Rechinul

Rechinii , sunt peti cu schelet cartilaginos i cu un corp hidrodinamic. Scheletul

rechinilor nu este alctuit din oase, ci din cartilaje. esutul cartilaginos, dei are doar jumtate
din desitatea tesutului osos, este flexibil i rezistent .

Rechinii posed ntre cinci i apte branhii pe fiecare latur a corpului prin care se
realizeaza respiraia. Pielea lor este acoperit de denticuli dermali care i protejeaz de leziuni
sau parazii i le asigur o mai bun dinamic n mediul acvatic. O alt caracteristic a rechinilor
este c dinii lor sunt substituibili (Dintii care de multe ori raman in carnea prazii, sunt imediat
inlocuti de altii noi).

Din punct de vedere al dimensiunii lor, rechinii prezint o mare varietate de la rechinul
pigmeu o specie care triete n zonele profunde ale mrilor i care msoar aproximativ 22 de
centimetri n lungime , pn la rechinul-balen , cel mai mare pete cunoscut, care poate s
ating o lungime de pn la 12 metri i care, precum balenele, se alimenteaz numai cu
plancton. Rechinul-taur, este cunoscut pentru capacitatea sa de a nota att n ap srat ct i
n apele dulci din zonele de delt.

Simurile rechinilor sunt printre cele mai uimitoare adaptri ale lor i explic, n parte,
larga lor rspndire i diversitate, semne ale unui succes evolutiv remarcabil.
Simul olfactiv e bine dezvoltat, unele specii putnd distinge prezena sngelui n ap n
concentraii de numai o parte la un milion.
Vzul, foarte important mai ales pentru speciile prdtoare, nu are de-a face cu culorile,
ci mai degrab cu contrastul dintre prad i fondul pe care se proiecteaz. Unii dintre rechini
sunt bine nzestrai i pentru vederea nocturn. ( forma neobisnuita a capului rechinului-ciocan ii

permite sa detina cea mai buna vedere din intreg regnul animal. Rechinul are o raza a privirii de
360 de grade).

Auzul beneficiaz de o trstur anatomic specific - pe ambele laturi ale corpului,

urechea intern este legat direct de exterior, printr-un orificiu - o trstur care nu exist nici la
petii osoi i nici la tetrapode (amfibieni, reptile, psri, mamifere).
Iar pe lng aceste simuri rechinii mai au nite capaciti senzoriale aparte , asociate
unor organe de sim cu totul speciale. De exemplu, ei pot percepe cmpurile electromagnetice,
cu ajutorul unor organe electroreceptoare . Cum toate vieuitoarele produc semnale electrice (de
obicei slabe, putnd fi detectate doar cu aparatur special), rechinii folosesc acest sim pentru
a detecta prezena unor creaturi vii, potenial hran sau poteniali dumani. Unii cercettori
cred c rechinii se folosesc de acest sim pentru a se orienta, urmrind liniile cmpului
electromagnetic terestru.
Rechinii au aparut acum 400 de milioane de ani. Din cele peste 350 de specii cunoscute
80% dintre rechini nu cresc mai mari de 1.6 metri. Rechinii considerati cei mai periculosi sunt
rechinul alb , rechinul tigru si rechinul taur .
Marele rechin alb apartine unei familii de pesti inotatori foarte rapizi si este cunoscut
drept cel mai mare carnivor de pe pamant dupa balena. Este un peste cu un teritoriu mare care
traieste in oceanele Atlantic, Indian si Pacific. Acesta poate fi intalnit de la tropice pana la
cercurile polare in apele adanci .

Rechinul Tigru poate fi intalnit in apele marilor temperate, tropicale si subtropicale.

Populeaza apele marilor, golfurilor, sau estuarelor in cautare de hrana. Inoata in Golful Mexic,
America de Sud, Africa, China, Honk Kong, India, Australia si Indonezia

Rechinul taur, denumit astfel din cauza corpului sau indesat si a reputatiei sale de animal
feroce, este faimos mai ales datorita abilitatii de a trai atat in apa sarata cat si in apa dulce.
Exemplare din aceasta specie au fost capturate in locuri in care cu greu ar putea fi imaginata
prezenta unui rechin: la poalele Anzilor peruvieni, la 3700 kilometri in susul raului Amazon si in
lacul Nicaragua, cel mai mare lac din America Centrala.