Animale vertebrate

Vertebratele reprezintă cea mai mare subîncrengătură a încrengăturii Chordata, cuprinzând toate
animalele, ce au o coloană vertebrală.Din această încrengătură fac parte:peşti,amfibieni,reptile,păsări şi
mamifere.

Caractere generale ale vertebratelor:

Vertebratele prezintă o derie de caracteristici,atat din punct de vedere structural,cat şi al relaţiilor cu
mediul înconjurător.Notocordul,prezent numai în perioada embrionară,este înlocuit la adult prin
coloana vertebrală,provenită din ţesutul conjunctiv din jurul notocordului.Corpul este protejat de
tegument, care dă naştere la producţii cornoase şi osoase:ghearele reptilelor, păsărilor şi
mamiferelor,penele păsărilor,perii,unghiile şi copitele mamiferelor.
De asemenea,unele vertebrate(mamifrele)au producţii glandulare,ca glandele sudoripare,sebacee şi
mamare.Spre deosebire de nevertebrate,scheletul vertebratelor este intern şi cuprinde:scheletul
capului,scheletul trunchiului şi al membrelor.
Membrele sunt reprezentate prin înotătoare,picioare şi aripi,organe adaptate la medii diferite de viaţă.
Sistemul nervos este plasat in partea dorsală a corpului,iar organele de simţ sunt mai complexe şi mai
bine dezvoltate decat la nevertebrate.
Sistemul digestiv este alcatuit dintr-un tub digestiv şi glande anexe.Respiraţia este branhială la peşti
şi larvele amfibienilor,cutanee şi pulmonară la amfibieni şi pulmonară la celelalte vertebrate.
La scheletul capului apar fălcile care constituie aparatul masticator,adaptat la diferite moduri de
hrănire.Cutia craniană protejează encefalul,iar coloana vertebrală,măduva spinării.Pe schelet se
inseră muşchii,deci apare sistemul locomotor.
Circulaţia sangelui se face prin vase sangvine(artere,vene,capilare),iar inima este situata ventral.
Sistemul excretor este reprezentat prin rinichi şi căi urinare,iar sistemul reproducător,prin două
testicule la mascul şi două ovare la femelă.
Încrengătura vertebratelor cuprinde:vertebrate fără fălci(agnate) şi vertebrate cu fălci(gnatostomate).
Agnatele sunt reprezentate prin clasa ciclostomi.Ciclosomii* sunt vertebrate acvatice,cu temperatura
variabilă (poichiloterme).Reprezentantul tipic este chiscarul(Petromyzon), care trăieşte în apele
dulci.Gura este permanent deschisă,prevăzută cu dinţi cornoşi,folosiţi la fixarea de corpul peştilor pe
care îi paralizează.Corpul,lipsit de înotătoare perechi,este acoperit cu un tegument glandular,fără
solzi.Notocordul se menţine toata viaţa,iar din ţesutul conjunctiv care îl înconjoară se formează un
început de vertebre şi coaste.Chiscarul respiră prin branhii.
Gnatostomatele sunt vertebrate cu fălci şi membre perechi şi sunt clasificate în:supraclasa peşti şi
supraclasa tetrapoda.

Clasificarea vertebratelor:

Supraclasa Peşti:
1. Clasa peştilor cartilaginoşi
2. Clasa peştilor osoşi
Supraclasa Tetrapoda:
1. Clasa amfibieni
2. Clasa reptile
3. Clasa păsări
4. Clasa mamifere

Supraclasa Peşti este reprezentată prin vertebrate acvatice,poichilometre,cu corpul

hidrodinamic,acoperit cu solzi osoşi,produşi de dermă şi înfipţi în tegument.Membrele acestor animale
sunt reprezentate prin înotătoare perechi şi neperechi.
1.Clasa peştilor cartilaginoşi este reprezentată de unele specii,ca:pisica de mare(Dasyatis
pastinaca),rechinul(Acanthus vulgaris),vulpea de mare(Raja clavata)etc.
Aceşti peşti prezintă un schelet cartilaginos,şi pentru prima oară în seria animală se observă coloana
vertebrală formată din vertebre care înlocuiesc în mare parte notocordul.Peştii cartilaginoşi prezintă
solzi,fiecare fiind format dintr-o placă osoasă,pe care se află un ghimpe.
Gura acestor peşti are o poziţie subterminală şi este prevăzută cu mai multe randuri,dintre care randul
interior este cel mai nou,înlocuindu-l treptat pe cel vechi.Nările comunică cu gura.Înotătoarea codală are
lobi inegali(heterocercă).

Pisica de mare Rechinul

2.Clasa peştilor osoşi cuprinde acipenseridele şi teleosteenii.

Acipenseridele sunt,în majoritate,specii marine,reprezentate prin:nisetrul(Acipenser
guldenstaedti),cega(Acipenser ruthenus),păstruga(Acipenser stellatus),morunul(Huso huso).Scheletul lor
este în mare parte cartilaginos,bolta cutiei craniene este osificată,iar notocordul se menţine toată
viaţa.Tegumentul lipsit de solzi prezintă cinci randuri de plăci osoase,iar coada este heterocercă.Carnea şi
icrele acestor peşti sunt mult apreciate în alimentaţie.
Teleosteenii sunt reprezentanţi de numeroase specii de ape dulci şi salmastre, ca:somnul(Silurus
glanis),şalăul(Sander lucioperca),bibanul(Perca fluviatilis),ştiuca(Esox lucius),scrumbia de Dunăre(Alosa
pontica),carasul(Carassius carassius),păstrăvul(Salmo truta fario).
Scheletul peştilor este complet osificat,din notocord rămanand doar discuri intervertebrale.
Majoritatea speciilor prezintă solzi,iar culoarea pielii este determinată de celule pigmentare speciale
numite cromatofori.Coada are lobi egali(homocercă).Pe partea dorsală a esofagului se leagă vezica
înotătoare.
Dintre peştii osoşi fac parte şi peştii dipnoi,care trăiesc numai în raurile din Africa,America de Sud şi
Australia,în condiţii de climă secetoasă şi caldă,unde apele pot seca.Aceşti peşti sunt adaptaţi la o
respiraţie dubla,prin branhii şi plămani.
Tot dintre peştii osoşi fac parte şi crossopterigienii,reprezentaţi printr-o singură specie Latimeria
chalumnae ,care trăieşte în Oceanul Indian.Scheletul înotătoarelor perechi ale acestui peşte este
asemănător scheletului membrelor de la amfibieni.
Importanţa peştilor pentru om:
Bogat în nutrienţi esenţiali, peştele are beneficii deosebite pentru sănătate, prin proteinele conţinute,
aminoacizii indispensabili, mineralele, vitaminele B6, B12, D şi A şi acizii omega-3. Specialiştii
consideră că peştele este o parte foarte importantă a alimentaţiei sănătoase, deoarece creşte
energia fizică, măreşte tonusul psihic şi ajută în lupta contra obezităţii.
 Nisetrul Păstruga

Supraclasa Tetrapoda
Tetrapodele sunt reprezentate de clasele:amfibieni,reptile,păsări,mamifere.
1.Clasa Amfibieni cuprinde animale poichiloterme,adaptate la viaţa de uscat,dar prezentand încă legături
cu mediul acvatic prin modul de reproducere şi respiraţia cutanată.Pielea,puternic vascularizată şi
subţire,este umedă,datorită secreţiei numeroaselor glande cutanate.Dezvoltarea amfibienilor se face prin
metamorfoză.
Speciile din această clasă se grupează în urodele(amfibieni cu coadă) şi anure(amfibieni fără coadă).
Urodele sunt:tritonul alb (Triturus alpestris),salamandra(Salamandra salamandra),tritonul cu
creastă(Triturus cristatus,Triturus herveticus),proteul(Proteus anguinus)-specie
troglobiontă,endemică,trăieşte în peşterile Sloveniei.
Membrele lor sunt egale.La proteu branhiile se menţin toată viaţa.
Salamandra trăieşte prin pădurile umede.Ea se aseamănă cu o şoparlă, avand pielea de culoare neagră
cu pete galbene-portocalii.
Tritonul trăieşte pe langă bălţile cu vegetaţie bogată,unde îşi depune ouăle.La triton există un dimorfism
sexual evident,masculul avand o creastă dorsală care,în perioada de reproducere,are o culoare
marmorată.
Anurele sunt:broasca de pămant brună(Pelobates fuscus),brotăcelul(Hyla arborea),broasca mică de
lac(Rana esculenta).
Importanţa amfibienilor pentru om şi natură:
- fac parte din lanţul trofic iar dispariţia lor va afecta existenţa altor specii;
- broaştele sunt bio-indicatori (cu ajutorul lor nişte ecologi/biologi/chimişti pot trage concluzii
foarte importante despre ecosistemul respectiv – dacă e poluat, dacă are loc vreo altă perturbare
gravă a echilibrului speciilor, dacă e totul ok în ecosistem, sau trebui intervenit pentru
conservarea lui)
- broaştele se hrănesc cu ţânţari, căpuşe şi alte insecte purtătoare de boli periculoase pentru specia
umană (deci un avantaj direct pentru om pentru că broaştele asigură menţinerea acelor specii într-
o limită sigură, ca număr de indivizi; dacă nu mai sunt broaşte ne trezim cu o invazie de căpuşe şi
ţânţari);
- broaştele sunt folosite în cercetarea medicinală care contribuie la salvarea de vieţi omeneşti.

2.Clasa Reptile cuprinde tetrapode terestre poichiloterme,cu răspandire mai mare în regiunile calde.
Dintre speciile mai importante amintim:şoparla de camp(Lacerta agilis),năparca gulerată(Columber
natrix),vipera(Vipera berus),broasca ţestoasă gigantică(Testudo gigantea),aligatorul de
Mississippi(Alligator mississippiensis),broasca ţestoasă de uscat(Testudo graeca ibera) din Dobrogea şi
specia Testudo hermanni hermanni din Oltenia,ambele ocrotite de lege,broasca ţestoasă de apă(Emys
orbicularis) etc.
Aceste specii prezintă un tegument îngroşat,care împiedică pierderea apei din corp,iar la cele mai multe
specii,epiderma formează prin încreţire solzi cornoşi.La broaştele ţestoase,şoparle şi crocodili,membrele
sunt scurte şi situate pe părţile laterale ale corpului,iar la şerpi(ofidieni) acestea lipsesc.
 Şoparla de camp Aligatorul de Mississippi

3.Clasa Păsări cuprinde vertebrate homeoterme,adaptate la zbor,printr-o puternică transformare morfo-

funcţională a organismului.Corpul lor este alcatuit cu pene,fulgi şi puf.Membrele anterioare sunt
transformate în aripi,iar cele posterioare sunt adaptate la sprijinirea corpului şi la locomoţia terestră.
Scheletul este format,în mare parte,din oase pneumatice.Pielea este uscată şi lipsită de glande,cu
excepţia glandei uropigiene,care,la păsările înotătoare,secretă o substanţă grasă,servind la ungerea
penelor.Epiderma produce formaţiuni cornoase,ca:ciocul,solzii de pe picioare,ghearele,penele,fulgii şi
puful.
Păsările îşi depun ouăle în cuib,le clocesc şi îşi îngrijesc puii pană la dezvoltarea lor completă.
Păsările care trăiesc în ţara noastră,cat şi în alte regiuni ale Globului se împart în:păsări bune
zburătoare(insectivore,granivore),ca:ţoiu(Sitta europaea),cinteza brună(Parus
palustris),măcăleandrul(Erithacus rubecula),piţigoiul albastru(Parus caeruleas),piţigoi(Parus
major),mierla(Merula vulgaris),botgros(Coccothrauster),piţigoi(Fringilla montifringilla),cinteza(Fringilla
coelebs),presură(Emberiza citrinella),vrabia de camp(Passer domesticus),presura
zăpezilor(Plectophenax nivalis),ochiul boului(Troglodites troglodites),privighetoarea(Luscinia
luscinia);păsări înotătoare:pinguini(Aptenodytes forsteri),gasca de vară(Anser anser),raţa cu ciuf(Netta
rufina);păsări picioroange:starcul roşu(Arderea purpurea),barza(Cioconia cioconia);păsări
răpitoare:şorecarul(Buteo buteo),buha(Buba buba),vulturul alb(Neophron percnopterus) etc.

Piţigoiul albastru Gasca de vară

4.Clasa Mamifere cuprinde cele mai evoluate animale.Ele sunt homeoterme,răspandite în toate zonele
,geografice ale Globului.Majoritatea mamiferelor sunt adaptate la mediul terestru.
Corpul mamiferelor este acoperit cu păr.Ele nasc pui,pe care îi hrănesc cu lapte produs de glandele
mamare.
Producţiile cornoase ale epidermei sunt:ghearele,copitele,unghiile,coarnele,ţepii,solzii şi perii,iar cele
glandulare sunt:glandele sudoripare,glandele sebacee care secretă o substanţă(sebum),cu rol în ungerea
firelor de păr,şi glandele mamare,care secretă laptele.
După modul de reproducere şi al dezvoltării puilor,mamiferele se clasifică
în:monotreme,marsupiale,placentare.
Monotremele sunt mamifere ovipare,reprezentate prin ornitorincul(Ornithorhynchus anatinus) şi
echidna(Tachyglossus aculeata),specii care trăiesc în Australia,Tasmania şi Noua Guinee.Ele prezintă un
singur orificiu posterior,numit orificiul cloacal.Ornitorincul îşi depune şi cloceşte ouăle într-un cuib,iar
echidna le poartă într-o pungă tegumentară a pantecului.Puii sunt hrăniţi cu lapte,care se prelinge pe
perii abdomenului,de unde este supt de pui.Monotremele sunt lipsite de mamele.
Marsupialele din care fac parte cangurul,lupul marsupial,cartiţa marsupială,ursuleţul marsupial Koala etc.
trăiesc în Australia,America de Sud şi America de Nord.Aceste animale au pe abdomen o pungă a
tegumentului numită marsupiu,unde se află mamelele şi unde sunt adăpostiţi puii după naştere.Marsupiul
este susţinut de oasele marsupiale,articulate de oasele bazinului.Temperatura corpului variază puţin,în
funcţie de temperatura mediului.
Placentarele sunt cele mai numeroase şi evoluate mamifere,răspandite în cele mai variate medii.
Reprezentanţi: insectivorele-cartiţa(talpa europaea),ariciul(Erinaceus europaeus);chiroptere-
liliacul(Pteropus vampyrus);edentatele-şoarecele de pădure(Apodemus sylvaticus),iepurele(Lepus
europaeus);carnivorele-lupul(Canis lupus),rasul(Lynx lynx),leul(Panthera leo);pinipede-foca(Otaria
byronia);cetaceele-balena,caşalotu,delfinul(Deplhinus deplhinus);proboscidienii-elefanţii;copitatele-
dromaderul(Camelus dromedarius),girafa(Giraffa camelopardalis),zebra(Equus zebra);primatele-
gorila(Gorilla gorilla) etc.
Importanţa mamiferelor pentru om:
Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cele mai
uşor de domesticit. Omul consumă de la ele carne, lapte, foloseşte blana, părulpentru
materialele textile, le foloseşte în viața de zi cu zi pentru diverse activități.

Iepurele Zebra

Broasca Paedophryne amauensis

Cel mai mic animal vertebrat din lume este o broască de dimensiuni atât de reduse încât poate sta
pe unghia unui deget uman, arată un nou studiu.Cercetătorii au descoperit noua specie de broască,
ce măsoară în medie 7,7 milimetri în lungime, în Papua Noua Guinee. Broasca Paedophryne
amauensis trăieşte pe solul umed al pădurilor tropicale din această insulă.Spre deosebire de
broaştele obişnuite, care trec prin etapa de mormoloci înainte de a deveni broaşte, cele din
specia Paedophryne amauensis se nasc direct sub formă de broaşte.
Bibliografie:
 Manual de biologie pentru clasa a IX-a(Editura Corint)
 Wikipedia