Prezentare generala(introducere)

Cuvântul “şarpe” derivă din latinescul “serpere”, care înseamnă “a târî”. Şerpii sunt reptile cu solzi,
din subordinul Serpentes (Ophidia), cu forma alungită, fără membre. Capul, corpul şi coada, acoperite
de solzi duri, nu sunt delimitate, ci trec aproape imperceptibil dintr-unul într-altul. Numărul
vertrebelor trunchiului, legate între ele prin articulaţii sferice, depăşeşte de obicei 100, iar la şerpii
uriaşi ajung uneori la peste 500.

Anatomia

Au schelet; corpul conține numeroase vertebre, fiecare dintre ele atașată de o pereche de coaste
care, într-un fel, substituie membrele.Corpul lung și zvelt al unui ofidian nu conține niciodată mai
puțin de 100 vertebre, ajungând uneori să conțină chiar peste 500.

Se deplasează cu ajutorul mușchilor. Deplasarea lor generală este cea în zig-zag. Cu ajutorul
mușchilor și vertebrelor, ei aproape plutesc deasupra nisipului deșertului.

Ochii au ploapele unite, privirea fixă și nu clipesc. Văzul este dezvoltat. Ei văd în infraroșu, adică văd
căldura corpului altor animale.Urechile nu au pavilioane. Șerpii nu aud, ci doar simt vibrațiile cu
ajutorul limbii.Mirosul este foarte bine dezvoltat. Limba este lungă, bifurcată și servește la miros.

Unde traiesc serpii

Şerpii se găsesc în absolut orice tip de mediu, de la cele mai uscate şi mai aride deşerturi până la cele
mai umede păduri tropicale. Sunt în special răspândite în regiunile tropicale şi subtropicale din Africa,
Asia, Australia şi cele două Americi, pentru că aici temperaturile sunt mai ridicate şi există o mare
diversitate de specii cu care se pot hrăni. Multe specii de şerpi trăiesc in arbori, dar altele preferă să
trăiască pe sol, în mlaştini sau în câmp deschis. Există şerpi marini care îşi petrec aproape toată viaţa
în largul oceanului.

Atacurile serpilor

Aproximativ 400 de specii de şerpi din cele 3000 sunt veninoase (vipere, cobre, mambe, crotali etc.).
Dintre aceştia cei mai mulţi trăiesc în regiunile tropicale şi subtropicale. Şerpii veninoşi îşi muşcă
victima cu o mişcare rapidă, injectându-i toxine puternice care o ucid sau o paralizează rapid. Şerpii
constrictori, de exemplu pitonul sau boa, îşi sufocă efectiv prada încolăcindu-şi inelele corpului în
jurul acesteia. Astfel, prada se sufocă, pentru că nu mai poate respira, apoi este înghiţită. Reptilele au
o largă diversitate de aparate senzoriale, pe care le folosesc pentru a-şi localiza hrana sau partenerii
şi, în special, pentru a evita prădătorii. Majoritatea reptilelor au o excelentă viziune binoculară,
datorită ochilor plasaţi în partea din faţă a capului, şi pot repera prada de la câţiva metri distanţă.
Ochii pot fi un organ extrem de specializat la anumite reptile.. Anumiţi şerpi folosesc nişte cavităţi
senzoriale speciale aflate în regiunea capului, cu care detectează căldura corpului unei posibile
victime. Acest aparat uimitor este atât de sensibil, încât aceşti şerpi îşi pot găsi şi ucide prada chiar şi
în beznă absolută.

Inmultirea

Înmulţirea şerpilor constă în depunerea ouălelor în găuri în nisip, pentru protejarea şi încălzirea lor.
Majoritatea şerpilor depun ouă, dar unii nasc pui vii. Spre deosebire de ouăle păsărilor, cele de şarpe
au învelişul flexibil, pielos. Puii de şarpe au un fel de dinte ascuţit pe bot, cu ajutorul căruia ies din ou.

Hrana
Se hrănește cu broaște, șoareci, șopârle, insecte și cu alti serpi. Înghite și animale mai voluminoase
decât corpul sau datorită ligamentului elastic, care leagă cele două jumătăți ale mandibulei și a osului
patrat. În repaus acesta are poziție orizontală. Când șarpele se hrănește, osul are poziție verticală,
mărind cavitatea bucală. Dinții curbați spre interior rețin prada. Alunecarea hranei prin faringe și
esofag se datorează elasticității acestor organe, secreței de salivă și lipsei sternului.

Familii:

Boidae(ex:Boa de nisip/Sarpele de nisip)

- Boidae este o familie de șerpi neveninoși, care pot fi întâlniți în America, Africa, Europa, Asia și
unele insule din Pacific. Femelele din această familie sunt, de regulă, mai mari decât masculii.
Majoritatea speciilor sunt vivipare.

Colubridae(ex:Sarpele de casa,Sarpele de apa,Sarpele rau,balaur dobrogean,Sarpele lui

esculap,Sarpele de alun)

- Colubridele (Colubridae) sunt o familie de șerpi, care cuprinde ca. 2000 de specii, aproximativ două
treimi din numărul total de specii de șerpi din lume. Ele au un areal foarte larg de răspândire, iar cu
excepția mediului marin trăiesc aproape peste tot în regiunile cu climă tropicală subtropicală și
temperată, începând cu Eurasia, Africa și cele două Americi. Unele din ele duc o viață terestră, iar
altele (Chrysopelea) o viață arboricolă. Sunt animale ovipare (se reproduc prin ouă)

Vipersidae(ex:Vipera cu corn,Vipera lui Nikolsky,Vipera de stepa )

Viperidele (Viperidae) sunt o familie de șerpi veninoși, care trăiesc în America, Africa și Eurasia. Cele
mai multe specii din această familie sunt vivipare (nasc pui vii), familia cuprinde ca. 35 de genuri
taxonomice și 260 de specii. În Europa trăiesc 9 specii, ele nu au fost întâlnite în Australia, Oceania și
Madagascar. Asemenea familiei elapidae, toate speciile care aparțin viperidelor sunt șerpi veninoși.

Veninul viperelor

Veninul viperelor este frecvent hemotoxic (distruge globulele roșii), împiedică coagularea sângelui,
având și o acțiune proteolitică (distruge țesuturile) prin proteaze. Veninul cauzează astfel hemoragii
interne, inflamații, necroze a țesuturilor, însoțite de dureri intense. Hemoragiile interne pot fi însoțite
de hemoragii, nazale, hematoame în creier sau pe piele. La unele specii din grupa crotalinae al căror
venin conțin neurotoxine, apar paralizii.

Serpii si medicina

Veninul specii de vipere(Bothrops jaraca)gasite in brazilia Paraguay si nordul Argentinei,este folosit

pentru fabricarea unor medicamente pentru tratarea hipertensiunii si pentru insuficienta cardiac
cronica.