Introducere

La inceputul secolului XIX calatoriile n scopuri turistice nu reprezentau decat un fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche ntrebuintare a cuvantului "turist" o datoram acelor ani. Desigur ca la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o activitate legata de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor misionari. Insa ntr un secol si !umatate, datorita dezvoltarii economice si industriale a natiunilor, turismul a devenit un sector esential al activitatii economice a mai multor state. "iind una din formele de activitate care satisfac cerinte personale, turismul este o veriga premergatoare consumului final, cu efecte economice ce nu trebuie negli!ate. #l a pus n !oc enorme sume de capital, materializate n lucrari publice, mi!loace de transport, alimentatie si diverse alte servicii, a!ungand n prezent sa numere mii si mii de ntreprinderi care se bucura de o foarte buna organizare, ncepand cu micile birouri de voia! si terminand cu lanturi ntregi de hoteluri de lux. $urismul a fost si continua sa fie apreciat ca o activitate esentiala a unei natiuni, avand mari implicatii asupra tuturor celorlalte sectoare de activitate umana. De aceea, facand parte din sectorul tertiar al economiei, turismul reprezinta pentru tara noastra o activitate de mare interes, deoarece ocupa un loc de frunte n ceea ce priveste promovarea valorilor social culturale si economice, dar n egala masura si datorita rolului !ucat n promovarea peste hotare a imaginii %omaniei. In acelasi timp, turismul ca ramura a economiei romanesti atrage dupa sine o serie de efecte pozitive remarcabile, cum ar fi& transferul geografic de resurse 'resurse suplimentare() amena!area si sistematizarea teritoriului) echilibrarea balantei de plati) integrarea mai rapida prin turism a %omaniei n structurile *niunii #uropene.

I.

+rezentarea zonei turistice

,untii -puseni constituie o mare atractie turistica a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii .rientali si ,eridionali. In inima $ransilvaniei occidentale, un vechi masiv al Carpatilor, un paradis natural departe de drumuri umblate, unde omul si natura traiesc inca ca acum /00 de ani. +oate ultimul colt de paradis din #uropa, unde valorile originale, natura salbatica si traditiile milenare au scapat de vacarmul civilizatiei. Cu o flora si o fauna exceptionala, -pusenii numara 1/ rezervatii naturale, 1200 de pesteri, ghetari vechi de 3000 de ani si cateva monumente naturale de patrimoniu. Intalnirea cu motii este o calatorie in timp, o intoarcere la surse si traditii stravechi, in mi!locul unei naturi virgine, aspre, dar primitoare in acelasi timp. I.1. Scurt istoric *na dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul ,untilor -puseni care atesta existenta unor comunitati umane nca din departatele ere ale bronzului si fierului, este constituita de asa zisele "depozite de bronz de la 4latna". Locuirea acestor zone a continuat n perioada preromana si romana, primele asezari mai mari 'unele chiar centre urbane(, fiind legate de exploatarile auro argentifere atestate la %osia ,ontana '-lburnus ,aior( si 4latna '-mpelum(. I.2. Caracterizare geografica ,untii -puseni constituie coloana vertebrala a Carpatilor .ccidentali, fiind dezvoltati sub forma unei palme. -u fost erodati de a lungul timpului, fiind totodata cea mai fragmentata grupa din Carpatii romanesti datorita culoarelor si depresiunilor golfuri care i strabat.

I.3.

Asezarea si limitele "acand parte din grupa Carpatilor .ccidentali, ,untii -puseni au urmatoarele limite& La sud, Culoarul ,uresului La est, depresiunea colinara a $ransilvaniei La vest, Dealurile de 5est Iar la nord, 5alea 6arcaului 1.2.2. Alcatuirea petrografica 7unt alcatuiti din roci vulcanice ',. ,etaliferi(, sisturi cristaline ',. 6ihor, 5ladeasa, 8ilau, 8aina(, dar n deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice 'pesteri, chei, coline, lapezuri si sohodoluri(. 7unt intens mineralizati, bogati n metale si nemetale.

1.2.3. Relieful a) Muntii -pusenii reprezinta cel mai nalt si mai complex sector de munti din Carpatii .ccidentali. -u altitudini de peste 1900 m. n zona centrala, iar n nord si sud nu ating mai mult de :00 1000 m. Cuprind n partea centrala ,untii 6ihor '19;< m.(, extinzandu se la est n ,untele ,are '19/= m.( si la nord n ,untii 5ladeasa '193= m.(. In prelungirea estica a ,untilor 6ihor se afla ,untele 8aina '1;=: m.(, iar n nord est se afla ,untii 8ilau. In sud est sunt ,untii ,etaliferi '1019 m.( si ,untii $rascaului, iar n vest ,untii Crisurilor& ,untii 4arand '5arful Drocea 93= m.(, ,untii Codru ,oma '5arful +lesu 111/ m.(, ,untii +adurea Craiului si ,untii +lopis '::= m.(. In nord, dincolo de 5alea 6arcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, ncon!urate de dealuri. -cest sector de legatura ntre Carpatii .ccidentali si Carpatii .rientali, numit ">ugul Intracarpatic" include ,untii ,eses si dealurile +risnel, +reluca si Dealu ,are, depasind foarte rar altitudinea de 900 m. b) Depresiunile In grupa -pusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni& Depresiunea 4arand Depresiunile golfuri 5ad 6orod si 6eius Depresiunile marginale ?uedin si 7imleu Depresiunile intramontane 8urahont si 6rad c) Pasurile Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele& 5alisoara 'face legatura ntre Depresiunea 6rad si Culoarul ,uresului( Ciucea 'face legatura ntre Depresiunea ?uedin si Depresiunea 5ad 6orod( 6ucium 'leaga culoarele vailor -mpoi si -ries(. ,untii -puseni nu au avut glaciatiuni, dar n schimb, aici se ntalneste un fenomen unic in tara noastra& muntele vine n contact direct cu campia n dreptul muntilor 4arandului. 1.2. . Clima Climatul n care se nscriu -pusenii este cel montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de / = o C. la baza muntilor, 0 o C. 'sau chiar negative( pe naltimi si inversiuni de temperatura n depresiuni. +recipitatiile iau valori de :00 1/00 mm.@an si chiar peste 1/00 mm.@an n zonele nalte '6ihor, ,untele ,are, 8ilau(. Caracteristic este 5antul de vest. 7e ntalneste fenomenul de foehn, care patrunde n zona depresiunilor -lba Iulia $urda de pe valea -riesului. 1.2.!. Apele %eteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile& -ries, Crisul %epede, Crisul Aegru, Crisul -lb, 7omesul %ece si 7omesul Cald) acestea din urma conflueaza la 8ilau. -pele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale '5arasoaia lac format intr un tinut calcaros(, si lacuri artificiale '"antanele, $arnita si 8ilau pe 7omesul Cald(. In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane ',oneasa bicarbonate si sulfurate(. In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue si formeaza grote si pesteri. 1.2.". #egetatia 7peciile de plante sunt grupate ntr o eta!are armonioasa dupa altitudine& #ta!ul foioaselor 'fag, tei, frasin, mesteacan() #ta!ul padurilor de amestec) #ta!ul coniferelor. In zona subalpina '6ihor, 5ladeasa( sunt caracteristice tufarisurile '!neapan, ienupar, afin(, iar n zona alpina pa!istile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul. 1.2.$. %auna Cele mai ntalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul de munte 'specifice padurilor( si acvila de munte 'n zonele alpine(. Dintre pesti caracteristic este pastravul. 1.2.&. Solurile In cea mai mare parte a acestor locuri sunt ntalnite argiluviosolurile 'cenusii si brun roscate(, care apar n eta!ul padurii, brune si brune acide 'climat umed si racoros(, solurile podzolice si spodosolurile. 1.3. Cai 'e acces Datorita pozitiei sale n cadrul tarii, grupa ,untilor -puseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate.

+erimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin .radea, -lesd, ?uedin, Clu! Aapoca, $urda, -lba Iulia, 7ebes, 7imeria, Deva, Lipova, +aulis, -rad, Ineu si $inca. In cadrul muntilor se desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie urmatoarele localitati& Lunca, 5arfurile, 6rad si cel mai important, Campeni. Din partea de nord se poate a!unge pe drumul secundar de la ?uedin pana la 6elis, mai in amonte existand numai drumuri forestiere. . alta varianta ar fi calea ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate urma acelasi traseu rutier. 7e poate a!unge n -puseni din Clu! Aapoca, urmandu se drumurile # =0 sau # 91, pana n $urda, iar de aici fie pe DA :2 pana la Campeni, cu posibilitatea de a se a!unge pana in -brud si chiar mai departe, fie pe calea ferata, urmand acelasi traseu, numai pana n -brud. +artea de sud est are legatura cu municipiul -lba Iulia urmandu se traseul DA :; prin localitatile 4latna, -brud si Campeni. Din sudul zonei se poate patrunde n amonte pornind din Deva, pe la 6rad de unde avem de ales ntre doua variante de acces, fie pe la 6uces spre -brud, fie prin 6aia de Cris, spre 5arfurile. 5estul -pusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre drumul :< - de la Ineu la 6arsa spre ?almagiu si 6rad, 'aceeasi ruta fiind posibila si pe calea ferata(, sau de catre drumul # :< care trece prin .radea, 6eius, ?almagiu si 6rad, n paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre localitatile 6eius si Aucet. 1. . (i)elul 'e 'ez)oltare socio*economica -realul ,untilor -puseni este o zona declarata n mare masura ca fiind defavorizata atat din punct de vedere economic cat si social, lucru datorat n special trecerii de la o economie centralizata la cea de piata. -stfel s a a!uns ca nivelul de trai al locuitorilor sa scada alarmant n anii ce au trecut. -sezarile permanente urca pana aproape de varfurile cele mai inalte. Catunele asezate pe platourile de la .coale 7carisoara, la 1/00m, sunt printre cele mai inalte asezari din tara. ,otii sunt mesteri in valorificarea lemnului,confectionarea traditionalelor tulnice si obiecte de artizanat 'fluiere,plosti,donite(. Dintre traditiile care sau mai pastrat inca in acesti munti, nu putem trece cu vederea pe cea mai specifica, aceea a targurilor anuale cel mai cunoscut fiind targul de fete de la 8aina 'astazi targ pt schimburi de marfuri si sarbatoare folclorica(. .cupatiile de baza ale acestora sunt ca si pana acum, mineritul si prelucrarea lemnului, iar ntr o mai mica masura, olaritul. -ici se cunosc anumite areale geografice precum este cel de la 4latna, sau cele din zonele miniere) areale, care au concentrat o mare putere de munca n perioada comunista, dar care acum sunt nevoite sa faca reduceri de personal masive, pentru a putea face fata necesitatilor si problemelor ntampinate. Dar acestea sunt si cele care au posibilitatea de a atrage investitii, un exemplu elocvent fiind controversatul proiect de la %osia ,ontana. Cu o perspectiva promitatoare, se spera a se aduce o rezolvare problemelor socio economice din zona pe termen scurt si mediu, prin nceperea exploatarii zacamintelor de aur ce se afla aici. -stfel, o buna parte a locuitorilor rezidenti si vor putea gasi un loc de munca stabil, exploatarile minere asigurand si dezvoltarea infrastructurii locale. Cele mai mari centre urbane ale -pusenilor sunt -brud, Campeni, 4latna, 6rad, 5ascau, Aucet si ?uedin, toate, orase cu peste 12 /0000 de locuitori, n care este concentrata cea mai mare parte a populatiei.

I.

+rezentarea potentialului turistic al zonei

In perioada actuala, cand turismul a devenit o activitate de mare importanta sociala, economica si, chiar politica, atat pe plan national cat si international, necesitatea cunoasterii potentialului turistic, a valorificarii lui rationale se impune din ce n ce mai mult. Determinarea potentialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe multi specialisti, rezultatele fiind de un real a!utor actiunilor de sistematizare turistica a teritoriului, de amena!ari si dotari corespunzatoare valorii potentialului respectiv. In acest sens potentialul turistic trebuie cercetat prin prisma celor doua componente ale sale& - componenta naturala reprezinta prin peisa!e spectaculoase, configuratia variata a reliefului, conditiile climatice favorabile 'frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta temperaturilor excesive(, valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali, 'ape minerale si termominerale, namoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc() componenta antropica reprezinta prin vestigii ale civilizatiilor ce s au succedat pe teritoriul %omaniei din vremuri imemorabile, monumente si obiecte de arta laice sau religioase, muzee si colectii muzeale, elemente de etnografie si folclor de mare frumusete si originalitate, realizari actuale de prestigiu etc. Dupa cum reiese din manualul sau de economia turismului, nca din 1<2<, cunoscutul specialist elvetian B. ?unzicCer, arata ca "oferta turistica este o combinatie de elemente materiale si servicii", combinatie n care serviciile !oaca rolul principal. #nglezul ?. ,edliC considera produsul turistic ca "un amalgan de elemente tangibile si intangibile, concentrate ntr o activitate specifica si cu o destinatie specifica", iar profesorul elvetian >. Drippendorf ntelege prin oferta turistica "un manunchi de elemente materiale si imateriale oferite consumului si care ar trebui sa aduca unele foloase cumparatorului, adica sa l satisfaca". #l include n elementele politicii produsului turistic factorii naturali, factorii

generali ai existentei activitatii umane, infrastructura generala, populatia si asezarile omenesti, si alti factori ai infrastructurii. Intr o acceptiune generala, potentialul turistic al unui teritoriu este definit ca ansamblul elementelor naturale economice si cultural istorice, care reprezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, ce dau o anumita functionalitate pentru turism si constituie o premisa pentru dezvoltarea activitatii de turism. *n teritoriu intereseaza sub aspectul potentialului turistic, n masura n care acesta ofera resurse turistice naturale sau antropice, a caror valorificare, pe fondul unor amena!ari complexe poate determina o activitate de turism si includerea acelui teritoriu n circuitul intern si international. $inandu se seama de amplasarea si concentrarea spatiala a obiectivelor turistice, de valorificarea si functionalitatea potentialului turistic n tara noastra, s au folosit urmatoarele trepte taxonomice: obiectivul turistic, reprezentat de o singura unitate cu caracter turistic, al carei potential constituie o valoare de atractie) localitatea sau centrul turistic, reprezentata de o asezare n care sunt mai multe obiective turistice, constituind un punct de atractie al turistilor) complexul turistic, corespunde unei grupari de mai multe obiective turistice sau a unei suprafete restranse, n care se concentreaza cateva localitati, centre turistice, sau obiective turistice isolate) arealul turistic, reprezentat de o suprafata nu prea ntinsa, n care se includ mai multe obiective turistice izolate sau mai multe complexe turistice, iar cand este situat n !urul unui centru urban constituie o zona turistica periurbana) regiunea sau zona turistica, este o categorie cuprinzatoare, reprezentata de un teritoriu ntins, caracterizata de o concentrare evidenta a obiectivelor turistice. 2.1. Ca'rul natural %esursele turistice naturale sunt cele care, de a lungul anilor s au pastrat ntr o forma sau alta, neatinse de activitatile umane. +rin specificul, continutul si valoarea lor, resursele turistice naturale reprezinta pe de o parte, atractii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de alta parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca "materie prima". ,untii -puseni ofera resurse turistice naturale prin componentele sale legate de& relief, conditii climatice, rauri, lacuri, ape subterane, vegetatie si fauna, etc. $eritoriul acestor munti dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale, componente ale peisa!ului sau geografic cu importante atribute definite de numar si densitate relativ mare si de valente estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. -ceste valente au facut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa reprezinte si principalele elemente de atragere si retinere a turistilor. +rincipalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata si de particularitatile celorlalti factori geografici, clima, retea hidrografica, vegetatie, fauna. 2.1.1. Relieful Muntilor Apuseni 7e nscrie drept cel mai variat potential turistic, prezentand interes prin valoarea sa peisagistica, cat si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de amena!are pentru turism. ,untii -puseni si impun frumusetea cadrului natural luat n ansamblu, remarcabil pentru frumusetea peisa!elor sale. 7ub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a ,untilor 6ihor care, prezinta cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastra, similara sau superioara unor zone carstice consacrate din #uropa. #a ntruneste cele mai reprezentative formatiuni carstice de suprafata 'doline, vai carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.( si de adancime 'pesteri, avene(, unele din ele comparabile cu formatiuni similare din alte parti ale lumii, multe dintre aceste formatiuni reprezentand de altfel, obiectivele turistice ma!ore ale ,untilor -puseni, printre ele evidentiindu se& chei pitoresti si impresionante, precum sunt cele de pe 5alea 8arda 7eaca 'cheile 8arda 7eaca, Cerbului) $auzului, 6rusturului, 7ohodolului, 8ardisoara(, de la Coiba ,ica, pe valea .rdancusa, valea -riesului ,are 'cheile ,andrutului(, -lbacului, sau de la 4ugai si 5alea 7tearpa) pesteri de marimi diferite, cu formatiuni spectaculoase sau elemente de interes stiintific printre care& pesterile 8hetarul 7carisoara si 5artop, pesterile de pe 5alea 8arda 7eaca sau din apropierea ei, Coiba ,are, Coliba 8hitului, 7ura, +estera cu -pa de la "ata 6alacenii, izbucul 7ura -pei, pe 5alea .rdancusa 'pe 4gurasti( +estera lui Ionele, +estera *rsilor etc) izbucuripe valea 8arda 7eaca 'izbucul $auzului, Coliba 8hiobului, 8ura -pei() cascade si praguripitoresti, pe valea 8ardisoara si -riesul ,ic 'cascada 5arciog 12m cadere de apa() ponoare, doline, lapezuri n depresiunea nchisa, ocoale+ n mpre!urimile catunelor 8hetari si .coale, si pe platoul carstic 7carisoara. %elieful carstic reprezinta aspecte pitoresti n perimetrul ,untele ,are, unde pot fi admirate zonele de defileu de pe cursul mi!lociu al -riesului, cheile +osagii, +ociovalistei, %uncului, .coliselului, 7agagelei, etc. renumitele izbucuri

"eredeu si 6u!ori de pe valea +osaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea -riesului, n aval de comuna 7alciua, precum si masivul calcaros 7carisoara 6ailoaia, cel mai interesant sector al acestor munti. ,untii $rascau sunt prezenti n teritoriu cu formatiunile calcaroase din versantul sudic al masivului 6edeleu, pesterile ?uda lui +apara si 4meilor, cheile ,orilor, +onorului, 6ulzului si cascadele de pe vaile +oienii. ,untii ,etaliferi, care prezinta aspectele lor cele mai impunatoare n sectoarele cu relief carstic alcatuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau varfuri izolate. -stfel atrag atentia abrupturile din ,untele 8aina, abrupturile calcaroase din dreapta -riesului ,ic si ,untele 5ulcan, lapezuri, doline, pesteri '7tiubeni, Lelesti si "La Car!a"(, izbucuri, rezervatia naturala Dealul cu ,elci, cascada Aemes, ntalnite tot n acest masiv, etc. +itorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisa!ele create de celelalte formatiuni geologice aflate n alcatuirea muntilor ce stra!uiesc 5alea -riesului, retinand atentia n mod deosebit "claile" vulcanice ce domina formele n general montane ale ramurii estice ',untii auriferi( a ,untilor ,etaliferi, printre care +oienita, Detunatele '8oala si "locoasa(, 5alcioiu si 8emenele. In morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din alcatuirea acestor munti au generat forme ce se impun n peisa! 'stanci abrupte, varfuri ascutite, mici creste( cum ar fi ,argaia de langa Lupsa, Aegrileasa, Culmea ,ogosului din ,untii $rascau. "rumusetile peisagistice constituie de asemenea o nsemnata bogatie a ,untilor -puseni, acestea gasindu se n marea ma!oritate a zonelor de vai sau de culmi montane ',untii 6ihor n zona 5artop, comuna -rieseni, ,untele ,are, ,untii $rascau,(. De la platoul ,untelui 8aina se zaresc n departare sesurile -radului, extremitatile vestice ale ,untilor -puseni, padurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea 6ihorului nvecinat, cu cei 19;9 m. ai sai, fermecatoarea vale a Crisului -lb cu satele ei, forma piramidala a ,agurei, 5arful 7tramba, masivul plesuv al vulcanului si, n ultimul plan, dar nu mai putin nsemnata, Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii. 2.1.2. Clima *n alt element de atractie turistica l reprezinta particularitatile climatului deoarece favorizeaza desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul ntregului an. 4ona ,untilor -puseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si racoros dinspre vest, peste care se suprapun influente sudice si sud vestice care aduc n tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicala. 7e mai resimt de asemenea influentele circulatiei nordice si nord estice purtatoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica. In acest cadru, cea mai mare parte a zonei ,untilor -puseni, are temperaturi medii anuale de = o C, ele descrescand spre marile naltimi. In functie de regimul termic se constata& zile de iarna, cu temperatura maxima sub 0 o C, n depresiuni, n intervalul noiembrie martie '30 32 zile( si octombrie aprilie '=0 100 zile(, n zona nalta a ,untilor 6ihor) zile cu nghet se produc n intervalul septembrie aprilie pe vaile raurilor, uneori si n august iulie, la mare altitudine) zile de vara, cu temperatura maxima de peste /2 o C, apar numai n bazinele inferioare ale raurilor n perioada martie noiembrie 'circa 90 zile(. Aumarul lor scade o data cu altitudinea, pana la o zi, sau deloc 'peste 1200 m(. Datorita influentei circulatiei vestice umezeala aerului are valori medii de :2 92 E. Aebulozitatea cea mai accentuata '=, 2 : zecimi( se nregistreaza n ,untii 6ihor si ,untele ,are corespunzator umezelii de 92E. In zona nalta zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase, n timp ce zilele senine se remarca mai ales spre estul teritoriului. In zona ,untilor -puseni precipitatiile sunt abundente, ele variind de la 1;00 mm, n vestul teritoriului, pe culmile nalte ale 6ihorului si ,untele ,are pana la circa 1100 mm, la -rieseni '900 mm( si -vram Iancu '=90 mm( si mai putin de 900 mm spre est. In lunile mai, iunie, iulie, se nregistreaza maximul pluviometric. Cele mai mici cantitati de precipitatii cad n februarie si martie. Ainsorile cad timp de 20 =0 zile n munti si /0 30 zile anual, n vale. 7tratul de zapada dureaza 120 zile pe an n zona montana nalta si 30 20 zile n vale. In zona de munte stratul de zapada este stabil din luna decembrie pana n luna martie. %egiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna sunt naltimile de peste <00 m, unde stratul de zapada atinge 30 ;0 cm. 5antul este adaptat liniilor mari ale reliefului. -stfel, n zona montana predomina circulatia vestica, la Campeni, directiile dominante sunt cele de vest, sud vest etc. Importanta pentru zona ,untilor -puseni este existenta unui calm atmosferic mai ridicat ca n alte zone 'ex. la Campeni el reprezinta =0E(, ceea ce pune n evidenta un topoclimat de adapost, n special n depresiunile de pe 5alea -riesului. +articularitatile climatului creaza ambianta pentru activitatea de turism, dar constituie n acelasi timp si un important factor natural de cura 'climatoterapie() se disting trei tipuri de bioclimat& excitant solicitant 'de campie() sedativ indiferent 'de dealuri si podis( si tonic stimulent 'de munte(. *nele dintre elementele climatice se constituie chiar n factori indispensabili practicarii turismului 'de exemplu zapada pentru sporturile de iarna( reprezentand n acelasi timp si un important potential turistic, interesand activitatea de turism, atat n sezon, cat si n extrasezon. 2.1.3. ,lementele -i'rografice 7e constituie si ele ca resurse naturale de importanta turistica ridicata, impunandu se prin elementele estetice pe care le introduc n peisa!, prin aspectele stiintifice complexe ce le prezinta sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de agrement nautic.

-stfel, atat -riesul cat si afluentii sai, prezinta vai pitoresti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase, ntrerupte de bazine sau lunci. In lungul acestor vai este o importanta retea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul n versantii muntilor, n toate directiile, ele alcatuind de altfel si principala retea de trasee turistice. +entru balneoturism n sezonul estival functioneaza ca bazine, complexele lacustre de la $urda, Co!ocna, .cna De!ului, 6aita 8herla etc. . atractie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonele carstice. Diri!ate n subteran prin sorburi si ponoare 'frecvente n platourile carstice 7carisoara, 8hetari si .colis(, apele strabat distante mari n interiorul calcarelor si reapar la suprafata prin guri de pestera, izvoare carstice sau izbucuri puternice 'ex.& izbucurile Cotetul Dobrestilor, $aut si 8ura -pei(. In peisa!ul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amena!ate la nceputul secolului pentru asigurarea apei necesare exploatarilor minere. #ste vorba de cele < lacuri realizate n perimetrul comunei %osia ,ontana cu o suprafata nsemnata, de =, ; ha, dintre care cel mai mare este Lacul ,are /, 2 ha. Lacul ,ihoiesti amena!at la confluenta -riesului ,are cu -riesul ,ic este alt lac de acumulare antropic, ce prinde contur n peisa!ul pitoresc al 5aii -riesului. 2.1. . #egetatia In ,untii -puseni apar toate eta!ele si subeta!ele de vegetatie. 5egetatia subalpina se ntalneste insular n Curcubata ,are si ,untele ,are, limita ei inferioara coborand la 1220 m. -sociatiile de tufarisuri apar n alternanta cu pa!istile alpine. $ufarisurile sunt formate din !neapan, ienupar pitic, arin de munte, smardar. 8ramineele alcatuiesc n special pa!istile& parusca, iarba vantului, firuta si mai multe dicotiledonate. #ta!ul molidului este ntalnit n ,untii 6ihorului si ,untele ,are, mai !os de vegetatia subalpina, limita inferioara coborand pana la 1/20 1320 m. +adurile de molid mbraca versantii abrupti ai acestor munti coborand uneori spre vai. #lementul principal este molidul, la care se adaoga bradul, fagul, iar n lungul vailor arinul alb. 7ubeta!ul molidului se afla n eta!ul padurilor de foioase cu mai multe eta!e. +adurile de fag si rasinoase apar ntre 1300 m si <00 m, deci n toti muntii situati n zona studiata. 7peciile caracteristice sunt fagul si bradul, la care se adaoga molidul, paltinul de munte, tisa, frasinul, carpenul, teiul, alunul s.a. +adurile de fag 'fagetele( ocupa cea mai mare suprafata de padure din bazinului -riesului. +a!istile secundare, foarte raspandite n ,untii ,etaliferi, n ,untii $rascau si n depresiuni, ocupa azi locul fostelor paduri de fag defrisate si apartin formatiei de paiusca cu diverse specii. In sfarsit, subeta!ul gorunetelor este dezvoltat la poalele ,untelui ,are, ,untilor $rascau si n regiunea deluroasa, limita superioara aflandu se la :00 900 m. 8orunetele sunt nsotite pe alocuri de ste!ar, garnita, cer, fag, carpen, frasin etc. 5egetatia luncilor este deosebita de cea a eta!elor strabatute de rauri, factorul hotarator n cazul lor fiind inundatiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. 7peciile lemnoase caracteristice luncilor sunt& salcia, rachita, plopul, arinul negru, iar dintre cele ierboase rogozul, stan!enelul de balta etc. 5egetatia de lunca nsoteste mai ales raurile -ries, -riesul ,ic, -brud, +osaga, .colis, Iara. 5egetatia de mlastina, cunoscuta si sub numele de "molhas" n graiul localnicilor, este prezenta n 5arful Capatanii '122< m( din ,untele ,are si este formata n special din muschi, fanerogame, merisor, roua cerului s.a. +otentialul natural generat de vegetatie complecteaza, de regula, gama atractiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisa!elor geografice. -lteori, potentialul fitogeografic devine esential pentru activitati turistice, chiar n regiuni atractive 'rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, parcuri dendrologice, etc(. 2.1.!. %auna Din punct de vedere turistic fauna prezinta importanta mai mult prin valoarea sa cinegetica. "auna de mare interes vanatoresc se concentreaza n unitatile montane, 'urs, mistret, cerb, cocos de munte etc( dar si n padurile de deal si campie 'caprior(. In padurile de rasinoase pasarile au reprezentanti tipici& ierunca, pitigoiul, buha, mierla etc. In fagete traiesc& soarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, !derul de padure, cerbul, mistretul, iepurele si veverita. Dintre pasari, tot acestor zone este caracteristica iernuca. Caprioara este mai des ntalnita nsa n padurile de ste!ar decat n fagete. +asarile sunt foarte numeroase aici, ntalnindu se& sturzul de vasc, potarnichea, ciocarlia de padure, graurul, ghionoaia sura s.a. . atractie deosebita n cazul -riesului si ma!oritatii afluentilor sai o prezinta fauna piscicola, cu o zonalitate bine evidentiata& zona pastravului ocupa o buna parte din -riesul ,are si afluenti, -riesul ,ic, 6istra, 5alea ,are, Lupsa, etc. 'urca pana la 1;00 1200 m, limita inferioara aflandu se chiar sub =00 m(. -ici se pot gasi si alte specii de pesti, precum sunt zglavoaca, sau boisteanul) zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si partial al -riesului) dar nainteaza si pe gaturile afluentilor mai importanti. +redominante sunt specii ca lipanul si moioaga, sau mreana de munte) zona scobaruluicuprinde o buna parte din cursul mi!lociu si inferior al -riesului. 7pecia dominanta este scobarul, urmata de clean) zona cleanului, suprapusa cursului inferior al -riesului, este dominata de specia de la care i vine numele.

2.1.". Rezer)atiile naturale +entru a se pastra nealterata frumusetea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege, spre a putea fi transmise n cat mai buna stare generatiilor care vor urma, chiar n conditiile puternicelor influente pe care le exercita omul. .crotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca& floarea 'e colt, ntalnita pe stancile calcaroase din ,untii 6ihor, ,untele 8aina, ,untele ,are si ,untii $rascau) strugurele ursului de la 7carite 6elioara ',untele ,are() pinul 'e pe stanca din albia -riesului de la 7alciua) "%agul .mparatului" de la 6aia de -ries) frasinul 'e la Aiton, avand varsta de circa 300 de ani si circumferinta de : m. In cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" ac)ilele+ corbii+ pasarile insecti)ore. De asemenea, n zona ,untilor -puseni se individualizeaza o serie de rezervatii naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turisti. a) Rezer)atiile geologice/ o Dealul cu melci '1 ha( se afla n vestul comunei 5idra, reprezentand un celebru recif senovian prin ntinderea apreciabila, variatia speciilor de animale si marea diversitate a organismelor. "orma dominanta o reprezinta melcul -cteonella cu speciile 8igantea si LamavCi Cenura, care, asa dupa cum apreciaza specialistii, se afla ntr un numar foarte mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spatiu relativ restrans n marea senoviana 'Cretacic superior(, cu peste :0 milioane de ani n urma) o Detunata Goala si Detunata Flocoasa '/; ha( se constituie ntr o faimoasa rezervatie, remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala. -flate n nesfarsita "mare" de culmi ale ,untilor ,etaliferi, aceste varfuri de!a modeste ca altitudine, reprezinta puncte de puternica atractie pentru iubitorii naturii. In timp ce Detunata "locoasa '1/29 m(, care si datoreaza numele padurii de molid, nu ofera din cauza acesteia, posibilitatea examinarii structurii geologice Detunata 8oala '1129 m( fiind lipsita partial de padure, dezvaluie spectaculoasa "anatomie" magmatica) o Complexul carstic Scarisoara '/00 ha( este format dintr un sistem exo carstic cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem eta!at de pesteri, rezultat n urma adancirii retelei hidrografice. -ccesul n aceasta pestera se face printr un aven care da ntr un sistem de galerii eta!ate nsumand /200 m lungime si o denivelare de //0 m. *nele galerii sunt active, apa disparand ntr un mic sifon, pentru a iesi la zi prin izbucul ce formeaza +araul +olitii, un afluent raului 8arda. *n al doilea sistem de drena!, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind constituit din renumitele pesteri 7carisoara si +o!arul +olitei. Intrarea n aceste pesteri se face prin avene, ambele avand decoratiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. +estera +o!arul +olitei se distinge prin formatiuni perlate 'coralite( si cristalictite un adevarat muzeu cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase pesteri din tara. "aima pesterii 7carisoara este data de blocul de gheata fosila, avand grosime de /0 m si un volum de 20.000 mc, care se pastreaza de circa 3000 de ani. #l este alcatuit din straturi succesive de iarna 'gheata pura( si de vara 'praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.(. -cest bloc este situat n marea sala a "6isericii", de o parte a lui aflandu se o adevarata lume de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalta cascandu se un abis care da spre 7ala ,are, ce duce n rezervatia stiintifica, unde apar formatiuni concretionare de mari dimensiuni 'draperii, stalagmite, domuri etc(. Complexul carstic 7carisoara, pe langa faptul ca se constituie ca una dintre cele mai interesante formatiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezinta totodata, datorita frumusetii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara amena!area ei pentru vizitare. b) Rezer)atii botanice/ o Rezervatia naturala de la Scarisoara - elioara este situata la o altitudine de 1320 m n nordul masivului calcaros cu acelasi nume din estul ,untelui ,are. Desi are caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, n general relieful calcaros, ce se remarca prin peisa!e de o mare spectaculozitate. 4ona ocrotita este situata n partea superioara a masivului, avand aspectul unui platou. -ici cresc smocurile de ierbi tepoase, nsotite de plante saxofile. In aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica, precum si strugurii ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. %eprezentand specia caracteristica a rezervatiei, strugurii ursului se remarca printr o nsemnatate deosebita pentru procesele migrationale ale florei din %omania. De mare interes este si padurea de pe versantul nordic al masivului calcaros, unica n felul ei, alcatuita din molid, pin, ienupar si bradu ciumei, cetena de negi si larice. Cu alte cuvinte, rezervatia 7carisoara 6elioara impresioneaza atat prin exceptionala importanta stiintifica, cat si prin frumusetea peisa!ului, dat n special de prezenta reliefului carstic) o Rezervatia Capatana se afla pe culmile largi dintre 6alomireasa si ,untele ,are, unde se gasesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moti "molhasuri". 7ituata la peste 1=00 m, rezervatia este formata din muschii 7phagnum si ?olFtrichum, cu mai multe specii de 5accinum si elemente arctice foarte rare, palcuri de +inus mugho s.a. ,olhasurile de la Capatana cuprind de asemenea numeroase alge, n varietati si forme noi) o Rezervatia !egrileasa este formata din poienile de narcise care apar n masiv. c) Rezer)atii forestiere/

o "aduricea de larice de la #ildom este situata pe stancile calcaroase ale ,untilor $rascau, la sud de
-ries. Laricele apare mai ales n locurile luminate, n palcuri sau arborete destramate. In timp ce n alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari, corespunzatoare limitei superioare a eta!ului boreal, respectiv a coniferelor, n ,untii $rascau el se ntalneste n cadrul eta!ului nemoral 'al fagului(. #ste vorba de prezenta unei formatiuni relicte, ramasa aici din epoca glaciara) d$ Rezervatii mixte: o Cheile %urzii '1/2 ha( reprezinta o uriasa spintecatura n bara de calcare !urasice, la !umatatea Culmii +etrestilor. Desfasurata pe 12 Cm lungime, ntre 6uru si $ureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare !urasice cu grosimi de peste =00 m. -vand peste /<00 m lungime, cheia este stra!uita de pereti verticali ce ating naltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. %aul ?asdate coboara de la ;=0 m, cat are la intrarea n cheie, pana la ;/0, la iesire, realizand astfel o panta medie de 13 m@Cm. Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile $urzii, dar mai ales flora ntalnita aici. In timp ce n raul ?asdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna de pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarand =: de specii, dintre cele mai interesante fiind co!oaica de munte, presura de stanca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea este cea mai comuna. "lora din Cheia $urzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru %omania, ci si pentru #uropa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel faima cheii, aceasta planta gasindu se n afara tarii noastre numai n $urCestan. Iata asadar ca Cheia $urzii, pe langa importanta geologico geomorfologica, se remarca si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit de importante pentru stiinta. -stfel, toate componentele amintite mai sus fac din Cheile $urzii una dintre cele mai renumite rezervatii ale naturii. 4ona ,untilor -puseni dispune de o mare bogatie de factori naturali de cura, care pot fi structurati dupa importanta lor n turismul balnear n& - ape minerale si termominerale - lacuri si namoluri terapeutice - plante medicinale - factori climatici (aeroterapie si cura de teren) - cure de aeroionizare 2.2. Resursele turistice antropice %eprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice, culturale si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor de pe vaile ce strabat ,untii -puseni, manifestate de a lungul timpului ntr o mbinare armonioasa cu natura. In zona ,untilor -puseni se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman. $ot acest fond cultural istoric constituie o parte nsemnata a ofertei turistice potentiale si o componenta a imaginii turistice nationale si internationale a ,untilor -puseni. Intre componetele resurselor turistice antropice ale zonei ,untilor -puseni, cele mai reprezentative sunt& - #estigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri& cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare etc. - &onumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat , unele de notorietate mondiala ca& bisericile si manastirile cu fresce interioare Manastirea Ramet, Lupsa, Posaga, Huda, Calugari * bisericile si cetatile taranesti fortificate din $ransilvania) monumentele istorice din principalele orase vechi capitale sau orase medievale) - &uzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national muzeele !udetene si orasenesti G Muzeul etnografic de la Lupsa, casa memoriala Avram Iancu) - &arturiile civilizatiei si culturii populare 'elemente de etnografie si folclor() arhitectura si tematica populara traditionala 'Campeni, 7alciua etc.() creatia artistica& mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular, folclor literar, muzical si etnografic. -ceste elemente se concentreaza n principalele puncte etnografice ale zonei cercetate) - Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural istorica, prin ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii n turismul intern si international. Rosia Montana '-lburnus ,aior(, cel mai vechi sat din %omania, martor a ;000 de ani de istorie. %osia ,ontana este un mic sat pitoresc. Cu stradute inguste, nu mai putin de ;0 de case ce apartin patrimoniului istoric si < biserici de diferite religii, amintesc trecutul bogat si multicultural din %osia ,ontana G sub imperiul austro ungar. - Resursele turistice legate de activitatea ecnomica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt bara!ele si acumularile de apa cu interes hidroenergetic 'de pe 7omesul ,ic(, hidrocentralele si alte obiective economice '-stileu, $arnita etc.(.

Desigur, sunt si alte obiective eonomice si sociale care pot fi integrate ntr o anumita forma de turism specializat. Din multimea atractiilor antropice de interes pentru turism precizam& - 'lemente de arhitectura populara ntalnite la bisericile si casele de lemn specifice $arii ,otilor, zonei 6uciumului si a mocanimii din ,untele ,are si la unele constructii tehnice 'piue de apa sau mori(, ntalnite n mare numar pe vaile din ,untii ,etaliferi, ,untele ,are etc. $oate variantele de case din cursul superior si mi!lociu al -riesului se caracterizea prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai nalt, facut din sindrila si din paie. ,ultiplele detalii de constructie, de cele mai multe ori sculptate n lemn, confera arhitecturii acestora un pronuntat caracter arhaic original - "ortul popular, deosebit de pitoresc, purtat nca n mod frecvent, n special n zona .colis 7alciua si n Lupsa, sau n toata zona, cu ocazia sarbatorilor si targurilor - 'lementele de arta populara caracterizate prin simplitate, sobrietate si functionalitate, specifice $arii ,otilor) este vorba n special de& obiectele executate din lemn 'tulnice, fluiere, dolnite, ciubere etc.(, unelte cu decoratii ornamentale, sumane, tesaturi, pieptare ornate cu piele, cusaturi, unelte din metal cu ornamentatii - &ani(estari (olclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind cele de pe ,untele 8aina 'iulie(, +oiana Calineasa '1; iulie(, +oiana Aegrileasa si 7alciua de >os, Lupsa si Campeni - &onumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor %arii &otilor , foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi mpotriva mpilarii, sub conducerea lui ?orea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui -vram Iancu mpotriva exploatarii austro ungare sau cea a #caterinei 5arga, supranumita si "Doamna ,untilor" - &onumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor, prezente n ma!oritatea localitatilor din teritoriu. -mintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor. *n element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca meleagurile ,untilor -puseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii arheologice. -stfel n pesterile de la 7ohodol 'Lucia ,are si Lucia ,ica(, de langa 7alciua '+oarta 4urcilor din ,asivul 6edeleu( si din Cheia$urzii au fost descoperite urme datand din paleolitic. In aceeasi cheie se mai afla "+estera Calastur", situata la cea mai mare cota, "+estera ,orarilor" '==0 m( si "+estera 6inder" '2/0 m( care au fost populate de catre omul primitiv n paleoliticul mi!lociu. 2.3. 0onarea turistica a Muntilor Apuseni In ,unti -puseni, zonarea a fost conceputa ca modalitate de valorificare superioara si complexa a resurselor turistice, ntr o viziune unitara, n vederea exploatarii eficiente a patrimoniului turistic. %aportata la scara ntregii regiuni, concepand turismul ca sistem, zonarea turistica urmareste stabilirea unui model de evaluare, ierarhizare, valorificare si amena!are prioritara a patrimoniului turistic ca si n cazul zonarii turistice a %omaniei, ea s a dovedit o importanta analiza unitara a relatiilor existente ntre turism si teritoriu, n vederea dezvoltarii optime, armonioase a turismului. )realul de la #adul Crisului si de(ileul Crisului Repede* -ccesibil prin calea ferata .radea Clu!, sau prin ramificatia rutiera din DA 1 '# =0( de la $opa de Cris, reprezinta un complex carstic deosebit de pitoresc, format din calcarele din ,untii +adurea Craiului. In aceasta zona se semnaleaza pe langa defileul Crisului %epede, stra!uit de abrupturi salbatice, o serie de pesteri, dintre cele mai nsemnate sunt& +estera 5adului, +estera +odinului, Casa 4maului, +estera cu -pa, +estera "ugarilor, +estera Deventului si +estera Caprei. In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic 4ece ?otare, ciuruit de doline si uvale, precum si +estera 5antului de langa suncuius, considerata cea mai lunga pestera din tara. '11000m(. "rumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului +estireu, care traverseaza +estera 5adului) )realul &eziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara noastra +estera ,eziad dispusa n cinci eta!e, cu o lungime a galeriilor de 3;00 m. -ccesul este asugurat de o sosea ce pleaca din orasul 6eius) )realul zona carstica "adis - Cetatile "onorului reprezinta cel mai nsemnat areal carstic din tara, atat datorita frumusetii peisa!ului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. -ici se poate a!unge fie pe drumuri de culme, venind de la 7tana de 5ale sau 7carisoara, fie urcand pe soseaua de la 7udrigiu, +etroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati& "adisul "oiana "onor +umea "ierduta Cetatile "onor )realul #aii )leului, situat sub ,asivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia de la 7udrigiu, pe vale Crisului +ietros, pana la confluenta cu valea -riesului, si de aici n amonte pe aceasta vale. "rumusetea

povarnisurilor abrupte ale ,untilor 6ihorului, Cascada 6ohodeiului, clima de adapost, terenul din +oiana -leului, extrem de propice pentru amena!ari turistice, recomanda necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amena!at turistic) )realul valea ,ada - Stana de #ale se desfasoara de a lungul a circa ;/ Cm, de la confluenta vaii Iada cu Crisul %ece pana n bazinetul de la 7tana de 5ale. "armecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor salbatice de defileu cu bazinete, n cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete. Depresiunea 7tana de 5ale este dominata de masive muntoase nalte, reprezentand unul dintre cele mai nsemnate centre turistice din ,untii -puseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati corespunzatoare de cazare si hrana) )realul carstic al #ascaului* +e langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline, polii, sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr o tona deosebite de pitoreasca n partea estica a ,asivului Codru ,oma. #ste accesibil fie din comuna Crisilor, fie din comuna +onor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa izbugneste la suprafata intermitent, la intervale de timp regulate) )realul &untele aisorii '1=00 m( este situat la o distanta de 20 23 Cm departare de Clu! Aapoca si $urda beneficiaza, n medie, de 1:1 zile cu zapada, fiind solicitata n special n intervalul 12 noiembrie 12 aprilie. 5ara se remarca peisa!ul de o frumusete exceptionala si posibilitatile de vanat si pescuit. $ot aici se ntalnesc rezervatia 7carita 6elioara, Cheile %uncului si ale +ociovalistei, varful Cornul +ietrii si alte cateva obiective) fiind usor accesibile de la cabanele din ,untele 6aisorii) )realul Gilau - %arnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana, deschizand si una din "portile" cele mai solicitate pentru patrunderea n interiorul ,untilor -puseni) )realul elis - Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului !udetean ?uedin 6elis -lbac, care ocoleste lacul. ,ai putin spectaculoasa, partea estica trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile 6aciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat, cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand, ca si Cheile $urzii, includerea ntre rezervatiile naturale ale zonei) )realul #alea ,ghelului '// Cm(. +ornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate a!unge pana la lacul de bara! natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de acest fel din ,untii -puseni, aflat ntr un splendid cadru natural. +este culme, se poate a!unge la +iatra Cetii, cu interesante fenomene geologice& pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. -ici se ntalneste floarea de colt sau siminicul) )realul #alea )mpoiului* Catre nord vest de -lba Iulia, pe valea raului -mpoi, o cale ferata si o sosea urca spre $ara de +iatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale naturii. Dintre acestea amintim& calcarele cu orbitoline de la -mpoita, martori geologici si puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la 5alea ,ica) )realul &unti Codru - &oma se situeaza n partea de nord est a !udetului -rad. +rincipalul obiectiv din aceasta zona l constituie statiunea balneoclimaterica ,oneasa care dispune de capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In mpre!urimi se pot face excursii interesante spre zona carstica $inoasa, varful Izoi, 5alea %u!ii si sper platoul carstic al 5ascaului. In apropiere, n perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han pescaresc In perimetrul ,untilor Codru ,oma se ntalnesc si alte obiective de interes turistic) amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea 4arandului si suprafetele forestiere compacte) )realul depresionar Gurahont - -almagiu grupeaza elementele de peisa! si cele istorico etnografice din depresiunile -lmas 8urahont si ?almagiu. Depresiunile largi, legate prin defileul Crisului -lb ntre comunele 5arfurile si 8urahont ntinsele suprafete forestiere cu un valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru ,oma cu ,untii 4arandului, satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim& valea 4eldisului cu satele si peisa!ele ei pitoresti, valea 4imbrului 'cu rezervatia de laur(, defileul Crisului -lb si satele din depresiunea ?almagiu interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor. 7chematic, aceste areale turistice sunt prezentate n harta de la -nexa II. 2. . Principalele trasee turistice Luate n functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale -pusenilor sunt foarte numeroase) dintre acestea le mentionam doar pe cele mai representative& a) &untii ihor: 7tana de 5ale +estera ,eziad $raseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr un triunghi albastru. Distanta& /3 Cm. $imp de mers& = ore. b) &untii Codru-&oma: Dumbravita de Codru G ,oneasa $raseu nemarcat. Distanta& aproximativ 30 Cm. $imp de mers& 1/ 13 ore. #ste accesibil atat vara, cat si iarna. c) &untii "adurea Craiului: Cabana 5adu Crisului +estera 5antului ,arca!ul este un triunghi albastru. $imp de mers& 2 ore, dus ntors d) &untii &etali(eri: 8eoagiu 6ai Cheile ,azii Cheile -rdeu 8lod Cheile Cibului Cheile 6acaiei 6ozes 8eoagiu 6ai.

$raseu nemarcat. $imp 9 10 ore. Circuitul pune n evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al ,untilor ,etaliferi. e) &untele Gaina: 6ulzestii de 7us +astravaria 6ulzestii de 7us ,untele 8aina si retur. $raseu nemarcat. $imp = 9 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat ntre varfurile La $arg si 8aina de unde se deschide o larga panorama asupra ,untilor ,etaliferi si 6ihor. f) &untii #ladeasa: Cabana 7carisoara 8hetarul 7carisoara G -rieseni ,arca!ul este constituit dintr un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la -rieseni. Distanta este de aproximativ 11, 3 Cm. $impul de mers& /, 2 3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul anului. g) &untii %rascau: Lacul Ighel Intregalde Cheile %ametilor cabana 7loboda $imp de mers < ore& Lacul Ighel Intregalde 3, 2 ore) Intregalde Cheile %ametilor 3.2 ore) Cheile %ametilor 7loboda / ore. $raseul este variat, de culme si vale practicabil n sezonul cald. h) Muntele Plopis 1Muntele Ses)/ ?anul +iatra Craiului 7ub 5f. ,agura ,are Comuna $usa. ,arca!& banda rosie. $imp de mers& 3 ; ore $raseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord, n apropierea varfului principal. i) Muntii Meses/ 4alau Culmea ,eses %uinele cetatii +orolissum ,oigrad. ,arca!& banda rosie, timp de mers 3 3, 2 ore. $raseul este ne recomandabil iarna. j) Muntii 0aran'/ .barsia '%osia Aoua( 7aua %osia Izvorul Iacobini Iacobini 8urahont. ,arca!& triunghi galben, Iacobini 8urahont) nemarcat, .barsia Iacobini. $imp de mers& 2, 2 =, 2 ore. $raseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a ,untilor 4arandului. k) Muntii 2ilau 1Muntele Mare)/ Cabana ,untele "ilii 5arful ?uzii 5arful Ierii Cetatea Lita +lopi 5arful %asca ,are Cabana 7omesul %ece. $imp de mers& = : ore. ,arca!ul este o cruce rsie. +unct de acces recomandat, gara Clu! Aapoca. $raseul face legatura ntre cabane la o altitudine !oasa. l) C-eile 3urzii/ Cabana Cheile $urzii +rin Cheile $urzii La moara si napoi. +uncte de acces recomandate sunt garile Clu! Aapoca, Campia $urzii, $urda. $raseul este nerecomandabil iarna, marca!ul l constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. $impul de mers este de aproximativ / /, 2 ore.

II.

7tadiul actual de valorificare a potentialului turistic

Analiza bazei te-nico*materiale si a ofertei 'e ser)icii

Intre principalele aspecte, pe care le contin structurile de primire, sunt& reteaua unitatilor de cazare, reteaua unitatilor de alimentatie publica si baza tehnico-materiala de agrement. I. . 4nitatile 'e cazare 6aza de cazare a ,untilor -puseni, desi oarecum proportional distribuita n zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic. Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite n sase !udete& -lba, -rad, 6ihor, Clu!, ?unedoara si 7ala!. +rintre cele mai pitoresti unitati de cazare ale ,untilor -puseni se numara cabanele, exemple de marca fiind cele prezentate mai !os& Cabana aisoara ',unti 8ilaului(, cu o capacitate de 92 de locuri n camere cu ; 2 paturi si dormitoare comune cu priciuri. Cabana Cheile %urzii ',untii 8ilaului( are /; locuri, n acmere cu /, 3 si ; paturi si /0 de locuri n casute, n apropierea ei aflandu se si terenuri de schi pentru ncepatori. Cabana Scarisoara ',untii 6ihorului( are o capaciatte de 2: de locuri, n camere cu 3 10 paturi si un dormitor cu priciuri. Cabana Somesul Rece ',untii 8ilaului( n camere cu /, 3, ;, =, 1/ paturi cumuleaza un numar de :1 locuri. Cabana Stana de #ale ',untii 5ladeasa( are 10; locuri n camere cu 3 12 paturi. 7i aici se gasesc n mpre!urimi terenuri de schi pentru ncepatori, dar si pentru avansati. Cabana #adu Crisului ',untii +adurea Craiului( are o capacitate de 131 de locuri n camere cu / 10 paturi si priciuri. Cabana #ladeasa ',untii 5ladeasa( ntruneste un numar de 33 locuri n camere cu 3 12 paturi. Aici de aici nu lipsesc terenurile de schi. In anul /00/ situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea& Aumarul total al locurilor de cazare din zona ,untilor -puseni este de ;/2, din care /99 n tabere scolare. In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si au petrecut vacantele aici, acesta este de 923:, dintre care ;2:: n taberele scolare. $ot aici, numarul turistilor romani este de 923/, lasand ca turistii straini sa fie n numar de doar 21. +e tipuri de unitati si grad de confort, baza de cazare a zonei ,untilor -puseni este prezentata n tabelul. %aportat la numarul nnoptarilor din zona ,untilor -puseni, situatia se prezinta astfel& /;110 numarul total de nnoptari, dintre care 1=<1: n taberele scolare, iar luat n functie de provenienta turistilor, /39<0 de nnoptari au fost ale romanilor, restul de //0 ramanand ale strainilor. Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei turistice a -pusenilor&

desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare n oteluri '23, =;E(, explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum 8eoagiu 6ai, ,oneasa, 7tana de 5ale) n cadrul otelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea ':=, 2E(, ca si lipsa locurilor de categoria 3 2 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux) n cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere '1=, 0E(, dupa hoteluri, structura pe categorii de confort este destul de diversificata, desi, si n acest caz, predomina '=/, 3E( cele de o stea, urmata de cele de doua stele '3/, 2E() motelurile, desi reprezinta doar 10, /E din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de locuri de o stea '2<, 0E( si de doua stele ';1, 0E(. In privinta cabanelor, un paradox l constituie faptul ca circa 22E din totalul locurilor de cazare l reprezinta cele de / 3 stele) 'nsa, unele dintre cabane ar putea intra usor n randul hotelurilor() +e ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din ,untii -puseni este necesar sa fie suplimentata) de asemenea, este necesara o mai buna repartitie n teritoriu a unitatilor, si n special a cabanelor. Intr o perspectiva mai schitata, pe tipuri de unitati si grade de confort, structura unitatilor de cazare din ,untii -puseni este prezentata n -nexa I5. . alta imagine a situatiei numarului de locuri si a numarului turistilor care au apelat la serviciile turistice din zona, precum si nnoptarile acestora, sunt relevate n -nexa 5. I.!. 4nitatile 'e alimentatie publica In 1<<= unitatile de alimentatie publica nsumau <312 locuri, ceea ce reprezenta un raport de ; locuri de cazare pe locuri la mese n alimentatie. +e !udete, repartitia numarului de locuri la mese n unitatile de alimentatie publica se prezenta astfel& !udetul -lba 321 locuri) !udetul -rad :2= locuri) !udetul 6ihor =12= locuri) !udetul Clu! 11<; locuri si !udetul ?unedoara 929 locuri. In structura, pe tipuri de unitati, predominau restaurantele '=0, 2E(, urmate de baruri '/9, /E(, braserii ':, 3E( si alte tipuri de unitati de alimentatie publica. De remarcat lipsa unor unitati cu specific vanatoresc, pescaresc, traditional pastoresc precum si a unor unitati de elita 'de lux(, capabile sa preia o clientela formata din turisti straini cu anumite pretentii, sau grupuri organizate pentru excursii tematice. +e localitati, cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese n 1<<= se nregistra n statiunile 8eoagiu 6ai, ,oneasa, si 7tana de 5ale. I.". 5aza te-nico*materiala 'e agreement In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice n general si n mod special n oferte turistice a caror specialitate este nsasi forma de agrement 'turism montan, turism de litoral, etc.(. 8radul de atractie al unui produs turistic, cat si de punere n valoare a patrimoniului turistic este n stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mi!loacelor pentru agrement. "ata de necesitatile de agrementare, localitatile din ,untii -puseni dispun n prezent de dotari edilitar gospodaresti specifice localitatilor urbane, mai putin de dotari necesare agrementului. #lement esential n turismul montan, agrementul se compune n zona ,untilor -puseni doar din domeniul schiabil, mi!loace de transport pe cablu si trasee montane. Domeniul schiabil cunoscut n zona este concentrat n special la -rieseni, 7tana de vale si 6aisoara. Cele trei trasaturi de baza ale domeniului schiabil, pe !udete, statiuni si localitati fiind prezentate n -nexa 5I. La scara nationala, ponderea domeniului schiabil din ,untii -puseni este de 3, 9E, cu un numar de 2 partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului schiabil 'pers.@ora(, la 6aisoara aceasta era n 1<<2, de <00, la "antanele /:0, la -rieseni 3=0, iar la 7tana de 5ale /:0) &i.loacele de transport pe cablu 'teleferice(. Domeniul schiabil este viabil, util si eficient din punct de vedere economic n conditiile n acre este asigurat cu mi!loace de transport pe cablu adecvate, ca structura si capacitate, iar cu structurile de primire se afla n raporturi bune. +entru urmarirea unui asemenea fenomen, n amena!area turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, acre reprezinta expresia numerica a raporturilor dintre& domeniul schiabil si teleferice) domeniul schiabil si structurile de primire) teleferice si structurile de primire. 7ituatia actuala a mi!loacelor de transport pe cablu n zona este prezentata n anexa 5II. Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare 'gen telecebina, telegondola, sau telescaun(, precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor n ma!oritatea masivelor. In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil sunt de retinut urmatoarele& dotarile si amena!arile aferente domeniului sc ia"il sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire) lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil) unitatile si dotarile cone#e sunt ca si inexistente.

%raseele turistice montane* In zona ,untilor -puseni sunt nregistrate si marcate =< trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism. * 'rumetie montana tre66ing mersul pe poteci bHtute si -i6ing n afara potecilor, dar si folosind mIinile, cicloturismul montan mountain bi6ing datorita reliefului favorabil, peisa!ului variat, multitudinii de atractii turistice naturale si culturale, toate pe fondul unei retele dense de cai de comunicatie favorabile mountain biCing ului. +e bicicleta se poate urca pe varfurile dintre cele mai inalte ale multor masive montane& Cucurbata ,are '6ihor(, 5ladeasa si ,untele ,are) -pusenii sunt cuprinsi intre doua rauri care permit, pe anumite sectoare, practicarea raftingului in conditii foarte bune& 7omes in nord si ,ures in sud) 'rumetii calare * Centrul 'e calarie Marlboro Countr7 centru de calarie de agrement si drumetii calare pe traseele +adis, ,untele 6aisorii, $arnita, 6elis lac. Dispune de cai de rasele "uriosso, -nglo arab, Lipitan si metisii lor cu semigreu. #chipamentul de calarie disponibil este de tip englezesc, iar dificultatea traseelor este de nivel mediu spre avansat. - 'rumetia 'e iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amena!ate turistic, traseele greu accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti) In +adis se poate practica sc-i*fon') datorita faptului ca inaltimile muntilor sunt reduse si nu exista riscul avalanselor se poate practica sc-iul fara partie 8 'rumetie pe sc-ii) - aplinism/ peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile $urzii, Cheile -iudului, permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile) - speoturism/ se dezvolta mai ales n masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe dintre ele foarte interesante. Cele deschise pentru turisti sunt& +estera *rsilor, 7carisoara, ,eziad, 5adu Crisului. $oate acestea pot fi vizitate numai cu ghid. +artial amena!ate sunt si pesterile& Cetatile +onorului si Cetatea %adesei. - alte activitati de agreement ran'onee+ parapanta+ )anatoare si pescuit.

I.$. 5aze 'e tratament In statiuni, alaturi de procedurile de baza, se asigura bai termale n cazi sau bazine, mpachetari sau aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure interne cu ape minerale. De asemenea, au fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate& electroterapie, termoterapie, saunoterapie, hidrofizioterapie, Cinetoterapie, inhalatii, aerosoli, etc. 4estrea de factori terapeutici naturali din zona ,untilor -puseni, una dintre cele mai bogate si diversificate din tara, este constituita din& Ape car"ogazoase Ape sulfatate si sulfuroase Izvoare cu ape "icar"onanate, calcice, magnezice, sodice, ipotone Ape concentrate, de tip cloruro$sulfatic si salifero$sulfuric Ape geotermale %amoluri de tip vegeto$mineral Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara intensa, ionizare crescuta Cele mai cunoscute statiuni din zona -pusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt 2eoagiu 5ai+ Stana 'e #ale+ #ata si Moneasa.

III.

Concluzii si propuneri

Complexitatea si valoarea turistica a ,untilor -puseni constituie un element deosebit de important n promovarea acestei activitati, fapt dovedit si de multitudinea de forme de turism ce se desfasoara n prezent, iar n perspectiva viitorului, de catre dezvoltarea pensiunilor turistice si de catre realizarea unui +arc Aational al ,untilor -puseni care sa puna cat mai bine n valoare potentialul turistic de care dispune aceasta zona. I.&. %orme 'e turism practicate .n Muntii Apuseni In literatura de specialitate s au adoptat diferite clasificari ale formelor de turism practicate sau practicabile n functie de anumite categorii, urmarindu se o grupare cat mai corespunzatoare a specificului resurselor turistice, structuri turistilor, motivatiilor deplasarii si caracterului activ al turismului etc. +rincipalele categorii de resurse turistice ale zonei genereaza si formele de baza ale turismului& turism montan, balnear, vanatoare si pescuit sportiv, turism sportiv si de agrement, turism cultural, de afaceri, stiintific, de congrese etc. Consideram ca aceasta clasificare este cea mai completa ntrucat ofera posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii turistice, cat si resursele generatoare de turism. De asemenea, ea are n vedere alte doua importante aspecte) pe de alta parte faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic, iar pe de alta parte, ca n teritoriu aceste forme se completeaza reciproc, contribuind la o valorificare optima a potentialului. -laturi de clasificarea respectiva sunt ntalnite si altele care recurg la criterii limitative, oferind astfel structuri bine conturate dar cu un grad ridicat de rigiditate. Dintre acestea redam n continuare, clasificarile realizate n functie de& provenienta fluxurilor turistice

gradul de mobilitate al turismului perioada anului n care se realizeaza actiunea turistica mi!loacele de transport utilizate momentul si modul de anga!are al prestatiilor turistice varsta si ocupatia turistilor

3inan' seama 'e aceste posibile clasificari+ elemente specifice concrete alcatuin' formele 'e turism posibil a fi utilizate .n arealele turistice ale Muntilor Apuseni sunt urmatoarele/ In cadrul Arealului de la #alea Crisului si Defileul Crisului Repe'e sunt posibile si se desfasoara ca forme de turism& turism de cunoastere, stiintific, speoturism, drumetie montana) prin amena!ari corespunzatoare se pot practica& odihna, pescuitul si vanatoarea) Arealul Mezia'ului ofera conditii pentru speoturism, turism stiintific si drumetie montana) este necesara amena!area integrala a pesterii pentru vizitare) Arealul Pa'is * Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul) sunt conditii pentru turism stiintific, drumetie montana, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv, dar si pentru odihna, cu conditia amena!arii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice pentru a asigura un se!ur mai ndelungat) Arealul )aii Aleului necesita, prioritar, amena!ari turistice n vederea desfasurarii unei game mai largi de forme de turism, precum vanatoarea si pescuitul sportiv, odihna si recreere la sfarsit de saptamana, sporturi nautice etc) Arealul #alea Ia'a * Stana 'e #ale ofera conditii pentru turismul balnear, odihna, sporturi de iarna, speoturism, drumetie montana, fiind favorizat de prezenta statiunii climatice 7tana de 5ale, precum si a numeroase atractii turistice naturale, partii de schii ne amena!ate etc) Arealul turistic #ascau * Izbucul Calugari se impune prin speoturism, turism de cunoastere, stiintific, turism pentru tineret) Arealul Muntele 5aisoara se contureaza ca o destinatie pentru turismul de JeeC end, odihna, sporturi de iarna si de vara, vanatoare si pescuit sportiv, drumetii montane) Arealul 2ilau * 3arnita ofera conditii optime pentru turismul de JeeC end pentru locuitorii municipiilor Clu! Aapoca si $urda) Arealul 5elis * %antanele a devenit o adevarata statiune climatica si pentru sporturi d iarna, fiind n acelasi timp, destinatie pentru turism stiintific, de cunoastere) Arealul #alea Ig-iului asigura conditii pentru turismul de sfarsit de saptamana, turismul stiintific si sporturi nautice) Arealul #alea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural, turismul de JeeC end, turismul stiintific, speoturismul) Arealul Muntii Co'ru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna, speoturism, drumetie montana) Arealul 'epresionar 2ura-ont * 9almagiu se constituie n destinatie pentru turismul rural si agroturism, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, turismul cultural etc) Arealul #aii 2eoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura, valorificati partial n statiunea 8eoagiu 6ai, forme de turism dominante fiind turismul de odihna si tratament, turismul de JeeC end, turismul de vanatoare si pescuit sportiv, speoturism) Arealul #alea Ariesului este cel mai ntins ca suprafata si cuprinde o serie de obiective turistice si culturale de mare interes, la Campeni, -lbac, 8alda de 7us, Lupsa, -rieseni. 7e contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna, speoturism, turism cultural si turism rural. I.:. Propuneri pentru )iitor ,untii -puseni se integreaza n sfera turismului recreativ 'drumetii montane, sporturi de iarna, alpinism, speoturism, vanatoare si pescuit(. $urismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai, inclusiv prin interferenta reciproca. Aota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor. -groturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni si ferme turistice deschizandu si portile n zona bordurii nordice '6elis %achitele Calatele 7ancraiu(. Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale arta populara, folclor, etnografie, traditii valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni n viitorul apropiat, observandu se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement, cerere venita atat din tara cat si de peste hotare, ntr un procent tot mai mare. In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor, lucru care se spera ca va duce n timp la finantarea unor proiecte de anvergura, cum ar fi nfiintarea +arcului Aational ,untii -puseni, plan aflat momentan doar n stadiul de proiect, dar care este o actiune ambitioasa mai ales n directia prote!arii si ocrotirii naturii. *n alt avanta! al acestei zone este faptul ca naltimile muntilor sunt reduse, iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din ntreg lantul Carpatic, accesul facandu se cu o mai mare usurinta decat n cazul altor grupe.

Ruinele cetatii Coltesti

5edere panoramica asupra +latoului +adis Platoul Padis

Langa Pasul Prislop

Valea So esului Cald langa Ic Ponor

Cabana Padis

Cheile 8albenei

Vedere de pe Piatra !albena

!hetarul "ocul Viu

I#buc Ponor

Poiana Ponor

La Cheile 8albenei se poate a!unge si dinspre +ietroasa sau 5alea -riesului. Dinspre 5alea -riesului urmam banda rosie prin 7aua 5artop si pe la 8roapa %uginoasa, sau de pe 5alea Coblisului pe triunghi galben, pe la cantonul Luncsoara. $riunghiul galben se continua pe drumul forestier de pe 5alea 8albenei, pe care il scurteaza pe cateva portiuni si iese pe 5alea Crisului +ietros, in apropiere de satul de vacanta 6oga.
Imagini de pe traseul &alea 'al"enei $ C eile 'al"enei $ Poiana (lorilor) Cetatile Ponorului

Iesire pestera dolina $

%olina 3

+asul 5artop si partia de schi

Ra&ena !roapa Ruginoasa

5alea Coblesului

Vedere din saua !la&oi

&edere panoramica de pe Muntele 'aina (*+,-)