UNIVERSITATEA “DUNÃREA DE JOS”GALAŢI

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA:ADMINISTRAŢIE PUBLICÃ

ZONE FUNCŢIONALE ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

Student,

GHERMAN (TODORAN) VIVIAN INGRID

AN IV, GRUPA II, IDD

GALAŢI – februarie 2009

 ZONE FUNCŢIONALE ÎN MUNICIPIUL GALAŢI

CUPRINS

CAPITOLUL I URBANISMUL ……………………… pag. 1

1. Urbanism sau urbanizare …………….. pag. 1

2. Mediul Uman .................................... pag. 1

CAPITOLUL II MUNICIPIUL GALAŢI ………………… pag. 2

1. Aşezare geografică ................................. pag. 2

2.Istorie ........................................................ pag. 2

CAPITOLUL III ZONE FUNCŢIONALE ALE

MUNICIPIULUI GALAŢI ……………… pag. 3

1.Repartizare şi clasificare pe zone funcţionale pag. 3

2.Principalele zone funcţionale ................... pag. 3

CAPITOLUL III VIITORUL URBANISTIC AL

MUNICIPIULUI GALAŢI ......................... pag. 5
 1.
Capitolul I.URBANISMUL
1.Urbanism sau urbanizare
Pentru funcţionarul public, fie că are atribuţii de decizie sau execuţie, ca şi pentru jurist,
economist sau orice altă responsabilitate care are legătură cu managementul colectivităţilor şi
gestiunea teritoriului acesteia, întâlnirea cu problemele legate de urbanism şi urbanizare devine o
legitate intrinsecă a profesiei. În acest context, este deosebit de important ca distincţia dintre cele două
concepte să fie clară.
Urbanismul este o ştiinţă şi o tehnică. Urbanizarea este un proces spaţial complex, în care
componenta teritorială vizibilă este marcată de urbanism.1
Urbanismul modern, după cum este definit în literatura de specialitate, oferă imaginea unei arte şi a
unei ştiinţe puse în slujba locuitorilor aşezărilor, fie că este vorba de comune, de oraşe sau de
metropole.
Amenajarea teritoriului – noţiune mai vastă şi mai complexă, integratoare a conceptului de
urbanism, constituie unul dintre principalele instrumente de investigare şi cunoaştere, de previziune şi
planificare, de edificare şi permanentă readaptare a mediului uman, a cadrului material creat de
societate şi indispensabil existenţei sale.
Societatea contemporană este şi martora şi cauza unui fenomen extrem de periculos: mediul uman
tinde să devină un mediu antiuman. Exploatarea intensivă a naturii şi extinderea mediului artificial tind
să “sufoce” mediul natural şi să caracterizeze cadrul material al societăţii. Omul – în măsura în care
poate fi inventiv şi constructiv – poate şi distruge ceea ce a creat, din cauza incapacităţii sale de a
înţelege fenomenele în complexitatea şi globalitatea lor : pentru a-şi satisface rapid nişte interese
meschine este în stare să compromită confortul şi securitatea generaţiilor viitoare.
2.Mediul Uman
Termenul de “mediu uman” este unul relativ nou (adoptat la Congresul al IX-lea al Uniunii
Internaţionale a Arhitecţilor, Praga, 1967), el exprimând acordul universal privind necesitatea
obiectivă de integrare a celor două medii aparent contradictorii - mediul natural şi mediul artificial
(creat de om) – precum şi idea de înlăturare a cauzelor care provoacă raporturi de neconcordanţă cu
efecte autodistructive pentru societatea umană.
Extinderea artificializării accentuate şi haotice a mediului are ca şi cauze:
1 • aglomerarea excesivă a industriilor perturbatoare ale mediului ambiant;
2 • concentrări uriaşe – ca număr şi densitate – ale populaţiei în formaţiuni urbane care
depăşesc scara umană;
3 • dezvoltarea haotică a reţelelor de comunicaţii şi de transport care utilizează o
suprafaţă excesivă de teren ;
4 • lipsa de control a unui trafic excesiv de intensificat;
5 • ocuparea dezordonată şi extensivă a zonelor periurbane şi rurale;
6 • distrugerea terenurilor agricole fertile;
7 • degradarea masivelor forestiere;
8 • poluarea atmosferei şi a apelor;
9 • imposibilitatea rezolvării corespunzătoare a evacuării, refolosirii, depozitării şi
distrugerii deşeurilor2.
În cadrul acestui mediu uman aşezările urbane ocupă un loc aparte, apariţia lor fiind o urmare a
satisfacerii unei necesităţi de apărare, a necesităţii utilizării unor căi sau a folosirii unor condiţii
geoclimatice propice.Ulterior ele au luat amploare, s-au extins tinzând sa transforme tot mai mult şi
mai agresiv mediul natural într-un mediu uman.
Un astfel de exemplu pe tritoriul ţării noastre este şi municipiul Galaţi.

1
Violeta Puşcaşu – “Urbanism – Note de curs” – Editura Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi 2008
2
Lect. univ. dr. Elena-Maria -„Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - Suport de curs pentru învăţământ la distanţă”
Editura Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
 2.
Capitolul II.MUNICIPIUL GALAŢI
1.Aşezare geografică
Municipiul Galaţi este amplasat între gurile de vărsare ale Siretului şi Prutului în Dunăre, pe
malul stâng al fluviului, la 80 km în amonte de Delta Dunării, suprapunându-se pe terasele inferioare
ale Câmpiei Covurluiului, având o latitudine nordică de 45°27" şi o longitudine estică de 28°02".
Oraşul Galaţi se întinde pe trei terase : Valea oraşului, cu altitudine între 5 - 7 m şi altele două, trasate
aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 - 25 m (nucleul oraşului medieval,
actualmente centrul oraşului) şi a doua cu altitudini care depăşesc 40 m (oraşul modern).
Viaţa comunităţilor umane a fost influenţată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu
din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primeşte
în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul
românesc). 3
2.Istorie
Judeţul Galaţi are o climă blandă şi este bogat în resurse naturale.
Fortificaţiile geto-dacice de la vărsarea Siretului în Dunăre, au fost
transformate într-un castrum militar şi asezare civilă şi sunt primele
dovezi ale existenţei unei aşezări umane pe aceste locuri. A fost nodul
care a transmis civilizaţia romană în Moldova şi în ţările din nordul
Mării Negre. Timp de secole, zona a fost traversată de drumurile
comerciale romane şi greceşti. Consolidarea autorităţii statale în
Moldova în secolul al XV-lea, a transformat Galaţiul într-un oraş-
port, centru important economic şi comercial - singurul port liber al
Romaniei timp de multe secole.
Definirea conturului urban al Galaţiului se datorează multor factori ce confirmă aproape toate teoriile
existente:
• este legată de necesitatea apărării locuitorilor de năvălitori (în oraş există chiar o
biserică fortificată - Biserica”Precista”),
• este datorată şi configuraţia terenului, mediul natural favorabil,
• a luat naştere prin actul de decizie al unei puteri de stat, dar
• principalul factor de dezvoltare al Galaţiului l-a constituit amplasarea lui la intersecţia
principalelor drumuri – terestre sau fluviale – care au favorizat schimbul de mărfuri.
În zilele noastre municipiul Galaţi are o suprafaţă de 24 262 ha, o populaţie de 298 600
locuitori (recensământ din 2002) şi 312 172 locuitori (2007) şi o densitate a acesteia de cca 13,3 loc /
ha numărându-se printre primele 10 oraşe ale ţării.
Din punct de vedere urbanistic Galaţiul se încadrează în grupa oraşelor de categoria I – oraşe
mari, cu funcţiuni complexe, centre de importanţă republicană, având arii largi de influenţă.El a
suferit o dezvoltare accelerată, fiind un important centru:
1. industrial – aici sunt amplasate fabrici de mobilă,de subansamble, de
laminate, de produse alimentare, de ambarcaţiuni uşoare, etc. cultural( are
teatre, muzee,şcoli de artă), aici sunt amplasate Combinatul Siderurgic „Mittal
Steel” şi Şantierul Naval „Damen”;
2. comercial - având una dintre cele mai active camere de comerţ şi o zonă liberă
de taxe vamale – porto-franco;
3. cultural – dispune de o casa de cultură şi trei teatre, de mai multe muzee, de
centre culturale
4. de învăţământ – are trei universităţi, licee, şcoli şi gradiniţe
5. turistic – are numeroase hoteluri şi locuri de agrement: la Dunăre, la lacul
Brateş, în Pădurea Gârboavele, etc.

3
Site-ul oficial al Primăriei Galaţi
 3.
Capitolul III.ZONE FUNCŢIONALE ALE MUNICIPIULUI GALAŢI
1.Repartizare şi clasificare pe zone funcţionale

Conform Planului Urbanistic General din 1996, actualizat cu datele din 2002 zonele funţionale ale
municipiului pot fi clasificate astfel:
Zone functionale ha %
Zonă rezidenţială(clădiri joase şi clădiri înalte) 3.195 55

Zonă pentru instituţii publice şi servicii 120 2

Zonă spaţii verzi, parcuri, activităţi sportive şi de agrement, 45 1

perdele de protecţie

Zonă industrială 1.798 31

Zonă unităţi agricole 65 1

Zone cu destinaţie specială 93 1,5

Terenuri af erente căilor decomunicaţii feroviare 110 2

Terenuri aferente căilor decomunicaţii rutiere 87 1,5

Terenuri aferente căilor de comunicaţii navale 112 2

Zonă tehnico-edilitară 90 1,5

Zonă gospodărie comunală 8 0,13

Terenuri aflate permanent sub apă în intravilan 78 1

Zonă teren neconstruibil 2 0,03

Zonă teren agricol intravilan 83 1

Păduri în intravilan 43 0,69

TOTAL teren intravilan 5.848 100

2.Principalele zone funcţionale

a) Zona rezidenţială
Starea clădirilor de locuit individuale în cadrulmunicipiului diferă în funcţie de vechime,
materialelefolosite, forma de proprietate şi zonele în care sunt amplasate.
În privinţa blocurilor de locuinţe, se poate aprecia că multe din acestea sunt în stare proastă, chiar la un
nivel de degradare periculoasă, cum ar fi o serie de blocuri din cartierul Ţiglina I, proiectate şi realizate
în 1960.1961, când nu existau încă prevederi legale suficient de severe privind condiţiile specifice
pentru terenuri slabe şi zone seismice.

b) Zona pentru instituţii publice şi servicii

Dotarea cu unităţi de învăţământ (situaţie existentă la nivelul anului 2000):

Categorii de unitati Municipiul

Galati
1. Invatamant preşcolar
Număr grădiniţe 70
Număr copii înscrişi 7.711
% Copii în grădiniţe faţă de total copii în vârstă de 3-6 ani 38

2) Învăţământ primar şi gimnazial

Număr şcoli 44
Număr elevi înscrişi 42.113
3) Învăţământ liceal

Număr licee 22
Număr elevi înscrişi 15.049
4) Învăţământ profesional complementar

Număr licee 1
Număr elevi înscrişi 346
5) Învăţământ superior

Număr Univ ersităţi 2

Număr studenţi 14.500

Număr facultăţi şi colegii 15

Municipiul Galaţi dispune de două complexe de cazare a studenţilor, utilizând 869 camere şi 3.323
locuri, ceea ce reprezintă o medie de 3,8 locuri/camere. În oraş există cinci hoteluri cu un număr de
708 locuri de cazare. Clădirile de cultură sunt constituite în principal din trei case de cultură, şapte
cinematografe, trei teatre şi instituţii muzicale şi 121 biblioteci (din care doar una publică). De
asemeni, există în municipiul Galaţi şase stadioane, cu un număr de 53.500 locuri. În ultimii ani au fost
înfiinţate o serie de unităţi financiar.bancare şi ale cultelor.
c) Zone pentru unităţi industriale
Din punct de vedere al amplasării în teritoriu, în municipiul Galaţi s-au constituit trei zone industriale
principale, care ocupă mai mult de o treime din teritoriul intraurban:
• Zona industrială vest . MITTAL STELL, întreprinderi de construcţii şi transport.
• Zona industrială est . porturi şi o serie de unităţi economice legate de activitatea portuară.
• Zona industrială nord . fabrica de mobilier naval şi unităţi economice pentru industria
alimentară şi depozite.
Mai există unităţi industriale izolate, mai vechi sau nou înfiinţate.
 Capitolul IV.VIITORUL URBANISTIC AL MUNICIPIULUI GALAŢI

Din păcate ultimul Plan Urbanistic General al Galaţiului datează din 1996. Se pare că Institutul
Nationaţ „Ion Mincu” este în curs de elaborare a unui nou P.U.G. al Galaţiului, până atunci nu putem
să nu remarcăm că în această perioada: 1996 – 2009 dezvoltarea urbanistică a municipiului Galaţi a
fost una haotică, neunitară, în baza bunui plac al autorităţilor locale care s-au perindat la conducerea
urbei.Zonele funcţionale nu sunt izolate prin ample spaţii verzi cum ar fi de dorit – cele deja existente
suferin o deteriorare continuă şi o niglijare totală a înlocuirii vegetaţiei îmbătrânite (vezi Grădina
Publică, Centura Verde a Oraşului, etc.Patrimoniul arhitectural suferă o deteriorare continuă atât din
cauza litigiilor privind proprietatea asupra clădirilor (vezi clădirea de lângă Prefectură cu balconul
susţinut de „cariatide”) cât şi datorită lipsei de interes a Primăriei Galaţi pentru prezervarea acestui
patrimoniu.Restaurările şi consolidările, acolo unde s-au făcut s-au făcut bine ( vezi Palatul
Administrativ al Prefecturii, Farmacia „Ţinc”, Centrul Cultural) dar sunt nesemnificative faţă de
numărul de clădiri de patrimoniu pe care Primăria Galaţi nu s-a obosit decât să fixeze o plăcuţă
„Monument de arhitectură”.În curând din acele imobile va rămâne doar plăcuţa.
De asemenea aria protejata de pe Faleza Dunarii din Galati este pusa in pericol de constructiile
care au inceput sa apara ca ciupercile dupa ploaie4 , lucrările de construcţii (biserici, vile, blocuri) nu
au făcut decât s-o slăbească, tinând cont că oraşul avea unde să se extindă şi nu erau neaparat necesare.
Rămânem însă cu speranţa că în conformitate cu noul Plan de Urbanism General Galaţiul va
suferi o sistematizare şi o „ cosmetizare” a situaţiei existente pentru a căpăta aspectul unei reşedinţe de
judeţ cu pretenţii europene.

4
Sorin Ţiţei – „Gîndul” – „Faleza Dunării din Galaţi - paradisul construcţiilor ilegale” 26 noiembrie 2006
5
Wikipedia, enciclopedia liberă
 BIBLIOGRAFIE

A.Studii cu caracter general, tratate, cursuri, monografii

1.Violeta Puşcaşu – “Demografie – Note de curs”, Editura Universităţii

“Dunărea de Jos” Galaţi 2008;
2.Lect. univ. dr. Elena-Maria -„Urbanism şi Amenajarea Teritoriului - Suport de
curs pentru învăţământ la distanţă” Editura
Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
3.Lect.Arh.G.Pascariu – „Zona centrală în marile oraşe” – curs opţional anul IV
arhitectură/urbanism 2006/2007„ Editura Universităţii de
arhitectură „Ion Mincu”Bucureşti

B.Articole din presă în ordine cronologică

1.Sorin Ţiţei – „Gîndul” – „Faleza Dunării din Galaţi - paradisul construcţiilor

ilegale” 26 noiembrie 2006

C.Surse Internet

1.Site-ul oficial al Primăriei Galaţi

2.Site-ul “Tourism Guide.ro”
3.Site-ul “Wikipedia, enciclopedia”