Cultura unor specii de

crustacee comestibile

Profesor coordonator
Pricope Ferdinand

Masterand
Frincu Ana-Maria

Crustaceele sunt artropode acvatice care

au corpul acoperit cu un invelis alcatuit din
chitina impregnata cu carbonat de calciu,
numita crusta, de unde si numele clasei.

 In dezvoltarea lor crustaceele trec prin forma

larvara, numita nauplius. In cursul vietii, un

crustaceu naparleste de mai multe ori pentru a
creste. In momentul respectiv, carapacea i se
fisureaza si se ridica descoperind corpul moale,
animalul are nevoie de mai multe ore pentru a
scapa de vechea carapace. Apoi corpul sau creste
in volum, membrana cu care este acoperit se
intareste treptat si formeaza o carapace noua.
Multe crustacee, mai ales crabii, au capacitatea
de a-si forma un nou membru atunci cand cel
vechi a fost ranit sau smuls.

Cultura astacidelor
Astacidele fac parte din ordinul Decapoda, subordinul
Reptante, familia Astacure.

n Europa i S.U.A. racii sunt crescui pentru

carnea lor bogat n calciu, vitamina B12 i

vitamina E, carne considerat o delicates.
Cei mai mari consumatori de raci sunt
francezii, care au i nfiinat primele ferme de
cretere a racilor, nc din anul 1880.
Cele mai mari cresctorii de raci sunt n

S.U.A., circa 6.000 -7.000 de ha.

Toamna trziu (octombrie noiembrie) are loc procesul de acuplare

a masculilor cu femelele, dup terminarea acuplrii, la interval de
8-45 de zile, femela elimin din oviducte un numr de 100-150 de
ou, oule fecundate rmn prinse de pleopodele femelei pe toat
durata dezvoltrii embrionare (7-8 luni), timp n care femela mic
ritmic pleopodele pentru a nlesni oxigenarea acestora.

 Racii au un regim de via omnivor, difereniat n funcie de

vrst, sezon, biotop, stare fiziologic, racii tineri consum

hran preponderent animal iar adulii sunt preponderent
vegetarieni. nainte de perioadele cu consum energetic
mare, precum reproducerea, nprlirea, hibernarea, racii
consum hran animal n cantiti mari.

Spectrul de hran al astacidelor este foarte diversificat.

Hrana de origine animal const din molute, insecte,

crustacee planctonice, larve de chironomide, pete mort,
etc. Hrana vegetal este compus din alge filamentoase,
frunze de arbori czute n ap, macrofite acvatice calcifile.

Creterea dirijat a racilor poate fi fcut n bazine

special amenajate sau n bazine acvatice naturale.
Puietul de rac se obine fie de la femele purttoare de
ou, fie prin incubarea oulor recoltate de la femelele
purttoare.

Insa astacidele sunt sensibile la deficitul de

oxigen, nregistrndu-se pierderi masive mai

ales n habitatele eutrofizate, n verile foarte
clduroase. Dumanii naturali sunt vidra,
vulpea, bursucul i psrile de ap pentru
aduli, iar petii pentru racii juvenili, cel mai
mare consumator fiind iparul (Misgurnus
fossilis). O problem major a racilor o
constituie bolile parazitare de natur viral,
bacterian sau ciupercile.

Capcana de prins raci

Creterea
homarilor
Homarul, un crustaceu de culoare bruna-albastrie, care
poate la o lungime de o jumatate de metru si o greutate
de 4-5 kg. Prima pereche de picioare prezinta clesti foarte
mari si puternici.Il intalnim in Marea Neagra si pe langa
tarmul Marii Nordului; langusta (Palinurus) ese de talie
ceva mai mica decat homarul si nu are clesti mari.
Culoarea sa este bruna-violeta, patata cu galben; traieste
prin Marea Nordului si Marea Mediterana .Carnea lor este
comestibila.
Dintre

numeroasele specii de homari, importan

economic prezint dou specii: homarul american i
homarul european.

Homarii sunt capturai n aa numitele pot-uri (recipiente)

pentru homari. Pot-ul este conceput n aa fel nct nici o
scpare nu este posibil. Pentru a proteja stocurile de homari,
este interzis n multe ri, s se prind homari sub 21 cm
lungime. Acest lucru permite ca acetia s ajung la maturitate
sexual. Homarii nu sunt ucii dup ce sunt capturai pentru a
ajunge vii la consumator.

Valoare nutriionalpentru 100 gr homar

(valorile medii pot varia) Energie: 341 kilocalorii,
compoziie de baz: Ap 79,8 %, Proteine 15,9
%, Grsimi 1,9 %, Acizi grai: Polyunsaturat 536
mg, Colesterol: 89 mg, Minerale: Sodiu 270 mg,
Potasiu 220 mg Calciu 61 mg, Magneziu 24 mg,
Oligoelemente: Iod 100 g, Fosfor 234 mg, Fier
1 mg, Seleniu 130 g, Vitamine: Vitamina B1
130 g, Vitamina B2 88 g, Acid folic 16 g.

Pentru obinerea de reproductori n captivitate,

larvele bentonice sunt trecute n incinte

individuale, cu dimensiuni mai mici n primul an i
din ce n ce mai mari, pe msur ce animalul
crete.
Hrana administrat homarilor const din molute

proaspete, dar s-au obinut rezultate bune prin

utilizarea de hran granulat, similar cu cea
folosit la hrnirea pstrvului. Prin creterea
homarilor n ape marine calde, s-a reuit scurtarea
ciclului de producie de la 5-7 ani n condiii
naturale, la numai 3 ani.

Crescatori
e de
homar in
China

Capcane de prins homari

Creterea crevetelor
Creveii sunt crustacee salmastre i marine cu

o mare plasticitate ecologic. Din cele 320 de

specii de crevei existente, aproximativ 100
de specii se preteaz consumului uman i
creterii dirijate.

Crevetii sunt prinsi in largul mariicu ajutorul unor

traulere cu randament ridicat, care asigura

prelucrarea si refrigerarea lor in cantitati mari la
scurt timp de la recoltare. Insa cea mai mare
parte a productiei de crevetiprovine din
crescatoriile asiatice situate de-a lungul coastei
Pacificului, recoltarea creveilor n vederea
comercializrii din crescatorii se face cu plase,
capcane sau prin vidarea total a heleteielor de
cretere.

 Proteinele din creveti sunt de calitate si au toti aminoacizii

esentiali intr-o proportie echilibrata, usor de absorbit si utilizat
de organism.

Unele studii arata ca acestea, spre deosebire de restul

proteinelor, pot sa amelioreze sensibilitatea la insulina, factor
de risc important in aparitia diabetului de tip 2.

Sunt apreciate, de asemenea, si pentru ca stimuleaza

termogeneza, cresc senzatia de satietate si protejeaza tesutul
muscular de degradare. In aceste conditii, crevetii nu trebuie sa
lipseasca din meniul persoanelor care isi supravegheaza
greutatea.

Concluzii
Fructele de mare, sunt alimente cu risc alergogen ridicat,

de aceea persoanele predispuse la alergii alimentare este

bine sa le consume cu prudenta.
Homarii, racii si crevetii au valoare nutritionala ridicata
Se dezvolta atat in mediu natural cat si cultivati, sunt usor

de capturat.