Reforma agrar din 1921 i consecinele acesteia

n comparaie cu reformele agrare de la mijlocul secolului 19, cea din anul 1921 a reprezentat o aciune de vnzare n mas a majoritii pmntului marii proprieti, ranilor fr pmnt sau cu pmnt puin. Ea a diminuat substanial marea proprietate funciar de peste 100 de ha, reducnd-o la 15-17% n suprafaa arabil a rii, i la 27-28% n suprafaa agricol, moierilor rmnndu-le ns importante masive pduroase. rnimea, mica proprietate i producia ei agricol au devenit predominante n suprafaa i agricultura rii. Datele mai remarc faptul de importan social c din 2.309 mii rani fr pmnt sau cu pmnt insuficient, nscrii pentru mproprietrire, au primit loturi 1.479 mii sau 64%, ceea ce nseamn c o serie de rani a rmas i dup 1921 fr pmnt. Pozitiv i inedit pentru reforma din 1921 este formarea izlazurilor comunale, din lipsa crora rnimea i-a adncit dependena de marii proprietari i arendai jumtate de secol. Totodat, statul i-a mrit rezerva sa cu peste 1,5 milioane de ha, majoritatea pduri. Prefacerea marii proprieti funciare n mica proprietate rneasc, pe lng efectele sociale de mproprietrire a celei mai mari pri a rnimii, n plan economic, a redus marea exploataie cu avantajele sale, la una mic cu inventar rudimentar i randamente sczute. [ n 1927, cnd operaiunile de mproprietrire erau spre final, datele confirm deplasarea fundamental petrecut: 64% din suprafaa arabil revenea categoriilor rnimii cu loturi pn la 10 ha; urma apoi, ca pondere, categoria mijlocie de 10-50 ha cu 16,6%; 10,4% aparinea proprietarilor cu pmnt ntre 50-250 ha; aici se cuprinde, desigur, i o parte din marea proprietate n msura n care aceasta se claseaz de la 100 de ha n sus. Moiilor de peste 250 ha le reveneau doar 9,1%. Astfel, mica proprietate devenea dominant, cea mijlocie dobndea importan mai mare, iar proprietatea mare aprea redus substanial, la 10-15%. Dintr-o ar a crei agricultur era dominat la nceputul secolului de mari latifundii, Romnia s-a transformat, n urma redistribuirilor masive a moiilor, ntr-un stat cu economie agrar predominant rneasc, fr a dispune, ns, de un sector avansat de proprietate i gospodrie mijlocie modern.