Universitatea din Oradea

Facultatea de Istorie-Geografie si Relatii Internalionale

Specializarea : Evaluarea calitatii si protectia mediului

Influenta industriei celulozei si hârtiei

asupra mediului înconjurator

Prof. Coord. Masterand

Lector Univ Dr Vlaicu Mihai Mirea Andra

Oradea
2010

1
 Influenta industriei celulozei si hârtiei
asupra mediului înconjurator.

Cine si-ar putea imagina lumea din zilele noastre fara existenta imenselor cantitati de
hârtie, care îndeplinesc diverse roluri în viata de zi cu zi, de la cele comune, chiar banale, în
igiena, gospodarii, ambalaj, la rolul important din mass-media si la cele pe care le îndeplineste în
industrie, la filtrarea substantelor chimice sau în diferite alte sectoare de activitate ale industriei
chimice, alimentare, etc.

În anul 2000 se produceau peste 450 de calitati diferite de hârtie, dar continua activitate
de cercetare va duce, probabil, la descoperirea unor noi sortimente. Consumul de hârtie în 1997 a
fost de 299 milioane de tone, de peste 6 ori mai mare decât în 1950. Aceasta cantitate de hârtie ar
putea sa umple de 383 de ori o cladire precum Empire State Building, sau s-ar putea face un
teanc care sa ajunga de 8 ori pâna la Luna si înapoi. Pâna în 2010 se asteapta o crestere de pâna
la 31% a cererii de hârtie. Cea mai mare cantitate de hârtie este produsa de statele puternic
industrializate (76%), care consuma de asemenea, un procent important din productia globala de
hârtie (74%), populatia acestora ridicându-se numai la 37% din populatia Terrei.

Primii 10 producatori de hârtie si carton si cota din productia mondiala, 1997:

Tara Productie (mii tone) Cota (%)

Statele Unite 86477 29

Japonia 31015 10

China 27440 9

Canada 18969 6

Germania 15939 5

Finlanda 12149 4

Suedia 9779 3

Franta 9143 3

Coreea de Sud 8364 3

Italia 7532 3

Primii 10 producatori 226807 76

În lume 299092 100

2
Primii 10 consumatori de hârtie si carton si cota din consumul si populatia mondiale, 1997

Tara Consum (mii tone) Cota consum (%) Cota populatie (%)

Statele Unite 89900 30 5

China 32695 11 21

Japonia 31374 11 2

Germania 15733 5 1

Marea Britanie 12240 4 1

Franta 10328 3 1

Italia 9125 3 1

Coreea de Sud 6836 2 1

Canada 6652 2 1

Brazilia 61245 2 3

Primii 10 221007 74 37
consumatori

În lume 296896 100 100

În ceea ce priveste consumul de hârtie pe cap de locuitor, în frunte se afla Statele Unite
cu 335 kg. urmate de statele Uniunii Europene cu 164 kg. . Tarile în curs de dezvoltare
consumau 18 kg. de hârtie si carton pe cap de locuitor, iar africanii sub 6 kg. pe an, existând
unele state din Africa în care consumul era sub un kg. pe cap de locuitor. Consumul mediu de
hârtie, pe cap de locuitor, pe Terra, este situat undeva în jurul cifrei de 50 kg. pe an, dar exista
numeroase discrepante între diferitele regiuni ale Mapamondului. Scopurile în care este folosita
hârtia sunt urmatoarele: 48% din consumul total de hârtie pentru ambalaje; 30% pentru tiparit si
scris; 12% în presa; 6% în igiena si menaj.

Se prevedea ca, odata cu cresterea în importanta a componentelor electronice, a

comertului electronic, a e-mail-ului si a Internetului, consumul de hârtie va scadea vertiginos,
însa aceasta previziune nu s-a realizat datorita aparitiei unor aparaturi de birou mari
consumatoare de hârtie (precum faxurile, copiatoarele si imprimantele). Astfel în Statele Unite
consumul de hârtie în birouri creste cu aproximativ 20% pe an. Nu astfel se comporta si statele în
curs de dezvoltare, unde consumul este mult mai scazut, existând posibilitatea ocolirii exploziei

3
cererii de hârtie, ca raspuns la problemele cu care se confrunta statele puternic industrializate.

În ultimii ani pe lânga consumatorii consacrati de hârtie precum Statele Unite, Europa,
Japonia si Canada, au aparut consumatori noi ca Brazilia, China si Coreea de Sud. Un caz
elocvent este cel al Chinei, care datorita populatiei de 1,25 miliarde de locuitori si a consumului
de 2 kg. de hârtie pe cap de locuitor pe an reprezinta o piata foarte atractiva pentru marile
companii producatoare de hârtie si celuloza din lume. Astfel din 1990, importurile de hârtie ale
Chinei au crescut de 5 ori, cele de celuloza de 3 ori, consumul a crescut cu 127%, iar productia
propria de hârtie si carton s-a dublat. Chiar daca în China s-au demarat actiuni de plantare a noi
puieti si de înlocuire a zonelor defrisate cu noi suprafete forestiere, aceste schimbari rapide în
industria mondiala a hârtiei si celulozei, au lasat urme adânci asupra padurilor, aerului si apelor
Chinei, si a întregii lumi în general.

Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hârtiei sunt dezastroase asupra mediului

înconjurator prin defrisari, poluarea aerului prin fabricile de celuloza, si incineratoarele de
deseuri, cum sunt cele din Japonia, prin dioxinele mortale degajate de fabricile de lânga lacurile
din America de Nord si Rusia sau poluarea apelor rezultând râuri moarte precum cele din China
si India. Demn de luat în seama este faptul ca aceste efecte dezastroase pot persista timp de
decenii sau chiar secole. În ceea ce priveste defrisarea, lumea pierde în prezent peste 14 milioane
de hectare de padure în fiecare an, o suprafata mai mare decât Grecia, alte zone imense fiind
afectate de efectele secundare ale defrisarii: fragmentarea si degradarea solului, alunecarile de
teren, disparitia speciilor exotice si poluarea.

Din totalul lemnului defrisat 42% este transformat în hârtie, din acesta doua treimi fiind
lemn proaspat recoltat, si o treime reziduuri provenite de la gatere. Îmbucurator este faptul ca
datorita dezvoltarii tehnologice, pierderile pe parcursul procesului de transformare a lemnului în
hârtie au scazut, iar marii producatori au devenit din ce în ce mai interesati de reciclarea hârtiei.
Fibrele reciclate au ajuns sa detina astazi un procent de 38% din totalul fibrelor transformate în
hârtie, ceea ce este îmbucurator. O alta urmare a cresterii consumului de hârtie este migrarea
exploatarii forestiere de la nord, din taigaua canadiana si siberiana, spre sud în tari ca Brazilia,
Indonezia sau Chile si cultivarea unor specii lemnoase cu crestere rapida (pinul radiata în Chile
si Noua Zeelanda, pinul taeda în sudul Statelor Unite).

Industria celulozei si hârtiei este o mare consumatoare de energie, a cincea la nivel

mondial, prima în Canada si a doua în Statele Unite. Industria celulozei si hârtiei este de
asemenea o mare utilizatoare de apa, consumând mai multa apa decât oricare alta industrie mai
ales pentru obtinerea hârtiei de scris care necesita albiri si spalari intense. Totusi în ultimii 50 de
ani s-a înregistrat o scadere importanta a cantitatii de energie si apa necesare procesului
tehnologic, mai ales în tarile dezvoltate cum ar fi Statele Unite sau Japonia.

Cu toate acestea fabricile de celuloza si hârtie sunt considerate vecini nedoriti datorita
aerului urât mirositor si apelor toxice pe care le degaja. Chiar si în tarile care au reusit sa puna la
punct sisteme adecvate pentru combaterea poluarii, fabricile de celuloza si hârtie reprezinta una
dintre cele mai mari surse poluante ale aerului si ale apelor. În tarile mai putin dezvoltate sau în
curs de dezvoltare poluarea este chiar mai ridicata datorita slabului control al statului asupra

4
reziduurilor degajate în procesul de fabricatie si datorita unor legislatii adecvate în ceea ce
priveste monitorizarea si evitarea poluarii. Poluarea în tarile în curs de dezvoltare se datoreaza
mai ales utilizarii unor tehnologii depasite, neperformante. China si India, ca si multe alte tari
asiatice, au mii de fabrici de mici dimensiuni, inadecvate din punct de vedere tehnologic, fara
nici ce mai mic sistem de reducere a poluarii, care deverseaza lichidul negru, netratat direct în
cursul apelor curgatoare ducând la distrugerea florei si a faunei din acestea. La fabricarea hârtiei
se degaja în aer o serie de compusi poluanti ai aerului, incluzând compusi organici volatili, oxizi
de azot, oxizi de sulf, acetona, metanol, compusi pe baza de clor, acid clorhidric si sulfuric,
particule iritante si monoxid de carbon.

Mirosul suparator al fabricilor de celuloza si hârtie este dat de compusii sulfurosi, care
împreuna cu ceilalti compusi poluanti au efecte dovedite asupra sanatatii oamenilor si
ecosistemelor, unii dintre acestia fiind raspunzatori de unele schimbari climatice, iar altii de
distrugerea stratului de ozon. Multe dintre aceste substante toxice distrug componentele
ecosistemelor imediat, altele au perioade de latenta îndelungate, având si o remanenta vasta în
timp si chiar daca nu ataca viata omului în mod direct, o afecteaza în mod indirect, prin
intermediul lanturilor trofice.

Majoritatea îmbunatatirilor la nivelurile de poluare din tarile industriale au aparut ca

reactie la legi si reglementari guvernamentale. Cele mai vechi se refereau în general la poluarea
de la capatul tevii (de la nivelul cosului de fum), prescriind filtre, care au reusit sa reduca
nivelurile mari de poluare de acum 30-50 de ani când râurile sau lacurile moarte si decolorate
erau frecvente. În zilele noastre se pune accentul pe prevenirea poluarii si reducerea surselor de
poluare. Aceste tentative aduc pe lânga altele si examinarea si modificarea proceselor de
productie, aceste metode de prevenire fiind si mult mai economice, atât din punct de vedere
material, cât si a muncii depuse în acest scop.

S-a ajuns în ultimii ani, ca tehnologia reciclarii sa devina atât de competitiva, astfel încât
marii producatori care utilizeaza hârtie reciclata sa o faca la preturi chiar mai mici decât în cazul
hârtiei obtinute din fibra virgina. Acesta este cazul marilor consortii japoneze, liderii mondiali în
reciclarea hârtiei de ambalaj, marilor companii americane agregate în lanturile alimentare de
distributie, ajungându-se ca peste 70% din containerele de carton utilizate de acestea din 1995 sa
fie deja reciclate, marii editori olandezi si germani care se asigura ca hârtia importata provine din
surse reciclate. O alta masura importanta de reducere a consumului de hârtie este cibernetizarea
informatiei, care este rulata acum si în format digital pe CD-ROM sau pe Internet, facturile sunt
trimise prin e-mail având preturi minime si economisind mii de tone de hârtie.

O data cu trecerea în noul secol se impune o mai buna monitorizare a consumului de

hârtie si nevoia eficientizarii acestui consum, astfel încât în mediile implicate s-a dezvoltat un
nou concept: cel al unei diete mai sanatoase a hârtiei. Acest concept întruneste mai multe idei
care au ca scop reducerea defrisarilor, a deseurilor rezultate în si dupa procesul de transformare a
lemnului în hârtie, stoparea poluarii marilor fabrici producatoare de celuloza si hârtie. Cea mai
eficienta solutie, care sa acopere si cresterea consumului global de hârtie (prevazut a fi de peste
391 milioane de tone în 2010), ar fi accelerarea folosirii de tehnologii promitatoare si
promovarea unor obiceiuri mai frugale de consum, masuri deja accesibile în multe parti ale

5
Globului. Foarte important din punct de vedre economic este faptul ca nevoia de hârtie nu trebuie
neaparat corelata dezvoltarii economice, un simbol al puterii economice, în zilele noastre fiind
reprezentat de capacitatea realizarii unei reciclari performante si de existenta unei poluari
scazute. Toate aceste masuri au ca scop, în general, daca nu stoparea exploziei cererii de hârtie,
macar eficientizarea procesului de productie, permitând astfel accesul la hârtie si statelor din
lumea a treia, macar în limita celor 30-40 kg. necesare alfabetizarii.

Cele mai importante masuri sunt si pot fi luate de catre politicieni, care au de jucat un rol
foarte important în economia hârtiei, putând stimula productia mai curata de hârtie, pot încuraja
reciclarea si pot stopa poluarea. În multe state ale Mapamondului sunt necesare de asemenea
reformarea unor serii de politici distructive pentru mediu si irationale din punct de vedere fiscal.
Reforma fiscala este o prioritate de vârf si poate începe prin înlaturarea subventiilor imense
oferite de stat industriei de exploatare a lemnului, subventii directe, sau indirecte, la apa, energie,
gropi de deseuri sau incineratoare, la transport, masuri care duc la defrisari masive, sporeste
cantitatea de hârtie existenta pe piata, hârtia este produsa mai ieftin si se încurajeaza astfel
consumul nerational si cresterea cantitatii de deseuri. O alta cale ar fi cresterea impozitelor si a
taxelor pentru poluare, incinerare sau depozitare de deseuri pentru accesul la lemn sau pentru
exportul acestuia.

Din pacate o liberalizare tot mai pronuntata a comertului si a industriei de exploatare a

lemnului nu numai ca nu stopeaza defrisarile si poluarea, ci chiar le încurajeaza. O alta trasatura
negativa este ca, în statele în curs de dezvoltare aceste masuri, unde exista, sunt prost puse în
practica din cauza lipsei de fonduri pentru organizatiile ecologice, din cauza coruptiei si
birocratiei de la nivelul organelor de conducere, lipsa investitiilor în cercetare si în învatamânt
care sa înfatiseze tinerilor problemele ecologice globale.

În final, trebuie puse în balanta costurile necesare reciclarii si stoparii poluarii si costurile
suportate de mediul nostru de viata: peisaje deplorabile, distruse, deseuri, boli si necesitati
nesatisfacute… Merita oare acestea, fie ele chiar si în scopul cresterii economice?