Slide 1:

CAPITOLUL I – RECICLAREA DEȘEURILOR DIN PLASTIC

1.1. De ce trebuie să colectăm separat deșeurile din plastic?

Cea mai mare pondere în deșeurile de plastic pe care le generăm, o au ambalajele. Sticlele
de suc, apa, băuturi alcoolice, sticlele și cutiile de lapte din plastic pe care le strângem după
consum, sunt deșeuri care pot fi reciclate și care pot contribui la economia de resurse naturale și
la reducerea poluării.
Plasticul ajuns în natură se degradează în circa 500 de ani, ajunge să polueze mările și
oceanele, ucigând viețuitoarele marine și păsările.

Slide 2:
1.2. Ce se întâmplă cu deșeurile de plastic după colectare?
Colectarea separată a plasticului ajută la protejarea mediului și a sănătății noastre, la
reducerea cantității de deșeuri depozitate în gropile de gunoi, așadar deșeurile se livrează către
fabricile de reciclare, unde se transformă în materie primă pentru fabricarea altor ambalaje sau a
altor produse.
 Slide 3:
1.3. Ce deșeuri de plastic se pot recicla?

Recipiente din plastic de apa, bauturi racoritoare, bere, ulei.

Recipiente produse chimice (sampoane, detergenti lichizi, clor, solutii de curatat

etc.), lazi de bauturi, butoaie, recipiente de lapte din plastic, capace de sticle din plastic.

Pungi de plastic necontaminate de resturi menajere, saci, ambalaje din plastic tip
folie, ambalaje termoizolante.

Tacamuri, farfurii si pahare de unica folosinta, cutii de margarina, paie din plastic,
ghivece din plastic, cani din plastic, recipiente pentru cuptorul cu microunde

Caserole de peste, carne, carcase CD-uri sau cutii iaurt

Slide 4:
CAPITOLUL II – VALORIFICAREA DEȘEURILOR DIN PLASTIC
2.1. Deșeurile din plastic generate, pe sectoare, în anul 2018

* Total deșeuri din plastic generate postconsum și colectate prin fluxurile relevante
– 29,1 milioane de tone
 Slide 5:
2.2. Opțiuni de tratare a deșeurilor din plastic în UE în 2018

Slide 6:
Metode de obţinere a pieselor din materiale compozite polimerice utilizând PET-uri
reciclate
Reutilizarea deşeurilor de PET va avea ca rezultat prevenirea şi protecţia mediului.
Folosirea acestor materiale reciclate implică economii subtanţiale de energie în comparaţie cu
utilizarea materialelor brute.
Reciclarea acestora se realizează prin spălarea, presarea şi mărunţirea sub forma de fulgi
sau granule, putând fi astfel utilizate în aplicaţile din domeniul metalurgiei pulberilor pentru
realizarea unor semifabricate sau piese (roţi dintate).
Slide 7:
Pe plan mondial se aplică diferite metode de tratare şi reciclare a maselor plastice.
Valorificarea deşeurilor prin metoda incinerării lor, a biogazului şi a gazului de sinteză din
deşeu, este o metodă de valorificare tehnic posibilă şi economic rentabilă, deoarece deşeurile au
o valoare a puterii calorice între 15 000- 18 000 Mj/tonă, în funcţie de tipul de deşeu, şi un
conţinut în energie comparabil cu al lignitului. De asemenea, un mare avantaj este prezentat şi de
economisirea combustibililor obişnuiţi şi deci protejarea resurselor naturale, ca şi diminuarea
emisiilor de dioxid de carbon.
 Slide 8:
Mai nou se aplică diferite metode de cracare, care permit descompunerea deşeurilor de
mase plastice în produşi de cracare utili altor domenii de activitate. De asemenea, sunt utilizate şi
metode de reciclare a deşeurilor de mase plastice, de transformare a lor în fulgi în scopul
reintroducerii în circuitul fabricării produselor din mase plastice utile diferitelor domenii de
activitate.
 Valorificarea deșeurilor din hârtie

Slide 1

Omenirea folosește din ce în ce mai multă hârtie. Consumul de hârtie a crescut cu 400% în
ultimii 40 de ani și bineînțeles că acest lucru a dus la exploatarea intensivă a pădurilor, în unele
țări apărând fenomenul de despădurire. Se apreciază că aproximativ 35% din copacii tăiați pe
întreaga planetă sunt folosiți pentru producerea de hârtie.

Slide 2

Există țări unde deși producția de hârtie crește, suprafața de pădure nu este în scădere.
Finlanda este una din principalele producătoare de hârtie, cu peste 11 milioane de tone pe an,
care printr-un program riguros de împădurire reușește, nu numai să-și păstreze suprafețele
împădurite, ba chiar să crească aceste suprafețe.

Slide 3
 Dacă toate țările ar proceda ca Finlanda, oare ar mai fi nevoie sa reciclăm hârtia? Care sunt
de fapt avantajele colectării și reciclării hârtiei?

Reciclarea deșeurilor de hârtie este o activitate menită să producă economii. Producerea

hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea hârtiei din deșeuri. Spre exemplu
o tonă de hârtie reciclată poate economisi 3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 22 de
copaci de 20 de ani și evită eliberarea în atmosferă a aproape 850 grame de bioxid de carbon.
Deci pe lângă aspectul economic și aspectul de mediu este important, ambele mergând în
aceeași direcție, în acest caz.

Slide 4

Avantajele pentru mediu sunt: reducerea tăierii de copaci, reducerea consumului de apă și
curent electric, reducerea poluării apelor și aerului, scăderea volumului de deșeuri (aproximativ
40% din gunoiul menajer produs în Statele Unite îl constituie deșeurile de hârtie și carton).

Comunitatea europeana se ocupă în mod serios de reciclarea hârtiei, procentul de hârtie

reciclată crescând de la 54% în 2004 la 64% în 2007.

Slide 5

Pentru colectare, multe servicii de salubrizare au fost dotate cu tehnologie care să separe
hârtia din deșeurile menajere. Totuși contaminarea deșeurilor de hârtie scade eficiența reciclării,
de aceea, tendința este de a colecta separat deșeurile de hârtie. Se pretează a fi colectate cărți,
ziare, reviste, ambalaje de carton și hârtie, carton gofrat, etc.
Slide 6

În România, cel puţin o treime din deşeurile aruncate la gropile de gunoi sunt din hârtie şi
carton. Deşi acestea se degradează destul de repede şi nu poluează foarte mult, fac rău mediului
înconjurător: doar pentru obţinerea unui singur kilogram de hârtie sunt necesari aproximativ 325
de litri de apă. Mai mult decât atât, producţia în masă de hârtie şi carton duce la tăierea arborilor
şi la defrişarea unor zone imense, un alt factor ce agravează stadiul de poluare.

Slide 7

Ambalajele din carton sunt fabricate din celuloză scurtă, aşadar reciclarea lor poate salva
milioane de copaci în fiecare an. Cartonul rezista, în medie, la patru cicluri de reciclare fără să îşi
piardă din proprietăţi, ceea ce înseamnă că acelaşi material poate fi reutilizat de până la cinci ori.