Sunteți pe pagina 1din 6

CLASA REPTILIA Reprezinta primele vertebrate amniote. Ele au cucerit definitive mediul terestru la care au dezvoltat adaptari extraordinare.

Tegumentul este cornificat, iar spre deosebire de amfibieni nu au stadiu larvar acvatic. Nu au branhii, respiratia realizandu-se exclusiv pulmonar. Inima este, de regula, tricamerala, cu cele doua atrii complet separate, la nivelul ventriculului aparand un sept incomplet. Circulatia este dubla si incompleta. Aparatul excretor este de tip mezonefros. Sunt specii in marea majoritate ovipare, dar exista si specii ovovivipare sau vivipare. Reptilele actuale apartin la 2 subclase: 1. Subclasa Anapsida (fara fose temporal) cu Ordinul Testudines (Chelonia) 2. Subclasa Diapsida (cu doua perechi de fose temporal) cu: Supraordinul Lepidosauria Ordinul Sphenodontia (Rhynchocephalia) Ordinul Squamata Supraordinul Crocodylomorpha cu Ordinul Crocodilia Sublcasa Anapsida cuprinde broastele testoase la care craniul nu prezinta fose temporale. Coloana vertebrala, cu exceptia regiunilor cervicale si caudale, precum si coasrele, sunt sudate la carapace. Sternul lipseste. Centura scapulara este libera, iar cea pelviana este libera sau sudata la carapace. Musculature cirpului este slab dezvoltata, in timp ce musculatura gatului si a membrelor este bine dezvoltata. Ouale chelonienilor terestri au coaja calcaroasa, in timp ce cea a formelor marine au coaja pergamentoasa. a) Subordinul Cryptodira cuprinde testoase la care gatul ia forma literei S cand se retrage sub carapace, iar centura pelviana este libera. Familia Emydidae vezi LP Familia Testudinidae vezi LP Geochelone nigra (testoasa gigant din Galapagos) care ajunge pana la 2 m lungime si 300 kg greutate. Familia Cheloniidae cuprinde broaste testoase marine care au membrele posterioare transformate in lopeti inotatoare. Chelonia mydas (broasac testoasa de supa). Traieste in mari si oceane tropicale si subtropicale. Se consuma pentru carne si grasime Eretmochelys imbricata (broasca testoasa de baga sau caretul). Solzii sunt castanii sau brun galbui care cantaresc in total 2-6 kg. Din acestia se produce bagaua din care se fabrica rame de ochelari sau bijuterii.

Geochelone nigra

Chelonia mydas

Eretmochelys imbricate

Familia Dermochelydae cuprinde broaste testoase marine la care carapacea este acoperita cu piele. Dermochelys coriacea este singurul reprezentant care traieste in toate oceanele lumii, cu exceptia zonelor polare. Atinge 2 m si 500-600 kg. b) Subordinul Pleurodira cuprinde broaste testoase la care gatul se indoaie in plan orizontal cand este retras sub carapace, iar centura pelviana este sudata la carapace. Familia Pelomedusidae cuprinde broaset testoase marine raspandite in apele dulci tropicale si temperate din estul si sudul Africii. Ca reprezentant citam Pelomedusa cu gatul lung si subtire.

Dermochelys coriacea

Pelomedusa subrufa

Subclasa Diapsida reptile la care craniul prezinta doua fose temporale Supraordinul Lepidosauria Ordinul Sphaenodontia (Rhynchocephalia) Familia Plerosauridae. Sphenodon punctatus (hateria, tuatara) este o reptile enedemica din Noua Zeelanda, care seamana cu soparlele. Prezinta notocord la adult si stern abrdominal (caracter de reptile fosile). Sunt acrodonte. Liba este neprotractibila. Plamanii sunt slab dezvoltati, iar bronhiile nu patrund in interiorul acestora. Timpanul este contopit cu pielea si nu este functional. Ochiul parietal este foarte bine dezvoltat. Se hraneste cu melci, viermi si insecte.

Sphenodon punctatus

Gecko gecko

Draco volans

Chlamydosaurus kingii Moloch horridus

Ordinul Squamata cuprinde reptile la care corpul este acoperit cu solzi si scuturi osoase (squame). Fosele temporale nu sunt bine delimitate, ele fuzionand intre ele (la soparle) sau si cu fosa orbitala (la serpi). Subordinul Lacertilia este reprezentat de soparle cu corp fusiform, in general cu patru membre bine dezvoltate dispuse pe laturile trunchiului. Intotdeauna prezinta centura scapulara si stern, iar ventral au mai multe siruri de solzi. Urechea prezinta deschidere externa. Fiecare vertebra codala are cate un disc intervertebral cartilaginous care se rupe foarte usor in momentul in care soparla este prinsa de coada (autotomie), urmand ca ulterior, coada sa se reface. Plamanii au o structura alveolara mai mult sau mai putin pronuntata. Porificiul cloacal este dispus transversal pe lungimea corpului. Cele mai multe specii sunt ovipare, dar exista si soparle ovovivipare (Lacerta vivipara) sau vivipare (Scincus officinalis), la are embrionul este fixat de oviduct printr-un soi de placenta.

Familia Gekkonidae sunt soparle primitive de talie mica cu degete latite, unite cu membrana tegumentara su prevazute cu pliuri ventrale epidermice subtiri, asezate strans unele de altele, transversal pe degete. Sunt raspandite in zonele tropicale si subtropicale de pe toate continentele. Gekko gecko raspandit mai ales in India, Australia si tarile mediteraneeane. Familia Agamidae cuprinde soparle la care coada este lunga si nu are capacitatea de autotomie. Au dimensiuni mici si mijlocii si sunt raspndite in tinuturile calde ale Eurasiei, Africa si Australia. Draco volans (soparla zburatoare) este adaptata la planare, avand 5-6 coaste false pe care se intinde o membrane tegumentara. Chlamydosaurus kingii (soparla cu gluga) este raspandita in Australia. Are o cuta tegumentara gulara pe care o etaleaza pentru a intimida dusmanii. Moloch horridus (soparla tepoasa) raspandita in Autralia. Prezinta pe tegument numeroase excrescente tepoase pe care se aseaza roua diminetii, asigurand necesarul de apa in conditiile unui climat uscat. Familia Chamaeleonidae cuprinde soparle adaptate la viata arboricola. Degetele sunt impartite in doua grupuri opozabile. Coada este prehensila, ochii sunt proeminenti, cu pleoapele sudate lasand un orificiu la mijloc. Ei au mobilitate individuala. Limba este lunga, lipicioasa, prehensile. La cap prezinta posterior o casca corpul este turtit lateral si prezinta homocromie schimbatoare datorita cromatoforilor foarte rapizi in miscare. Chamaeleo chamaeleon este raspandit pe coastele mediteraneene ale Asiei, Africii si in Spania.

Chamaeleo chamaeleon

Iguana iguana

Amblyrhynchus cristatus

Familia Iguanidae cuprinde soparle mari si mijlocii cu expansiuni tegumentare la nivelul capului. Au creasta dorsala de-a lungul intregului corp. trunchiul si coada sunt comprimate lateral. Sunt specii tericole sau acvatice, insectivore, ierbivore sau carnivore, cu carne comestibila. Iguana iguana este raspandita in partle tropicale ale Americii centrale si de sud. Atinge lungimi de 1.5-2 m. Amblyrhynchus cristatus este singura soparla marina. Traieste in Insulele Galapagos. Familia Scincidae vezi LP Familia Lacertidae vezi LP Familia Anguidae vezi LP Familia Varanidae sunt soparle de dimensiuni foarte mari, carnivore, comestibile. Au saliva bogata in bacterii, astefl incat muscatura lor devine mortala. Rana prazii se suprainfecteaza fapt care provoaca moartea. Varanus niloticus atinge 2 m. Traieste in Africa, exceptand zonele desertice.

Varanus niloticus

Heloderma suspectum

Familia Helodermatidae cuprinde soparle veninoase raspandite in America de Nord si Guatemala, care populeaza regiunile semiaride. Spre deosebire de serpi, dintii veninosi sunt situati pe maxilarul inferior, iar veninul nu poate fi eliberat sub presiune. De aceea veninul este utilizat doar ca arma de aparare, iar soparlele trebuie sa mestece o bucata din atacator pentru a injecta veninul. Sunt specii ovipare, carnivore. Heloderma suspectum din SUA si Mexic. Subordinul Ophidia (Serpentes) cuprinde serpii. Sunt reptile adaptate la mersul prin tarare si inghitirea prazii intregi. Corpul este cilindric, alungit, capul este mic, relative turtit dorso-ventral, coada mai mult sau mai putin turtita. Nu au membre anterioare. Cei mai primitive prezinta rudimente de membre posterioare sau resturi de centura pelviana, dar niciodata centura scapulara. Exista o mica diferentiere a partilor trunchiului. Pielea este uscata, lipsita de glande, cutata in solzi si scuturi. Naparlesc prin pierderea stratului cornos in intregime. Dintii sunt ascutiti, in forma de carlig, cu varful indreptat inapoi. La serpii veninosi unele glande mucoase s-au transformat in glande veninoase, care sunt in legatura cu anumiti dinti. In functie de acesti dinti veninosi serpii sunt: 1. aglifi care nu au glande veninoase 2. opistoglifi, cu dintii veninosi in partea posterioara a maxilarului superior 3. proteroglifi, cu dintii veninosi situati in partea anterioara a maxlarului superior. La acestia din urma dintii prezinta un sant anterior pe unde se scurge veninul. 4. solenoglifi. Pe maxilarul superior exista cate un singur dinte pe fiecare parte, in legatura cu glanda labiala superioara posterioara. Acesti dinti prezinta un orificiu de intrare si unul de iesire a veninului, precum si un canal de evacuare a acestuia (la vipere). Cel mai dezvoltat simt este cel al pipaitului, al carui organ este limba. Simtul tactil este reprezentat si de numerosi corpusculi tactili de la nivelul muschilor care au sensibilitate mare la vibratiile mecanice. Ochii, in schimb, sunt slab dezvoltati, cu pleoape unite in membrane ce dau aspect sticlos acestuia. Urechea este regresata, iar auzul nu este foarte bine dezvoltat. Serpii sunt sensibili la sunete de frecventa joasa. Serpii se hranesc cu prada vie (pasari, pesti, reptile, amfibieni, mamifere). In general sunt ovipari, dar exista si specii ovovivipare. Familia Boidae cuprinde serpii constrictori, neveninosi. Au dimensiuni foarte mari. Isi omoara prada prin strangulare. Se considera ca sunt mai putin evoluati pentru ca prezinta resturi de centura pelviana si membre posterioare. Sunt raspanditi in tinuturile tropicale, putine in zonele aride ale regiunilor temperate. Boa constrictor (sarpele boa) care traieste in zona tropicala a Americilor. Atinge lungimi de 45 m. Este specie nocturna.

Eunectes murinus (anaconda) traieste in bazinul Amazonului. Poate atinge lungimi de pana la 10 m. Eryx jaculus (sarpele de stepa de 60-80 cm) este raspandit si la noi in Dobrogea.

Boa constrictor

Eunectes murinus

Eryx jaculus

Familia Colubridae vezi LP Familia Elapidae cuprinde serpi veninosi, proteroglifi raspanditi in zonele tropicale si subtropicale, mai ales in emisfera sudica. Naja naja (cobra indiana), unul dintre cei mai periculosi serpi este acum protejat prin lege. Naja haje (cobra egipteana) este raspandita in Africa si Peninsula Arabica

Naja naja

Naja haje

Crotalus horridus

Familia Viperidae vezi LP Crotalus horridus (sarpele cu clopotei). Prezinta un termoreceptor la coada cu care detecteaza undele calorice, dandu-i posibilitatea de a vana si noaptea animale cu sange cald. Familia Hydrophiidae vezi LP. Supraordinul Crocodylomorpha cuprinde ordinul Crocodilia. Sunt reptile de talie mare, adaptate la mediul acvatic. Trunchiul este fusiform, turtit dorso-ventral, cap piramidal, legat de trunchi printr-un gat scurt. Coada este mai scurta si mai subtire decat trunchiul. Picioarele, dispuse lateral, nu ridica trunchiul de la sol. Membrele anterioare au 5 degete libere, iar cele posterioare au 4 degete cu membrane interdigitala. Tegumentul este gros, cutat cu solzi, dublat cu scuturi ososase dermice. Orificiul cloacal este dispus longitudinal fata de directia corpului. Narile prezinta clapete care le inched in momentul scufundarii in apa. Bolta palatine se continua cu o cuta musculoasa numita val palatin care, cu marginea sa posterioara, atinge baza limbii, realizand astfel, o separare completa a caii respiratorii fata de cavitatea bucala si dand pozibilitatea animalului sa inoate la suprafata apei cu gura deschisa. Prezinta neopalium conturat la nivelul telencefalului. Sunt reptile tecondonte, cu inima tetracamerala si plamani cu structura pluriloculara, asemanatoare structurii alveolare de la mamifere. Familia Crocodylidae cuprinde reptile la care al patrulea dinte al falcii inferioare nu este vizibila la exterior daca gura este inchisa. Ei au culori mai decshise decat aligatorii si o toleranta mai mare la salinitate decat aligatorii. Crocodylus niloticus (crocodilul african)

Crocodylus johnstoni (crocodilul australian)

Crocodylus niloticus

Gavialus gangeticus

Caiman latirostris

Alligator mississippiensis

Familia Gavialidae cuprinde gavialii care au un rostru lung si ingust. Gavialis gangeticus este raspandit in Gange si Eufrat. Consuma peste sau isi cauta hrana in mal. Familia Alligatoridae cuprinde aligatorii si caimanii. Au botul mai scurt si mai obtuz decat crocodilii propriu-zisi, cu al patrulea dinte al falcii inferioare vizibil la exterior cand gura este inchisa. Nu suporta variatii ale salinitatii, astfel incat populeaza doar apele dulci. Caiman crocodylus (caimanul) este raspandit in bazinul Amazonului si in America Centrala. Alligator mississippiensis (aligatorul) de maximum 6 m lungime, traieste in America de Nord.