UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

FACULTATEA DE MINE

CONSTRUCTII MINIERE

HIDROLOGIE SI HIDROGEOLOGIE

STUDENT: SEBESTYEN MATYAS-PETER

 Regimul precipitațiilor ṣi inundațiilor

Frecventa, durata si marimea viiturilor refecta fidel specificul climatului din cadrul
subbazinelor hidrografice. Ele sunt in sransa dependenta de gradul de continentalism al acestuia
si au o geneza fie pluviala, fie mixta (pluvio-nivala).
In bazinul hidrografic Mures se formeaza viituri in toate anotimpurile anului, dar cele mai
remarcabile (cele mai mari) in sezonulde iarna, primavara si vara, in functie de aportul de
umezeala adus de catre masele de aer. Viiturile din sezonul de toamna inregistreaza debite
maxime cu valori mai mici, deoarece si cantitatile de precipitatii lichide sunt mult reduse fata de
cele care se produc in sezonul de vara.
Viiturile produse iarna si cele din prima jumatate a primaverii au o origine mixta (pluvio-
nivala). Cele din sezonul de vara si in preponderenta cele din a II-a jumatate a primaverii au o
origine pluviala. In aceasta perioada a anului se inregistreaza cele mai mari cantitati de
precipitatii lichide care pot genera fenomene hidrologice deosebite.
 Cele mai remarcabile viituri:
 iarna: viitura din decembrie 1995 – ianuarie 1996 (Debit: 1038 mc/s; Hmax=432
cm);
 primavara: viitura din martie 1981 (Debit :1520 mc/s;Hmax:484 cm), din mai
1970 (Debit:2230 mc/s; Hmax=534 cm); din martie 2005 (Qmax=929 mc/s;
Hmax=398 cm) si din mai 2008 (Qmax=838 mc/s; Hmax=357 cm);
 vara: viitura din iunie 1998 (Qmax = 1451 mc/s; Hmax=503 cm) si iulie 1975
(Qmax = 2190 mc/s; Hmax=562 cm).

Viitura pe raul Mures – mai-iunie 1970:

 Viitura din anul 1970 pentru zona de nord a Transilvaniei a avut un caracter exceptional
si s-a datorat unui complex de factori care au actionat concomitent intr-un interval de timp
neobisnuit de indelungat.
Elementul declansator al viiturii l-a constituit caderea de precipitatii lichide deosebit de
intense pe suprafete intinse. In intervalul 11.05.1970 – 13.05.1970, in bazinul superior al raului
Mures, in zona Toplita, au cazut 105 mm precipitatii, iar in zona Tg. Mures 50 mm.Cantitatea
intensa de precipitatii cazuta intr-un interval atat de scurt a fost cauzata de invazia de aer polar
rece care a imprimat masei de aer cald existent la acea data, cu un continut ridicat de vapori, o
miscare turbionara foarte puternica.La aportul de apa provenit din precipitatiile lichide s-a
adaugat apa provenita din topirea brusca a zapezii existente in zona montana.
Principalul factor conditional al viiturii l-a constituit umiditatea ridicata a solului datorita
atat precipitatiilor cazute anterior producerii cat si a apei provenite din topirea zapezii.
In concluzie viitura din anul 1970 s-a datorat scurgerii unor precipitatii extrem de intense,
cazute pe o suprafata mare de bazin, al carui sol era imbibat, iar albiile cursurilor de apa erau
aproape pline cu apa provenita din topirea zapezii din zona montana.
Pentru a se da posibilitatea unei comparatii referitoare la aportul diverselor subbazine,
volumul viiturilor scurse la cele patru posturi s-a considerat pe un interval de 9 zile de la
inceperea viiturii.

La postul hidrometric Ocna Mures viitura principala a avut loc in intervalul 13-16 mai
atingand un debit maxim de 1580 m3/s. Cresterea viiturii a reprezentat o diferenta de nivel de
circa 2,0 m si un debit de 1000 mc/s si s-a produs intr-un interval de 10-15 ore, iar descresterea
de circa 1,75 m si un debit de 900 mc/s intr-un interval de circa 50 ore.
La postul hidrometric Alba Iulia viitura principala s-a produs in perioada 14-18 mai,
atingand un debit de 2450 mc/s si s-a produs intr-un interval de 70 ore.
 La postul hidrometric Savarsin, viitura s-a produs in perioada 16-19 mai avand un debit
maxim de 2408 mc/s. Cresterea viiturii a fost de 2,2 m si un debit de 1300 mc/s si s-a produs
intr-un interval de circa 15 ore, iar descresterea a fost de circa 1,60 m si un debit de circa 1000
mc/s in aproximativ 70 de ore.
La postul hidrometric Arad viitura principala s-a produs in intervalul 17-21 mai cu un
debit maxim de 2320 mc/s. Cresterea viiturii de circa 3,20 m si un debit de 1500 mc/s s-a produs
in aproximativ 28 ore iar descresterea de circa 1,6 m si un debit de circa 700 mc/s intr-un interval
de 75 ore.

Pentru raul Mures iese in evidenta atenuarea puternica a debitului produs in aval de
confluenta raului Strei ca urmare a aportului mic de debit pe care-l mai primeste raul Mures pana
la Savarsin si Arad si a efectului de atenuare in albie pe acest tronson.
De-a lungul raului Mures viteza de deplasare a varfului viiturii s-a apreciat pe baza
inregistrarilor existente la circa 3-5 km/h in functie de panta sectoarelor.
Analizand viitura din bazinul hidrografic Mures din punct de vedere al frecventei
debitelor si nivelurilor maxime inregistrate rezulta ca debitele maxime inregistrate pe cursul
mijlociu al raului Mures are o asigurare de 0,5% (odata la 200 ani) iar in zona Arad debitul
maxim inregistrat a avut o asigurare de circa 1% - 2% (odata la 50 – 100 ani).
 Viitura din perioada iunie - iulie 1998 in bazinul hidrografic Mures

In a doua decada a lunii iunie in bazinul mijlociu al Muresului au cazut cantitati de

precipitatii deosebit de mari, valori de peste 150 l/mp inregistrandu-se la: Bobohalma – 200 l/mp,
Balauseri – 180 l/mp, Ludus – 180 l/mp, Jidvei – 178 l/mp, Tarnaveni – 172 l/mp, Blaj – 168
l/mp, Sighisoara – 166 l/mp. La 90% din posturile aflate in judetul Mures si la 75% din cele
aflate in judetul Alba s-au inregistrat precipitatii de peste 100 l/mp in decada 10-20 iunie.
Umiditatea solului a crescut foarte mult, atingandu-se saturatia in stratul superficial pe suprafete
mari, fapt care a marit mult coeficientii de scurgere astfel incat o mare parte din volumul
precipitatiilor a ajuns rapit in reteaua hidrografica. Alte doua fronturi atmosferice au produs pe
suprafete mai restranse precipitatii intense in luna iulie, in conditii de umiditate a solului inca
foarte mare.

Ca urmare a acestor fenomene, pe raul Mures, pe Tarnave, si pe afluentii lor din podisul
Transilvaniei, debitele au crescut foarte mult, depasindu-se cotele de inundatie si cele de pericol
in mai multe sectiuni. De exemplu, la Seica Mare s-a inregistrat cota de 436 cm, la Balauseri 448
cm, la Tarnaveni 530 cm, la Medias 608 cm, la Saschiz 584 cm. Prin compunere, aceste unde de
viitura au condus la formarea pe Muresul inferior a unei viituri care a avut un debit maxim de
1716 mc/s, inregistrat la Acmariu.

Debitul maxim inregistrat in sectiunea Arad a fost de 1533 mc/s, iar la Nadlac 1500 mc/s.

Viitura din 2005 in bazinul hidrografic Mures:

In anul 2005 cele mai remarcabile viituri s-au produs in intervalul 17 – 26 martie, prima
decada a lunii mai si in lunile iulie – august.
Viitura produsa in prima parte a primaverii a avut o origine mixta (pluvio-nivala), iar cele
din lunile mai, iulie si august pluviala.
Aversele locale de ploaie din lunile iulie si august au produs viituri rapide (cu caracter
torential), care uneori au avut si efecte catastrofale.
Situatia meteorologica: lunile ianuarie si februarie au fost caracterizate predominant de
precipitatii sub forma de ninsoare in zonele muntoase, care au dus la depunerea unui strat de
zapada consistent. Perioada anterioara zilei de 15 martie, s-a caracterizat printr-o vreme relativ
rece, cu temperaturi negative noaptea si pozitive in cursul zilei. La aceasta data, in zona montana
stratul de zapada avea grosimi considerabile, de pana la 155 cm, in Muntii Gurghiu (la Statia
Meteorologica Bucin), 120 cm in Muntii Apuseni (st. hm. Arieseni), 80 cm in Muntii Cindrel (st.
hm.Frumoasa) si 90 cm in Muntii Retezat (st. hm. Gura Apei).
Incepand cu data de 15 martie vremea a intrat intr-un proces de incalzire treptata, care a
culminat cu zilele de 17 si 18 martie, cand atat temperturile diurne cat si cele nocturne au
inregistrat valori pozitive. Temperaturile diurne au avut valori cuprinse intre 9 si 19 grade, iar
cele nocturne intre 0 si 8 grade. Precipitatiile lichide au inregistrat, in medie, valori de pana la
15,0 l/mp in intervalul 15 – 22 martie. Izolat s-au inregistrat valori mai mari, mai ales in zonele
cu grosimi mai mari ale stratului de zapada: Muntii Gurghiu (41,8 l/mp la st. meteo. Bucin) si
Muntii Apuseni (56,5 l/mp la st. hm. Arieseni si 37,2 l/mp la st. hm. Scarisoara).
 Situatia hidrologica: efectul combinat al precipitatiilor si cedarii de apa din stratul de
zapada datorat conditiilor meteorologice din perioada 15 – 20 martie a determinat un aport mare
de apa in albiile raurilor cu alimentare din zona de munte (Mures, Niraj, Aries, Tarnava Mare si
Tarnava Mica), inregistrandu-se depasiri ale cotelor de aparare la 40 statii hidrometrice din
bazin, dupa cum urmeaza: cote de atentie – 28 sectiuni; cote de inundatie – 8 sectiuni; cote de
pericol (evacuare) – 4 sectiuni.
Pe raul Mures, in sectorul mijlociu si inferior, datorita compunerii si propagarii viiturii s-
au inregistrat doua varfuri, primul varf de viitura fiind generat de aportul de apa al afluentilor din
aceasta zona, iar cel de-al II-lea este datorat propagarii undei de viitura.