UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A

BANATULUI ”REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

PROIECT
PEDOLOGIE AMELIORATIVĂ

STUDENT: DEAC ALEX-BOGDAN

ANUL II

TIMIȘOARA

2021
 CADRUL NATURAL AL COMUNEI PESAC
Activități economice

Principala ocupație a locuitorilor este agricultura (mai ales legumicultura, datorită solului
nisipos), creșterea animalelor și comerțul, în comună fiind înregistrate 14 firme.

1. Elemete ale cadrului natural

1.1 Scurt istoric al localității

Pesac (germană Pesak, maghiară Pészak, Pésznack) este satul de reședință al comunei cu

același nume din județul Timiș, Banat, România. Localitatea a fost întemeiată în anul 1768 cu
români din Sânpetru Sârbesc.
 1399 - o veche așezare este consemnată într-o diplomă regală maghiară - Puerseegh;
 16 noiembrie 1768 - prima atestare documentară a satului Pesac, întemeiat cu aprobarea
împăratului Iosif al II-lea, aflat la prima sa vizită în Banat;
 satul este întemeiat de familii de români venite din Sânpetru Mare (Sârbesc), ca urmare a
revărsărilor repetate ale râului Aranca;
 1769 - satul a fost donat ca feudă de către Curtea Imperială din Viena episcopului catolic
Bajzáth Iosif din Veszprém;
 1774 - este consemnată mențiunea „Pesak, ein Walahisches Dorf“ (sat românesc);
 1779 - sunt colonizate 62 de familii de iobagi români din părțile Sibiului;
 sec. XVIII-XIX - migrează în Pesac, dar și în satele vecine, românești, dar mai ales
germane, rromi din Ungaria și Slovacia, folosiți ca argați pe domeniile agricole ale
șvabilor;
 1862 - este construită prima clădire a școlii confesionale de pe lângă biserica ortodoxă
română;
 11 ianuarie 1881 - s-a născut Antonie Bogdan, prefect, deputat (d. 11.06.1972);
 5 mai 1896 - s-a născut Gheorghe Andrașiu, profesor la Liceul C.D.Loga, deputat (1926-
1927), primar al Timișoarei (1938);
 1911 - moșia Pesacului este parcelată și vândută prin licitație localnicilor de către
Episcopia din Zagreb (e 3.632 de hectare);
 13 noiembrie 1923 - Pesacul a fost vizitat de regele României, Ferdinand I;
 1934 - la Pesac ajunge în vizită Regele Carol al II-lea;
 1936-1937 - încep lucrările de construcție a unei noi școli de stat;
 Comuna avea casă națională, cor mixt (din anul 1870), institut de credit, fabrică de sifon,
gară, oficiu poștal; funcționa și o fabrică de spirt cu 100 de lucrători (proprietate a firmei
„Friedmann și confrații“, înființată în 1876 la Timișoara);
 Principala ocupație a locuitorilor rămâne agricultura (mai ales legumicultura, datorită
solului nisipos);
 1968, începând cu data re-organizării teritoriale a României, Pesacul face parte din
comuna Periam;
 2007, comuna Pesac a fost reînființată prin desprinderea de comuna Periam.
 1.2. Așezarea geografică a localității

Comuna Pesac se află amplasată în vestul ţării având coordonatele: 46°59'43'' nord şi
20°49'57'' est, în nord-vestul Câmpiei Banatului, într-o subdiviziune a Câmpiei Mureşului
denumită Câmpia Galaţcăi, la 5 km de Periam pe DJ 692 spre DN 6.
Teritoriul localităţii se învecinează:
La sud-est cu teritoriul localităţii Periam;
La sud cu teritoriul comunei Şandra;
La vest cu teritoriul comunei Lovrin;
La nord cu teritoriul comunei Sânpetru Mare.

1.3. Condiții pedoclimatice ale zonei

Este de tip temperat continental cu o ușoară influență mediteraneană cu ierni în general

blânde, veri călduroase, toamne lungi şi treceri bruşte de la iarnă la vară.

Caracteristicile climatic ale zonei:

1.3.1. Precipitații:
- Precipitații medii anuale – 270 mm- 699 mm;
1.3.2. Temperatura:
- Temperature medie anuală- 11̊ C
- Temperature medie a lunii ianuarie- -2.5̊ C
- Temperature medie a lunii iunie- +21,9̊ C
1.3.3. Umiditate:
- Luna ianuarie 91%
- Luna iulie 70%
1.3.4. Nebulozitate:
- Nebulozitate (medie anuală)- 105 zile
1.3.5. Vântul
- Viteza vântului (maxima anuală)- 10 -20 m/s
1.3.6. Solurile
- Relieful este câmpie, având caracteristicile pedologice ale solului de tip
cernoziom.
- Cea mai mare parte este ocupată de solurile brun-închise, solurile cenușii și brun-
roșcate . În zona noastră solul este nisipos fiind prielnic culturilor de cereale
(grâu, proumb, rapiță etc.) și legume.
- Suprafața a fost echipată cu sisteme de irigație însă ele nu mai sunt funcționale.
 1.4. Resursele subsolului:

În comuna Pesac se găsesc importante resurse de nisip care pot fi exploatate și gaze
naturale.

1.5. Hidrografie și hidrologie

La nord de comuna Pesac, la aproximativ 10 km curge unul dintre cele mai mari râuri
ale României – Mureşul. El formează graniţa naturală cu judeţul Arad. Aranca este un canal
instalat pe lângă fostele albii ale Mureşului din care se pompa în canalul Galaţca care străbate
comuna Pesac, comuna Lovrin şi până în zona Jimboliei.
Formele de relief antropic sunt de două tipuri: negative (canale, excavaţiile rezultate în
urma exploatării nisipului sau a argilei, urmele de vehicule) şi pozitive (digurile, movilele făcute
de om în timpuri preistorice).
Dintre formele negative, canalele au fost create în mod deliberat, iar influenţa lor asupra
mediului poate fi controlată, pe când „gropile de împrumut” pentru pământ, argilă sau nisip,
precum şi urmele lăsate de vehicule creează efecte necontrolate şi nedorite asupra calităţii
terenurilor agricole (băltiri, cu întreg cortegiul de efecte negative ale acestora: dezvoltarea
vegetaţiei hidrofile, distrugerea humusului şi îmbogăţiri locale în săruri aduse de apă din zonele
învecinate, etc.).
În ceea ce priveşte canalele, cele mai multe se află pe câmpurile de la sud de Aranca
(145,5 km lungime totală, inclusiv canalele secundare de drenaj).
Cursul Arancăi a fost racordat la un sistem de canale construit în scop de desecare şi
eliminare a excesului de apă de la suprafaţa solului.

1.6. Vegetația

Vegetaţia de pe teritoriul Câmpiei Arancăi se încadrează,în cea mai mare parte,în zona
de silvostepă (pajişti naturale,cu porţiuni restrânse de pădure, arbori izolaţi şi tufişuri). În trecutul
istoric, terenurile împădurite ocupau suprafeţe mult mai mari, dar au fost defrişate.

1.6.1. Fauna

- Repartiţia geografică şi componenţa specifică a faunei Câmpiei Arancăi se află în

legătură directă cu factorii de mediu care asigură animalelor condiţiile de viaţă (hrană, adăpost),
precum şi cu intensitatea cu care omul a intervenit prin vânătoare, distrugerea habitatului,
măsuri de eliminare a unor specii considerate dăunătoare (şoarecii de câmp, ciorile, păsările
prădătoare, etc.).
- Fauna terestră prezintă elemente specifice Europei Centrale (lupul, vulpea,
mistreţul, etc.), dar şi elemente specifice stepei (popândăul, cârtiţa, căţelul pământului, etc.).
În bălţi şi pe canalele cu apă liniştită se întâlnesc: vidra (foarte rar), raţa mică, raţa mare, gâsca
sălbatică, găinuşa de baltă, egreta mică, egreta albă, stârcul cenuşiu, etc.
- Fauna acvatică se împarte în două mari categorii: fauna din râuri şi canale cu apă
curgătoare şi fauna din apele stagnante stătătoare (bălţi, unele canale).
 - Pajiștile sunt acoperite de regulă cu ierburi perene. Aceste ierburi perene au fost
supuse de-a lungul timpului influenței condițiilor naturale, precum și acțiunii omului în cadrul
utilizării pajiștilor. Ierburile perene își modifică o dată cu vârsta însușirile, calitățile și cerințele
față de condițiile externe.
- În studiul întregii vegetații ierboase, ierburile de pe pajiști se împart în patru
grupe: 1. ierburi graminee sau gramineele; 2. leguminoasele ierboase; 3. alte plante (din alte
familii botanice); 4. rogozurile. Fiecare grup de plante au multe însușiri și particularități
biologice, ecologice și de producție asemănătoare.
- Păsările sunt reprezentate de: prepeliţă, potârniche, graurul, fazanul, cioară de
semănătură, etc. Păsările răpitoare de zi sunt reprezentate de şorecarul mare, şorecarul încălţat,
coţofana, iar cele de noapte sunt reprezentate de: bufniţă, ciuf. Reptilele sunt reprezentate de
şopârla cenuşie, destul de comună, iar amfibienii de broasca râioasă comună; în locurile cu
pământ moale, trăieşte broasca de pământ.

1.7. Riscuri naturale

- fenomene meteorologice periculoase pe teritoriul comunei - furtuni, secetă,
înghet
- incendii de pădure, pădurea Pesacului
- cutremure cu intensitate medii: cu epicentrul Sânnicolau Mare, Parţa.

BIBLIOGRAFIE:

 Wikipedia https://ro.wikipedia.org/wiki
 https://www.primariapesac.ro/
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Pesac