UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DIN SOCIOLOGIE SI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

POLITICI PUBLICE ȘI MANAGEMENT ÎN ADMINISTAȚIA PUBLICĂ

RAPORT DE POLITICĂ PUBLICĂ

PRIVIND GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE
A DEȘEURILOR PERICULOASE PROVENITE DIN
ACTIVITĂȚILE MEDICALE
 BUCUREȘTI

2020

CUPRINS

RAPORT DE POLITICĂ PUBLICĂ..............................................................................................3

PRIVIND GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE..............................................................3
A DEȘEURILOR PERICULOASE PROVENITE DIN................................................................3
ACTIVITĂȚILE MEDICALE........................................................................................................3
I. Introducere....................................................................................................................................3
II. Definirea problemei și prezentarea contextului..........................................................................5
II.1. Definirea problemei.................................................................................................................5
II.2. Contextul european..................................................................................................................7
II. 3. Contextul național...................................................................................................................9
Tabel 1: Generarea deșeurilor din activități medicale...................................................................11
II.4. Cadrul legislativ actual...........................................................................................................13
III. Criterii de bună practică în reformarea legislației în domeniul gestionării deșeurilor medicale
periculoase.....................................................................................................................................15
III.1. Un model bazat pe îndeplinirea nevoilor populației de a fi protejată...................................15

III.2. Un model de politică publică bazat pe informare 15

III.3. Flexibilitatea.........................................................................................................................16

III.4. Criteriul european.................................................................................................................16

III.5. Criteriul încurajării participării tuturor factorilor interesați.................................................16

III.6. Un sistem bazat pe pregătirea riguroasă a personalului........................................................16

IV. Analiza factorilor interesați.....................................................................................................17

V. Recomandări.............................................................................................................................18

Bibliografie....................................................................................................................................19

2
 RAPORT DE POLITICĂ PUBLICĂ
PRIVIND GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE
A DEȘEURILOR PERICULOASE PROVENITE DIN
ACTIVITĂȚILE MEDICALE

Introducere

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a clasat situația gestinonării necorespunzătoare a

deșeurilor periculoase provenite din activitățile medicale ca fiind una dintre cele mai importante
probleme pe agenda de lucru a instituției. Interesul crescând al instituției privind rezolvarea
acestei probleme poate fi observat în rapoartele de politică publică care au ca scop principal
îmbunătățirea situației.
Problema gestionării necorespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din activitățile
medicale a fost abordată mai ales în cadrul Raportului Național de gestionare a deșeurilor,
document de politică publică elaborat în anul 2018 de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.1
Constituit pe fondul planului bugetar european 2014-2020, acest document de politică publică
își propune prezentarea contextului național, explicarea tuturor termenilor ce au legătură directă
cu tema vizată, precum și elaborarea unei strategii care să îmbunătățească situația gestionării
necorespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din activități medicale la nivel național.2
Acest raport de politică publică a fost realizat în urma solicitării primite din partea
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor ca urmare a inițiativelor acestei instituții de a diminua
efectele negative ale gestionării necorespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din
activitățile medicale.

1
http://www.mmediu.ro/, Data ultimei accesări: 28.01.2020
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdf, URL:
http://www.mmediu.ro/categorie/planul-national-de-gestionare-a-deseurilor-pngd/239
2
Ibidem

3
 De asemenea, este important de precizat faptul că raportul de față reprezintă o prezentare în
detaliu a problemei pe care o abordează propunându-și să aducă la cunoștință contextul național,
compararea acetuia cu situația celorlalte state europene și cerințele Uniunii Europene cu privire
la gestionarea acestor deșeuri, precum și propunerea unor potențiale soluții menite să răspundă
nevoilor generate de situația națională curentă.
În plus, raportul de față tratează exclusiv situația deșeurilor periculoase provenite din
activitățile medicale, prin urmare acesta nu va oferi un răspuns general valabil pentru toate
tipurile de deșeuri.
În România, cantitatea de deșeuri periculoase provenite din activitățile medicale a crescut
ajungând de la 210 tone/an cantitate înregistrate în 2013 la 1055,49 tone înregistrare în anul
2014. Așadar, pe fondul acestor creșteri, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își dorește
elaborarea unei strategii pentru a diminua efectele negative generate de nerezolvarea problemei.
De-a lungul acestui raport de politică publică, se va expune problema gestionării
necorespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din activitățile medicale folosid informații
veridice menite să ateste importanța diminuării acesteia.

4
.

II. Definirea problemei și prezentarea contextului

II.1. Definirea problemei

Gestionarea necorespunzatoare a deșeurilor periculoase provenite din activităti medicale a

reprezentat o problemă de interes major în ultimii ani.
Deșeurile periculoase provenite din activități medicale sunt de mai multe tipuri :
1. Deșeuri anatomo-patologice;
2. Deșeuri chimice;
3. Deșeuri infecțioase;
4. Deșeuri înțepătoare-tăietoare;
5. Medicamente citostatice și citotoxice;
6. Resturi de amalgam rezultate din tratamentele stomatologice.
1. Deșeurile anatomo-patologice sunt reprezentate de fragmente de organe, material biopsic, părți
anatomice, lichide organice etc.3
3. Deșeurile infecțioase reprezintă deșeurile care au venit în contact sau care conțin sânge sau
alte fluide biologice (cum ar fi bacterii, paraziți, virusuri) pansamente, mânuși, comprese,
perfuzoare cu tubulatura, materiale de unică folosință.4
4. Deșeuri întepătoare-tăietoare sunt reprezentate de ace, branule, seringile cu ac, sticlărie de
laborator, recipiente pentru vaccinuri, lame de bisturiu etc.5
5. Medicamente citostatice și citotoxice sunt reprezentate de baze, acizi, solvenți halogeni,
produse organice și anorganice.6
6. Resturile de amalga - sunt reprezentate de aliaje de plumb.7
3
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4
4
Ibidem
5
Ibidem
6
http://www.curteadeconturi.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020,
URL:http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii.aspx?niv1=1
7
Ibidem

5
 Lipsa de instruire a personalului medical, sortarea și colectarea necorespunzătoare a
deșeurilor, precum și lipsa spațiilor de depozitare a deșeurilor reprezintă principalele cauze ale
gestionării necorespunzatoare a deșeurilor periculoase provenite din activități medicale
reprezintă un pericol biologic care poate genera efecte dăunatoare asupra sănătății personalului
medical, a populației si a mediului. Din cauza lipsei de instruire a personalului medical in
legatură cu gestionarea corespunzătoare a deșeurilor periculoase generate în urma activităților, în
anul 2018 au fost raportate următoarele statistici :
- 5 din personalul medical sanitar a fost contaminat cu hepatita B;8
- 3 din personalul medical sanitar a fost contaminat cu hepatita C.9
În anul 2018, circa 20.000 deșeuri periculoase medicale au fost generate în unitățile sanitare
private și de stat, acestă valoare reprezentând circa 3 din totalul deșeurilor periculoase produse în
România.10
Sortarea și colectarea necorespunzătoare a deșeurilor a fost constatată în urma unui control la
nivel național în anul 2018 în toate unitățile sanitare, din care a rezultat următoarele date:
- în 53 din unitățile medicale nu se efectuează sortarea și colectarea corespunzătoare a
deșeurilor;11
-în 23 din unitățile medicale sortarea și colectarea corespunzătoare a deșeurilor este realizată
parțial; 12

-în 24 din unitățile medicale sortarea și colectarea deșeurilor periculoase a fost corespunzătoare.
În anul 2018 în circa 54 din unitățile medicale în urma unui control național s-a constatat lipsa
spațiilor de depozitare a deșeurilor.13

8
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4
9
Ibidem
10
Ibidem
11
file:///C:/Users/ASUS/Desktop/09_CAP_VI_2010-Managementul_deseurilor.pdf
12
Ibidem
13
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4

6
.

II.2. Contextul european

În ceea ce privește contextul european, interesul pentru îmbunătățirea gestionării

corespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din activități medicale a crescut ca urmare a
presiunilor provocate de anumite fenomene precum creșterea populației Europei. 14 La nivelul
Uniunii Europene vorbim de un interes crescând pentru problemele de mediu, dar mai ales de
poziționarea acestor probleme ca temă centrală pe agenda europeană.
După cum punctează și Comisia Europeană, deșeurile periculoase provenite din activități
medicale reprezintă în mod tradițional una dintre principalele surse de poluare, contaminare și
îmbolnăvire. Însă, conform acestei instituții, o bună gestionare a problemei deșeurilor
periculoase va reduce considerabil riscul apariției problemelor de sănătate ce pot apărea în urma
contaminării. Conform unui raport întocmit de Comisia Europeană, 15 gestionarea
necorespunzătoare a deșeurilor periculoase provenite din activități medicale poate duce chiar la
contaminarea solului, apei și aerului, iar neglijarea problemei poate duce la răspândirea unor
substanțe chimice periculoase, care pot provoca îmbolnăvirea populației.
Una dintre cele mai bune soluții ar fi împiedicarea colectării necorespunzătoare a deșeurilor,
numai că această posibilă strategie dă naștere unei probleme reprezentate de modul în care aceste
deșeuri sunt gestionate, precum și care pot fi mijloacele prin care deșeurile pot fi colectate fără
riscul apariției contaminărilor.
O gestionare corespunzătoare a deșeurile periculoase provenite din activități medicale poate
duce la diminuarea riscului apariției îmbolnăvirii populației, în acest mod economisindu-se
resurse considerabile.
Potrivit unui studiu înfăptuit de Uniunea Europeană în anul 2012, dacă legislația europeană
cu privire la gestionarea deșeurilor periculoase provenite din activități medicale ar fi respectată

14
https://ec.europa.eu/clima/citizens/tips/reuse_ro, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL:
https://europa.eu/european-union/index_ro
15
europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL:
https://ec.europa.eu/environment/basics/green-economy/managing-waste/index_ro.htm

7
cu strictețe, toți membrii Uniunii ar putea economisi peste 72 milioane euro pe an 16, iar sectorul
gestionării deșeurilor ar avea câștiguri mai mari de 42 milioane de euro anual. 17 Această situație
nu este însă posibilă dacă statele membre nu investesc în dezvoltarea sectorului gestionării
deșeurilor periculoase. O altă cauză a nerezolvării problemei este generată de practicile ilegale
intens întâlnite în unele state europene, mai ales acolo unde nu se exercită un control sporit al
instituțiilor direct răspunzătoare de producerea acestor tipuri de deșeuri.
Uniunea Europeană exercită eforturi sporite în vederea îmbunătățirii situației la nivel
european, mai cu seamă în statele unde politicile acetui sector sunt ambigue sau nu sunt
respectate cu strictețe de actorii direct implicați.
Una dintre recomandările Uniunii Europene cu privire la îmbunătățirea situației ar fi întărirea
legislației în domeniu, precum și aplicarea sancțiunilor în cazul nerespectării acesteia. Anual,
legislația Uniunii Europene în privința gestionarii deșeurilor periculoase provenite din activități
medicale este revizuită, iar acest aspect va duce treptat la scăderea riscurilor produse.
Îmbunatăţirea eficienței resurselor și reducerea impactului deșeurile asupra sănătății și a
Mediului reprezintă principalele politici ale Uniunea Europeană privind managementul mediului.
Reducerea cantității de deșeuri generate, precum și promovare reciclarea și eliminarea de deșeuri
în condiții de siguranță reprezintă principalele obiective ale politicilor Uniunii Europene.
Incinerarea poate genera în aer emisii de poluanți, în timp ce poluarea solului, a apei sau a
aerului poate fi cauzată de gropile de gunoi.
Deșeurile sunt definite în Directiva 2008/90/Ce art. 3, alin. 1 ca :,, orice sau obiect pe care
deținătorul le aruncă sau are interesul sau obligația să le arunce’. 18 În cazul în care deșeurile
periculoase sunt gestionate și eliminate în condiții necorespunzătoare, acestea pot reprezenta un
pericol major la adresa mediului și a sănătății populației.
În anul 2016 în Uniunea Europeană au fost generate circa 100,7 milione de deșeuri din care
4,0% din totalul acestora au fost clasificate ca fiind periculoase. 19 În anul 2016, deșeurile
periculoase au înregistrat o creștere semnificativă în comparație cu anul 2010, când s-au

16
Ibidem
17
Ibidem
18
europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL:
https://www.eea.europa.eu/themes/waste/indicators#c5=all&c13=20&c10=&c7=all&b_start=0
19
europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: https://europa.eu/european-union/topics/environment_ro

8
înregistrat cu 4,9 % mai multe deșeuri periculoase la nivelul Uniunii Europene, ceea ce a
reprezentat în termeni cantitativi o creștere de la 96,00 la 100,4 milioane t.20
Țările în care s-au înregistrat cele mai mari creșteri de deșeuri periculoase în comparație cu
celelalte state au fost Bulgaria și Estonia, respectiv 11,4 % și 39,9 %. 21 În acest an, au fost tratate
circa 2312 milioane de tone de deșeuri. Acest factor include tratare importate și exclude
cantitatea de care au fost exportate în Uniunea Europeană.

Cantitatea de deșeuri eliminate a înregistrat o scădere de la 1154 t în 2006 la 1081 t în 2016.

O pondere de 3 % din deșeurile eliminate au fost supuse unor operațiuni de tratare, înregistrând o
creștere o creștere până la 54,6 % de la 46,8 %. 22În anul 2016 la nivelul Uniunii Europene 76,8
milioane de t de deșeuri au fost supuse unor operațiuni de tratare. Din cantitatea menționată mai
sus, mai mult de jumătate din aceasta a fost tratată în 3 state membre ale Uniunii Europene după
cum urmează : Estonia 12,3 %, Bulgaria 17,2 %, Germania 28,0.23

II. 3. Contextul național

Uniunea Europeană a întocmit un raport împărțind deșeurile în mai multe categorii, astfel
deșeurile medicale fac parte din categoria 18, ce este reprezentată de toate resturile generate de
activitățile medical-sanitare, precum și din cercetări conexe. Deșeurile medicale produse în urma
activităților medical-sanitare pot avea efecte minore sau majore. Deșeurile medicale periculoase
majore provin în mare parte din campaniile de vaccinare, servicii de ambulanță, săli de operație,
laboratoare și cabinete medicale. Deșeurile medicale periculoase minore provin din activitățile
stomatologice.
În vederea gestionării cantității de deșeuri medicale periculoase, fiecare instituție care
folosește astfel de instrumente are obligația de a nu expune populația la pericolul contaminării.
Gestionarea deșeurilor medicale periculoase intră atât sub responsabilitatea unităților sanitare
care operează direct cu astfel de produse, cât și sub responsabilitatea operatorilor economici care
execută procese de transport, depozitare sau eliminare ale acestui tip de deșeuri.

20
Ibidem
21
Ibidem
22
europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: https://ec.europa.eu/eurostat/home?
23
Ibidem

9
 Potrivit datelor regăsite în Raportul privind sănătatea Mediului realizat în anul 2013,
aproximativ 553 de unități sanitare au prezentat pe larg situația privind modul în care gestionează
deșeurile medicale periculoase. Este necesar de precizat faptul că unitățile sanitare care au
raportat datele oferă asigurări conform cărora realizarea colectării și gestionării deșeurilor
medicale periculoase se produc astfel: 98% din unitățile sanitare raportoare declară că utilizează
recipiente rezistente și care asigură protecția în cazul deșeurilor înțepătoare-tăietoare,24 88%
declară că utilizează sac de culoare galbenă pentru depozitarea și colectarea deșeurilor
medicale,25 iar 84% declară că pun în aplicare măsuri de siguranță maximă pentru depozitarea și
colectarea deșeurilor infecțioase. De asemenea, pentru colectarea deșeurilor infecțioase extrem
de dăunătoare, precum deșeurile chimice se iau măsuri de siguranță care să împiedice
răspândirea transmiterii virusurilor.
64% din unitățile sanitare raportoare au declarat că transportarea deșeurilor medicale
periculoase se execută fără a pune în pericol pacienții unității, iar restul declaranților nu au făcut
publice datele cu privire la acest aspect. Unitățile medicale au precizat faptul că dețin și
utilizează spații special amenajate pentru depozitarea temporară a deșeurilor.
În România, colectarea deșeurilor medicale periculoase este exercitată de 67 de operatori
economici, aceștia declarând că aceste tipuri de deșeuri se transportă și se colectează diferențiat
respectând legilația în vigoare. Însă, aici putem identifica două probleme. În primul rând, nu
există date exacte și dovezi care să dovedească informația mai sus prezentată. În plus, legislația
în vigoare este ambiguă, lăsând loc de interpretări.

24
http://www.mmediu.ro/, Data ultimei accesări: 25.01.2020, URL:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdf
25

10
Tabel 1: Generarea deșeurilor din activități medicale

26

Tabel 2: Generarea deșeurilor din activități medicale

26
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4

11
Tabel 3: Situația operatorilor economici autorizați pentru colectarea deșeurilor medicale

28

27
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4

28
http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-id-4

12
 În România, există doar 35 de spitale care dețin instrumente de tratare termică a deșeurilor
medicale periculoase și doar 8 operatori economici care dețin astfel de instrumente.

II.4. Cadrul legislativ actual

Obiectivele la nivel național cu privire la gestionarea deșeurilor medicale periculoase sunt

cuprinse în Strategia Națională și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor.

Tabel 4: Modul de îndeplinire a obiectivelor privind colectarea deșeurilor medicale

periculoase

13
 Legea nr. 211/2011 stabilește faptul că este necesară întocmirea unei strategii în legătură cu
gestionarea corespunzătoare a acestui tip de deșeuri, precum și îmbunătățirea situației actuale.

III. Criterii de bună practică în reformarea legislației în domeniul gestionării deșeurilor

medicale periculoase

29
http://www.mmediu.ro/, Data ultimei accesări: 25.01.2020, URL:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdf

14
 Raportul de politică publică prezent care ca document de referință Raportul Național de
gestionare a deșeurilor și are drept scop principal obținerea unei susținerii puternice pe fondul
căreia România, stat membru al Uniunii Europene, să funcționeze după standardele acesteia și să
îmbunătățească modul în care sunt gestionate deșeurile medicale periculoase.
Făcând parte dintr-un întreg proces de consultare, raportul curent își propune stabilirea unor
principii cheie precum reormarea și aplicarea unor strategii în domeniu, relevanța față de
contxtul dat, precum și dezvoltarea unui model care să favorizeze îmbunătățirea modului în care
sunt gestionate deșeurile medicale periculoase.
După cum se poate observa și în acest raport, îmbunătățirea modului în care sunt gestionate
deșeurile medicale periculoase se bazează pe măsuri precum îmbunătățirea calității factorilor
economici care gestionează aceste tipuri de deșeuri, dezvoltarea sectorului gestionări deșeurilor
sau oferirea de noi oportunități de dezvoltare factorilor economici care se ocupă de gestionarea
deșeurilor medicale.
Acest raport, realizat în sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, are la bază o
cercetare amănunțită asupra situației deșeurilor medicale periculoase din România. De asemenea,
raportul de față are ca scop scoaterea în evidență a necesității stabilirii unei strategii care să
genereze îmbunătățiri asupra modului în care este gestionat acest tip de deșeuri.
Pentru o clarificare a informațiilor mai sus prezentate, autorii raportului au întocmit o listă a
criteriilor de bună practică pe care următoarea acțiune strategică ar trebui să le ia în considerare.

III.1. Un model bazat pe îndeplinirea nevoilor populației de a fi protejată

Pentru că unul dintre cele mai mari riscuri ale problemei abordate este generat de posibilitatea
contaminării populației, devine necesară dezvoltarea unei politici publice ai cărei principali
beneficiari să fie cetățenii. Astfel, aceștia nu vor risca să fie supuși îmbolnăvirir provocate de
gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor medicale periculoase.

III.2. Un model de politică publică bazat pe informare

Dat fiind riscul generat de problema de față, devine absolut necesară informarea cu privire la
riscul de îmbolnăvire a personalului unităților sanitare, a principalilor operatori economici,

15
precum și a populației prezentându-le în detaliu mijloacele prin care pot evita contaminarea cu
substanțe chimice sau alte deșeuri medicale.

III.3. Flexibilitatea

În acest caz, prin flexibilitate înțelegem oferirea condițiilor prielnice implementării unei
strategii care să poată fi ușor aplicabilă tuturor factorilor interesați. Raportul întocmit sugerează
necesitatea existenței criteriului flexibilității, astfel încât strategia să poată fi ușor preluată în
instituțiile direct vizate.

III.4. Criteriul european

Fiind un stat membru al Uniunii Europene, România ar trebui să respecte și să funcționeze

după standardele europene. Astfel, mai ales în domeniul gestionării deșeurilor medicale
periculoase, politica adoptată ar trebui să se ghideze după directivele Uniunii Europene privind
modul în care acestea ar trebui colectate, depozitate și ulterior distruse.

III.5. Criteriul încurajării participării tuturor factorilor interesați

Planul de politică publică adoptat trebuie să încurajeze colaborarea tuturor factorilor interesați,
așadar unitățile sanitate și operatorii economici trebuie să comunice permanent astfel încât
transportul de la prima categorie să fie efectuat în condiții de siguranță către cea de-a doua.

III.6. Un sistem bazat pe pregătirea riguroasă a personalului

Luând în considerare gradul de risc la care se supun, o pregătire riguroasă a personalului este
un ctriteriu important în viitoarea politică publică adoptată.

IV. Analiza factorilor interesați

16
 Mediul înconjurător
În cazul în care resturile de medicamente sunt aruncate în apele reziduale și ajung în apele de
suprafață și în pânza freatica, chiar și în concentrații mici, ele pot provoca efecte negative asupra
mediului înconjurător deoarece acestea sunt concepute pentru a fi active din punct de vedere
biologic.
Prezența medicamentelor chiar și în concentrații foarte mici în apă fie de ordinul
nanogramelor și microgramelor per litru, în sol sau în aer pot avea acțiuni ecotoxice sau toxice
pentru o parte sau pentru toate organismele din ecosistem.
Gestionarea neadecvata a deșeurilor periculoase din activitățile medicale contribuie la
poluarea atmosferică și la schimbările climatice, afectând în mod direct numeroase specii sau
ecosisteme.
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Agenţia pentru Protecţia Mediului printre altele are și scopul de reducere a poluării cauzată de
către deșeurile care nu sunt gestionate corespunzător, inclusiv a celor periculoase medicale care
nu sunt generate în urma activităților desfășurate în unitățile medicale private sau de stat.
Este necesar ca deșeurile medicale periculoase să treacă prin anumite etape de eliminare sau
reciclare întrucât în cazul în care acestea nu sunt respectate, deșeurile pot reprezenta un potențial
risc biologic pentru că se transformă în factori poluanți care pot provoca îmbolnăviri atât în
rândul populației (afecțiuni cardiace, renale, pulmonare), cât și asupra mediului înconjurător
putând duce la afectarea unuia sau a mai multor ecosisteme.
Firma Pro Air Clean Ecologic – are ca domeniu de activitate tratarea și eliminarea deșeurilor
periculoase. Această firmă susține prezentul raport de politică publică și este de acord că unele
unități medicale nu parcurge etapele corespunzător de valorificare sau eliminare a deșeurilor
medicale periculoase, neinteleggradul ridicat de risc biologic la care sunt expuse populația și
mediul înconjurător. Pro Air Clean Ecologic are ca activitate principală Incinerarea substanțelor
și deșeurilor periculoase. Are unul dintre cele mai performante incineratoare din țară cu o
capacitatea medie de 9,8 t/zi.
Sterilizarea deșeurilor medicale este realizată de firma Pro Air Clean Ecologic cu ajutorul
operațiilor instalațiilor pentru sterilizare și tratate termică a deșeurilor medicale. Această firmă se
ocupă cu sterilizare și eliminarea deșeurilor periculoase respectând legislația de mediu în vigoare
în scopul combaterii poluării.

17
 CVD Colect Srl este o altă companie care susține aceast raport de politică publică întrucât
desfășoară activități specializare de colectare separată și transport de deșeuri periculoase
medicale ținând cont de fiecare tip de deșeu în scopul valorificării sau eliminării acestora.
Această asigură neutralizarea și transportul în condiții de siguranță majoră în vederea protejării
sănătății populației și a mediului înconjurător.

V. Recomandări

Pentru a evita eventualele pericole generate de către deșeurile periculoase provenite din
unitățile medicale va fi necesar să fie adoptate măsuri specifice în vederea stabilirii unor etape
eficiente pentru eliminarea în condiții corespunzătoare ale acestora, reducând semnificativ
efectele negative asupra mediului înconjurător și a sănătății populației.
Unul dintre scopurile acestui raport este reprezentat de oferirea unor recomandări care să
efienticizeze procesul de decizie. Astfel, măsuri precum creșterea calității sectorului deșeurilor
medicale periculoase, realizarea analizelor de capacitate instituțională, aplicarea sancțiunilor în
cazul nerespectării reglementărilor legislative, mărirea sancțiunilor financiare, existența
controlului și a evaluării permanente a activității personalului care operează cu astfel de deșeuri
sunt doar câteva dintre recomandările pe care politica public ar trebui să le cuprindă.

18
Bibliografie

http://www.mmediu.ro/, Data ultimei accesări: 28.01.2020

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2018-01-10_MO_11_bis.pdf, URL:

http://www.ms.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: http://www.ms.ro/organizare/#tab-

id-4

file:///C:/Users/ASUS/Desktop/09_CAP_VI_2010-Managementul_deseurilor.pdf

http://www.curteadeconturi.ro/, data ultimei accesări: 27.01.2020,

URL:http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii.aspx?niv1=1

europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL: https://ec.europa.eu/eurostat/home?

https://ec.europa.eu/clima/citizens/tips/reuse_ro, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL:

https://europa.eu/european-union/index_ro

europa.eu, data ultimei accesări: 27.01.2020, URL:

https://ec.europa.eu/environment/basics/green-economy/managing-waste/index_ro.htm

19