1.

DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE ROSCI0277 BECICHERECU MIC

Situl ROSCI0277 Becicherecu Mic este dispus în judeţul Timiş pe teritoriile localităţilor:
Becicherecu Mic (<1%), Dudeştii Noi (13%), Sânandrei (12%), Timişoara (3%) (figura 1). Situl
este situat în regiunea panonică, are o suprafaţă de 2067 ha., centrul său fiind pe coordonatele
latitudine N 45º 50' 2'' longitudine E 21º 8' 33'', la o altitudine cuprinsă între 80 m. şi 95 m. cu o
medie de 88 m. Aria protejată se află în regiunea biogeografică PANONICĂ.

Fig. 1 Amplasarea arie protejate ROSCI0277 Becicherecu Mic, in raport cu teritoriile

localitatilor

Descrierea ariei naturale protejate de interes comunitar

Aria naturală protejată a fost constituită în baza Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor
nr. 2387/2011 prin modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr.
1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Acest sit a fost declarat pentru următoarele specii şi habitate de interes comunitar:
 Tipuri de habitate: 1530* - Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice
 Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (popândău, şuită)
 Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie)
Din punct de vedere al calităţii mediului ameninţările potenţiale se datorează presiunii
antropice de extindere a intravilanului, de exploatare agricolă a terenurilor şi poluare a cursurilor
de apă. Situl nu are structură de administrare şi plan de management aprobat fiind constituit la
propunerea Grupului Natura 2000.
Localizare
Situl ROSCI0277 Becicherecu Mic este situat în vestul României, judeţul Timiş, în
Câmpia Beregsău ca parte a Câmpiei joase a Banatului în nord-vestul localităţii Timişoara pe
pârâul Surduc având în nord pârâul Iernici iar la sud pârâul Niarad.
Unităţile administrativ teritoriale care fac parte din sit sunt: Becicherecu Mic, Dudeştii
Noi, Sânandrei şi Covaci.

Amplasarea ariei protejate ROSCI0277 Becicherecu Mic în raport cu drumurile și

teritoriile adminstrative (Natura2000)

Caracteristicile sitului
Suprafaţa sitului cuprinde doar terenuri agricole aflate în administrarea consiliilor locale
şi a persoanelor fizice sau juridice:
N12 -211-213 -culturi (terenuri arabile)…..- 8%;
N14-231 -păşuni…………………….....-92%;
valoarea acestora atât pastorală cât şi agricolă fiind destul de redusă.
 O bună parte din sit prezintă alte amenajări (drumuri, construcţii civile, reţele de apă,
reţele electrice, reţele de gaz, staţii de prelucrare/sortare, canale etc.) aflate în administrarea
deţinătorilor.
Obiective istorice şi culturale- localitatea Sânandrei reprezintă un punct important pe
harta descoperirilor arheologice. Aici se găseşte unul din cele mai mari situri arheologice
neolitice descoperite în partea de vest a României. În locaţia numită Oscsăplatz au fost găsite
peste 400 de locuinţe vechi (6-7 mii de ani), fragmente ceramice, locuinţe dacice etc.
Cadrul natural
Clima
Situl este situat într-o zonă de climat continental-moderat, cu influenţe oceanice şi
mediteraneene. Conform datelor Staţiei Meteo de la Timişoara, temperatura medie multianuală
este de 10,80 C, luna cea mai caldă fiind iulie 21,50C iar cea mai rece ianuarie -1,50,
temperaturile medii anuale ale ultimilor ani fiind peste aceste valori cu 1-20C. Precipitaţiile medii
multianuale sunt de 600,4 mm.
Hidrologie
Reţeaua hidrologică a sitului cuprinde Pârul Niarad, Pârâul Iernici şi Pârâul Surduc.
Dintre acestea cursul cel mai important ca debit de apă şi lungime îl are Pârâul Niarad care are ca
afluenţi Pârâul Lac pe care se găsesc acumulările Sânandrei şi Corneşti respectiv Pârâul
Măgheruş situat în depresiunea dintre Fibiş şi Seceani. Situl este străbătut de o reţea de canale,
multe dintre ele secate pe perioada verii.

Reţeaua hidrografică
 Direcţia de curgere a apelor este dinspre nord-est şi est înspre vest şi sud-vest. Reţeaua de
ape se află în bazinul hidrografic al râurilor Bega şi Bega Veche (4262 km2).
Geologie şi geomorfologie
Zona de interes se găseşte la limita estică a marelui bazin de sedimentare al Depresiunii
Panonice care s-a format prin colmatarea lacului pleistocen-cuaternar. Numeroasele zone
mlăştinoase din Câmpia Banatului au rămas în urma retragerii lacului Panonic. În partea
superioară a formaţiunilor cuaternare se găseşte un complex de argile, prafuri şi nisipuri la peste
200 m. adâncime. Fundamentul cristalin-granitic este situat la 1400-1700 m. fiind străbătut de
falii, mai cunoscută fiind Falia Timişoara Vest.
Solurile s-au format prin sedimentarea maritimă şi fluvio-lacustră în neogen urmate de
procesele de colmatare din cuaternar influenţate recent de activităţile antropice de drenări,
desecări, regularizări etc. Din aluviunile rămase în urma retragerii apelor s-au format hidrosoluri
(stagnosoluri, leisoluri, limnosoluri) şi pelisoluri (pelosoluri, vertusoluri). Datorită conţinutului
ridicat de argilă gonflantă (peste 30%) şi a proceselor de vertisolaj pe perioada uscată a anului
apar crăpături în sol. În urma lucrărilor hidroameliorative pentru luarea în cultură a solurilor
acestea au avut o evoluţie diferită în general prin bioacumulare formându-se un orizont A de
humus de grosimi variabile sau la soluri erodate.
Flora şi vegetaţia
Valoarea dată de speciile şi habitatele de interes comunitar ale sitului constă în prezenţa
numeroaselor porţiuni de soluri sărăturate specifice habitatului prioritar 1530* - Pajişti şi
mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice, pe teritoriul sitului fiind identificate următoarele
asociaţii vegetale caracteristice acestui tip de habitat (Hordeetum hystricis (Soo 1933) Wendelbg.
1943, Camphorosmaetum annuae (Rapaics 1927) Soo 1933, Artemisio-Festucetum pseudovinae
(Magyar 1928) Soo, Puccinellietum limosae Rapaics 1927, Pholiuro-Plantaginetum tenuiflorae
(Rapaics 1927) Wendelbg 1943), dispuse sub ”formă de enclave pe soloneţuri şi lăcovişti”-fisa
sitului. Situl este străbătut de numeroase canale de desecare, mare parte dintre acestea fiind
secate pe timpul verii. Pajiştile sunt sărace în specii mai ales pe perioada verii datorită vegetaţiei
sărăcăcioase care realizează un grad redus de acoperire a solului.
Fauna
Speciile de animale caracteristice acestui tip de habitat (Mihăilescu S. 2010) sunt:
 Păsări- Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Chlidonias hibridus, Egretta alba, Ciconia
ciconia, Ardea purpurea, Nycticorax nycticorax, Himantopus himantopus, Recurvirostra
avosetta, Platalea leucorodia, Circus aeruginosus, Ardea cinerea, Motacilla cinerea, Vanellus
vanellus etc.
Amfibieni-Rana ridibunda, Bufo bufo etc.
Nevertebrate- Sympetrum sanguineum, Sympetrum fonscolombii, Erythromma viridulum,
Aeshna affinis, Lestes barbarus, Plebejus argus etc.
Infrastructura Sitului SCIRO0277 Becicherecu Mic
Situl este traversat prin porţiunea cea mai lată a sa de drumurile DJ692 şi E671 şi de calea
ferată Arad-Timisoara. Pe lângă acestea există o reţea de drumuri unele doar cu folosinţă
agricolă sau industrială altele fiind artere comunale de legătură Sânandrei-Dudeştii Noi-
Becicherecul Mic, Dudeştii Noi-Hodoni, Sânandrei-Covaci etc. Pe direcţia sud-nord şi est-vest
situl este străbătut de două linii de curent de înaltă tensiune, în vecinătatea sitului pe partea
sudică înspre Timişoara, găsindu-se şi un post de transformare. Situl nu dispune de centru de
vizitare sau clădiri pentru valorificarea/administrarea acestuia.
Vulnerabilitate
Habitatele naturale din cadrul sitului cuprind exclusiv pajişti şi tufărişuri, majoritatea
acestora fiind într-o state de degradare avansată, într-o stare puţin favorabilă păşunatului.
Vânătoarea practicată în zonele de tufărişuri şi canale care adăpostesc o bogată faună de
iepuri, fazani, raţe.
Nevertebratele şi unele plante sunt afectate de suprapăşunat sau de acţiunile din
primăvară şi toamnă de curăţire a terenurilor prin incendiere.
Prin lucrările de îmbunătăţiri funciare realizate în perioada comunistă pentru valorificarea
agricolă a terenurilor solul, flora şi vegetaţia au suferit modificări structurale importante, starea
actuală datorându-se amenajărilor teritoriale din trecut.
Activităţi antropice identificate pe teritoriul sitului
Agricultură, silvicultură
 110 folosirea pesticidelor
 120 fertilizare
 140 păşunat
 151 eliminarea gardurilor vii şi a crângurilor
  170 creşterea animalelor
 171 hrănirea animalelor
 180 arderea
Pescuitul, vânătoarea şi colectarea organismelor
 211 pescuitul la loc fix
 220 pescuitul de agrement
 230 vânătoarea
Urbanizarea, industrializarea şi alte activităţi similare
 402 aşezări discontinue
 403 aşezări dispersate
 412 depozite industriale
 419 alte zone industriale sau comerciale
 421 depozitarea reziduurilor menajere
 422 depozitarea reziduurilor industriale
Transporturi şi comunicaţii
 501 cărări, circuite, trasee pentru biciclişti
 502 şosele, autostrăzi
 503 linii de cale ferată,
 507 poduri, viaducte
 511 linii electrice
Agrement şi turism
 622 mersul pe jos,călăritul şi vehicule nemotorizare
 623 vehicule motorizate
Schimbări ale mediilor umede şi marine induse de activitatea umană
 830 canalizarea
 810 drenarea
 870 stăvilare, diguri

In aria protejata s-au dezvoltat o serie de proiecte care au dus la fragmentarea acesteia. Se
estimeaza ca un procest de 10% din arie este ocupat de diferite proiecte care fie au fost aprobate
si neimplementate la momentul desemnarii ariei, fie au fost aprobate ulterior cu anumite conditii
de realizare pentru pastrarea caracteristicilor habitatelor.