timpi egali a inchiderii
respective deschiderii sondelor.
- obtinerea de rezultate concludente in contextual acestei metode este
conditionata de inchiderea sondelor afernte orizontului respective si
urmarirea evolutiei in timp a presiunii statice de adancime prin
inregistrarea ei.
- aceste masuratori se efectueaza daca este posibil simultan la cateva
sonde representative orizontului.
- durata masuratorilor este conditionata de timpul in care se atinge
valoarea presiunii statice relative stabilizate a orizontului.
-metoda de testare izocronala denumita si metoda timpului egal de
inchidere deschidere a sondeo are avantajul ca poate oferi informatii
rapide de felul cum evolueaza zacamintele depletive de gaze.
- aceasta metoda este elastica din punct de vedere al simularii infinite a
timilor egali de inchidere si deschidere a sondelor.
- un posibil test izocronal implica urmatoarele faze:
a) inchiderea tuturor sondelor orizontului productive in vederea
refacerii presiunii statice. Acest lucru reprezinta situatia ideala si ar fi
posibila in cazul orizonturilor exploatate printr-un numar ,ic de sonde
de gaze naturale. Pentru formatiunilor productive exploatate printr-un
numar semnificativ de sonde situatie de altfel des intalnita in zacaminte
gazeifere din Ardeal inchiderea tuuror sondelor implica printer altele
luarea unor masuri compensatorii in ceea ce priveste productia de gaze
de pe o anumita directie de consum.
In aceasta situatie testarea izocronala se poate efectua in contextulideii
enuntate prin inchiderea sondei care va fi investigate si a catorva sonde
adiacente ei.
c) masurarea valorilor presiuni statice prin intermediul
manometrelor de adancime la una sau mai multe sonde
representative ale orizontului.
d) Consemnarea in acest interval de timp a valorilor presiunilor
dinamice de la capul de eruptie si a debitului de gaze.
e) Inchiderea sondei (sondelor) un anumit interval de timp
consemand valorile de presiune.
f) Reluarea de cateva ori ( de obicei de trei ori) a operatiilor de la
punctele c, d si e. Pe perioada cat se deruleaza testul izocronal,
manometrul de adancime inregistreaza variatia in timp a

65

presiunii care este intr-o corelatie directa cu debitul de gaze

masurabil la suprafata.

66

67

68

Factorul Efectul Skin

Prezena zonei de permeabilitate modif., n imediata vecintate a
gurii de sond, poate fi rezultatul unei blocri pariale a porilor,
datorit ptrunderii particulelor marnoase sau a filtratului de noroi de
foraj care astup o parte din pori i duce la o permeabilitate k1<k2
(permeab. original), sau a unor operaii de acidiz. sau fisurare
hidraulic, cnd k1>k2. Acest fenomen este cunoscut sub numele de
efect de deteriorare (efect skin) , putnd fi exprimat din punct de vedere
cantitativ prin factorul de skin (S). Acesta este definit ca o cdere de
presiune suplimentar (pozitiv sau negativ) adimensional.
S

2k2 h pc ps
r
ln c
Qbp
rs

Factorul de skin se mai poate calcula i cu relaia:

k
r
S 2 1 ln 0
k1 rs
S 0, k1 k2 , exist un blocaj parial al porilor;
permeabilitatea este cea original
S 0, k1 k2
exist o zon de permeabilitate mrit
S 0, k1 k2 ,