DEZASTRUL ECOLOGIC

DE LA

COPŞA MICĂ

Omul a început să înţeleagă mai ales în ultimele decenii că progresul societăţii

umane s-a transformat treptat în instrument de distrugere, cu efecte dezastruoase asupra
naturii. Odată cu apariţia civilizaţiei umane a aparut şi intervenţia brutală a omului prin
exploatarea neraţională a naturii şi alterarea mediului prin poluarea produsă de activităţile
industriale, agricole şi menajere.

Efectul de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide au avut consecinţe din ce
în ce mai dramatice în ultimii ani. Acidificarea este procesul prin care suprafaţa
pământului este "sărăcită" în baze şi suferă continuu o creştere a acidităţii, ducând la
degradarea solului şi a apelor precum şi la deteriorarea ecosistemelor aferente.
Prognozele arată căacidificarea solului produce importante daune în special asupra
agriculturii.

Copşa Mică este un oraş în judeţul Sibiu, Transilvania, România. În prezent

numărul total de locuitori este de 5142 persoane din care: bărbaţi 2563 şi femei 2579 .

Situaţia pe grupe de vârstă:

Între 0 - 18 ani sunt 1535 locuitori

Între 18 - 55 ani sunt 2556 locuitori

Peste 55 ani sunt 1051 locuitori

Oraşul Copşa Mică este situat în partea de nord-vest a judetului Sibiu, la confluenţa
rîurilor Tîrnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este situat la 43 km de reşedinta de
judeţ, 12 km de municipiul Mediaş şi la 33 km faţă de municipiul Blaj pe DN 14B.
Localitatea se învecinează la nord cu comuna şi staţiunea Bazna, la nord-est cu comuna
Tîrnava şi municipiul Mediaş, la est cu comuna Valea-Viilor, la sud cu comuna Axente
Sever, iar la vest cu comuna Micasasa. Oraşul este amplasat în culoarul depresionar al
râului Tarnava Mare, înconjurat de dealuri.

Inaugurată în 1939, fabrica de prelucrare a zincului şi a plumbului din concentrate

miniere a constituit un pas înainte pentru dezvoltarea economică a oraşului. Totuşi,
industrializarea forţată din anii „epocii de aur” a reprezentat o catastrofă ecologică pentru
mediul înconjurător, fiind realizată fără efectuarea vreunui studiu despre impactului
ecologic asupra regiunii. Instalaţiile au fost mărite de la 4000 t/an la aproape 30 000 t/an
şi s-a inaugurat şi o fabrica de negru de fum. Cu toate că din punct de vedere economic a
fost un câştig, pagubele pe plan ecologic, dar şi uman sunt foarte grave.

        Încă de la începutul anilor 50 s-au tras semnale de alarmă cu privire la depăşirea
valorilor maxime admise a anumitor metale în atmosferă, precum cadmiu, plumb sau
zinc. Dorin Bardac, în “Copşa Mică - elemente de monografie medicală şi socială”,
menţiona că în 1977 concentraţia dioxidului de sulf era de 2,8 ori mai mare decât cea
maxim admisă, iar în 1987 de 13,2 ori. Aceleaşi niveluri ridicate de poluare întâlneam şi
în râul Târnava Mare, unde cadmiul se găsea într-o concentraţie de 7,3 ori mai mare decât
limita admisă. La nivelul solului, situaţia a fost şi mai gravă - se ajungea în unele locuri
şi la depăşirea STAS-urilor de 55,3 ori atât în cantitatea de plumb, cât şi în cea de cadmiu
la hectar.

De asemenea, vegetaţia a fost grav afectată, efectele fiind vizibile cu ochiul liber:
defolieri accentuate, apariţia de pete gălbui pe spanac şi ovăz, încreţirea şi prezenţa
arsurilor pe frunzele de stânjenel şi chiar uscarea copacilor. Un exemplu aparte îl
reprezintă îl reprezintă Dealul Prostitei, care în trecut era ideal pentru cultivarea viţei-de-
vie, iar astăzi prezintă doar o vegetaţie ierboasă săracă. Toate aceste plante, deloc
sănătoase, ajung în urma parcurgerii lanţului trofic, în ţesuturile vieţuitoarelor (oameni
sau animale), cauzând afecţiuni grave.

      Verdictul specialiştilor este unul dur: poluarea din Copşa Mică este intensă şi foarte
agresivă. Spre exemplu, intoxicarea cu dioxid de sulf cauzează ameţeli, afecţiuni
pulmonare acute şi chiar spasm laringian ce provoacă decesul. Acidul sulfuric format
prin dizolvarea dioxidului de sulf în picăturile de rouă reprezintă cauza pentru care
albinele nu pot trăi pe o suprafaţă cu raza de 15 km în jurul localităţii Copşa Mică.

Inhalat în atmosferă sau depus pe plantele consumate drept hrană, plumbul cauzează
afecţiuni cronice, ca tumefierea articulaţiilor, deficienţă respiratorie sau paralizia
muşchiului laringian. Cadmiul şi zincul sunt principalii vinovaţi pentru afecţiunile
digestive. Nichelul este declanşatorul cancerului pulmonar. Intoxicaţia cu mercurul
produce grave leziuni sistemului nervos Iar toţi aceşti agenţi poluatori sunt prezenţi din
plin în organismele locuitorilor din Copşa Mică.

       Localnicii povestesc cum fiecare obiect din localitate era acoperit de o pojghiţă de
negru de fum. Atât de puternic era poluată atmosfera, încât femeile nu puteau întinde
hainele proaspăt spălate afară că s-ar fi înnegrit în câteva ore. Din fericire, fabrica de
negru de fum a fost închisă în 1993. Copşa Mică, oraşul parcă blestemat de pe Tărnava
Mare, a fost şi, din păcate, a rămas cea mai poluată localitate din Europa.

SC Sometra,(denumita “o bomba ecologica”) întreprinderea metalurgică de metale

neferoase cumpărată in anul 1998 de "investitorul strategic" Mytilineos Holding, din
Grecia, continuă să otrăvească aerul, apa şi solul în mod „invizibil”, cu tone de noxe de
furnal şi pulberi de metale grele, semănănd moartea in răndul plantelor, animalelor şi
oamenilor care incă trăiesc in această zonă.

Fabrica nu poate fi închisă, din cauza şomajului care efectiv ar exploda în urma unei
astfel de măsuri. Oamenii preferă să fie bolnavi, decât să nu mai aibe o sursă de venit. În
acest mod, furnalele înalte care pot fi zărite din orice punct al oraşului, continuă să emită
fumul gros, gălbui, ucigător. Animalele (în special oile şi caii) continuă să moară într-un
ritm galopant. Speranţa de viaţă a locuitorilor continuă să fie cu 10 ani mai mică decât în
restul ţării. Cazurile de cancer continuă să crescă asemenea unei macabre progresii
geometrice. Ca toate celelalte aspecte, în Copşa Mică , poluarea continuă să meargă la
braţ cu moartea.

Poluarea în date
dioxidul de sulf de 2,6 ori CMA*
plumb de 1,7 ori CMA
cadmiu de 1,8 ori CMA
*CMA - concentraţia maximă admisă
 Datorită specificului ei, platforma industrială Copşa Mică încarcă atmosfera cu
cantităţi uriaşe de aerosoli (pulberi si fum), gaze (bioxid de sulf) şi vapori, cei mai
periculoşi fiind aerosolii de metale grele: Plumb, Cadmiu, Zinc si Cupru. Toate
cercetările efectuate în zonă arată că în permanenţă valorile din atmosferă a acestor
aerosoli şi a dioxidului de sulf au depaşit limitele maxime admise.

Poluarea aerului în zone înregistrează o uşoară creştere a concentraţiilor medii şi

maxime la majoritatea indicatorilor determinaţi. Astfel se constată o creştere
semnificativă a concentraţiei maxime la SO2, Pb în pulberi, Cd în pulberi în suspensie,
PM10, valori care depăşesc CMA-ul.

Nici apele nu au scăpat de acţiunea poluantă a platformei industriale. Astfel, în râul

Târnava Mare, în amonte de Copşa Mică, începând cu anul 1978 s-au constatat valori
maxime ale plumbului în apă ce depaşeau concentraţia maximă admisă de 2 pâna la 6 ori
limita STAS-urile 4706/1988 şi 1342/1991. La zinc şi cadmiu valorile erau şi mai mari,
depaşirile variind între 7,3 ori si 276,6 ori. Valorile au mai scăzut în ultimii ani dar s-au
înregistrat si vârfuri, în 1996 la cadmiu, când depaşirile au fost de 8,3 respectiv de 33,3
ori.

Metalele grele se depun şi se acumulează în sol iar prin intermediul plantelor cultivate
şi consumate de pe aceste soluri este afectata sănătatea întregii populaţii din zonă. În
solurile din zonă s-au constatat de-a lungul anilor mari depăşiri ale pragurilor maxime
admise, praguri care au fost stabilite de specialişti. Asfel pentru plumb în perioada 1980-
1994 depaşirile au fost cuprinse între 3,24 ori si 55,54 ori, la suprafaţă şi de 2,53 pâna la
10,1 ori în adâncime. La cadmiu valorile înregistrate au fost similare.

În această zonă s-a stabilit prin cercetări de laborator prezenţa noxelor în frunze, lujeri
şi scoarţa copacilor. Emanaţiile uzinei S.C. SOMETRA S.A. (dar şi a fostei fabrici de
negru de fum) au avut o acţiune puternică asupra vegetaţiei din zonă pe care au distrus-o
parţial. Cel mai însemnat efect îl constituie producerea unor vătămări vizibile asupra
arborilor şi a stratului ierbaceu, care conduc la reducerea considerabilă a creşterilor iar în
final la uscarea şi dispariţia oricăror forme de vegetaţie. Ca să scoatem în evidenţă gradul
de nocivitate al emanaţiilor pentru plante putem da un exemplu concludent: bioxidul de
sulf emanat de uzină în combinaţie cu apa din atmosferă dă naştere acidului
sulfuric, principalul component al ploilor acide.
În concluzie, putem spune că zona Copşa Mică este puternic impurificată cu metale
neferoase (Pb, Cd, Zn) care se găsesc în sol, apă, aer şi vegetaţie. Zona poluată depaşeste
teritoriul oraşului datorită condiţiilor meteo-climatice şi topografice. Totuşi poluarea
maximă se găseşte în jurul uzinei, pâna la un km, poluare puternică se detectează pâna la
10 km (pe direcţia dominantă a curenţilor de aer) iar o poluare mai redusă până la 20 de
km.

      Pentru a salva Copşa Mică au fost implementate unele proiecte:

Biroul de Consiliere pentru Cetateni Copşa Mică

RO 0004.02.01.01

Centru de sprijin la domiciliu pentru persoane de varsta a treia din Copşa Mică

RO 0108.03.03.401

Contract de Lucrări pentru Învăţământ şi Formare Tehnico-Profesionala (TVET)

RO 0108.03.02

PROGRAM PILOT "REABILITAREA ECOLOGICA A ZONELOR

FIERBINTI ZLATNA SI COPSA MICA"

Face parte din Memorandumul semnat la nivelul Guvernului României pentru obţinerea
unui împrumut de până la 1.441.000.000 EUR, în perioada 2006 - 2009, pentru finanţarea
investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor în vederea îndeplinirii
angajamentelor asumate de România în procesul de adeare la Uniunea Europeană.
 Primăria oraşului Copşa Mică va beneficia, în baza acestui memorandum, de o
finanţare de aproximativ 25.000.000 EUR şi a propus spre finanţare urmataorele proiecte:

SISTEM ZONAL DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ ŞI CANALIZARE APE

UZATE - COPŞA MICĂ

SISTEM ZONAL DE GESTIONARE DEŞEURI URBANE - COPŞA MICĂ

REABILITARE FAŢADE ŞI ACOPERIŞURI ALE CLĂDIRILOR ( INSTITUŢII

PUBLICE ŞI BLOCURI DE LOCUINŢE) AFECTATE DE POLUAREA ISTORICĂ ÎN
ORAŞUL COPŞA MICĂ

Pentru proiectele de mai sus au fost înaintate spre analiză studiile de fezabilitate .

Autoritatea oraşului a mai propus o temă de finanţare:

RECONSTRUCŢIA INFRASTRUCTURII PUBLICE URBANE PRIN

REABILITAREA ZONELOR VERZI ŞI A TERENURILOR DEGRADATE DE
POLUAREA ATMOSFERICĂ, ÎMPADURIREA VERSANŢILOR ŞI CONSTRUCŢIA
DE BARAJE ŞI DIGURI DE APĂRARE IMPOTRIVA INUNDAŢIILOR.

BIBLIOGRAFIE

Dorin Bardac Copşa Mică - elemente de monografie medicală şi socială

United Nations One Planet, Many People: Atlas of Our Changing

Environment

XXX Ghidul Copşa Mică

Wikipedia Copşa Mică

XXX Sibiu online.com

XXX copşa-mică.ro

COPŞA MICĂ – IMAGINE SATELIT

S.C. SOMETRA S.A.
1991 2007
2000