Page 1 of 10

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului

"Regele Mihai I al României" din Timișoara

Bonitarea terenului in arealul

Municipiului Lugoj

Disciplina: Bonitarea terenurilor

Student:Toplicean Ioana-Cristina
Facultate:Agricultura An lllGR:1132

1
 Page 2 of 10

Cuprins:

Capitolul l: Descrierea localitati

1.1.Scurt istoric
1.2.Geografie
1.3.Cote(coordinate)

Capitolul ll:Cadrul natural

2.1.Vegetatie
2.2.Fauna
2.3.Hidrologie
2..4.Geologie
2.5.Factorul antropic

Capitolul lll:Fondul funciar

3.1.Suprafata
3.2.Clasificarea solurilor

Capitolul lV:Masuri de ameliorare

4.1.Concluzii
4.2.Bibliografie
2
 Page 3 of 10

Capitolul I

1.Cadrul natural al orasului Lugoj

1.1. Scurt Istoric
Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță
mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare
spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din
Budapesta, din care reiesecăregeleUngariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a
poposit cu armatasa la Lugoj. Înianuarie1601, Mihai Viteazul trece prin Banat
cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, îndrumulsăuspreViena.

Prin revoluția imperială de la 12 decembrie1850Lugojul a devenit

reședințaEpiscopiei Greco-Catolice din Banat.
Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în1902. La 3 noiembrie 1918 a
avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul
națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-
Ungar în urma primului război mondial .La 20 decembrie1989, Lugojul a
devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România

1.2. Geografie
Municipiul Lugoj este situat în SV țării situat în Câmpia Lugojului, la 60 km est
de Timişoara. S-a dezvoltat de-o parte şi de alta a râului Timiş.

1.3.Cote(coordonate)
Extremitatea sudică a teritoriului administrativ al municipiului Lugoj se află la
4539'04" lat.N, iar cea nordică la 4545'36" lat. N, fiind situat la jumătatea
distanței dintre Ecuator și Polul Nord. În longitudine Lugojul este cuprins între
2149'25" long. E în Vest și 222' long. E în Est.
În raport cu localitățile mai apropiate el se regăsește la 58 km de Reșița, 101
km de Deva, 45 km de Caransebeș, 59 km deTimișoara și 490 km de București.

3
 Page 4 of 10

Capitolul ll:Cadrul natural

2.1.Vegetetie
Cea mai mare parte a terenului pe care este așezat localitatea are un relief plat, cu
câteva ridicături care nu depășesc însă 2-3 m altitudine relativ față de suprafața
terasei. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei.

2.2.Fauna
În ceea ce privește fauna și flora, printre speciile de faună ocrotite posibil de
întâlnit în zonă menționăm Prigoria (Meraps apicester) și Lastunul de mal (Riparia
riparia), întâlnit mai ales pe valea și lunca râului Timiș. Dintre arborii ocrotiți
trebuie să amintim exemplarul de Pin negru de Banat (Pinus nigra var Banatica) de
70 de ani din Cimitirul catolic Lugoj.

Locul fosilifer Rădămănești este considerat unul din cele mai interesante depozite
din întreg bazinul Pontic, fiind bogat în faună fosilă.

2.3.Hidrologia
Râul Timiș străbate Lugojul pe o distanță de circa 4 km

2.4. Geologie
Geologic, subsidenţa este marcată printr-o accentuare a grosimii depozitelor
cuaternare. În peisaj, subsidenţa este reflectată prin arii de divagare şi
despletire a râurilor, prin arii cu mlaştini şi şesuri aluviale.

4
 Page 5 of 10

2.5.Factorul antropic
Prin actiunile sale, omul elimina si distruge ecosisteme, habitate si specii intr-un
mod ingrijorator de rapid. Activitatile umane ameninta echilibrul natural,
fenomenul accelererandu-se datorita factorilor multipli: dezvoltare rezidentiala
si comerciala;agricultura si acvacultura (intensiva); minerit ; transport si
servicii de pasaj (infrastructura); utilizarea resurselor biologice; intruziunea
umana si perturabarea ecosistemelor; modificari aduse sitemelor natirale;specii
invazie (aduse de oameni);poluarea;schimburi climatice ca urmare a
activitatilor umane.

Capitolul lll: Fondul funciar

3.1.Suprafata
88.05 km²
3.2.Solurile

Clasific Cernoziomurile desi se intalnesc pe suprafete reduse, prezinta o

importanta deosebita datorita gradului ridicat de fertilitate si pretarii la culturi
agricole. Cernoziomul conține humus în proporție de 3-6%, procentaj mic în
comparație cu alte soluri, care pot avea până la 25% humus, dar este de bună
calitate (mull calcic), saturația în baze este de 90-100% cu o reacție neutră, slab
alcalină (pH = 7-7,8) și un procentaj important de acid fosforic, amoniac și fosfor.
Se definește prin orizont Am (molic) cu crome mai mici de 2 la materialul umed și
orizont Cca sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 de cm. Cu privire
la relief, cernoziomurile apar în special în zone de câmpie, dar și de deal, podiș sau
piemonturi joase, unități de relief cu altitudini de la 15-20 până la 150-200 de
metri.

Materialul parental este reprezentat în special de roci sedimentare (loess,

depozite loessoide, luturi, argile, marne, calcare, gresii, etc.).

Cernoziomul are profilul de tip Am - A/C - C sau Cca

5
 Page 6 of 10

Orizontul A/C are grosimi de 20-25 cm și culori ceva mai deschise decât orizontul
superior cu însușiri asemănătoare cel puțin în jumătatea superioară a acestuia.

Orizontul C sau Cca are minim 30-40 cm, brun-gălbui, friabil cu textură luto-
nisipoasă. Pe întregul profil se observă numeroase neoformații biogene (coprolite,
cervotocine, crotovine) precum și neoformații de natură chimică.

Eutricambosolurile se formeaza pe diferite tipuri de roci, in conditiile unui relief

fragmentat, pe culmi si versanti, platouri calcaroase etc. Se intalnesc pe o gama
foarte variata de roci, cum ar fi: depozite aluviale, loessoide argile, produse de
alterare ale diferitelor roci cristaline, eruptive sau sedimentare bogate in baze.
Conditiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii ridicate (9-10oC in
Muntii Locvei si 8-10 oC in Muntii Almajului) si precipitatii medii intre 600 si 800
mm/an; aceste conditii favorizeaza procesele de alterare a substratului, cu
formare de argila. Ca raspandire, ocupa forme de relief variate (lunca, versanti,
conuri proluviale, terase), urcand pana la 250 - 300 m altitudine. In lunca Dunarii
ocupa sectoarele mai inalte si depozitele proluviale ale vailor Ieselnita, Berzasca,
Liubcova si Sichevita, unde se asociaza cu aluviosoluri si gleiosoluri, precum si
terasele inferioare ale Dunarii la Moldova Veche, Sichevita, Liubcova. In
Depresiunea Sichevita apar pe suprafete insemnate, iar in Muntii Locvei, in zona
calcaroasa au un caracter rendzinic, ocupand o suprafata de aproape 17000 ha si
asociindu-se cu rendzine, entrocambosoluri rodice si luvosoluri. Pe depozitele
loessoide au o dezvoltare extinsa pe podul si fruntea teraselor la Liubcova,
Gornea, Pojejena, Belobresca si Susca. In Muntii Almajului, in zona Bigar, apar in
asociatie cu rendzine si luvisoluri, in zonele Sirinia si Sichevita (pe marnocalcare si
calcare), pe gabbrourile de la Iuti, la sud de Baia - Noua, pe versanti puternic
inclinati.

3.3.Masuri de ameliorare

Măsuri de prevenire a degradării şi de refacere a structurii solului

    6. În scopul prevenirii degradării şi refacerii structurii solului, utilizatorii
trebuie să întreprindă următoarele măsuri:
    1) executarea tuturor lucrărilor solului şi practicarea traficului pe teren
în perioade optime de lucrare; 
    2) practicarea prioritară a sistemului de lucrare minimă a solului, care
6
 Page 7 of 10

constă în executarea lucrărilor de arat cu o periodicitate de 4-5 ani şi

reducerea presiunilor mecanice asupra solurilor pe parcursul perioadei de
vegetaţie;
    3) practicarea unui asolament de culturi variate, cu rotaţii de lungă
durată (5-7 ani), care include şi culturi ameliorative (leguminoase şi
graminee perene);
    4) aplicarea asolamentelor şi încorporarea anuală a materiei organice
proaspete pentru asigurarea unui bilanţ pozitiv al humusului în sol şi
intensificarea activităţilor organismelor vii din sol, în special a mezofaunei
(rîmelor);
    5) aplicarea substanţelor amelioratoare pentru menţinerea în limite
optime (pH 6,2-8,2) a reacţiei solului şi/sau corectarea acesteia şi a
componenţei cationilor schimbabili;
    6) utilizarea plugurilor specializate: pluguri cu lăţime de lucru variabilă,
pluguri oscilante, pluguri cu brăzdare în trepte;
    7) efectuarea lucrărilor solului la viteze mici de înaintare; Măsuri de
prevenire şi diminuare a impactului degradării solului
Secţiunea 1

Măsuri de precauţie şi măsuri de prevenire a deteriorării fizice a solului

    3. În scopul evitării şi minimalizării diverselor forme de degradare a solului:
eroziune cu apa şi/sau eoliană, reducere a rezervelor de humus şi elemente
biofile, compactare şi destructurare, supraumezire, salinizare şi soloneţizare,
alunecare şi surpare de teren, poluare fizică, chimică şi biologică, utilizatorii
întreprind măsurile de precauţie stipulate în continuare.
    4. Utilizatorii trebuie să aplice următoarele măsuri de prevenire a deteriorării
fizice a solurilor:
    1) efectuarea concomitentă a mai multor lucrări (operaţii) în cadrul
activităţilor de pregătire a solului şi de întreţinere a culturilor la o singură
trecere pentru minimizarea numărului de treceri a tractoarelor; 
    2) tocarea şi încorporarea în sol, prin discuire şi arat, a miriştii şi oricăror
altor resturi vegetale;
    3) includerea în asolament sau în rotaţia culturilor a ierburilor perene
(amelioratoare);
    4) utilizarea maşinilor agricole cu pneuri de presiune joasă şi cu roţi late
pentru micşorarea acţiunii de comprimare a solului.

7
 Page 8 of 10

    5) excluderea din asolamente a culturilor care provoacă degradarea fizică a

solului;

Măsuri de prevenire a epuizării solurilor

    28. Utilizatorii trebuie să întreprindă următoarele măsuri de prevenire a
epuizării solurilor:
    1) se respectă asolamentele, se implementează un sistem optim de
fertilizare şi lucrare a solului, se asigură protecţia plantelor de buruieni,
boli şi dăunători pentru asigurarea unor cantităţi optime a elementelor
nutritive în sol;
    2) îngrăşămintele minerale şi organice se administrează în termene şi
proporţii optime în funcţie de necesităţile plantelor culturilor agricole, de
indicii agrochimici ai solului, de cultura premergătoare şi de condiţiile
agrometeorologice;
    3) se asigură reproducerea fertilităţii solului prin optimizarea
asolamentului, în asolament se includ culturi amelioratoare, se
administrează materie organică proaspătă şi se optimizează însuşirile şi
regimurile fizice ale solurilor, se ameliorează şi se remediază terenurile
degradate; Măsuri de atenuare a secetei pedologice

    30. Utilizatorii trebuie să întreprindă următoarele măsuri de atenuare a

secetei pedologice:
    1) sortimentul de culturi se conformează condiţiilor de asigurare cu apă,
pentru a satisface cerinţele economice în produsele de bază (cereale,
leguminoase, oleaginoase, plante furajere, legume etc.). În condiţii de secetă
se promovează culturi alternative cu toleranţă mai mare la deficitul de apă
ca:
    a) sorg sau orz de toamnă ca înlocuitori ai porumbului;
    b) mazărea ca alternativă a culturii de soia;
    c) iarba-de-Sudan şi culturi perene (lucerna şi gramineele perene);
    d) porumbul, soia, fasolea, sfecla de zahăr, legumele se cultivă cu
precădere în condiţii de irigare;
    2) se utilizează rotaţii ale culturilor şi asolamentelor care contribuie la
acumularea şi conservarea apei în sol, la ameliorarea însuşirilor fizice,
chimice şi biologice, precum şi la reducerea pericolului înmulţirii agenţilor

8
 Page 9 of 10

patogeni, dăunătorilor şi a buruienilor;

    3) se utilizează sistemul de lucrare minimă a solului şi de alternare a
lucrărilor ce menţin resturile vegetale la suprafaţa terenului pentru
acumularea şi conservarea apei în sol şi reducerea eroziunii prin apă şi
vînt; 
    4) la suprafaţă, imediat după semănat, solul se acoperă cu mulci vegetal
în cantitate de 5-15 t/ha, pentru a se reduce evaporarea. 
    31. În plantaţiile multianuale se acoperă cu mulci spaţiul din apropierea
pomilor/butucilor.
    Solul trebuie să se fertilizeze prin aplicarea prioritară a gunoiului de
grajd, resturilor vegetale compostate, îngrăşămintelor verzi şi culturilor
leguminoase anuale şi perene, precum şi prin aplicarea unor cantităţi
minime necesare de îngrăşăminte chimice.
    Metodele culturale (densitatea plantelor, distanţa dintre rînduri,
perioada de semănat, prăşitul, efectuarea tratamentelor pentru protecţia
culturilor) se adaptează la rezerva de apă din sol, prognoza precipitaţiilor şi
asigurarea apei prin irigare.

Concluzi:
, Romania are un avantaj competitiv considerabil fata de tarile vest-europene.
Pretul este atractiv si productia poate fi vanduta fara dificultati. Companii din
Europa, Orientul Mijlociu, si chiar din China sunt in cautarea lemnului din
Romania. 

Adaugand la toate acestea si un grad crescut de garantare a dreptului de

proprietate, nu este de mirare ca Romania a devenit extrem de cautata de catre
investitori pentru terenuri agricole si forestiere.

9
 Page 10 of 10

Bibliografie:
1.Wikipedia Orasul Lugoj

2.Hotnews.ro Interes crescut pentru terenurile agricole si

forestiere din Romania

3.Rasfoiesc.com

4. http://lex.justice.md/md/329482/ Masuri de protectie a

solurilor in cadrul practici agricole

10