Ghid Valea Sebesului PT TIPAR FINAL PDF

Consiliul Judeþean Alba
Reglementãri urbanistice
ilustrate pentru zona
Valea Sebeºului
judeþul. Alba
comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

Reglementãri urbanistice
ilustrate pentru zona
Valea Sebeºului
judeþul. Alba
comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

pagina 01
REGLEMENTÃRI URBANISTICE ILUSTRATE PENTRU ZONA VALEA SEBEªULUI
Peisajul este un element esenþial al bunãstãrii umane, constituind unul din

elemente definitorii ale existenþei la nivelul individului, dar ºi al societãþii.
Aceasta este, în câteva cuvinte, reflec?ia ce a stat în spatele ac?iunilor
demarate de Consiliul Jude?ean Alba pentru protec?ia peisajului. Dupã elaborarea
unor documenta?ii complexe, destinate administra?iilor locale (precum Studiul
privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Ceru Bãcãin?i, Studiul
privind aria caracteristicã pentru peisaj cultural în zona Râpa Ro?ie, sau Ghidul de
construire pentru pãstrarea specificului local) a urmat primul ghid ilustrat dedicat
Reglementãrilor urbanistice ilustrate în zona ruralã cu influen?e sãse?ti, iar acum
ave?i în mânã ghidul ilustrat cuprinzând Reglementãrile urbanistice din zona Vãii
Sebe?ului, respectiv comunele Sãsciori, Pianu, ?ugag.
Dincolo de pãstrarea nealteratã a acestor zone ?i a patrimoniului cultural
specific lor, dincolo de integrarea armonioasã în peisaj a interven?iei umane, cred
cu tãrie cã datoria noastrã - ?i piatra noastrã de încercare – o constituie implicarea
tinerilor în aceastã problematicã. Doar a?a vom putea sã asigurãm cu adevãrat
dezvoltarea de duratã a acestor zone ?i un echilibru între om ?i naturã.
Ion Dumitrel,
Preºedintele Consiliului Judeþean Alba
ISBN 978-973-117-295-8
02 pagina
cuprins
PARTEA I | 05
Valea Sebesului - Prezentare generalã
PARTEA II | 11
Satele compacte din zonele de vale,
sate de influenþã sãseascã
ªugag, Pianu de Sus, Pianu de Jos, Sãsciori,
Laz, Cãpâlna, Sebeºel, Dumbrava, Rãchita
peisajul intravilanului | 12
structura gospodãriei | 16
compoziþie volumetricã | 20
compoziþie arhitecturalã | 26
faþada la stradã | 29
construcþii noi - regulament | 37
PARTEA III | 41
Satele risipite din zona de fâneþe:
gospodãrii cu ocol întarit ºi
construcþii sezoniere
Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea, Arþi, Tãu-
Bistriþa, Tonea, Plaiuri, Bârsana, Jidoºtina
structura gospodãriei | 42
compoziþie volumetricã | 44
compoziþie arhitecturalã | 49
troiþe de drum ºi
monumente funerare | 53
construcþii sezoniere | 55
construcþii noi - regulament | 59
PARTEA IV| 61
Propuneri de amenajare a dotãrilor
turistice integrate în zonele studiate
dotãri turistice în zonele de vale | 62
dotãri turistice în zonele de fâneþe | 64
zone turistice nou create - regulament |64
pagina 03
04 pagina
PARTEA I
Valea Sebeºului
Prezentare generalã
pagina 05
Valea Sebeºului prezentare generalã

Localizare Din punct de vedere geologic, teritoriul
administrativ al comuneor amintite se
Valea Sebeºului, în înþelesul acestui încadreazã în lanþul orografic al Carpaþilor
studiu, formeazã o microzonã situatã în Meridionali, prin nodul orohidrografic al
partea sudicã a judeþului Alba, având Munþilor Sebeºului. Construcþia geologico-
caracteristici distincte economice, tectonicã a Munþilor Sureanu contribuie la
tradiþionale ºi spirituale, ºi care se crearea unor peisaje complexe, atractive si
circumscrie unitãþilor administrative spectaculoase.
Sãsciori, Pianu ºi ªugag. Acoperã o Cea mai mare suprafaþã din
suprafaþã de 7,78% din suprafaþa judeþului teritoriul administrativ al comunelor
ºi un procent de 3,23% din popualþie. Sãsciori, Pianu ºi ªugag, este preponderent
Dispunând de variate activitãþi economice, muntoasã, încadrându-se în componenta
cu numeroase bogãþii naturale, în special nordicã a masivului Parâng, formatã din
terenuri agricole ºi pãºuni, dar ºi ape cu Munþii Sebeºului ºi Cindrel.
înalt potenþial energetic, cu pãduri bogate Zonele situate la altitudinea de
în resurse cinegetice ºi lemn pentru 1300-1650m, cuprind suprafeþe importante
construcþii, acest þinut a constituit din cele în Munþii Sureanu ºi Cindrel, sub forma
mai vechi timpuri o unitate economico- unor platouri largi, netede, cu înclinãri
socialã care se poate urmãri din cele mai constante spre nord, astãzi acoperite în
vechi timpuri ºi pânã în perioada feudalã, mare parte de pajisti. Este zona cea mai
când apare sub numele de „Terra Sebus”, ºi populatã cu stânile oierilor din zonã.
de atunci pânã în vremurile moderne ºi În continuare relieful coboarã
contemporane. treptat spre marginea munþilor ªureanu si
Cindrel, sub forma unor interfluvii largi si
Cadru antropogeografic vãlurite. În aceastã zonã, cuprinsã între 900
si 1.200 m, defrisatã în cea mai mare parte,
Valea râului Sebeº, începând de la sunt situate cãtunele ºi satele Arþi, Bârsana,
izvoarele sale, de sub vârful Cindrel (2.244), Jidostina si Mãrtinie, Tãu-Bistra (ªugag),
pânã la vãrsare în Mureº, ca de altfel ºi Tonea, ºi Pleºi (Sãsciori).
Valea Pianului, strãbat patru forme de relief Podurile ºi spinãrile domoale, ca ºi
distincte: munþi, dealuri piemontane, versanþii cu orientare sudicã, mai puternic
culoare depresionare mãrginite de terase ºi însorite ale culmilor din zonã, fragmentate
câmpia largã a Mureºului din sectorul Alba de vãi, au fost despãdurite în timp, locul
– Vinþu de Jos. pãdurilor luându-l peisajul antropogen al
fâneþelor ºi culturilor de altitudine.
06 pagina
Strãbãtând munþi, vãile Sebeºului ºi culturile Criº, Turdaº ºi Petreºti, de la
Pianului ºi-au creat o serie de bazinete Tãrtãria, Pianu de Jos, Petreºti, aflate la
intramontane cu o întindere diferitã, ce lumita exterioarã a zonei studiate, ºi prin
alterneazã cu zone înguste de defileu dar urme de locuire din epoca bronzului,
care dau o notã specificã zonei. aparþinând culturilor Coþofeni ºi Wietenberg
În zona de contact dintre terasele de la Pianu, Rãchita, ªugag.
înalte ale Mureºului ºi ale Sebeºului cu Pentru perioada dacicã cel mai de
piemontul, pe cursul vãilor Sebeº ºi Pianu seamã „monument” arheologic,
sunt situate satele Sãsciori, Sebeºel, Pianu emblematic pentru intensa activitate
de Jos ºi Pianu de Sus, aºezãri cu o istorie economicã ºi politicã a dacilor din þinutul
mai îndelungatã. Sebeºului la începutul primului mileniu al
erei noastre îl reprezintã fãrã îndoialã
Reþeaua hidrograficã cetatea de la Cãpâlna, cea mai esticã
fortificaþie din sistemul de apãrare a
În cea mai mare parte, reþeaua capitalei Daciei, Sarmisegetuza Regia,
hidrograficã a zonei este tributarã vãii începând de la Burebista ºi pânã la Decebal.
Sebeºului (L - 88 km, S - 1.280 kmp), alãturi Sediul unei importante cãpetenii dacice,
de valea Pianului ºi parþial a Râului Mare – cetatea era totodatã ºi centrul unei
Cugir. importante zone economice (dupã cum
Un loc aparte în peisagistica zonei îl mãrturisesc uneltele agricole ºi cerealele
au lacurile de acumulare (Oaºa, Tãu, carbonizate descoperite în sãpãturi), care îºi
Cãpâlna), construite pentru valorificarea a întindea fãrã îndoialã stãpânirea ºi îºi
potenþialului energetic de care dispune exercita autoritatea asupra întregii vãi a
Valea Sebesului. Alãturi de acestea, un Sebeºului ºi poate mai departe, asupra
farmec deosebit este lacul „Iezerul câmpiei, pânã la Mureº. Nu trebuie uitat
Sureanu”. faptul cã în arealul controlat de aceasta se
gãseau comunitãþi a cãror ocupaþie era
Scurt istoric extragerea aurului aluvionar din nisipurile
vãii Pianu ºi Rãchita. Aceastã vale a fost
D e scop e r i r i l e a r h e ol og ice ºi cunoscutã în Evul Mediu, în special, pentru
mãrturiile istorice dau o imagine generalã spãlãtoriile de aur atestate documentar încã
despre procesul de umanizare al acestui din 1435. Aurul de aici a constituit serioase
teritoriu începând din zorii istoriei. Aceste disensiuni dintre comunitãþile locale ºi
descoperiri devin foarte concludente patriciatul sãsesc de la Sebeº, interesat sã
începând cu perioada neoliticã – prin acapareze veniturile aduse de aceste
resurse.
pagina 07

În primul mileniu al erei noastre, þinutul Treptat, odatã cu creºterea contradicþiilor
Sebeºului a constituit un areal important de dintre crescãtorii de animale ºi plugari, se
formare ºi continuitate a poporului român. intensificã procesul de lãzuire, de cucerirea
Lipsa izvoarelor scrise este suplinitã de unui nou spaþiu economic, ºi de apariþie a
descoperirile arheologice care reflectã acest unor aºezãri noi , axate în principal pe
proces, dar mai ales de toponimia localã, creºterea animalelor: Rãchita (1574), Loman
care indicã fãrã îndoialã o funcþie pastoralã (1733), ªugag (1750).
strãveche. Prezenþa toponimicului Mutaþii importante în economia
„Purcãreþi”, trebuie pusã în legãturã cu zonei au loc începând din sec. XVIII. Dacã
pãdurile de stejari ºi fagi, care asigurau pânã atunci exploatãrile forestiere de pe
altãdatã hrana turmelor de porci. Alte râul Sebeº se fãceau liber, în 1763
toponime precum „Arþi” ºi „Curãta” împãrãteasa Maria Tereza doneazã aceste
amintesc procedeul de defriºare a pãduri administraþiei miniere de la
pãdurilor, pentru umanizarea spaþiului din Petroºani, pentru ca, odatã cu
zona premontanã. Celelalte cãtune ale transformarea zonei într-una de graniþã ºi
ªugagului - Bârsana, Mãrtinie ºi Bistra înfiinþarea regimentului I grãniceresc de la
reprezintã tot atâtea etape în cucerirea Orlat, o parte din aceste pãduri sã fie date în
zonei premontane. folosinþa unei companii din acest regiment.
Totodatã prezenþa unor fortificaþii Începãnd din 1870 statul maghiar preia
feudale timpurii la Sãsciori, Laz ºi Cãpâlna aceste pãduri ºi începe exploatarea lor pe
ilustreazã existenþa unor structuri scarã largã. Din motive financiare, statul va
teritoriale închegate, capabile sã se arenda unor societãþi private dreptul de
organizeze ºi sã îºi asigure apãrarea. exploatare al acestor pãduri. Între 1877-
Analizând unele aspecte legate de 1907 are loc o exploatare masivã a mesei
istoria zonei ºi evoluþia acestor localitãþi, se lemnoase din zonã care va fi transportatã la
constatã cã apariþia primelor aºezãri stabile fabrica de cherestea de la Sebeº cu ajutorul
este menþionatã documentar în zonele de plutãritului. Plutaºii erau locuitori ai satelor
contact dintre zona depresionarã ºi Laz, Cãpâlna, Sebeºel ºi ªugag, avãnd o
dealurile piemontane, pe firul vãilor, în lungã tradiþie în aceste îndeletniciri. Acest
procedeu de exploatare continuã cu diferite
imediata apropiere a acestei limite sau pe
intensitãþi pânã în 1965, când locul plutelor
platformele mai joase a dealurilor de la
îl iau camioanele înzestrate cu trolii. .
limita nordicã a piemontului: Sãsciori
Exploatarea lemnului produce mutaþii
(1309), Dumbrava (1309), Laz (1357),
semnificative ºi în sistemul ocupaþional al
Sebeºel (1382), Pianu de Jos (1309), Pianu de
localnicilor. Mulþi bãrbaþi din satele situate
Sus ºi Strungari (1488).
în vale renunþã la pãstorit, ºi se fac plutaºi.
08 pagina
Dezvoltarea exploatãrilor forestiere
în zonã au produs mutaþii semnificative ºi
în modul de viaþã, în preocupãrile ºi
necesitãþile sociale ale populaþiei din unele
aºezãri. Renunþarea la ocupaþiile
tradiþionale - agriculturã ºi pãstorit - ,
„îndepãrtarea” pãdurilor în urma
defriºãrilor de zona satelor ºi influenþa tot
mai puternicã a oraºului au contribut la
schimbarea structurii satelor ºi la înlocuirea
caselor din lemn cu cele din piatrã ºi
cãrãmidã. Începând din a doua parte a sec.
XX s-a utilizat tot mai mult materiale de
construcþie produse industrial: cãrãmidã,
ciment, BCA, þiglã etc. Aceeaºi înlocuire a
lemnului s-a produs ºi în domeniul
inventarului gospodãresc, mai ales la
unelte ºi vase.
Schimbãrile administrative de la
începutul sec. XX, dupa cum aratã
recensãmintele administraþiei austro-
ungare de la 1910 aduc în prim plan o serie
de aºezãri noi, dezvoltate pe locul mai
vechilor “sãlaºe” din zona înaltã. Acum
apar în documente aºezãri noi, locuite de
populaþia românescã din zonã, precum:
Arþi, Bãrsana, Dobra (1909), Jidoºtinã,
Mãrtinie, Pleºi, Purcãreþi, Tonea în 1910.
pagina 09
10 pagina
Plan de încadrare în zonã
comunele Pianu, Sãsciori ºi ªugag,
respectiv satele aparþinãtoare
PARTEA II Pianu de jos
Pianu de sus
R
CLUJ
O
BIH
Arieseni Horea
Scarisoara Ocolis
Albac M
Rimetea UR
Poiana Vadului
Bistra
ES
Salciua
AR Sohodo
Campeni Lupsa Baia de
Aries Ocna Mures
AD Livezile
Rosia Montana Ramet

Abrud Aiud
Mogos Lopadea Noua
Bucium Radesti
Stremt
Teius Blaj Jidvei
Mihalt
Metes Valea Lunga
Zlatna Berghin
Cenade
Alba-Iulia
HU
Rosia de Secas
NE
Ceru-Bacainti Daia Romana

D
Spring
O
Blandiana Sebes
AR
A
Salistea
U
Pianu
BI
Sasciori Garbov
SI
Cugir
Sugag
VALCEA
Satele compacte din

zonele de vale, sate
de influenþã sãseascã
ªugag, Pianu de Sus, Pianu de Jos,

Sãsciori, Sebeºel, Dumbrava, Rãchita
pagina 11
profilul strãzilor ºi
peisajul intravilanului albiile pârâurilor
În mediul rural, la sat, amenajãrile au trotuar - vegetaþie înaltã - rigolã - stradã -
rigolã - vegetaþie înaltã - trotuar
fost întotdeauna fãcute într-un mod simplu
folosindu-se materiale locale. La ora actualã
se observã diverse amenajãri de tip urban
(pavele de beton colorat, asfalt etc.) care
denatureazã ambianþa/identitatea satului.
1. Se va pãstra „fluiditatea” în amenajãri vegetaþie - trotuar - vegetaþie - rigolã - stradã -

(limite naturale între materialele folosite), vegetaþie - rigolã - trotuar - vegetaþie
se va folosi vegetaþia locala (evitarea
amenajãrilor verzi prin plantarea de tuia),
precum ºi materialele ºi cunoºtinþele
meºteºugãreºti locale pentru realizarea
elementelor de mobilier (bãncuþe, coºuri
de gunoi). trotuar amplu cu rigolã pe mijloc - stradã -
2. Se vor valoriza elementele de trotuar - albia pârâului - vegetaþie
patrimoniu, troiþe, fântâni, prin
amenajãri corespunzãtoare: bãnci, masive
arbustiere, arbori.
3. Se va utiliza pietriºul ca material
pentru trotuare, fiind un material folosit
tradiþional ºi care dreneazã apa ce se
scurge pe lângã case, astfel nu se pãstreaza trotuar cu rigolã - vegetaþie piticã - stradã -
umezeala care altfel ar putea pãtrunde în vegetaþie piticã - trotuar cu rigolã
pereþi ºi fundaþie.
Satele româneºti de influenþã

sãseascã sunt sate de vale aºezate pe cursul
unui râu, dar relaþia cu acesta este neglijatã.
Aceste râuri ºi pârâuri care traverseazã
satele trebuie puse în evidenþã ºi trotuar - vegetaþie înaltã - stradã - rigola medianã -
valorificate din punct de vedere peisager ºi stradã - vegetaþie înaltã - trotuar
funcþional.
12 pagina
profilul strãzilor ºi
peisajul intravilanului albiile pârâurilor
pagina 13
vegetaþia la nivelul aºezãrilor

peisajul intravilanului de pe Valea Sebeºului
Spaþiul verde plantat joacã un rol
important în conturarea peisajului satelor
de influenþa sãseascã, marcând profilul
stradal ºi delimitând succesiunea
elementelor stradale. Spaþiul verde dã
aºezãrii aspectul de rural ºi o dinamizeazã.
La fel de importante sunt ºi lucrãrile

de amenajare de la interiorul curþilor prin
care se pot preveni anumite degradãri de la
nivelul structural al casei, în special în cazul
celor determinate de umezeala excesivã ºi
ascensiunea capilarã a apei în pereþi.La
inteiorul curþilor se recomandã plantarea
de pomi fructiferi, flori, viþa-de-vie, pentru
ambianþa specificã fiecãrei curþi.
De asemenea, amenajarea zonei din

faþa casei joacã un rol impotant în crearea
ambianþei generale a satului. În spaþiul
verde din faþa casei se pot planta flori, iarbã,
copaci de înãlþimi mici ºi medii, pomi
fructiferi.
Zone importante de vegetaþie sunt

constituite de fâºiile de pe marginea
pâraielor, a rigolelor stradale ºi a canalelor
de preluare a apelor de la nivelul strãzilor
satelor.Aceste fâºii verzi trebuiesc
menþinute ºi întreþinute cu mare grijã, ele
oferind un element de specificitate la
nivelul fiecãrei aºezãri. NU se vor utiliza
în amenajãri
Limitele, marginile pâraielor arbori ºi arbuºti
trebuie întreþinute ºi curãþate, pentru a nu nespecifici
dãuna imaginii de ansamblu a localitãþii, ºi zonei!
trebuie amenajate ca zone de recreere ºi (exemplu - tuia)
agrement de mare calitate.
14 pagina
vegetaþia la nivelul aºezãrilor
peisajul intravilanului de pe Valea Sebeºului
NU se vor utiliza în
amenajãrile de la
nivelul trotuarelor
spre stradã dale de
ciment sau alte
tipuri de pavele care
sã vinã în contact
direct cu pereþii
casei!
pagina 15
aºezarea casei pe teren

structura gospodãriei limite ºi condiþionãri
Gospodãriile din zonele de vale, cele
care urmaresc valea Sebeºului, sunt
influenþate de arhitectura satelor sãseºti.
Drept urmare majoritatea se încadreazã în
tipologia gospodãriei închise cu ocol
întãrit, având o împrejmuire înaltã ºi plinã.
Aceasta caracteristicã se poate pãstra prin
modul de poziþionare a casei pe parcelã,
prin dispunerea perimetralã a
construcþiilor ºi prin închiderea frontului
la stradã.
1. Se va amplasa casa cu latura scurtã la

stradã, iar latura lungã (faþada principalã)
spre curte. Forma de ocupare a parcelei
este în L sau U. (fig. 1, 2, 5) 1 2 3 4 5
2. Se va amplasa casa pe limita de

casa
proprietate în L, determinând restul
anexe gospodãreºti
construcþiilor a se dispune în lungul
spaþiul curþii
laturii lungi a parcelei. Forma de ocupare a
grãdina
parcelei este în U sau o ocupare total
perimetralã a parcelei (în cazul în care
lãþimea acesteia o permite). (fig.3, 4) În cazul tuturor situaþiilor ilustrate
grafic se recomandã amplasarea casei pe o
3. Se va amplasa casa pe parcelã cu latura limitã lateralã de proprietate, favorizând
lungã paralelã cu strada. Forma de ocupare ocuparea perimetralã a parcelei de restul
a parcelei este în U sau o ocupare total construcþiilor gospodaresti (anexe, ºuri
perimetralã a parcelei (în cazul în care etc). În acest fel se pãstreazã imaginea de
lãþimea acesteia o permite).(fig.4) sat compact dezvoltat în lungul vãii.
16 pagina
structura gospodãriei limite ºi condiþionãri
NU se va amplasa casa retrasã faþã
de ambele limite laterale de proprietate!
(fig.1,4) (nu este specific)
NU se va organiza gopodãria în
sistem pavilionar !(fig.2,4) (întrerupe
frontul continuu specific acestor aºezãri)
NU se va amplasa casa la o
distanþã mai mare de 3 m faþã de frontul
strãzii! (fig.2,3,4) (nu este specific)
1 2
3 4
GREªIT !
Este greºitã ºi nerecomandatã
amplasarea aleatorie
a casei pe teren!
pagina 17

structura gospodãriei retrageri admise
În cadrul satelor cu influenþe sãseºti 4. In cazul în care toate casele sunt retrase
de pe Valea Sebeºului s-au sesizat o serie de de la stradã, atunci construcþia se
situaþii în care casele sunt retrase de la recomandã a se alinia la frontul existent.
aliniament. Alãturi de aceste situaþii se mai Retragerea maxim admisã este de 3m, iar
casa trebuie amplasatã pe o limitã de
evidenþiazã unele în care retragerile sunt
proprietate lateralã.(fig.3, pag 18)
admise. Exceptând aceste situaþii de la
regulã, construcþiile se aliniazã la frontul Deºi retragerea de la aliniament este
agreatã ºi recomandatã în aceste situaþii,
continuu existent la stradã.
restul condiþiilor de amplasare a casei faþã
de vecinãtãþi se recomandã a fi respectate.
Retrageri admise | Se recomandã pãstrarea aspectului
1. Porþile sunt retrase maxim 1m faþã de de gospodãrie închisã prin amplasarea
aliniamentul casei, cu condiþia de a se construcþiilor perimetral pe parcelã ºi prin
pãstrarea împrejmuirii înalte în zonele farã
realiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã
construcþii.
pentru a se pãstra aspectul de front
continuu la stradã.(fig.2, 4)
2. Situaþie în care casa este construitã în
curbã ºi atunci se realizeazã o retragere de
la aliniament, farã a afecta frontul
continuu la stradã.
3. Situaþie în care existã construcþia deja
retrasã de la stradã, reprezentând mãrturie
a unei excepþii. (fig.1)
18 pagina
structura gospodãriei retrageri admise
pagina 19
compoziþie volumetricã frontul la stradã

Datoritã aspectului de “fortãreaþã”
pe care o are gospodãria, la stradã se
formeazã un front continuu. În cele mai
multe cazuri faþada este tratatã unitar
indiferent dacã existã o singurã casã sau
douã case dispuse pe limita de proprietate
spre stradã în cadrul aceleeaºi gospodãrii.
Prin împrejmuirile înalte care leagã
construcþiile între ele ºi prin tratarea
uniformã a faþadelor se creeazã un front
continuu la stradã care dã identitate ºi
specificitate aºezãrilor.
1.Se vor pãstra împrejmuirile înalte care
unesc diferitele construcþii ale
gospodãriei.
2.Se va trata unitar din punct de vedere
compoziþional faþada dinspre stradã.
3.Se vor alinia toate construcþiile la stradã.
4.Se va pãstra un regim de înãlþime
D+P+M (demisol/ parter/ mansardã).
Nu se va depãºi înãlþimea
vecinãtãþilor cu mai mult de
1m de la corniºã !
Nu se vor ridica construcþii de
locuinþe colective mai mari ºi
mai înalte decât casele
tradiþionale!
Nu se vor elimina
împrejmuirile înalte ºi porþile
de acces!
20 pagina
compoziþie volumetricã recomandãri acoperiº
Intervenþiile actuale care se Nu se vor supraînãlþa casele
realizeazã la nivel funcþional nu trebuie sã depãºindu-se cu mai mult de 1m la
aibã repercusiuni grave la nivel volumetric corniºã vecinãtãþile!
deoarece identitatea ºi individualitatea
gospodãriilor sunt date de aspectul tipic al
construcþiilor: calitatea compoziþionalã
volumetricã, silueta clãdirii, proporþiile,
geometria faþadei, materiale ºi tehnici de
construcþie. Nu se va interveni asupra
volumetriei de ansamblu a gospodãriei!
Orice modificare adusã la forma
acoperiºului deterioreazã aspectul general
al casei ºi imaginea de ansamblu a aºezãrii.
Astfel trebuie iniþiate activitãþi de
întreþinere ºi reabilitare a ºarpantelor
istorice ºi a lucarnelor pentru a se pãstra
silueta iniþialã a construcþiilor. Trebuie
pãstrat cu orice preþ acoperiºul original cu
forma sa închisã, ºarpanta de lemn ºi
Nu se va distruge frontonul
lucarnele iniþiale. iniþial al casei ºi nu se vor modifica
golurile din faþada principalã!
Nu se va modifica forma
acoperiºului iniþial!
pagina 21
recomandãri la nivelul
compoziþie volumetricã mansardelor ºi a lucarnelor
În ceea ce priveºte mansardarea Nu se vor supraînãlþa excesiv
caselor existente, execuþia trebuie sã fie de casele în procesul de mansardare cãci se
calitate, ºi de aceea trebuie realizatã cu mare afecteazã grav volumul iniþial al
grijã, pentru a nu degrada ºarpanta istoricã. construcþiei ºi ca atare frontul la stradã!
În procesul de mansardare nu se
recomandã modificarea formei iniþiale a
acoperiºului. În general, datoritã unghiului
ascuþit de acoperire ºarpantele iniþiale
permit mansardarea fãrã supra-înãlþãri ale
pereþilor perimetrali sau modificãri de
formã a structurii ºarpantei (ruperi de
unghi sau chiar schimbarea unghiului de
acoperire). Astfel în procesul de
mansardare se recomandã pãstrarea
formei iniþiale a acoperiºului. Nu se vor realiza lucarne triunghiulare
înalte sau alte forme atipice!
Deasemenea trebuie acordatã o
mare atenþie lucarnelor care vor fi adãugate
în procesul de mansardare. Acestea trebuie
distribuite uniform ºi proporþional pe toatã
suprafaþa acoperiºului, tinându-se cont de
ritmul golurilor de la nivelurile inferioare
(parter, demisol).
Lucarnele sunt destinate luminãrii Nu se vor utiliza mai multe tipuri ºi

ºi aerisirii podului sau ca sursã de luminã ºi dimensiuni de lucarne pe acelaºi
aerisire în cazul mansardãrilor. Forma acoperiº!
lucarnelor se recomandã a fi preluatã din
localitãþile cu arhitecturã tradiþionalã
sãseascã ºi nicidecum din alte zone
geografice. În cadrul aceluiaºi acoperiº
lucarnele trebuie sã fie tratate unitar ºi
poziþionate corect în conformitate cu
funcþiunile introduse la mansardã ºi cu
ritmul golurilor de pe faþadã. Existã situaþii
în care ºi geamurile dispuse în planul
acoperiºului sunt agreate ºi recomandate.
22 pagina
compoziþie volumetricã recomandãri învelitoare
Învelitorile istorice la nivelul Nu se vor utiliza tablã ondulatã, carton
gospodãriilor influenþate de arhitectura asfaltat, azbociment sau materiale
sãseascã sunt în general din þiglã solzi sau plastice!
þiglã obiºnuitã. Þigla solzi genereazã o
imagine de ansamblu caracteristicã
întâlnitã în cadrul tuturor aºezãrilor sãseºti
sau de influenþã sãseascã. Þiglele de coamã
ºi þiglele de protecþie ale aticurilor din
zidãrie trebuie fixate în mortar.
Nu se vor combina pe acelaºi

acoperiº mai multe materiale, tipuri,
forme sau culori de învelitori!
pagina 23
compoziþie volumetricã recomandãri frontoane

În cazul caselor dispuse cu latura
scurtã paralelã cu strada, procesul de
mansardare nu trebuie sã afecteze
forma frontonului existent
(triunghiular sau cu pinion), acesta
reprezentând un element important în
compoziþia faþadei. Deasemenea nu se
recomandã modificarea golurilor, ca
formã si dimensiune, existente de la
nivelul frontonului acestea fiind de
obicei integrate în compoziþia de
ansamblu a faþadei spre stradã.
Orice modificare la nivelul
frontonului casei afecteazã compoziþia
de ansamblu ºi ca atare caracterul de
specificitate. Elemente urbane ca
balcoane, logii nu reprezintã elemente
tipice ºi se recomandã evitarea lor în
compoziþia de faþadã.
1.Fronton triunghiular cu un singur

gol dispus central, care poate avea
aproape orice formã geometricã (cerc,
pãtrat, dreptunghiular).
2.Fronton triunghiular cu 2 goluri
dispuse simetric faþã de axul median.
3.Fronton cu pinion, situaþie mai rar
întâlnitã în cazul satelor studiate, dar
existentã. Se prezintã cu un gol dispus
central sau cu 2 goluri dispuse simetric
faþa de axul median. Forma golurilor
este aceeaºi cu cele întâlnite în cazul
frontoanelor triunghiulare.
24 pagina
compoziþie volumetricã recomandãri frontoane
Nu se vor modifica golurile
iniþiale din frontonul casei în urma
modificãrii funcþionale ºi a procesului de
mansardare!
Nu se vor adãuga balcoane în

faþada principalã, elemente urbane
Nu se va dubla frontonul
atipice aºezãrilor studiate!
triunghiular pe faþada spre stradã!
pagina 25
compoziþie arhitecturalã faþada la stradã

Compoziþia faþadei rezultã din Elementele unei faþade:
modalitatea de alãturare a ferestrelor, a 1 - pinion
uºilor, a elementelor decorative, precum ºi 2 - profil decorativ
din modul de rezolvare al frontonului sau a 3 - fronton
ºarpantei. Aceste elemente, prin
4 - corniºã
modalitatea de combinare determinã
5 - ancadrament
caracteristicile acestor aºezãri. Aceste
elemente de compoziþie arhitecturalã au 6 - medalion decorativ
fost detaliate pentru o mai bunã înþelegere 7 - obloane
a realizãrii ºi utilizãrii lor corecte în aspectul 8 - poartã
exterior al construcþiilor. 9 - gurã aerisire subsol
Se vor pãstra ºi întreþine faþadele 10 - soclu
vechi, iar elementele decorative iniþiale
distruse sau înlocuite se vor reface pentru
integritatea compoziþionala a faþadei.
Aceasta refacere/înreþinere a
faþadelor necesitã meºtesug, motiv pentru
care se recomandã a se apela la cunoºtiinþele
specialiºtilor în intervenþii pe clãdiri
istorice.
7
5
8 10 9
3 4
5
7
8
8 8
9
2 3
5 4
7
10 8
26 pagina
compoziþie arhitecturalã faþada la stradã
1
3 4
2
5
5
7
6
8 9 8
4 4
5
7 7
6
10 9 8 8 10
9
4
5
7
8
10 9
2 3
4
7
10 8 9
pagina 27
compoziþie arhitecturalã recomandãri goluri de faþadã

Golurile ferestrelor ºi ale uºilor
trebuie pãstrate în forma, ritmul ºi
dimensiunile iniþiale. Orice modificare a
golurilor (mãrire, astupare, schimbare a
tâmplãriei) afecteazã imaginea de
ansamblu a casei ºi a strãzii. De asemenea
golurile ulterioare, datorate schimbului
funcþional trebuie sã þinã cont de ritmul
iniþial al faþadei. Se pot crea vitrine ºi uºi de
acces direct din stradã atâta timp cât se þine
cont de compoziþia iniþialã a faþadei. (fig. 1)
1. Se vor întreþine ºi reface golurile în
forma lor originalã.
2. Se vor realiza goluri ulterioare în caz de
schimbãri funcþionale, în conformitate cu
compoziþia generalã a faþadei. (fig. 1)
Vitrinele ºi uºile de acces în spaþiile
comerciale trebuie sã þinã cont de
compoziþia iniþialã a faþadei, de aceea
trebuie preluate axele verticale ale golurilor
deja existente. NU se vor realiza goluri atipice
pentru zona de case româneºti de
influenþã sãseascã! (afecteazã imaginea
generalã specificã)
NU se vor umple golurile existente
în vederea reorganizãrii faþadei!
fig. 1
28 pagina
recomandãri culori, forme ºi
faþada la stradã materiale pentru porþi ºi uºi
Uºile ºi porþile reprezintã ºi ele În întreaga compoziþie a faþadei
elemente importante în compoziþia decorþiile aplicate pe porþi sunt importante,
faþadelor prin forma, dimensiunea ºi ca atare acestea se vor întreþine ºi reface.
cromatica lor.
Culorile de la nivelul porþilor trebuie
1. Se vor pãstra, repara ºi chiar reface sã þinã cont de întreaga compoziþie
porþile principale de acces la nivelul cromaticã a faþadei. Ca regulã generalã
gospodãriilor. tâmplaria ferestrelor ºi obloanele au aceeaºi
2. Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar în culoare cu poarta principalã de acces în
situaþia montãrii sistemelor moderne de gospodãrie. Evident cã existã excepþii de la
închidere. aceastã regulã, excepþii care dau farmec
3. Se vor executa reparaþii doar cu tehnici întregii compoziþii de faþadã. Astfel gama
ºi materiale tradiþionale. cromaticã care se va folosi pentru vopsirea
4. Se vor pãstra ºi întreþine decoraþiile de porþilor este extrem de variatã: verde,
pe porþile iniþiale de acces. viºiniu, crem, lemn natur, precum ºi
combinaþii de verde-roºu, galben-crem.
5. Se vor vopsi porþile dupã modelul
iniþial folosindu-se vopsele de ulei din in.
pagina 29

faþada la stradã materiale pentru porþi ºi uºi
NU se va modifica
golul de poartã ºi nu se
va elimina împrejmuirea
înaltã la stradã!
NU se vor înlocui
porþile din lemn cu cele
joase din metal sau PVC!
NU se vor înlocui
uºile de acces din lemn
cu cele din PVC!
30 pagina
faþada la stradã materiale pentru ferestre ºi obloane
Ferestrele ºi obloanele determinã
caracterul specific al faþadelor istorice ºi ca
atare trebuie pãstrate ºi întreþinute cu mare
grijã.
1. Se vor reface ºi întreþine tâmplãriile
vechi, respectându-se subîmpãrþirea
specificã, atât cea verticalã cât ºi cea
orizontalã.
2. Se vor pãstra proporþiile iniþiale ale
golurilor de fereastrã.
3. Se vor vopsi ferestrele ºi obloanele în
concordanþã cu culoarea iniþialã, fiind
folosite vopsele din ulei de in.
4. Se va utiliza lemnul la rame, traverse ºi
ºprosuri chiar ºi în cazul în care se opteazã
pentru geam tip termopan.
5. Se vor pãstra obloanele din lemn, pe
ramã metalicã sau de lemn, cu posibilitate
de rabatere verticalã sau lateralã.
supraluminã
traversã
NU se vor zidi golurile iniþiale sau crea
montant cu altele atipice! (Schimbã proporþia ºi
compoziþia iniþialã a faþadei principale
decoraþii afectând aspectul general al casei ºi prezenþa
sa în frontul uniform al strãzii.)
ºprosuri NU se va înlocui tâmplãria de lemn
cu cea de PVC sau aluminiu ºi nici ºprosurile!
(Poate provoca umiditate excesivã, igrasie la
nivelul pereþilor.)
ramã NU se vor înlocui obloanele cu rulouri
moderne din PVC sau metal pe exteriorul
construcþiei! (Afecteazã aspectul tradiþonal al
aºezãrii.)
pagina 31

În cazul în care lãþimea ferestrei este
mai mare sau egalã cu înalþimea ei, se vor
folosi ferestre cu 3 canate cu sau fãra
supraluminã.
De asemenea, ramele se vor realiza din
lemn, chiar daca se opteaza prentu geam tip
termopan.
În cazul în care lãþimea ferestrei este
mai micã decât înalþimea, fereastra se va
împãrþi pe verticalã în 2 canate. Acest tip de
ferestre se pot compartimenta ºi orizontal
cu o singurã traversã, raportul dintre
supralumina de la partea superioarã ºi cea
inferioarã fiind de 2:3 sau 1:2.
Se vor pastra sprosurile si decoratiile
care influenteaza dinamica fatadei. Ele pot
fi realizate dupa modelul initial.
Gama cromatica ce va fi folosita la
nivelul tâmplariei ferestrelor este extrem de
variata: alb, verde, visiniu, crem, lamn
natur. În general tâmplaria are aceeasi
culoare cu obloanele, sprosurile fiind fie
albe, fie de culoarea tâmplariei.
Decoratiile de pe traverse se coloreaza
si ele în functie de culoarea obloanelor si a
tâmplariei.
32 pagina
Formele cele mai specifice ce vor fi
folosite la obloanele din lemn sunt extrem
de variate, în funcþie de tipul golului ºi al
tâmplãriei.
1. Se va pãstra sistemul de obloane în 2
canate, rabatabile, oferind dinamicã ºi
personalitate faþadei, contribuind la
pãstrarea specificului local.
2. Se poate realiza adaptarea obloanelor
rabatabile din lemn pe structurã metalicã
la tipurile de ferestre existente.
3. Se vor utiliza la obloane culori în
corelare cu întreaga compoziþie cromaticã
a faþadei, utilizându-se în special culorile
caracteristice: verde, roºu, viºiniu, brun-
roºcat, alb, albastru, crem, lemn natur. Se
vor folosi vopselele din ulei de in.
pagina 33
faþada la stradã recomandãri decoraþii

Decoraþiile de faþadã reprezintã o
adevãratã carte de vizitã atât a casei cât ºi a
zonei din care face parte. Simbolurile
prezentate pe faþadele caselor dau indicii cu
referire la activitãþile economice ºi sociale
ale proprietarului, precum ºi indicii cu
referire la etnia sa (crucea de pe fronton,
icoana pictatã pe faþadã indicã casa unui
român, viþa-de-vie indicã activitatea
agricolã dominantã etc.).
Decoraþiile, atãturi de elementele de
faþadã enumerate pânã în prezent scot casa
din anonimat, îi dau identitate ºi în acelaºi
timp integreazã construcþia în specificul
local.
NU se vor elimina sau acoperi

decoraþiile în vederea termoizolãrii
casei! (Se distruge imaginea de ansamblu
a casei.)
NU se vor neglija din punct de vedere
cromatic, dar nici nu vor avea o gamã
cromaticã excesivã! (Afecteazã aspectul
estetic al faþadei.
34 pagina
faþada la stradã recomandãri materiale
Folosirea materialelor neadecvate pe
faþade poate contribui la agravarea
problemelor de igrasie, ºi ca atare de
deteriorare structuralã a construcþiilor.
Pentru repararea ºi întreþinerea
faþadelor istorice este foarte importantã
compatibilitatea materialelor folosite cu
cele existente. În acest sens ar trebui folosite
materiale specifice locului: cãrãmidã, piatrã
de râu, tencuieli cu mortar de var, lemn.
Placarea soclului cu diferite
materiale ca: piatra artificialã, gresia,
tencuieli pe bazã de ciment, precum ºi
astuparea rosturilor de zidãrie piatrã cu
mortar de ciment afecteazã grav sãnãtatea
peretelui, permiþând ascensiunea capilarã a
apei ºi agravând igrasia la nivelul soclului.
NU se vor folosi tencuieli cu ciment ºi

nici nu se vor placa faþadele la nivelul
soclului sau pereþilor! (Favorizeazã
apariþia igrasiei.)
NU se vor utiliza tencuieli strop!
(Distrug imaginea istoricã a faþadei.)
NU se vor folosi materiale ca: piatra
artificialã, mica, gresia artificialã,
betonul ºi metalul la nivelul faþadelor!
(Nu sunt specifice arhitecturii zonei.)
pagina 35
faþada la stradã recomandãri scheme cromatice

Culoarea reprezintã un factor important
în determinarea caracterului specific al
caselor, fiind o componentã esenþialã a
faþadei. Este important ca în alegerea culorii
de faþadã sã se consulte un specialist în
clãdiri istorice (arhitect sau istoric de artã).
1. Se va realiza zugrãvirea în culorile
iniþiale, pãstrându-se proporþia ALBASTRU -culoare
combinaþiei iniþiale. dominantã; ALB/GRI -culoare dominantã;
ALB - ancadramente, ALB - ancadramente, corniºã;
2. Se va realiza o zugrãvire unitarã a corniºã; BRUN ROSCAT- obloane, poartã,
BRUN ROSCAT-
decoraþiilor de pe faþadã. obloane, poartã,
ferestre, soclu;
ferestre, soclu;
3. Se va realiza combinarea a cât mai
puþine culori pe faþadã.
VERDE - culoare dominantã, obloane, poartã, ferestre;

ALB - ancadramente, corniºã;
BRUN ROSCAT- soclu;
ALBASTRU - culoare dominantã;

ALB - ancadramente, corniºã;
VERDE- soclu, obloane, poartã, ferestre;
NU se vor combina numeroase culori

pe aceeaºi faþadã! (Nu este specific ºi
dãuneazã imaginii de ansamblu a casei ºi
a localitãþii.)
ROZ/BRUN ROSCAT -culoare GALBEN -culoare dominantã;
NU se vor folosi culori stridente, dominantã, soclu; ALB - ancadramente, corniºã;
atipice pentru acest tip de construcþii! ALB - ancadramente, corniºã; BRUN ROSCAT- obloane,
(Afecteazã imaginea construcþiei ºi a VERDE- obloane, poartã, poartã, ferestre, soclu;
ferestre;
localitãþii.)
36 pagina
regulament pentru noile
construcþii din zonele de vale
Aspectul general al noilor constructii: - Se interzice:
- Se interzice: - Amplasarea casei cu retrageri de la ambele
- Utilizarea de stiluri arhitecturale strãine limite laterale de proprietate;
zonei în studiu; - Organizarea gospodãriei în sistem
- Utilizarea de materiale nespecifice regiunii; pavilionar;
- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice, - Amplasarea casei la o distanþã mai mare de
aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre, 3m faþã de frontul strãzii;
obloane;
- Utilizarea materialelor ce imitã materiale Frontul la strada:
naturale cum ar fi lemnul sau piatra. - Pentru noile construcþii se vor realiza
- Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA în împrejmuiri înalte care unesc diferitele
stadiu intermediar, nefinisat, netencuit; construcþii ale gospodãriei;
- Amplasarea la stradã a construcþiilor - Noile faþade la stradã se vor trata unitar din
provizorii; punct de vedere compoziþional;
- Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cu - Noile construcþii se vor alinia la stradã;
faianþã, piatrã finisatã, sau alte materiale - Regimul de înãlþime va fi de maxim D+P+M;
nespecifice ºi netradiþionale); - Se interzice:
- Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu mai
Asezarea noilor constructii pe teren: mult de 1m de la corniºã;
- Noile construcþii se vor amplasa cu latura - Realizarea de locuinþe colective mai mari ºi
scurtã la stradã, iar latura lungã (faþada mai înalte decât casele tradiþionale;
principalã) spre curte, forma de ocupare a - Realizarea unor împrejmuiri transparente,
parcelei fiind în L sau U; sau altor tipuri de împrejmuiri care nu respectã
- Noile construcþii se vor amplasa cu latura arhitectura tradiþionalã a zonei;
lungã paralelã cu strada, pe limita de
proprietate, forma de ocupare a parcelei fiind în Acoperiºul:
U sau perimetral lotului (dacã lãþimea permite - Noile acoperiºuri se vor realiza în stil
acest lucru); tradiþional, în 2 sau 4 ape, cu sau fãrã pinion, ºi
- Se permit retrageri: într-o formã cât mai simplã, fãrã a depãºi (în
- Maxim 1m la porþi, cu condiþia de a se cazul mansardelor) cu mai mult de 1m înãlþimea
realiza o împrejmuire înaltã, opacã, ziditã, generalã a acoperiºurilor tradiþionale;
pentru a se pãstra aspectul de front continuu la - Lucarnele se vor distribui uniform ºi
stradã; proporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,
- În situaþia în care casa este construitã în þînându-se cont de ritmul golurilor de la
curbã, ºi atunci se realizeazã o retragere de la nivelurile inferioare;
aliniament care sã nu afecteze frontul continuu; - Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cu
arhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratate
unitar;
pagina 37
- Învelitorile noi se vor acoperi cu þiglã, fiind Goluri de faþadã:

recomandatã cea de tip solzi, care este - Pentru noile construcþii se vor realiza goluri
caracteristicã localitãþilor cu influentã sãseascã; care vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pe
- Se interzice: faþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã,
- Depãºirea înãlþimii vecinãtãþilor cu mai respectând logica generalã a fronturilor;
mult de 1m de la corniºã; - Porþile ºi uºile se vor realiza din materiale
- Realizarea de lucarne triunghiulare, înalte, tradiþionale (lemn), respectând tehnicile
sau alte forme atipice; tradiþionale;
- Utilizarea mai multor tipuri ºi dimensiuni - Culorile porþilor, uºilor, ferestrelor ºi
de lucarne pe acelaºi acoperiº; obloanelor vor respecta cromatica faþadei, ºi se
- Folosirea materialelor urmãtoare: tablã, vor vopsi în aceeaºi culoare, cu vopsele de ulei
placi de azbociment, materiale plastice, carton din in;
asfaltat; - Toate elementele de tâmplãrie (rame, traverse,
- Combinarea pe acelaºi acoperiº a mai obloane, ºprosuri) se vor realiza din lemn, chiar
multor materiale, tipuri, forme sau culori de dacã se opteazã pentru geam de tip termopan;
învelitori; - Noile ferestre vor respecta proporþiile
- Realizarea de învelitori în culori nespecifice tradiþonale în ceea ce priveºte canatele,
sau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet) amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor;
- Noile obloane se vor realiza în douã canate,
Frontoane: rabatabile;
- Noile frontoane se vor realiza în stil specific: - Se interzice:
- Fronton triunghiular cu un singur gol - Realizarea de goluri atipice (ex:
dispus central, care poate avea forma de cerc, triunghiulare) pentru zona de case româneºti cu
pãtrat sau dreptunghi; influenþã sãseascã;
- Fronton triunghiular cu douã goluri - Realizarea de porþi cu înãlþime micã;
dispuse simetric faþã de axul median; - Realizarea de porþi, uºi, ferestre ºi obloane
- Fronton cu pinion, cu unul sau 2 goluri din metal sau PVC;
dispuse simetric faþã de axul median; - Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;
- Se interzice: - Utilizarea de culori stridente pentru
- Realizarea de frontoane triunghiulare elementele de tâmplãrie, uºi, porþi;
dublate pe faþada spre stradã;
- Realizarea de balcoane pe faþada
principalã;
38 pagina
paletã cromaticã reglementatã
Cromaticã ºi materiale:
- Se va realiza o cromaticã unitarã a faþadei ºi
elementelor componente ale acesteia.
Alb - recomandat in toate cazurile pentru ancadramente, cornise sau alte detalii de fatada
- Se interzice:
- Utilizarea unei cromatici excesive pentru
decoraþiile de faþadã;
- Placarea faþadelor la nivelul soclului sau
Paleta cromatica recomandata pentru realizarea tamplariei geamurilor si portilor

pereþilor;
- Utilizarea de tencuieli tip strop;
Paleta cromatica recomandata pentru acoperiri generale (culoare dominanta)

- Utilizarea materialelor precum piatrã
artificialã, micã, gresie, beton ºi metal pe faþadã;
- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri
de materiale pe faþadã;
- Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vor
utiliza culori din paleta cromaticã propusã);
Paleta cromatica recomandata pentru ancadramente, cornise

Paleta cromatica recomandata pentru realizarea soclurilor
Curþi:
- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizarea
pavajului din curþile interioare;
- Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioare
pentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã a
apelor meteorice;
- Suprafaþa ocupatã cu spaþiu verde va fi de
minim 30% din suprafaþa totalã a lotului.
- Se interzice;
- Utilizarea dalelor din ciment;
- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 50%
din suprafaþa totalã a curþii;
pagina 39
40 pagina
Plan de încadrare în zonã
comunele Pianu, Sãsciori ºi ªugag,
respectiv satele aparþinãtoare
PARTEA III Pianu de jos
Pianu de sus
R
CLUJ
O
BIH
Arieseni Horea
Scarisoara Ocolis
Albac M
Rimetea UR
Poiana Vadului
Bistra
ES
Salciua
AR Sohodo
Campeni Lupsa Baia de
Aries Ocna Mures
AD Livezile
Rosia Montana Ramet

Abrud Aiud
Mogos Lopadea Noua
Bucium Radesti
Stremt
Teius Blaj Jidvei
Mihalt
Metes Valea Lunga
Zlatna Berghin
Cenade
Alba-Iulia
HU
Rosia de Secas
NE
Ceru-Bacainti Daia Romana

D
Spring
O
Blandiana Sebes
AR
A
Salistea
U
Pianu
BI
Sasciori Garbov
SI
Cugir
Sugag
VALCEA
Satele risipite din

zona de fâneþe:
gospodãrii cu ocol
întarit ºi construcþii
sezoniere
Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea,

Arþi, Tãu-Bistriþa, Tonea, Plaiuri,
Bârsana, Jidoºtina
pagina 41
mod de ocupare al terenului

structura gospodãriei ºi organizarea gospodãriei
Zonele de munte unde întâlnim
acest tip de aºezãri, se caracterizeazã
printr-un aspect risipit, aspect oferit de
pozþionarea rãspânditã atât a gospodãriior
una faþa de alta în teritoriu, cât ºi a
contrucþiilor unele faþã de celelalte în cadrul
gospodãriei. În principal casele se
organizeazã în jurul unei curþi interioare
care determinã aspectul de fortãreaþã a
casei: casa, bucãtãria de varã, ºopronul,
ºura, determinã nucleul principal; se mai
pot regãsi risipite pe proprietate grajduri,
fâneþe, livezi.
Acest aspect risipit al aºezãrilor de
munte este determinat de o activitate
pastoralã; aspect ce pe de altã parte trebuie
pãstrat ºi înreþinut, reprezentând un
element caracteristic puternic, un element limite de proprietate
de peisaj cultural care dã valoare întregii
zone studiate.
Gospodãriile cu ocol întãrit, sau
ocol pãtrat sunt carteristice zonelor de
munte cu fâneþe, unde viaþa pastoralã era ºi
este încã prezentã. Aceste gospodãrii
grupeazã casa ºi acareturile (anexele
gospodãreºti) care sunt unite printr-un
gard solid din lemn ce determinã în acest fel
ocolul (curtea). Accesul la nivelul întregii
gospodãrii se realizeazã printr-o singurã
poarta, ºi doar de la nivelul ocolului se
poate realiza accesul la nivelul casei ºi a
restului construcþiilor, ale cãror intrãri sunt
dispuse perimetral în interiorul curþii.
Forma gospodãriilor rezultatã prin
închidere este cea de patrulater, mai mult
sau mai puþin regulat, format din aºezarea
tuturor construcþiilor laolaltã, cu faþa unele
spre altele, unite apoi printr-o împrejmuire.
42 pagina
mod de ocupare al terenului
structura gospodãriei ºi organizarea gospodãriei
Se va pãstra caracterul întãrit al
gospodãriilor prin poziþionarea casei în
strictã vecinatate ºi directã relaþionare cu
anexele gospodãreºti, dar ºi prin simpla
conservare a gospodãriilor deja existente în
stadiul regãsit pe teren.
Gospodãria are la bazã în
componenþã urmatoarele elemente: casa de
locuit cu 2 sau 3 camere, anexele din curte
precum cãmara pentru haine ºi alimente,
bucãtãria de varã, ºura ºi alte anexe
destinate animalelor. În majoritatea
cazurilor ºura ºi aceste anexe sunt dispuse
în proximitatea ocolului, în afara
perimetrului îngrãdit.
1. Se vor amplasa atât casa cât ºi celelalte

construcþii adiacente unele spre celelalte,
determinând totalitatea acceselor
perimetral din interiorul curþii.
spatii anexe
2. Se va pãstra împrejmuirea care
realizeazã legatura între toate construcþiile camera
gospodãriei. de locuit
curte
3. Se va pãstra o singurã poartã principalã de oi
de acces la nivelul gospodãriei, prevazutã bucatarie
pe faþada principalã, “din faþã”, a întregii
gospodãrii. spatiu de
circulatie
acoperit
pagina 43
recomandãri materiale
compoziþie volumetricã arhitectura de lemn
În cadrul gospodãriilor realizate din
lemn se regãsesc urmatoarele combinaþii de
materiale:
1. La nivelul soclului ºi al demisolului:
piatra, care poate fi lãsatã atât aparent cât ºi
tencuitã.
2. Pereþii structurali sunt în general realizaþi
din bârne din lemn. Pereþii din lemn pot fi
finisaþi în douã modalitãþi frecvent întâlnite
în zonã: fie protejaþi spre exteriorul
gospodãriei printr-un rând de scânduri
verticale sau prin câteva rânduri suprapuse
de ºindrilã, fie tencuiþi, nu doar la interior, ci
ºi la exterior.
3. Planºeele în general sunt realizate pe o
structurã de lemn, aparente la interior sau
tencuite, întâlnite fiind ambele modalitãþi.
4. În general acoperiºul, în cazul
gospodãriilor din lemn, prezintã o
învelitoare din ºindrilã.
5. Împrejmuirea ºi poarta de acces la
nivelul gospodãriei se realizeazã de
asemenea fie din lemn, fie din bârne, fie din
ºipci verticale dispuse pe o structurã de
rezistenþã din lemn.
44 pagina
recomandãri materiale
Aspectul exterior al acestor
gospodãrii are un rol important î n
determinarea identitãþii aºezãrilor,
reprezentând ca atare ºi un element
caracteristic al arhitecturii din zonã.
La nivelul construcþiilor din lemn se
pot distinge câteva modalitãþi de tratare a
faþadelor: placarea structurii din lemn cu
elemente de lemn dispuse verticale (ºipci
sau ºindrilã), evidenþierea structurii de
bârne a construcþiilor sau tencuirea
structurii din lemn ºi zugrãvirea în alb sau
albastru a acestei tencuieli.
1. Se vor întreþine elementele de lemn de la
nivelul faþadelor, înlocuindu-se unde este
nevoie în aceeaºi tehnicã ºi manierã!
2. Se vor menþine tencuielile de pe faþadele
caselor din lemn ºi nu se vor înlocui cu cele
pe bazã de ciment care nu permit structurii
sã respire!
3. Culorile exterioare la nivel de faþadã
sunt albastru ºi alb!
pagina 45
acoperiº: formã ºi materiale în

Acoperi º ul din º indril ã este Nu se va asocia tabla cu ºindrilã! (Dacã

specific ºi caracteristic gospodãriilor ºindrila a fost deterioratã, mai bine se
tradiþionale, ºi este mai întotdeauna asociat înlocuieste tot cu ºindrilã. Tabla poate afecta
formei în douã ape cu douã frontoane destul de grav structura ºarpanei modificând
climatul interior de la nivelul podului: nu
laterale triunghiulare, acoperite în douã sau permite evacuarea fumului, uscarea
mai multe rânduri succesive de ºindrilã. elementelor umede si ‘respirarea’
ªindrila se monteazã într-un singur rând, elementelor de lemn, putând genera
marginea fiecarui rând se suprapune peste degradãri biologice la nivelul acestora.)
rândul anterior, ultimul rând depãºind
puþin coama, astfel încât se formeazã
aspectul de linie frântã (specific
acoperiºurilor din ºindrilã).
Panta acoperiºurilor din ºindrilã
este destul de puternicã, peste 45°.
Acoperiºurile înalte faciliteazã scurgerea
rapidã a apelor meteorice, îngreuneazã
staþionarea zãpezii, fiind în acelaºi timp mai
puþin expuse incendiilor decât un acoperiº
cu o pantã mai domoalã.
1. Se va pastra acoperiºul din ºindrilã în
cazul în care acesta existã deja la
gospodãriile tradiþionale.
2. Se va întreþine acest tip de acoperiº ºi se
vor înlocui ºindrilele deteriorate pentru a
se preveni degradarea ulterioarã a
structurii ºarpantei ºi a casei în general.
Nu se va înlocui ºindrila cu þiglã dacã
structura ºarpantei nu a fost adaptatã sã
reziste greutãþii noii înveltori! (afecteazã
stabilitatea întregii structuri)
46 pagina
recomandari materiale
compoziþie volumetricã arhitectura mixta: zidarie, lemn
Gospodãriile considerate de
localnici “moderne” sunt realizate în
general din zidãrie, urmând modelul
caselor existente în satele de vale. Structura
de zidãrie apare mai ales la nivelul casei de
locuit, a bucãtãriei de varã, uneori ºi la
nivelul celorlate anexe gospodãreºti, dar
existã ºi situatii în care acestea sunt realizate
din lemn.
1. Se va utiliza cãrãmida ºi/sau piatra la
nivelul soclului, demisolului ºi chiar a
parterului. Acestea pot fi tencuite în cazul
realizãrii din cãrãmidã sau pot fi lãsate
aparent mai ales în cazul în care sunt
realizate din piatrã de râu. Piatra poate fi ºi
ea tencuitã.
2. Pereþii casei, dar ºi pereþii realizaþi
perimetral la nivelul gospodãriei se vor
realiza din cãrãmidã sau piatrã.
3. Structura ºarpantei se va realiza din
lemn, iar învelitoarea poate fi din þiglã solzi
sau þiglã simplã.
4. Se poate utiliza atât zidaria cât ºi lemnul
la realizarea împrejmuirii ºi a porþii de acces
în ocol.
5. La nivelul faþadelor pot apãrea
combinaþii piatrã/lemn sau zidãrie
tencuitã/lemn aparent, ºipci care
protejeazã structurile realizate din bârne de
lemn.
6. Tâmplãriile ferestrelor se vor realiza din
lemn, chiar dacã se adoptã sistemul de
geam termopan.
Nu se va tencui cu mortare ºi tencuieli pe
bazã de ciment! (Se împiedicã respirarea
pereþilor din lemn sau cãrãmidã
favorizând ascensiunea capilarã a apei în
pereþi, determinând astfel degradãri în
urma unei umezeli excesive.)
pagina 47
acoperiº: formã ºi materiale în

compoziþie volumetricã arhitectura mixtã
Acoperiþul din þiglã este asociat din Nu se va asocia tabla cu þigla pe acelasi
ce în ce mai mult cu arhitectura nouã, acoperis! (Si în aceasta situatie tabla poate
dezvoltatã þi sub influenþa aþezãrilor de pe afecta destul de grav structura þarpantei.)
vale þi a mediilor urbane. Þigla este vãzutã
þi ca semn al unui confort mai ridicat.
Acoperiþul din þiglã a schimbat
silueta gospodãriilor cu ocol închis,
introducând forma acoperiþului în patru
ape þi combinaþiile rezultate din îmbinarea
tuturor acoperirilor perimetrale ale
gospodãriei. Uneori poate fi vizibil chiar þi
pinionul teþit la acoperiþul casei în special,
influenþã directã a arhitecturii satelor de pe
vale.
Panta acestui acoperiþ variazã între Nu se va utiliza învelitoare din tablã!
30° si 45°, aceasta þi datoritã faptului cã þigla (Dãuneazã structurii de lemn a þarpantei þi a
nu poate fi montatã pe o pantã cu o casei în general.)
înclinaþie foarte mare. Astfel, þigla modificã
silueta tradiþionalã a caselor cu ocol întãrit
influenþând þi aspectul general al aþezãrii în
sine. Þigla utilizatã poate fi atât cea solzi, cât
þi cea obiþnuitã.
Nu se vor îmbina mai multe tipuri de þiglã

pe acelaþi acoperiþ în cadrul unei gospodãrii!
(Nu este specific. Preferabil a se pãstra
unitatea de material la nivelul tuturor
acoperiþurilor ocolului întãrit.)
48 pagina
recomandãri mansardare
compoziþie arhitecturalã ºi lucarne
Acoperiþurile înalte din þindrilã, Nu se vor realiza mai multe tipuri de lucarne
dar þi cele din þiglã se preteazã la pe acelasi acoperis, în cadrul aceleeasi
mansardãri atât la nivelul casei de locuit, cât gospodãrii! (Afecteazã imaginea de
þi în alte zone ale construcþiilor gospodãriei. ansamblu a gospodãriei si a asezãrii.)
Însã execuþia mansardãrii trebuie realizatã
cu mare grijã pentru a nu afecta structura
þarpantei sau pentru a nu modifica drastic
silueta de ansamblu a întregii gospodãrii.
Acoperiþurile din þindrilã, datoritã
unghiului ascuþit de acoperire, permit
mansardarea fãrã supraînalþarea pereþilor
exteriori sau alte modificari de formã a
structurii þarpanetei.
De asemenea, în procesul de
mansardare trebuie acordatã o atenþie
deosebitã lucarnelor, care iniþial nu se
regãseau în silueta acoperiþului. Formele
acestora pot deriva din formele întâlnite ale
Nu se vor introduce elemente arhitecturale
fumarelor existente de la nivelul podurilor. din alte zone etnografice! (Cu referire atat la
elementele decorative de la nivelul
frontoanelor, ferestrelor, cât si cu referire
Forme recoamndate de lucarne: directã la balcon - influentã urbanã - )
pagina 49
compoziþie arhitecturalã recomandãri porþi

Porþile din lemn de la nivelul caselor
cu ocol întãrit sunt simple, realizate din
þipci verticale de lemn pe o structurã la
rândul ei din lemn. Porþile nu prezintã
decoraþii specfice þi la fel de bogate ca þi cele
din satele de vale, însã ele sunt extrem de
importante în imaginea de ansamblu,
reprezentând un punct principal (median)
pe faþada principalã a casei.
Porþile se pot regãsi sub un acoperiþ
comun cu anexele gospodãreþti, pot avea
propriul lor acoperiþ sau pot fi prezente fãrã
acoperiþ, în schimb fiind încadrate de o
împrejmuire ziditã.
1. Se vor pãstra, repara þi chiar reface

porþile principale de acces de la nivelul
gospodãriilor.
2. Se vor executa reparaþii doar cu tehnici þi
materiale tradiþionale.
3. Se va pãstra feroneria iniþialã, chiar în
situaþia montãrii sistemelor moderne de
închidere.
4. Porþile se vor vopsi cu vopsele din ulei
de in sau se va pãstra culoarea de lemn
natur a porþilor (brun deschis, brun-roscat,
brun cafeniu).
NU se va modifica golul de poartã

existent þi nici nu se va renunþa la
împrejmuirea care delimiteaza ocolul!
(Reprezintã un element extrem de
important þi caracteristic pentru
arhitectura zonei.)
NU se vor înlocui porþile din lemn cu cele
din metal sau PVC! (Nu reprezintã
materiale compatibile cu structura
iniþialã a gospodariei þi afecteazã
imaginea generalã a acesteia. )
50 pagina
compoziþie arhitecturalã recomandãri ferestre
Ferestrele întâlnite în cazul caselor
cu ocol închis sunt în general specifice
arhitecturii montane de lemn. Astfel se pot
regãsi ferestre în douã canturi de formã
aproximativ pãtratã sau cu lãþimea mai
micã decât înãlþimea ºi cu ºprosuri
orizontale delimitând compartimentarea în
mai multe registre, sau ferestre cu trei
canturi, situaþie în care întotdeauna lãþimea
golului este mai mare decât înãlþimea sa. ªi
în aceastã ultimã situaþie canturile
ferestrelor pot fi simple sau
compartimentate datoritã unor ºprosuri
verticale.
La unele case se pot regãsi ºi
obloane, dar numai de tipul celor cu foaia
plinã, fãrã parasolare orizontale.
1. Se vor reface ºi întreþine tâmplãriile din
lemn, respectându-se subîmpãrþirea
specificã, atât cea verticalã cât ºi cea
orizontalã.
2. Se vor pãstra proporþiile iniþiale ale
golurilor de fereastrã.
3. Se va vopsi ºi trata tâmplãria din lemn
în concordanþã cu situaþia anterioarã sau
compoziþia cromaticã a faþadei, fiind
folosite vopsele din ulei de in. Culorile
recomandate sunt: alb, verde, albastru,
precum ºi nuanþele de lemn natur (brun
roscat, brun cafeniu ).
NU se va înlocui tâmplãria din lemn cu
4. Se va utiliza lemnul la nivelul cea din PVC sau metal! (Pot provoca
tâmplariei (rame, traverse, ºprosuri) chiar umiditate excesivã ºi igrasie la nivelul
ºi în cazul în care se opteazã pentru geam pereþilor.)
de tip termopan. NU se vor modifica golurile iniþiale! NU
5. Se vor pãstra ºi reface obloanele din se vor introduce rulouri moderne din
PVC sau metal pe exteriorul construcþiei!
lemn. (Deterioreazã imaginea tradiþionalã a
caselor.)
pagina 51
compoziþie arhitecturalã amenajarea curþilor

Amenajarea ocoalelor din cadrul
acestor gospodãrii joacã un rol important în
pãstrarea aspectului tradiþional, dar ºi în
prevenirea aparitiei anumitor degradãri la
nivelul caselor, fie ele realizate din zidãrie
sau din lemn.
Astfel în funcþie de lucrãrile de
amenajare din interiorul curþilor, ocoalelor,
se pot preveni numeroase degradãri
rezultate în special în urma umezelii
excesive de la nivelul soclului/temeliei casei
ºi a tuturor celorlalte anexe. Umezeala
excseivã precum ºi ascensiunea capilarã a
apei la nivelul construcþiilor poate
determina igrasie ºi chiar deteriorãri grave
la nivel structural.
1. Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la
realizarea pavajului din curþile interioare.
2. Se va realiza o zonã de gardã în jurul
construcþiilor cu o lãþime minimã de 60 cm
din pietriº, având rol în protecþia pereþilor
împotriva umezelii.
3. Se vor crea ºi pãstra rigolele de la nivelul
curþilor interioare pentru a facilita
scurgerea ºi colectarea corectã a apelor
meteorice. În acest fel se împiedicã ºi un
contact direct ºi îndelungat al apei cu
pereþii ºi zidãria.
NU se vor utiliza dalele din ciment ºi nu

se va realiza pavarea pe o suprafaþã mai
mare de 70% a curþii! (nu este specific )
Trotuarul de gardã din jurul casei nu se
va realiza din ciment! (nu reprezintã o
metodã eficientã în pãstrarea unei
structuri sãnãtoase a construcþiilor
existente)
Nu se vor elimina rigolele interioare din
curþile gospodãriilor!
52 pagina
troiþe de drum
ºi monumente funerare
Elemente specifice acestei zone de
fâneþe sunt troiþele de drum, crucile ºi
monumentele funerare, elemente
aparþinând vieþii spirtuale, dar care
definesc imaginea de ansamblu a aºezãrilor.
Aceste troiþe pot fi realizate atât din
lemn cât ºi din piatrã, cele din urmã fiind
cele mai spetaculoase apartiþii, datoritã
limbajului pietrei folosite în construcþie.
Aceste mici construcþii au formã
patrulaterã, cu o laturã deschisã pentru a se
avea acces în interior, ºi acoperiº din lespezi
de piatrã, definind o formã caracteristicã
arhitecturii de piatrã în dialog direct cu cea
de lemn folositã pentru gospodãrii. La
aceste troiþe se fãceau procesiuni, altele
defineau graniþa între teritorii (sate,
comune), altele servind chiar ca
indicatoare rutiere.
La acestea se adaugã monumentele
funerare: crucile aºezate la morminte ºi
stâlpii funerari cu bogate ornamente
geometrice, întâlniþi în special în satele de
munte din ªugag, Loman, Rãchita,
Purcãreþi, Pian ºi Sãliºtea.
Stâlpii sunt realizaþi din stejar, cu
patru feþe sculptate în diferite motive
geometrice de jos pânã sus. La bãtrâni,
stâlpii se finalizeazã cu o cruce , iar la tineri
cu o placã platã pe care se monteazã
“pasãrea - suflet” .
Se vor pãstra toate elementele care sunt

semne ale vieþii spirituale, determinând o
caracteristicã definitivã în cadrul acestor
aºezãri.
pagina 53
troiþe de drum
ºi monumente funerare
54 pagina
colibe, grajduri
construcþii sezoniere adãposturi de oi
Aproape fiecare gospodãrie din
zona de vale îºi regãseºte un corespondent
la nivelul zonei de fâneþe, unde se întâlnesc
construcþiile sezoniere, aºezãri cunoscute
sub denumirile de colibe sau sãlaºe. În
structura acestor aºezãri intrã coliba ca
adãpost pentru oameni, grajduri ca
adãpost pentru animalele mari ºi
adãposturi de oi. Acestea din urmã se pot
regãsi în mai multe formule, precum:
perdeaua, staulul, curþile pentru oi ºi stânile
în zonele alpine.
Colibele se pot regãsi atât adosate
curþilor de oi, fiind integrate în planimetria
lor, cât ºi independente, reprezentând
construcþii elaborate asemeni caselor de
locuit cu 2 încãperi.
1. Aceste construcþii sezoniere reprezintã
mãrturia unei importante activitãþi
pastorale în zonã, fiind importantã
pãstrarea lor. Chiar dacã se vor adapta
funcþional trebuie pãstrate în formula
iniþialã.
2. Elementele arhitecturale din lemn
trebuie întreþinute ca atare, pentru a
împiedica degradarea ulterioarã a
construcþiei în sine.
3. Principiile de intervenþie la nivelul
arhitecturii de lemn se pãstreazã ºi în acest
caz.
pagina 55
colibe, grajduri
56 pagina
colibe, grajduri
Curþile de oi prezintã în acest caz
similitudini planimetrice cu gospodãriile
cu ocol întãrit: construcþiile sunt dezvoltate
în jurul unei curþi interioare, determinând
aspectul de fortãreaþã. Însã în acest caz,
curþile sunt utilizate pentru adãpostul oilor,
forþând astfel circulaþia perimetralã sub un
spaþiu acoperit.
Coliba este adosatã curþii ºi
împreunã formeazã un tot compoziþional.
Coliba prezintã planimetria ºi volumetria
unei case de munte cu douã încãperi.
Aceste construcþii trebuie
întreþinute, mai ales elementele de lemn
expuse intemperiilor precum ºi atacurilor
biologice. Fãrã o întreþinere atentã cu
materiale si tehnici tradiþionale structurile
prezente se pot degrada pânã la dispariþie.
circulaþie perimetralã
sub un spaþiu acoperit
coliba
2 camere ºi
târnaþ închis
curtea de oi
pagina 57
construcþii sezoniere staulul

Un exemplar tipic din zonele de
pãstorit este staulul (staorul), care
reprezintã mai degrabã un adãpost pentru
oi, în special pentru nopþile geroase ºi în
timp de vijelii. De obicei nu este amplasat
împreunã cu alte clãdiri ºi se realizeazã
izolarea lui ºi în interesul fâneþelor care,
aflându-se de cele mai multe ori în jurul
colibei, trebuiesc ferite de turmele de oi ºi
capre.
Staulul are o formã poligonalã, de la
5 la posibil 8 laturi, închis pe toate laturile ºi
prevãzut cu o singurã uºã de acces.
Pereþii staulului sunt realizaþi în
aceeaºi tehnicã folositã la casele de locuit,
din bârne încheiate, putând fi întâlnite ºi
exemplare realizate chiar ºi numai din
scânduri. Acoperiºul rezultat din
închiderea poligonului are o formã
þuguiatã, având o structurã din lemn ºi fiind
original acoperit fie cu paie, fie cu ºindrilã.
Streaºina acoperiºului este scurtã, numai
cât sã protejeze pereþii de ploaie, iar în
structura ºarpantei se gãsesc fâneþele
necesare pentru hrana oilor. Accesul la
ºarpantã se realizeazã din exterior prin
intermediul unicei lucarne din structura
construcþiei.
NU se vor înlocui învelitorile din ºindrilã
sau paie cu alte învelitori neadecvate ºi
nespecifice! (Înlocuirea cu tablã poate
afecta întreaga comportare în timp a
structurii de lemn, împiedicând
respirarea lemnului.)
Nu se vor abandona aceste construcþii!
(Ele reprezintã o caracteristicã importantã
a zonei.)
58 pagina
regulament pentru noile
construcþii din zonele de fâneþe
Aspectul general al noilor construcþii: - Pereþi: se vor realiza din lemn, printr-un rând
- Se va pãstra specificul de ocol întãrit al de scânduri verticale sau prin câteva rânduri
gospodãriilor din zonã, astfel, poziþionarea suprapuse de ºindrilã. Vor fi tencuiþi la interior,
caselor noi se va face în strictã vecinãtate ºi ºi fie tencuiþi, fie lãsaþi aparent la exterior;
directã relaþionare cu anexele gospodãreºti; - Planºeele vor fi realizate pe structurã de lemn,
- Se interzice: putând fi lãsate aparent sau tencuite;
- Utilizarea de stiluri ºi elemente - Acoperiºul va fi acoperit cu ºindrilã;
arhitecturale strãine zonei în studiu; - Împrejmuirea ºi poarta de acces vor fi realizate
- Utilizarea de materiale nespecifice regiunii; fie din lemn, fie din bârne, fie din ºipci verticale
- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice, dispuse pe o structurã de rezistenþã din lemn;
aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre, - Se vor întreþine elementele din lemn de la
obloane; nivelul faþadelor ºi acoperiºului, înlocuindu-se
- Utilizarea materialelor ce imitã materiale unde este nevoie, în aceeaºi tehnicã ºi manierã;
naturale cum ar fi lemnul sau piatra; - Culorile utilizate pe faþade vor fi albastru ºi alb;
- Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA în
stadiu intermediar, nefinisat, netencuit; Arhitectura mixtã: zidãrie ºi lemn:
- Amplasarea la stradã a construcþiilor - Pentru demisol, soclu ºi opþional pentru parter:
provizorii; se va utiliza cãrãmida ºi/sau piatra naturalã.
- Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cu Acestea pot fi tencuite, sau, în cazul pietrei de
faianþã, piatrã finisatã, sau alte materiale râu, aceasta poate fi lãsatã aparent.
nespecifice ºi netradiþionale); - Pereþii: se vor realiza din cãrãmidã sau piatrã;
- Structura ºarpantei se va realiza din lemn, iar
Aºezarea noilor construcþii pe teren: învelitoarea poate fi din þiglã solzi sau þiglã
- Se vor amplasa atât casa cât ºi celelalte simplã;
construcþii adiacente unele spre celelalte, - Împrejmuirea ºi poarta de acces se vor realiza
determinând totalitatea acceselor perimetral din zidãrie ºi lemn;
din interiorul curþii; - Faþade: se vor utiliza combinaþii piatrã/lemn
- Se va realiza o împrejmuire care va crea o aparent sau zidãrie tencuitã/lemn apparent;
legãturã între toate construcþiile;
- Accesul la nivelul gospodãriei ºi curþii - Se interzice:
interioare se va face printr-o singurã poartã - Placarea faþadelor la nivelul soclului sau
principalã, care va fi amplasatã pe faþada pereþilor;
principalã (de la stradã) a gospodãriei; - Utilizarea de tencuieli tip strop;
Materiale ºi cromaticã: artificialã, micã, gresie, beton ºi metal pe faþadã;
Arhitectura din lemn: - Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri
- Pentru soclu: se va utiliza piatra, care poate fi de materiale pe faþadã;
lãsatã aparent sau tencuitã; - Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vor
- Structura va fi realizatã din bârne de lemn; utiliza culori din paleta cromaticã propusã);
pagina 59
Goluri de faþadã: - Se interzice:

- Toate elementele de tâmplãrie, uºile ºi porþile - Combinarea pe acelaºi acoperiº a mai
se vor realiza din lemn, chiar dacã se opteazã multor materiale, tipuri, forme sau culori de
pentru geam de tip termopan, respectându-se învelitori;
subîmpãrþirea specificã, atât cea verticalã cât ºi - Realizarea de învelitori în culori nespecifice
cea orizontalã; sau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)
- Pentru vopsirea elementelor de tâmplãrie se - Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,
vor utiliza vopsele din ulei de in, ºi se vor folosi placi de azbociment, materiale plastice, carton
culorile alb, verde, albastru ºi nuanþe de lemn asfaltat;
natur; - realizarea de lucarne triunghiulare, înalte,
- Obloanele vor fi realizate din lemn, în douã sau alte forme atipice;
canate, rabatabile; - Realizarea mai multor tipuri de lucarne pe
- Pentru noile construcþii se vor realiza goluri acelaºi acoperiº, în cadrul aceleiaºi gospodãrii;
care vor pãstra proporþiile ºi dispunerea pe
faþadã întâlnite la arhitectura tradiþionalã, Curþi:
respectând logica generalã a fronturilor; - Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizarea
- Noile ferestre vor respecta proporþiile pavajului din curþile interioare;
tradiþonale în ceea ce priveºte canatele, - Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioare
amplasarea traverselor ºi a ºprosurilor; pentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã a
- Se interzice: apelor meteorice;
- Realizarea de porþi, uºi, ferestre ºi obloane - Se interzice;
din metal sau PVC; - Utilizarea dalelor din ciment;
- Realizarea de goluri atipice; - Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 70%
- Realizarea de porþi cu înãlþime micã; din suprafaþa totalã a curþii;
- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;
Acoperiºul:
- Noile acoperiºuri se vor realiza în stil
ancadramente, cornise sau alte detalii de fatada
tradiþional, în 2 sau 4 ape, într-o formã cât mai

realizarea tamplariei geamurilor si portilor
Alb - recomandat in toate cazurile pentru
simplã;
acoperiri generale (culoare dominanta)
Paleta cromatica recomandata pentru
- Lucarnele se vor distribui uniform ºi

proporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,
þînându-se cont de ritmul golurilor de la
nivelurile inferioare;
ancadramente, cornise
realizarea soclurilor
- Forma lucarnelor se va prelua din localitãþi cu

arhitecturã tradiþionalã, iar acestea vor fi tratate
unitar;
60 pagina
PARTEA IV
propuneri de
amenajare a dotãrilor
turistice integrate în
zonele studiate
pagina 61
case de vacanþã,
dotãri turistice în gospodãrii agro-turistice
zonele de vale pensiuni turistice
Adaptarea funcþionalã a unei gospodãrii cu
În zonele de vale se regãsesc ample influenþe sãseºti: ºura devine spaþiu de cazare în
gospodãrii cu un puternic caracter sãsesc, scop turistic, iar anexele gospodãreºti dispuse
ceea ce le oferã specificitate. Aceste perimetral se pot transforma în bucãtãrie, salã de
gospodãrii, datoritã caracteristicilor luat masa ºi alte spaþii-anexã necesare acestei
activitãþi.
planimetrice dar ºi volumetrice pot suferi Anexe gospodãreºti:
cu uºurinþã modificãrile necesare în ºura bucãtãria de varã, ºopru,
ºopron, depozitare grâne
vederea adaptãrii la noile cerinþe de confort,
dar ºi modificãrile funcþionale în vederea
rãspunderii unor noi cerinþe social-
economice la nivelul aºezãrii. Astfel
numeroase gospodãrii îºi modificã profilul
din gospodãrii pur agrare în agro-turistice,
sau în locuinþe cu caracter turistic
semipermanent sau permanent.
Prin intervenþii minimale la nivelul casa
planimetriei iniþiale, dar ºi a volumetriei, se
poate realiza optimizarea spaþiului în
vederea unui trai confortabil. Aceste Anexe transformate:
ªura transformatã bucãtãrie, salon de
intervenþii nu se limiteazã doar la nivelul
în casã de oaspeþi servire a mesei, baie
casei de locuit, cât ºi la nivelul anexelor
gospodãreºti cu referinþã directã la ºura
dispusã paralel cu strada, puternic element
dominant al satelor de influenþã sãseascã.
1. Se pot dezvolta noi spaþii, încãperi cu

funcþiuni strãine de planimetria iniþialã
fãrã a se interveni la forma generalã a
casei; spaþii care rezultã dintr-o bunã dormitoare, baie
administrare a existentului.
2. Spaþiile personale sau de cazare se pot Plan mansardã
dezvolta pe verticalã prin mansardãri ªura permite mansardarea ºi ca atare amenajarea
spaþiilor de cazare (dormitoare ºi bãi)
succesive fãrã modificarea formei iniþiale
a acoperiºului, fãrã înlãturarea învelitorii
ºura transformatã în
iniþiale ºi cu adoptarea unor forme

casã de oaspeþi
adecvate la nivelul lucarnelor.

3. Noile construcþii realizate în scopul
unor activitãþi tursitice trebuie sã respecte
principiile arhitecturale din zonele de
vale, menþionate în cadrul acestui ghid.
62 pagina
case de vacanþã,
zonele de vale pensiuni turistice
Nu se va modifica volumetria iniþialã a Noile construcþii nu pot depãsi cu mult
construcþiilor! (Orice modificare la înãlþimea vecinãtãþilor (a se limita la maxim
1m fatã de cornisa vecinã)! (Dezvoltarea lor se
interiorul casei se poate realiza fãrã
poate realiza perimetral, în cadrul
distrugerea structurii iniþiale.) proprietãþii, pe orizontalã, mai degrabã decat
Nu se va distruge forma iniþialã a o dezvoltare brutalã pe verticalã care poate
distruge aspectul de ansamblu al aºezãrii,
acoperiºului! Nu se va distruge frontonul
afectându-i specificitatea ºi valoarea.)
iniþial din faþada principalã! Nu se vor
introduce elemente urbane precum
balcoane, logii! (Afecteazã drastic
imaginea de ansamblu a casei,
determinând pierderea unor importante
elemente caracteristice.)
NU se va interveni cu materiale
incompatibile cu cele existente! Nu se va
realiza placarea soclului sau a casei; nu se
va interveni cu tencuieli pe bazã de
ciment ºi vopsele lavabile care nu permit
respirarea structurii iniþiale; nu se vor
utiliza tâmplãrii din PVC sau metal!
(principii de intervenþie detaliate în
cadrul acestui ghid - a se vedea Partea I)
Nu se vor distruge împrejmuirile înalte ºi
porþile principale de acces ale gospodãriilor!
(Astfel se distruge frontul continuu la stradã,
afectând imaginea de ansamblu a aºezãrii.)
pagina 63
case de vacanþã,
zonele de fâneþe pensiuni turistice
În zonele de fâneþe se pot regãsi în Noile construcþii nu se vor densifica ºi
momentul de faþã numeroase construcþii nici nu vor prelua influenþele urbane !
abandonate, în mare parte ºi datoritã Noile construcþii nu trebuie sã
schimbului profilului economic al introducã un limbaj arhitectural strãin
aºezãrilor. Însã aceste construcþii, printre zonei! Trebuie luate în considerare toate
care se numãrã atât casele cu ocol întãrit cât elementele arhitecturale menþionate ca
ºi cele sezoniere (colibe, grajduri, curþi de specifice în cadrul acestui studiu.
oi) se pot supune unor adaptãri funcþionale
asemeni celor din zonele de vale în vederea
transformãrii lor în noi dotãri turistice.
Acest fapt poate creºte valoarea zonei,
menþinându-i specificitatea teritorialã dar
ºi identitatea culturalã.
1. Casele cu ocol întãrit se preteazã

dezvoltãrii unor pensiuni turistice, care ar
putea suporta ºi deservi simultan un
numãr relativ ridicat de persoane. Fie cã se
pune problema adaptãrii unor gospodãrii
vechi sau a realizãrii de noi contrucþii, se
pot dispune perimetral în jurul curþii
interioare toate dotãrile necesare: camere
de cazare, spaþii de întâlnire-socializare,
sãli de conferinþe, bucãtãrie, sala de mese,
spaþii de depozitare, spaþii tehnice etc.
2. Colibele, datoritã pantei înalte a
acoperiºurilor, permit mansardarea lor,
determinând apariþia unor spaþii
adiacente (posibil spatii de cazare). Aceste
construcþii pot deservi 1-2 familii;
permiþând chiar realizarea unui complex
turistic mai amplu având la bazã
principiul pavilionar.
3. Noile construcþii realizate special în
scop turistic pot prelua elementele
arhitecturale specifice întâlnite la aceste
construcþii detaliate în cadrul Pãrþii II.
64 pagina
case de vacanþã,
Gospodãriile cu ocol întãrit se Plan parter existent Spaþii de depozitare
preteazã transformãrii în pensiuni turistice,
Bucãtãria de varã
care ar putea suporta ºi deservi simultan un
cu douã camere
Casã de locuit
numãr relativ ridicat de persoane.
Casa de locuit se poate transforma
fãrã mari probleme în spaþii de cazare cu
baie individualã; bucãtãria de varã se poate
transforma ºi ea la rândul ei în spaþii de
cazare; spaþiile de depozitare (ºoproane,
Plan parter propus Spaþiu de depozitare
depozite, pivniþa) pot adãposti sala de transformat în salã de mese
mese, spaþii de gãtit, spaþii tehnice precum
ºi scara de acces spre mansardã. Iar
mansarda propusã doar pe 2 laturi poate bucãtãrie proprie
spaþii de cazare,
Casã de locuit,
Bucãtãria de varã
adaposti alte spaþii de cazare.
spaþii de cazare
transformatã în
Zona de intrare,
spaþiu deschis acoperit
Plan mansardã propus
Spaþii de cazare
Spaþii de cazare
mansarda Volumetria propusã dupã mansardare

propusa
casa
de locuit
pagina 65
case de vacanþã,
Curþile de oi, pe acelaºi principiu de Plan parter existent
intervenþie minimalã la nivelul volumetriei
coliba de locuit
spaþii anexe
ºi a planimetriei curþii, se pot transforma ºi
pot suporta adaptãrile funcþionale, ºi ca
atare pot deveni dotãri turistice. Atenþia
trebuie acordatã la detalii, la alegerea
materialelor de execuþie (în compatibilitate curtea de oi
directa cu structura de lemn), la alegerea zona de acces
Plan parter propus
formei lucarnelor, a golurilor apãrute spaþiu deschis acoperit
ulterior.
spaþii de cazare
spaþii de cazare
loc de luat masa
zona de gãtit
Plan mansardã propus

spaþii de cazare
camere cu baie proprie
scarã de acces la
mansardã
spaþii de cazare
camere cu baie proprie
propunere de mansardare cu
pãstrarea formei ºi structurii
ºarpantei iniþiale
66 pagina
case de vacanþã,
Colibele cât ºi ºurile, datoritã pantei înalte a

acoperiºurilor, permit mansardarea lor, determinând
apariþia unor spaþii adiacente, posibile spaþii de cazare.
Aceste construcþii pot deservi 1-2 familii; permiþând chiar
realizarea unui complex turistic mai amplu având la bazã
principiul pavilionar.
Plan parter existent Plan ºurã

coliba de locuit din zona
fâneþelor
F Plan parter propus Plan parter propus

spaþiu bucãtãrie spaþiu bucãtãrie
camera de cazare loc de luat masa
scara de acces la mansardã baia
baia (amenajatã la nivelul scara de acces
târnaþului) la mansardã F
Plan mansardã propus: Plan mansardã propus:

camere de cazare camere de cazare
(douã-trei persoane) (douã-trei persoane)
propunere de mansardare prin

fructificarea spaþiului de sub structura
ºarpantei, fapt posibil datoritã pantei
înalte a acoperiºurilor acoperite cu
ºindrilã.
pagina 67
regulament pentru zonele

turistice nou create
Aspectul general al noilor construcþii: Acoperiºul:
- Pentru noile construcþii se vor realiza - Noile acoperiºuri se vor realiza în 2 sau 4 ape,
împrejmuiri transparente din materiale într-o formã cât mai simplã;
tradiþionale (piatrã, lemn); - Lucarnele se vor distribui uniform ºi
- Faþadele se vor trata unitar din punct de vedere proporþional pe toatã suprafaþa acoperiºului,
compoziþional; þînându-se cont de ritmul golurilor de la
- Alinierea noilor constructii se va face conform nivelurile inferioare; acestea vor fi tratate unitar;
reglementãrilor P.U.Z. pentru arealele - Învelitorile noi se vor acoperi cu þiglã, sau
respective; ºindrilã;
- Regimul de înãlþime al clãdirilor va respecta - Se interzice:
reglementãrile P.U.Z-urilor, ºi va þine cont de - realizarea de lucarne înalte, sau cu alte
caracteristicile cadrului natural, al declivitãþilor forme atipice;
terenului, ºi nu în ultimul rând de funcþiunile - utilizarea mai multor tipuri ºi dimensiuni
propuse; de lucarne pe acelaºi acoperiº;
- Se interzice: - Folosirea materialelor urmãtoare: tablã,
- Utilizarea de stiluri arhitecturale strãine placi de azbociment, materiale plastice, carton
zonei în studiu; asfaltat;
- Utilizarea de tâmplãrie din mase plastice, - Combinarea pe acelaºi acoperiº a mai
aluminiu sau metal pentru porþi, uºi, ferestre, multor materiale, tipuri, forme sau culori de
obloane; învelitori;
- Utilizarea materialelor ce imitã materiale - Realizarea de învelitori în culori nespecifice
naturale cum ar fi lemnul sau piatra. sau stridente (ex: verde, albastru, negru, violet)
- Lãsarea zidãriei din cãrãmidã sau BCA în
stadiu intermediar, nefinisat, netencuit; Goluri de faþadã:
- Amplasarea la stradã a construcþiilor - Porþile ºi uºile se vor realiza din materiale
provizorii; locale (lemn);
- Utilizarea de tencuieli tip strop, placãri (cu
- Culorile porþilor, uºilor, ferestrelor ºi
faianþã, piatrã finisatã, sau alte materiale obloanelor vor respecta cromatica faþadei, ºi se
nespecifice ºi netradiþionale); vor vopsi în aceeaºi culoare;
- Toate elementele de tâmplãrie se vor realiza
Aºezarea noilor construcþii pe teren: din lemn, chiar dacã se opteazã pentru geam de
- Noile construcþii se vor amplasa respectând tip termopan;
retragerile reglementate prin Planurile - Noile obloane se vor realiza din lemn, în unul
Urbanistice Zonale (P.U.Z) existente sau viitoare sau douã canate, rabatabile;
pentru aceste areale.
- Se interzice:
- Realizarea unor împrejmuiri opace, sau
altor tipuri de împrejmuiri care dãuneazã
imaginii generale a cadrului natural;
68 pagina
- Se interzice:
- Realizarea de porþi, uºi, ferestre ºi obloane
din metal sau PVC;
Alb - recomandat in toate cazurile pentru ancadramente, cornise sau alte detalii de fatada
- Montarea pe faþadã a obloanelor tip rulou;
- Utilizarea de culori stridente pentru
elementele de tâmplãrie, uºi, porþi;
Paleta cromatica recomandata pentru realizarea tamplariei geamurilor si portilor

Cromaticã ºi materiale:
- Se va realiza o cromaticã unitarã a faþadei ºi
Paleta cromatica recomandata pentru acoperiri generale (culoare dominanta)

elementelor componente ale acesteia.
- Se interzice:
- Utilizarea unei cromatici excesive pentru
decoraþiile de faþadã;
artificialã, micã, gresie, beton ºi metal pe faþadã;
Paleta cromatica recomandata pentru ancadramente, cornise

- Utilizarea a mai mult de 3 culori sau tipuri
Paleta cromatica recomandata pentru realizarea soclurilor

de materiale pe faþadã;
- Utilizarea culorilor stridente, atipice (se vor
utiliza culori din paleta cromaticã propusã);
Curþi:
- Se va utiliza piatra de râu ºi pietriº la realizarea
pavajului din curþile interioare;
- Se vor crea rigole la nivelul curþilor interioare
pentru a facilita scurgerea ºi colectarea corectã a
apelor meteorice;
- Locurile de parcare se vor asigura în interiorul
proprietãþii, ºi vor þine cont de dimensionarea
clãdirii ºi funcþiunea acesteia;
- Suprafaþa ocupatã cu spaþiu verde va fi de
minim 30% din suprafaþa totalã a lotului.
- Se interzice;
- Utilizarea dalelor din ciment;
- Pavarea pe o suprafaþã mai mare de 40%
din suprafaþa totalã a curþii;
pagina 69
Beneficiar
CONSILIUL JUDETEAN ALBA
INSTITUTIA ARHITECT SEF
Elaborator proiect
S.C. CAPITEL PROIECT S.R.L.
B-dul Ferdinand I, nr. 8,
Alba Iulia, Judeþul Alba
Coordonator proiect |
arh. Marius Barbieri
Studii de teren |
arh. Marius Barbieri, arh. Oana Þiganea,
soc. Simona Braniºte, ist. Gligor Mircea,
ist. Radu Totoianu, stud. arh. Marius
Bucea, stud. arh. Florin Nistor, stud. arh.
Adrian Dumitru, urb. Alexandru Damian,
urb. Laura Nãsui
Fotografii |
Marius Bucea, Adrian Dumitru, Florin
Nistor, Oana Þiganea
Redactãri grafice |
stud. arh. Marius Bucea, stud. arh. Florin
Nistor, stud. arh. Adrian Dumitru, stud.
arh. Alexandra Suciu
Graficã ºi redactare |
arh. Oana Þiganea
urb. Alexandru Damian
urb. Laura Nãsui
Tipar: S.C. ALTIP S.A.
www.altip.ro
70 pagina

Ghid Valea Sebesului PT TIPAR FINAL PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Valea Sebesului PT TIPAR FINAL PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consiliul Judeþean Alba

comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

comunele: Sãsciori, Pianu, ªugag

Peisajul este un element esenþial al bunãstãrii umane, constituind unul din

Valea Sebeºului prezentare generalã

Valea Sebeºului prezentare generalã

Rosia Montana Ramet

Ceru-Bacainti Daia Romana

Satele compacte din

ªugag, Pianu de Sus, Pianu de Jos,

1. Se va pãstra „fluiditatea” în amenajãri vegetaþie - trotuar - vegetaþie - rigolã - stradã -

Satele româneºti de influenþã

vegetaþia la nivelul aºezãrilor

La fel de importante sunt ºi lucrãrile

De asemenea, amenajarea zonei din

Zone importante de vegetaþie sunt

aºezarea casei pe teren

1. Se va amplasa casa cu latura scurtã la

2. Se va amplasa casa pe limita de

aºezarea casei pe teren

compoziþie volumetricã frontul la stradã

Lucarnele sunt destinate luminãrii Nu se vor utiliza mai multe tipuri ºi

Nu se vor combina pe acelaºi

compoziþie volumetricã recomandãri frontoane

1.Fronton triunghiular cu un singur

Nu se vor adãuga balcoane în

compoziþie arhitecturalã faþada la stradã

compoziþie arhitecturalã recomandãri goluri de faþadã

recomandãri culori, forme ºi

recomandãri culori, forme ºi

faþada la stradã recomandãri decoraþii

NU se vor elimina sau acoperi

NU se vor folosi tencuieli cu ciment ºi

faþada la stradã recomandãri scheme cromatice

VERDE - culoare dominantã, obloane, poartã, ferestre;

ALBASTRU - culoare dominantã;

NU se vor combina numeroase culori

- Învelitorile noi se vor acoperi cu þiglã, fiind Goluri de faþadã:

Paleta cromatica recomandata pentru realizarea tamplariei geamurilor si portilor

Paleta cromatica recomandata pentru acoperiri generale (culoare dominanta)

Paleta cromatica recomandata pentru ancadramente, cornise

Rosia Montana Ramet

Ceru-Bacainti Daia Romana

Satele risipite din

Loman, Purcãreþi, Pleºi, Tonea,

mod de ocupare al terenului

1. Se vor amplasa atât casa cât ºi celelalte

acoperiº: formã ºi materiale în

Acoperi º ul din º indril ã este Nu se va asocia tabla cu ºindrilã! (Dacã

acoperiº: formã ºi materiale în

Nu se vor îmbina mai multe tipuri de þiglã

compoziþie arhitecturalã recomandãri porþi

1. Se vor pãstra, repara þi chiar reface

NU se va modifica golul de poartã

compoziþie arhitecturalã amenajarea curþilor

NU se vor utiliza dalele din ciment ºi nu

Se vor pãstra toate elementele care sunt

construcþii sezoniere staulul

Goluri de faþadã: - Se interzice:

tradiþional, în 2 sau 4 ape, într-o formã cât mai

Alb - recomandat in toate cazurile pentru

Paleta cromatica recomandata pentru

Paleta cromatica recomandata pentru