Producţia secundarã a

ecosistemelor acvatice
Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Pricope Ferdinand Student:
Radu Alina-Elena
VRBPM an I

Bacău
2014
 MACRONEVERTEBRATE
BENTONICE

Coordonator ştiinţific:
Conf. univ. dr. Pricope Ferdinand Student:
Radu Alina-Elena
VRBPM an I

Bacău
2014
 Cuprins

1. Macronevertebratele bentonice – bază trofică pentru peşti

2. Fişe ale macronevertebratelor acvatice indicatoare
3. Colectarea probelor
4. Aparate şi metode de colectat probe de bentos
5. Prelucrarea şi evaluarea probelor în laborator
6. Bibliografie
 Macronevertebratele

Macronevertebratele reprezintă o verigă importantă în transferul

materiei şi energiei în ecosistemul acvatic. Macronevertebratele
populează o serie de microhabitate cum ar fi:
 substrat dur (bolovăniş, pietriş);
 substrat nisipos;
 substrat mâlos;
 detritus;
 în vegetaţie submersă.
 Bentos
Bentosul reprezinta biocenoza acvatica alcatuita din plante si
animale ce sa gasesc pe substrat, ce au ca trasatura comuna utilizarea
subtratului ca suport de viata.

 Macronevertebrate bentonice

 Grup eterogen de viețuitoare adaptate la viața
acvatică, care trăiesc lipite de substrat sau plutesc
pe distanțe scurte duse de curent.

 Larve și adulți de insecte (Efemeroptere,

Trichoptere, Plecoptere, Odonate, Heteroptere,
Coleoptere, Megaloptere, Diptere), moluște,
viermi, hidracarieni.
 Macronevertebrate bentonice

 Sursă de hrană pentru amfibieni și pești.

 Rol important în absorbția și filtrarea

substanțelor din mediul acvatic.

 Indicatori ai nivelului de încărcare organică

și de poluare minerală a apelor.
 Macronevertebrate
bentonice - Efemeroptere

Larvele de efemeroptere

care populează în mod
frecvent râurile de munte sunt
consumate de către păstrăv,
lipan, mreană vânătă, iar în
zona colinară a râurilor mari
constituie hrană pentru
cleanul mic, beldiţă, somn,
iar în bălţi - de caracudă.
 Macronevertebrate
bentonice - Plecoptere

Larvele de plecoptere din
râurile montane reprezintă
hrană pentru adulţii de păstrăv
şi lipan.
 Macronevertebrate
bentonice - Trichoptere

Larvele de trichoptere, în marea lor
parte având căsuţă, nu pot constitui în
totalitate biomasă productivă.
Macronevertebrate
bentonice - Odonate

 Macronevertebrate
bentonice - Heteroptere

 Macronevertebrate
bentonice - Chironomidae

Larvele de chironomide sunt
destul de numeroase în unele
zoocenoze.
 Macronevertebrate
bentonice – alte insecte

 Macronevertebrate
bentonice – moluște

Moluştele gasteropode şi bivalve,
spre deosebire de celelalte component
zoobentonice din apele interioare, sunt
organisme la care o mare parte din corp
nu este biomasă productivă.
Macronevertebrate
bentonice – viermi

Nivele în
bentos

 Filtratori

 Mărunțitori

 Răzuitori

 Prădători
Fişã a macronevertebratelor acvatice indicatoare


 De ce nevertebrate bentonice?

 Indicatori buni ai condițiilor de calitate la
nivel local.
 Diferență de răspuns grup taxonomic -
comunitate la perturbări pe timp scurt.
 Identificare relativ ușoară la nivel de grupe
taxonomice mari.
 Abundență mare în orice corp de apă.
 De ce nevertebrate bentonice?

 Nivele trofice și toleranțe la poluare variate.
 Mobilitate redusă.
 Colectare ușoară și ieftină.
 Sursă importantă de hrană pentru pești.
 Expertiză îndelungată și baze de date
complexe existente despre grup.
 Colectare nevertebrate bentonice

 Kick-net
 Filee entomologice
 Bentometru Surber
 Bentometru Hess
 Plase de drift
 Recipiente
 Conservanți (soluție Lugol, formaldehidă,
glutaraldehidă)
 Localizarea statiilor de
prelevare a probelor

Punctele de unde se fac

colectările de probe trebuie să fie
astfel alese încât acestea să fie
reprezentative pentru tipul de
ecosistem acvatic sau chiar pentru
un întreg bazin hidrografic.
 Pentru alegerea punctului de colectare se evită locurile din
apropierea barajelor, a podurilor, a malurilor taluzate, deoarece prezenţa
acestora determină modificarea factorilor de mediu (viteza apei,
granulometria substratului, tipul curgerii, etc).
 Colectare nevertebrate bentonice

Aparatura de colectare a probelor de bentos se stabileşte în funcţie

de tipul de ecosistem acvatic (stagnant sau curgător), de natura fundului
bazinului (pietros, nisipos, mâlos), de adâncimea apei, de viteza
curentului, de felul probei (calitativă sau cantitativă).
 Colectare nevertebrate bentonice

Indiferent de aparatul utilizat, colectarea probelor cantitative trebuie

făcută în mod randomizat (aleatoriu).
 Aparatura folosita in teren si laborator:

- bentometrul de tip Surber;

- Metoda Karaman – Chappuis
- sitele folosite pentru granulometrie

- oxigenmetrul tip YSI Model 52.

- conductivimetrul CONSORT Model K 911
- pHmetrul CONSORT Model P 902
 Prelucrarea şi evaluarea probelor în
laborator

Materiale necesare pentru determinarea probelor cantitative de bentos
sunt:
- stereomicroscop, microscop, sită de 250 mm, tavă, cutii Petri;
- pahare Berzelius, lame şi lamele, pensete fine;
- determinatoare nevertebrate, fişe de triat probe cantitative.
 
Materiale necesare pentru determinarea biomasei bentonice sunt:
- nevertebrate bentonice vii identificate;
- coşuleţe din staniol pentru cântărire;
- pahare Berzelius;
- pensete fine;
- balanţă electronică cu o precizie de ±0.0001 g.
 Bibliografie


1. PRICOPE F., 1999 – Hidrobiologie, Ed. Ion Borcea, Bacău
2. PRICOPE F., BATTES K., URECHE D., 2001 – Growth biology and productive potential of
red-eye populations (Scardinius erithrophthalmus L.) from Siret middle reach dam reservoirs,
in Studii şi cercetări ştiinţifice, Biologie, Vol. 6, Universitatea din Bacău, p. 191-196
3. PRICOPE F, BATTES K.W., URECHE D., 2004- Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei
din bazinele acvatice naturale şi antropice, Studia Universitatis Vasile Goldiş, Seria Ştiinţele
Vieţii nr. 14,pp. 27-33, Arad
4. PRICOPE F., BATTES K., PETROVICI MILCA, 2007- Hidrobologie. Lucrări practice,
Editura Alma Mater, Bacău, 143 p.
5. PRICOPE F., 2007 - Hidrobiologie, Editura Rovimed Publishers, Bacău, 204p.
VA MULTUMESC!