ALCĂTUIREA TABELELOR FITOCENOLOGICE

După executarea releveelor, pe baza fişelor fitocenologice cu speciile identificate în teren, cu

analizele de sol, se face o selectare şi o grupare a acestor specii pe diverse grupe cenotice, în vederea
identificării asociaţiilor la care aparţin fitocenozele respective.
În prima etapă:
• se notează numărul tabelului şi denumirea (certă sau presupusă) a asociaţiei vegetale în care vor fi
incluse datele obţinute în ridicările de teren;
• se notează rubricatura capului de tabel, din care nu trebuie să lipsească informaţiile referitoare la
altitudine, expoziţie, înclinaţie, acoperire generală a vegetaţiei şi pe straturi, înălţimea şi diametrul
arborilor, mărimea suprafeţei de probă, numărul releveului;
• se trec speciile prezente în prima fişă şi indicele de abundenţă dominanţă acordat fiecărei specii în
teren;
• se procedează asemănător cu celelalte fişe, trecându-se în dreptul coloanei corespunzătoare
fiecărui releveu, indicele specific de AD pentru fiecare specie întâlnită şi în releveul anterior;
• în cazul în care o specie întâlnită anterior nu apare în fişa curentă, în dreptul ei, pe coloana
corespunzătoare releveului se va trece un punct sau o linioară;
• când apare o specie nouă în releveele 2, 3 etc., ea va fi notată în continuarea listei de specii, în
coloanele anterioare în care specia nu a fost prezentă se trece un punct sau o linioară, iar pe
coloana corespunzătoare releveului în care apare specia se va nota indicele AD;
• după epuizarea tuturor fişelor, se trage o linie, după care se notează, pentru fiecare releveu, locul
şi data efectuării;
• în tabel se va nota şi constanţa (K) în coloana prezentă în partea dreaptă, după cea corespunzătoare
ultimului releveu. Constanţa reprezintă gradul de fidelitate al fiecărei specii pentru fitocenozele
unei asociaţii cenotaxonomice. Se notează cu cifre romane de la I-V, după formula: K = n x
100/N, cu următoarea semnificaţie: n-nr. de relevee în care a fost identificată specia, N- nr. total
de relevee.
I valoare procentuală între 1-20%
II 21-40%
III 41-60%
IV 61-80%
V 81-100%
• acest indice (K) se aplică atunci când avem peste 5 relevee din aceeaşi asociaţie.
• în tabel se mai pot trece unitatea taxonomică pentru care este caracteristică fiecare specie, tipul de
bioforme, geoelemente, indici ecologici, tipul cariologic, valoarea economică.

În etapa a doua:
• se va desăvârşi tabelul sintetic;
• lista de specii este grupată după categoriile cenotice la care aparţin, iar în cadrul acestora, după
consistenţa lor şi în ordine descrescătoare a AD;
• speciile care sunt prezente într-un singur releveu se trec la sfârşitul tabelului, menţionându-se
numărul releveului în care au fost identificate, bioforma, geoelementul şi tipul cariologic.
• de asemenea se vor face menţiuni privind data şi locul efectuării releveelor.

Aplicaţia practică va consta în realizarea tabelului fitocenologic sintetic pe baza releveelor

efectuate încadrate în asociaţia Symphyto cordati-Fagetum sylvaticae Vida 1959. În cazul asociaţiei
noastre, categoriile cenotice sunt:
– Car. as.
– Symphyto-Fagion
– Fagetalia
– Querco-Fagetea
– Însoţitoare