Universitatea Vasile Alecsandri

Facultatea de Stiinte
Specializarea: VRBPM

Specii invazive-impact, efecte asupra

biotei, caracteristici

Prof coordonator
Ureche Camelia

Masterand
Frncu Ana-Maria

Una dintre cele mai mari ameninri asupra diversitii biologice este reprezentat
n zilele noastre de invazia biologic cauzat de speciile strine. Impactul acestora poate
fi imens si ireversibil. Invazia speciilor strine este responsabil de deteriorarea unor
ecosisteme i de dispariia unor specii native.
n ultimele decenii, marcate de accentuarea procesului de globalizare sub toate
formele sale, problema speciilor strine invazive a cunoscut o exacerbare fr precedent
la scar mondial. Intensificarea schimburilor comerciale pe cale acvatic maritime sau
prin utilizarea cursurilor de ap interioare (inclusiv prin deschiderea unor canale de
navigaie intracontinentale), intensificarea fr precedent a turismului ct i schimbrile
climatice globale s-au constituit n tot attea categorii majore de factori care favorizeaz
ptrunderea speciilor strine invazive.
Amploarea pe care a luat-o acest fenomen a determinat lumea tiinific i unele
structuri politice s ia atitudine. Astfel la nivel global s-a nfiinat IUCN (The world
Conservation Union) care i-a asumat rolul n lupta mpotriva speciilor strine invazive.
Aceast organizaie mpreun cu un grup de specialiti au elaborat o serie de msuri
orientative pentru prevenirea pierderii biodiversitii cauzate de speciile invazive:
-creterea contientizrii asupra fenomenului de invazie, problem ce afecteaz
diversitatea nativ a ecosistemelor
-prevenirea introducerii speciilor invazive-prioritate ce necesit eforturi naionale i
internaionale
-reducerea numrului de introduceri neintenionate i neautorizate a speciilor strine
-asigurarea c introducerile intenionate sunt corect evaluate nainte, cu privire special la
impactul potenial asupra biodiversitii
-dezvoltarea unui cadru legislativ naional i cooperare internaional n vederea
reglementrii introducerii, eradicrii i controlul speciilor invazive
La nivel european n ultimii ani au fost intensificate eforturile de identificare a
speciilor strine invazive, de nelegere a fenomenului de invazie biologic, de detectare a
impactului pe care acest fenomen l poate avea asupra ecosistemelor, economiei i
sntii oamenilor, de dezvoltare a unor programe pentru prevenirea de noi introduceri i
controlul speciilor existente.
n Europa s-au nfiinat retele pentru studiul speciilor invazive, printre acestea se
numr ERNAIS (European Research Network on Aquatic Invasive Species)-reea ce se
ocup cu studiul speciilor invazive din mediul acvatic i EPPO (European and
Mediterranean Plant Protecion Organization). Aceste reele caut soluii pentru
prevenirea introducerii i rspndirii speciilor invazive i elaborarea de msuri pentru
eradicarea sau limitarea speciilor dj introduse.

Speciile invazive sunt specii ale cror populaii au capacitatea de a ptrunde

masiv n areale ntinse, prin creterea exagerat a numrului de indivizi. Ele produc
dezechilibre ecologice n ecosistemele invadate, fiind favorizate printre altele i de
absena unor parazii, duntori sau prdtori capabili s le limiteze rata de nmul ire.
Cele mai periculoase sunt speciile cu capacitate mare de adaptare, cicluri reproductive
scurte i frecvente, cu numr mare de descendeni la fiecare reproducere. Exemplu:
Salcmul pitic (Amorpha fruticosa) originar din America de Nord, modific adesea
structura asociaiilor vegetale de pe marginea cursurilor de ap i chiar o nlocuiesc.
Prin specii strine considerm toate speciile i subspeciile introduse n afara
arealului lor natural trecut sau prezent din toate grupele taxonomice. Include orice parte a
organismului: gamei, semine, ou sau propagule care ar putea supravieui i ulterior
reproduce.
Speciile invazive pot afecta speciile native, astfel: le pot mnca, pot concura cu
ele, se pot reproduce cu ele, le pot distruge habitatele sau pot introduce ageni patogeni
sau parazii noi, care s le duneze. n ceea ce privete psrile, speciile invazive au fost
implicate n aproape jumtate din extinctiile ce au avut loc, ncepnd cu anul 1500.
Din aceste motive, speciile strine invazive au devenit un subiect important,
abordat de comunitatea internaional, relevndu-se necesitatea unei colaborri la diferite
niveluri precum i o abordare pluridisciplinar la nivelul structurilor administrative,
academice i a comunitilor locale. Adoptarea de msuri pentru a limita impactul
speciilor strine invazive este o obligativitate asumat prin semnarea Conveniei privind
Diversitatea Biologic (ratificat prin Legea nr.58 din 13 iulie 1994) i a Conveniei
privind conservarea vieii slbatice si a habitatelor naturale din Europa (Conventia de la
Berna), la care Romania a aderat prin Legea nr.13/1993.
Exista multi factori ce influenteaza situatia speciilor invazive:
-globalizarea, dezvoltarea transporturilor, comertului si turismului au furnizat mai multe
oportunitati pentru ca speciile sa fie raspandite in mod accidental su delibera, frecvent
seminte sau fragmente din corpul vegetative al unor plante straine ajung prin intermediul
marfurilor la distante mari de locul de origine. O incursiune scurta intr-un port precum
Constanta poate fi convingatoare
-vamile si practicile de carantina-dezvoltate timpuriu pentru a ne pazi de boli si daunatori,
in present sunt adesea inadecvate pentru a proteja biodiversitatea native impotriva
speciilor invazive
-practicile gresite din horticultura si silvicultura-unele specii de plante ornamentale
folosite pentru impadurire au devenit invazive
-apa de balast-cel mai important vector pentru miscarile transoceanice si interoceanice ale
microorganismelor costale planctonice si germeni ai unor plante acvatice
-degradarea habitatelor natural, ecosistemelor si campurilor agricole a facut sa fie mult
mai usor pentru speciile staine sa se stabileasca sis a devina invazive

-lipsa dusmanilor naturali in noile ecosisteme constituite favorizeaza procesul invaziv

-schimbarea climatic globala contribuie la raspandirea si stabilirea speciilor invazive
straine
Acesti factori, impreuna cu degradarea si fragmentarea habitatelor naturale (care
inlesnesc stabilirea speciilor invazive) constituie un semn ce avertizeaza ca speciile
invazive pot deveni o amenintare din ce in ce mai mare.
Introducerea unei specii din aria sa naturala intr-o alta arie este realizata in mod
direct sau indirect de catre om. Unele introduceri sunt intentionate, realizate deliberat, in
timp ce altele sunt neintentionate. Cenuserul (Ailanthus altissima) este originar din estul
Asiei si a fost introdus in Europa in mod intentionat pentru calitatile sale ornamentale, iar
Ambrosia (Ambrosia artemisiifolia) a fost introdusa in mod neintentionat, impreuna cu
diverse cereale.
Invazia speciilor straine poate fi favorizata de necunoasterea informatiilor asupra
pericolului potential al noilor introdusi, informatii ce ar fi putut alerta factori responsabili.
Speciile invazive pot fi indigene si adventive.
Speciile invazive indigene sunt specii de plante sau animale native care se
inmultesc rapid.
Un exemplu de specie invaziva indigena este
Dreissena polymorpha- midia zebr, adultii au
dimension cuprinse intre 1/4 la 1 1/2 cm lungime i au
cochilii n form de D, cu dungi alternante de culoare
galben i maronii. Midiile zebra de sex feminin pot
produce 100.000 - 500.000 de ou pe an, acestea se
dezvolta
in
larve
microscopice
(denumite
veligers). Dup
dou-trei
sptmni,
veligers
microscopici sunt ataai la orice suprafa solid,
folosind "fire byssal". Ele sunt native din Europa de
Est i de Vest.
Impact: midii zebr poate cauza probleme pentru locuitorii de pe malul lacului,
midiile se pot ataa la motoarele barcilor si pot bloca zona de racire a apei. Scoicile
poate cauza taieturi si zgarieturi, dac acestea cresc suficient de mare pe roci, plute de
not i scri. Midiile zebra filtreaz planctonul din apa din jur. Aceasta filtrare poate
spori claritatea apei, care ar putea provoca cresterea vegetaiei acvatice la adncimi mai
mari. n cazul n care un lac are un numr mare de midii pe zone mari, acest filtru de
alimentare ar putea avea un impact asupra lanului alimentar, reducnd hran pentru
larvele petilor.
Mijloace de rspndire: Midiile se ataseaza de brci, plase, docuri, platforme
de not i pot fi mutate pe oricare dintre aceste obiecte. Larve microscopice pot fi
transportate n apa coninut n glei de momeli, santinele sau orice alt ap mutat dintrun lac sau ru infestate.

Clasificare de reglementare: Este o specie invaziva interzisea (DNR), ceea ce

nseamn importul, deinerea, transportul, precum i introducerea n natur este interzis.
Speciile invazive adventive sunt specii a caror prezenta se datoreaza introducerii
intentionate sau intamplatoare ca rezultat al activitatilor umane. Aceste specii pot fi
accidentale atunci cand pot se reproduce intr-o anumita arie dar nu formeaza populatie de
inlocuire, ci provin sezonier din reintroduceri, sau pot fi naturalizate atunci cand produc
populatii ce pot dura mai mult de un ciclu de viata.
Un exemplu de specie invaziva adventiva
este Leptinotarsa decemlineata (gandacul de
colorado), specie larg raspandita la nivel mondial,
este originara din America de Nord, fiind
raspandita in timpul razboaielor mondiale in
Europa.
Gandacul provoaca pagube uriase in
culturile de legume solanacee, (cartofi, rosii,
vinete) deoarece este o specie greu de combatut, se inmulteste rapid, mananca foarte mult
si se raspandeste pe distante foarte mari. n timpul mperecherii insectele stau pe frunzele
de cartofi, fie n stare de repaus, fie consumnd frunzele. La apropierea omului sau la
atingerea frunzelor se despart imediat i cad jos. mperecherea se poate repeta de mai
multe ori pe zi, de obicei se produce n orele cele mai clduroase din timpul zilei. Uneori
se ntmpl ca femelele mperecheate toamna s se retrag pentru iernare n sol i n
primvar depun ou fr s se mai mperecheze. Gndacii btrni, ieii primvara de la
iernare, trebuie s se hrneasc intens o perioad de timp, care la temperatura medie de
20 C este de circa 10 zile. Dup ieirea din sol gndacii manifest tendina de micare, n
care scop ei se deplaseaz n mers sau n zbor.
Etapele pe care le parcurge o specie pentru a deveni invaziva:
-transportul speciei
-introducerea speciei in mediu
-adaptarea speciei la noile conditii de mediu
-inmultirea speciei
-perceptia umana cu privire la impactul produs de specie asupra mediului

Efecte ale speciilor invazive:

Reducerea biodiversitatii
-in Statele Unite ale Americii, din 950 de specii aflate pe lista Rosie, 400 au ajuns din
cauza speciilor invazive
-In Marea Mediterana- alga verde tropicala (caulerpa taxifolia)-originara din zona indopacifica, a format populatii extreme de dese care inlocuiesc asociatiile de organism
bentale autohtone
-introducerea speciei de rapitoare Lates niloticus (Perciformes) in lacul Victoria a dus la
disparitia a 200 de specii de pesti indigeni endemic
-Eichornia crassipes-zambila de apa-specie de origine sud-americana, raspandita pe toate
continentele, creste extreme de repede si formeaza populatii foarte dense, fiind un factor
perturbator al navigatiei si pescuitului, impiedica oxigenarea apei si dezvoltarea altor
specii indigene ceea ce duce la scaderea biodiversitatii unor ecosisteme acvatice
-bufo marinus a reusit sa pericliteze populatia de crocodile pitici prin intoxicare
Efecte asupra sanatatii umane
-raspandirea virusului HIV (Sida)
-encefalita Nilului de Vest
-febra galbena raspandita de vectorul flavivirus
-holera- vector: Vibrio cholera
-malaria-vector-Plasmodium falciparum

Daune economice
-dezvoltarea populatiilor gasteropodului nord-american Crepidula fornicata pe coastele
atlantice ale Frantei a dus la scaderea efectivelor populatiilor de Halliotis (specie utilizata
in industria restaurantelor specializate in produse marine) si a produs o serie de
disfunctionalitati la nivel local
-patrunderea in Marea Neagra a gasteropodului pradator Rapana venosa a avut drept
consecinta decimarea drastica a stocurilor de stidii autohtone- Ostrea taurica si Ostrea
sublamelossa care in present rezista doar in zone protejate ale litoralului Caucazului si
Crimeii
-patrunderea speciilor bivalve ponto-caspice Dreissena polymorpha si Dreissena
bugensis in apele nord-americane a provoca o serie de disfunctionalitati la nivelul de
aductiune a apei la hidrocentrale si centrale termice
Efeccte negative si positive ale patrunderii speciilor invazive
Efecte negative, amenintari si riscuri:
-se produc modificari la nivelul ecosistemului
-are loc reducerea severa sau extinctia populatiilor speciilor autohtone
-schimbari in modelele competitiei pentru resurse de hrana, spatiu, zone de reproducere
-limitarea resurselor mediului
-introducerea de specii potential toxice sau producatoare de toxine
-introducerea de agenti patogeni sau paraziti
-efecte genetice asupra speciilor autohtone
-dispersare, imprastiere necontrolata printr-un raspuns fiziologic neasteptat
-introducerea unei specii care reprezinta o veriga lipsa in ciclul de dezvoltare al unei
specii parasite
-efecte negative pentru turism
-pierderi la nivelul populatiilor speciilor exploatabile commercial
-cresterea pretului de cost al unor produse marine datorita costului substantelor chimice
folosite pentru combatere/eradicare
Efecte pozitive, beneficii si avantaje:
-cresterea biodiversitatii
-refacerea lanturilor trofice in ape poluae datorita unor specii invazive rezistente
-sursa complementara de hrana pentru speciile autohtone

-cresterea gradului de bioturbare a sedimentelor si in felul acesta la disponobilitatea

oxigenului si asigurarea de conditii mai bune pentru denitrificare
-cresterea capacitatii de biofiltrare
-asigurarea de nise ecologice pentru o serie de specii
-prevenirea eroziunii
-cresterea capacitatii de biocontrol prin reducerea numarului de patrunderi ulterioare
-cresterea calitativa si cantitativa a recoltei piscicole
-aparitia unor noi resurse exploatabile economic
Caracteristicile unei specii invazive
Nu orice specie care patrunde accidental intr-un nou habitat poate avea un success
ecologic si cu atat mai putin unul rapid. Putine specii reusesc sa se mentina in noile
habitate si mai putine au success evolutiv.Speciile ca raman au capacitate mare de
adaptare si cel mai adesea modifica in mod ireversibil comunitatile de organisme
autohtone.
Pentru a se integra rapid in noul habitat, o specie imigranta trebuie sa
indeplineasca anumite conditii, in lipsa carora, chiar daca reuseste sa se mentina catva
timp, in final va fi eliminate de conjuncture factorilor de mediu din noul habitat.
Cateva caracteristici esentiale ale unor specii imigrante au fost astfel stabilite:
-sa aiba un areal larg
-sa fie abundenta in zonele de origine
-sa fie o specie vagila
-sa prezinte un spectru trofic larg
-sa posede o larga variabilitate genetic
-sa posede instinct gregar
-sa fie asociat cu omul
-femelele unor astfel de specii sa fie capabile sa colonizeze singure
-sa aiba talia mai mare decat a speciilor inrudite din ecosistemul invadat
-sa posede o larga plasticitate ecologica
Caractere legate de capacitatea de reproducere a speciei invazive:
-prolificitate
-timp de viata scurt intre generatii
-dezvoltare mai timpurie comparative cu speciile indigene

-crestere rapida si maturitate sexual timpurie

-crestere vegetative rapida
-reproducere asexuata sau partenegenetica
-rata natalitatii crescuta
-prezenta de stadia de rezistenta
-capacitate de a proteja ouale sau juvenilii
Caractere legate de biologia si ecologia speciei invazive:
-specii gregare sau care traiesc in aglomeratii
-talie mai mare comparative cu speciile inrudie in cazul pradatorilor
-preferinte trofice nespecifice
-specie invaziva in alte zone
-capacitate mare de dispersare
-abilitate competitive in exploatarea niselor ecologice
-capacitate mare de a inlocui specii indigene
-rezistenta la consumatori si pradatori in habitatele noi
-capacitate de a repopula habitate perturbate
-abilitate competitive in exploatarea niselor ecologice
Impactul speciilor invazive
Speciile invazive care au impact sever asupra ecosistemelor in care se
aclimatizeaza prezinta obligatoriu anumite caracteristici, lipsa anumitor caracteristici
reduce efectul specie invazive in ecosistemul invadat.

Bibliografie
1. Paulina Anastasiu, Gavril Negrean Invadatori vegetali in Romania, Editura
Universitatii din Bucuresti, 2008
2. Dumitru Tataranu Arbori si arbusti forestieri si ornamentali cultivati in R.P
Romana, Ed. Agro-silvica, 1961
3. G. Dohiru Plante invazive in flora Romaniei, Institutul de biologie al Academiei
Romane, Bucuresti
4. Gomoiu M, T. Skolka Cresterea biodiversitatii prin imigrare, noi specii in fauna
Romaniei-Ovidius University of Natural Science, Biology-Ecology, vol 2
5. M. Skolka, Gomoiu M.-Specii invazive in Marea Neagra- impactul ecologic al
patrunderii de noi specii in ecosisteme acvatice Ovidius University, Press
Constanta 2004
6. Charles Sutherland Elton Ecologia invaziei unor specii de plante si animale,
1958