PRELEVAREA, CONSERVAREA ŞI PRELUCRAREA PROBELOR

ZOOBENTONICE

1. STABILIREA STAłIILOR DE PRELEVARE PENTRU ANALIZA BIOLOGICĂ

Stabilirea staŃiilor de control şi fixarea locului de colectare a probelor pe parcursul unui râu
prezintă deosebită importanŃă pentru aprecierea cât mai corectă a calităŃii apelor şi a factorilor care
o influenŃează.
Evacuarea afluenŃilor de ape uzate şi confluenŃa cu alte cursuri de apă constituie principalii
factori de influenŃă asupra calităŃii apelor. În consecinŃă, la stabilirea staŃiilor pentru analiza
biologică se Ńine seama, în principal, de prezenŃa surselor de poluare şi de punctele de confluenŃă.
Fixarea punctelor de colectare, precum şi stabilirea distanŃelor faŃă de punctele de evacuare a
apelor uzate sau de confluenŃe, variază în funcŃie de diferiŃi parametrii fizico-chimici: debit, gradul
de poluare a efluentului şi afluentului, capacitatea de autoepurare a râului, etc, fiind greu de făcut
precizări cu caracter general.
Se consideră ca regulă generală: prelevarea a două probe, una amonte, cealaltă aval de
punctul de deversare sau de confluenŃă, având grijă, pentru comparare, ca probele să fie prelevate
din staŃii similare din punct de vedere al caracteristicilor fizico-chimice ale râului, mai ales felul
substratului (pietros, bolovănos, etc).
Este foarte important în stabilirea staŃiilor să se efectueze mai întâi o sondare a zonei prin
prelevarea unor probe ce sunt analizate la faŃa locului folosind o lupă de mână, iar în baza
constatărilor să se delimiteze staŃiile şi utilajul folosit.
În cazul lacurilor, staŃiile se fixează şa intrarea apei în lac, în centru şi la ieşire, atât în zona
de mal, cât şi spre mijloc luându-se probe de suprafaŃă şi de adâncime.

2. PERIODICITATEA PRELEVĂRILOR
Depinde de scopul cercetărilor pe care le facem. Dacă se urmăreşte analiza complexă a
râului, precum şi caracterizarea hidrobionŃilor, stabilirea ciclului lor de viaŃă, etologia, etc., se vor
face analize amănunŃite, frecvenŃa prelevărilor fiind lunară.
Dacă se au în vedere aspecte particulare – influenŃa unei noi surse de poluare, urmărirea
eficienŃei unei noi staŃii de epurare – frecvenŃa analizelor biologice poate fi restrânsă.
În general este indicat ca probele biologice să fie prelevate cel puŃin o dată pe anotimp, cu
precizare că probele nu se prelevează atunci când apele sunt în creştere sau înregistrează debite
crescute. Nivelul optim este cel cu apele cele mai scăzute.

3. ÎNREGISTRAREA DATELOR ÎN TEREN

Situarea staŃiilor de prelevare, precum şi particularităŃile locului ales pentru prelevarea
probelor se înregistrează în FIŞELE DE TEREN pentru prelevarea probelor hidrobiologice, fişe
care se întocmesc cu ocazia fiecărei prelevări.

4. INSTRUMENTE PENTRU COLECTARE ŞI PRELUCRARE

PE TEREN

Aparatură de colectare (sampler-uri): ciolpac, fileu bentonic, planctonic, etc.

Instrumentar auxiliar: pH-metru, termometru, oximetru, găleŃi, tăviŃe de examinare,
perii, pensete, lupe, pisetă, pungi, recipiente de plastic, alcool (70-80%), formol (4-7%), etichete.
ÎN LABORATOR

Stereomicroscop, microscop, pensete, site de spălare şi de triaj, pisete, tuburi de sticlă,
cristalizor, alcool, etichete, marker,
Datele obŃinute se înregistrează în buletinele de analiză şi se întocmeşte o listă a speciilor.
 ANALIZA BENTOSULUI
BENTOSUL – reprezintă totalitatea organismelor a căror existenŃă depinde într-o măsură
mai mare sau mai mică de substrat sau bental (fie că se deplasează libere pe fundul apei, sunt
îngropate în mâl sau se fixează permanent sau temporar de substrat).

ImportanŃa zoobentosului rezultă din multiplele funcŃii ale acestuia:

constituie o verigă importantă în circuitul trofic şi în fluxul de energie din ecosistem, prin
transformarea detritusului de origine allohtonă în Ńesut viu utilizabil în nivelurile trofice superioare;

reprezintă o sursă trofică importantă pentru populaŃiile de peşti bentonofagi;

are rol în reciclarea nutrienŃilor, implicit în purificarea ecologică a apelor;

furnizează informaŃii importante în biomonitorizarea ecosistemelor acvatice, prezenŃa sau

absenŃa unor grupe de nevertebrate, abundenŃa şi densitatea acestora, în concluzie structura şi
diversitatea zoobentosului relevă starea ecosistemului studiat, precum şi presiunea antropică
exercitată.

Materiile organice reprezentând sursa de energie a celor mai importante lanŃuri trofice din
ecosistemul acvatic, influenŃează prin variaŃiile cantitative şi natura lor, atât diversitatea, cât şi
densitatea nevertebratelor bentonice.
Numărul de indivizi din grupele de nevertebrate bentonice depinde de o serie de parametrii

fizico-chimici - temperatură, oxigenare, duritatea apei, pH-ul, concentraŃia principalelor
elemente minerale, substanŃe organice dizolvate în apă

morfologici - adâncime, suprafaŃă, viteză de curgere, debit

Procedeele şi utilajele necesare prelevării bentosului, precum şi prelucrarea probelor în laborator

(triere, determinare taxonomică) au fost prezentate în cadrul lucrărilor practice anterioare.

PRINCIPALELE GRUPE DE NEVERTEBRATE DIN BENTOS

GRUPUL ÎNCRENGĂTURA CLASA ORDINUL GENURI

VERMES ANNELIDA POLYCHAETA
OLIGOCHAETA
HIRUDINEA
CRUSTACEA - ARTHROPODA ARACHNIDA
HIDRACARINA
CRUSTACEA AMPHIPODA GAMMARUS

INSECTA ARTHROPODA INSECTA EPHEMEROPTERA

PLECOPTERA
TRICHOPTERA
COLEOPTERA
DIPTERA
 ImportanŃa bentosului în cadrul ecosistemelor acvatice

PLANCTON

Detritus în Fitoplancton
suspensie
Zooplancton

Bacterioplancton

Detritus în
MACROFITE
sediment

FAUNA BENTONICĂ

Consumatori Consumatori
de ordinul II de ordinul I
(carnivori) (filtratori şi
detritivori)

MICROFITOBENTOS BACTERIOBENTOS

PEŞTI BENTONOFAGI

PEŞTI RĂPITORI

IEŞIRE PRIN EXPLOATERE