LECTIA NR 23

REGNUL ANIMALE

II: ANIMALE VERTEBRATE

A: SUPRACLASA PESTI

==specii poikiloterme==au temperature corpului in functie de cea a

mediului inconjurator

A1 CLASA PESTILOR CARTILAGINOSI

1: REPREZENTANTI: RECHINUL,pisica de mare, vulpea de mare
2: MEDIU DE VIATA: ape sarate

3:ALCATUIRE: = corpul are forma hidrodinamica

==au un schelet cartilaginos, incomplet osificat, impregnat cu cristale

prismatice de carbonat de calciu, și coada împărțită în două părți inegale.

==gura este situata subterminal

== Pielea este acoperita cu solzi placoizi care formează un schelet extern

bine dezvoltat.sau fara solzi

4:LOCOMOTIA: cu ajutorul inotatoarelor perechi si neperechi

RESPIRATIA: se realizează prin 5-7 perechi de branhii,

5: INMULTIREA: ==prin oua

Sexele sunt separate,
Fecundația este interna
sunt specii ovovivipare sau ovipare.
6: IMPORTANTA: 1: alimentara
2: cartilajul medicament pentru prevenirea cancerului

A2 CLASA PESTILOR OSOSI

i: CARACTERE GENERALE
 formează cel mai mare grup de vertebrate a căror schelet este osificat.
 sunt exclusiv adaptaţi la viaţa acvatică,
 sunt animale poikiloterme= au temperatura corpului
variabila in functie de temperatura mediului inconjurator
 respiraţia este cea branhială.
 branhiile sunt acoperite de un opercul osificat
 se deplaseaza prin inot cu ajutorul 1: înotătoarelor perechi: a: pectorale

b: abdominal

c: anale

2: şi neperechi, a: dorsala

b: codala

 corpul este acoperit, de solzi

 au corpul fusiform, hidrodinamic, alcătuit din cap, trunchi şi coadă.
 Datorită adaptării la modul şi mediul de viaţă apar, însă, peşti cu diferite
forme: globuloasă (peştele balon), dicoidală (peştele lună), serpentiformă
 (anghila), aculeată (acul de mare), filiformă (aţa de mare), turtită lateral dar
asimetrică sau nedefinită (căluţul de mare, peştii abisali).
 La nivelul capului se diferenţiază gura a cărei deschidere poate fi dispusă
terminal (păstrăv) sau subterminal (clean), inferior (sturioni) sau superior
(dracul de mare), în funcţie de modul de hrănire şi vieţuire.
 Gura se poate alungi, căpătând formă de trompă (Mormyrus),

de tub (la singnatiforme),

de spadă (la zargan) sau

devine spatulat (la poliodontide).

 La multe specii de peşti osoşi gura este prevăzută cu una sau mai multe
mustăcioare dispuse ventral (gadide), pe buze
 Ochii pot fi situaţi a: lateral, câte unul pe fiecare parte, la majoritatea speciilor
b: pe o singură parte, , cu ochii migraţi pe o singură latură a corpului
(calcan, cambulă),
 Între ochi şi gură, pe partea dorsală a capului se dispun nările (o pereche
anterioară şi o pereche posterioară),
 Branhiile sunt acoperite de operculele alcătuite, cel mai adesea, din patru piese
articulate între ele şi acoperite de tegument.
 Tegumentul este alcătuit din epidermă, dermă și hipodermă.
 La peștii abisali în epidermă, se pot întâlni unul sau mai multe organe
luminoase
 Derma este mai groasa decât epiderma și este alcătuită din două straturi: lax și
compact. În dermă se dispun vase de sânge, nervi și cromatoforii care dau
culorile caracteristice peștilor (roșu dat de eritrofori, galben dat de xantofori,
negru si brun date de melanofori, alb si argintiu date de guanofori). care confera
peștelui capacitatea de a se camufla, de a se apăra sau de a atrage sexul opus
 în dermă se dispun solzii.
 Fecundaţia este externă sau interna
 Unele specii migrează în perioada împerecherii, (aşa cum este cazul anghilei,
somonilor).
 Ouăle, sunt denumite icre,
 II: CLASIFICARE

A: ORDINUL ACIPENSERIDE

A: REPREZENTANTI: morunul, nisetrul, pastruga, cega

B: CARACTERE GENERALE
 corpul este acoperit cu 5 șiruri longitudinale de scuturi osoase: un șir impar dorsal, câte
un șir lateral și lateroventral pe fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri
dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase.
 Botul (rostrul) puternic, conic, ascuțit sau în formă de spadă, turtit dorsoventral, acoperit
cu plăci, cu 4 mustăți circulare (rotunde) în secțiune pe fața inferioară,
 Dinții lipsesc.
 înotătoarea codală împărțită în două părți inegale (heterocercă).

C: IMPORTANTA

C1: Importanța economică a peștilor cartilaginoși

 alimentara, carnea conține o cantitate uriașă de vitamine A și D, protein

 ficatul - este bogat în vitamine solubile în grăsimi: componenta principală a unor tipuri
de medicamente
 se produce faina
 . grăsimea este extrasă din părți ale corpului de pește cartilaginos, este folosita în scopuri
tehnice.
 Dintii de rechin servesc ca material pentru fabricarea diferitelor suveniruri, bijuterii și
amulete.

C2: Importanța peștilor cartilaginoși în natură

  Speciile de pești cartilaginoși joacă un rol important în ecosistemele oceanelor și mărilor.
Se hrănesc cu plancton, iar peștele mic în sine este baza alimentară pentru peștii prădători
mari. Interesant este că reprezentanții aceleiași specii se pot mânca reciproc.

C3: Valoarea negativă a peștilor cartilaginoși

Unii reprezentanți ai peștilor cartilaginoși reprezintă un pericol pentru oameni. Majoritatea dintre
ei sunt rechini. Cel mai mare reprezentant prădător este rechinul alb și peștele ciocan. De la o
distanță de 6 m poate mirosi o picatura de sange in apa

B: ORDINUL TELEOSTEENI

2: MEDIU DE VIATA: ape dulci si sarate

3:ALCATUIRE: = corpul are forma hidrodinamica alcătuit din 3 părți: cap, trunchi și coadă.

==au un schelet osos

 === Pielea este acoperita cu solzi care formează un schelet extern bine
dezvoltat.

== Ochii nu au pleoape

==au 2 nări

==au urechea interna

==in piele se află celulele gustative și tactile

4:LOCOMOTIA: cu ajutorul inotatoarelor perechi si neperechi Perechi (pectorale,

abdominale și anale) și neperechi (dorsală, codală).

RESPIRATIA: se realizează prin 5-7 perechi de branhii,

5: INMULTIREA: ==prin oua

Sexele sunt separate,
Fecundația este externa, rar interna
sunt specii ovovivipare sau ovipare.

Dezvoltarea oului în afara organismului parental se întâlnește la peștii ovipari

La speciile ovovivipare dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului (de exemplu, în
gură).

 Speciile vivipare nasc pui

6 IMPORTANTA

 Valoarea nutritivă a cărnii de peşte este determinată de bogăţia de substanţe proteice cu

conţinut ridicat în aminoacizi esenţiali. Proteinele sunt uşor digerabile datorită structurii
cărnii precum şi prezenţei apei în proporţie de 68-81%.
 Substanţele minerale, prezente în proporţie de 0,8-1,5%, sunt reprezentate de Ca, P, K,
Na, Mg, S, Cl, I (mai ales la peştii care se hrănesc cu alge bogate în acest element).
 De asemenea, peştele este o sursă importantă de vitamine liposolubile (vitamina A, D) şi
vitamine din complexul B (Bi, B2).



  În medicină: cercetările recente au demonstrat că acizii grași nesaturați omega 3 se afla
în peștii care trăiesc în apele reci.
 consumul de carne de pește are efecte benefice în tratamentul gutei, artritelor
reumatoide, în prevenirea diferitor forme de cancer, și nu în ultimul rând, este foarte util
diabeticilor.
 Majoritatea peștilor au și un conținut ridicat de vitamina B12, vitală pentru un sistem
nervos sănătos și un conținut de iod, care asigură funcționarea glandei tiroide.
 În natură peștii au o importanță deosebită, aceștia fac parte din lanțul trofic și de
asemenea, peștii curăță apele, un motiv pentru care ei sunt numiți "sanitarii apelor".

Pestele Opah (Lampris guttatus) Poecilia reticulata Peștele-cutie (Lactoria cornuta),

Peștele-panteră Peștele-clovn tomată Peștele-trăgaci clovn

Peștele-curcubeu Barbunul vărgat Peștele-trompetă

 Phyllopteryx taeniolatus,

C: ORDINULCROSSOPTERIGIENI

 Ordin de pești marini, cunoscuți încă din Devonian, au disparut aproape in

intregime in cretacicul superior
 cu corpul fusiform și cu înotătoarele perechi în formă de palete
 unica specie de pesti Crosopterigieni din lume ce vietuieste in Oceanul Indian.
 sint considerati stramosii ai vertebratelor terestre
 Unicul reprezentant actual Latimeria calumnae, care are corpul pina la 180 cm
lungime, masa de pina la 95kg si o coloratie albastra-metalica.
 este un animal ovovipar.
 Traeste in regiunea insulelor Komore.
 Primul exemplar de latimerie a fost prins in anul 1938 linga Africa de sud (unde a ajuns
intiplator).
 D: ORDINUL DIPNOI

 Pestii dipnoi se cunosc din devonian;

 majoritatea lor au disparut, In prezent exista doar 6 specii reprezentanti ai
genurilor neoceratod,lepidosiren si protopter.
 Singura specie din primul gen-neoceratodul se intilneste in Australia de
nord-est;
 4specii de protopter-in Africa;
 pestele lenidosiren in bazinul Amazonului.
 Protopterii si lenidosirenii se pescuesc. Neoceratodul este ocrotit de lege.