Sunteți pe pagina 1din 13

Pestii

Aspecte generale
Pestii ocupa aproape orice habitat acvatic. Unele specii se afla in cel mai mare lac aflat la cea mai mare
inaltime (lacul Titicaca din America de Sud 3810m deasupra nivelului marii! alte specii au fost
observate in cel mai adanc lac ( lacul "ai#al 1$3%m adancime din &usia si in adancurile abisale ale
oceanelor (%000m. 'n i(voarele calde din )e*ic+ unele specii pot indura pana la ,-. / in timp ce in
apele de lan0a Antarctica+ pestii vietuiesc la apro*imativ 12. /. apa nu in0heata la aceasta temperatura
din cau(a continutului bo0at de sare+ iar pestii nu in0heata deoarece san0ele lor contine un fel de
anti0el biolo0ic. Unii pesti vietuiesc in ape dulci aproape pure+ in timp ce altii din 3ispaniola tolerea(a
un 0rad de salinitate de patru ori mai mare decat cel din apa marii. Pestii de pestera isi pot petrece toata
viata in intuneric+ in timp ce pestii din mlastinile din desert suporta nivele record ale radiatiilor solare.
Un 0rup de pesti din America de Sud supravietuiesc anual in urma unor secari periodice prin petrecerea
acestor perioade in adevarate oua de dormit+ pentru a cloci si a se de(volta odata cu venirea urmatorului
se(on umed.
4umarul cel mai mare de specii marine se afla in apele tropicale+ datorita recifilor de corali. /ea mai
mare diversitate de specii de peste de apa dulce poate fi 0asita in marile lacuri ale Africii si in i(voarele
ba(inelor tropicale+ in special in ba(inul Ama(onului din America de Sud.
Adaptarea la viata din apa: branhii, aripioare, solzi
/el mai vechi 0rup de vertebrate+ pestii pot fi 0asiti oriunde e*ista apa. Trei patrimi din suprafata
Pamantului este acoperita cu apa+ atat apa sarata (oceane+ ia(uri create de maree+ recifii de corali cat si
apa dulce (lacuri+ parauri de apa de munte+ rauri cu debit redus. Pestii sunt adaptati la viata din apa! ei
au branhii permanente+ aripioare si sol(i.
Ansamblul or0anelor interne repre(inta circa -0 p5na la $06 din 0reutatea corpului la un peste de
forma clasica.
Anatomie externa
Gura Inotatoare dorsala
Simturi
Auzul Mirosul
1
Ochi
Inotatoare
pectorale
Opercul Inotatoare pelviene
Solzi Inotatoare anala
Linie laterala Inotatoare codala
Gustul Electro-receptia
Gura
Po(itia 0urii unui peste poate oferi informatii le0ate de locul unde se hraneste acesta. 'ntr1un acvariu+
pestii cu 0ura terminala+ cum ar fi pestele1secure (hatchetfish+ se hranesc cu ful0i de mancare care
plutesc sau raman suspendati lan0a suprafata apei. Unii pesti cu 0ura in partea anterioara+ sub cap+ cum
ar fi dracul1de1mare (catfish se hranesc pe fundul apei.
Pestii cu 0uri mari+ pestii carnivori se hranesc cu bucati mari cum ar fi alti pesti! 0ura este preva(uta cu
numerosi dinti ascutiti+ uneori inclinati spre interior.
Totusi+ balena rechin mananca or0anisme foarte mici+ filtrate din apa in 0ura sa imensa.
Pestii cu 0uri mici in0hit elemente de hrana de mici dimensiuni7 crustacee sau moluste! iar pestii cu
0uri minuscule se hranesc cu (oo1planton.
Pestii erbivori si omnivori au o 0ura mica+ cu dinti plati adaptati pentru sfaramarea hranei.
Un peste cu o 0ura indreptata in sus are falca de 8os mai mare. 9ura se deschide in sus. Tarponul are o
astfel de 0ura. Unii pesti tind sa se hraneasca la suprafata apei. Unii pesti au o 0ura distincta. /alutul de
mare are o 0ura minuscula la capatul botului cu forma de pai care este folosita pentru a sorbi (oo1
plantonul.
/u a8utorul articulatiei intra1craniale si a altor muschi cranieni+ unii pesti isi in0hit prada dintr1o
in0hititura. :intii acestora nu pot fi folositi pentru a apuca sau a sfasia prada ci a preveni evadarea din
0usa cascata. Sub barbie+ acesti pesti au placi mari osoase.
Pestii se 0rupea(a in trei cate0orii7
pesti de suprafata 1 au 0ura in po(itie superioara pentru a prinde hrana la suprafata apei (0ura dorsala!
pesti de adancime medie 1 au 0ura la capatul botului pentru a prinde hrana in plina apa (0ura
anterioara!
pesti de fund 1 au 0ura in in po(itie inferioara pentru a aduna hrana de pe pietris (0ura ventrala!
'n fata 0urii sunt amplasate doua sau patru nari care au un rol in perceptia si anali(a mirosurilor.
2
Gura dorsala
1 acest tip de pesti se hranesc la suprafata apei.
Gura anterioara
1 acest tip de pesti manca hrana care cade prin apa.
Gura ventrala
1 acest tip de pesti se hranesc de pe fundul ba(inului.
Gura mica
1 acest tip de pesti se hranesc cu plane si cu animale mici.
Gura mare
1 acest tip de pesti in0hit pesti intre0i sau bacati mari de
peste.
Dintii
;a unele specii+ acestia sunt dispusi pe randuri. )ai multe randuri de dinti sunt inlocuite pe parcursul
vietii in spatele primului rand de dinti functionali. 'n medie+ unii pesti+ cum ar fi rechinul+ vor inlocui
primul rand de dinti in circa 1011, (ile in timpul verii cand sunt activi+ si in una doua luni pe perioada
iernii.
:intii subtiri si ascutiti sunt pentru pentru apucare si tinerea pra(ii! dintii serati+ rete(ati sunt pentru
sfasiat iar dintii mici sub forma de conuri sunt pentru (drobirea carcasei racilor si a molustelor.
Ochi
;umea de sub apa este deseori intunecoasa sau tulbure+ ceea ce limitea(a vi(ibilitatea la mai putin de
30 de metri.
)a8oritatea pestilor au doi ochi. Alti au patru cum ar fi pestii care scormone prin mal sau cei care
vietuiesc in ape adanci si deseori se catara pe terasamente de mal. Perechea inferioara de ochi scanea(a
impre8urimile pentru insecte de mancat.
3
'n mod obisnuit forma ochilor este
sferica cu iris elipsoidal pentu a putea
vi(uali(a in planuri diferite.
'risul nu poate fi a8ustat pentru a
re0ulari(a lumina! nu este necesar din
cau(a nivelului sca(ut a luminii in apa.
Unele specii au ochi mari atasati la
manunchiuri de nervi optici. <iecare
ochi are cateva conuri+ care inre0istrea(a
culoarea+ si numeroase ver0ele+ care
detectea(a lumina. Astfel+ acesti pesti nu
pot detecta culorile dar pot vedea foarte
bine in apele intunecoase+ de la mari
adancimi.
Aceasta abilitate de a vedea in semi1
intuneric este marita de un strat din
spatele retinei numit
tapetum lucidum. Acesta actionea(a ca o o0linda+ intensificand lumina slaba.
=chii pestilor sunt similari celor umani+ dar e*ista o serie de diferente ma8ore.
'n primul rand+ pestii nu au pleoape. Pleoapele animalelor de pe uscat pastrea(a ume(eala ochilor! ochii
pestilor sunt in contact permanent cu apa+ astfel incat nu au nevoie de pleoape.
'risul uman se e*tinde si se contracta in functie de 0radul de lumino(itate din mediul in care se afla.
;a pesti+ irisul nu poate fi a8ustat pentru a re0ulari(a lumina! intensitatea luminii din apa nu se schimba
atat de brusc cum se schimba deasupra apei si de aceea+ pestii nu au nevoie de adaptare la intensitatea
luminii.
/ristalinul ochiului uman este turtit si isi poate schimba forma pentru a concentra detaliile.
> /ristalinul pestilor este 0lobular si ri0id. Totusi+ pestii pot concentra
detaliile unui obiect prin aducerea cristalinului mai aproape sau mai departe
de cornee+ asemenea unei camere de filmat.
/ristalinul pestilor este 0lobular si ri0id. Totusi+ pestii pot concentra detaliile
unui obiect prin aducerea cristalinului mai aproape sau mai departe de
cornee+ asemenea unei camere de filmat.
=chii pestilor sunt mobili+ aceasta mobilitate a ochilor permite pestelui sa
acopere un camp de vedere de cca 300?.
'nsa+ dupa o anumita distanta+ perceptia vi(uala al pestelui se re(uma nu mai
la forme+ nu mai distin0e detalii.
Pestii sunt foarte sensibili la variatiile de lumina+ avand posibilitatea sa
detecte(e chiar si slabe intensitati luminoase.
Pestii care vietuiesc in pesteri sau cei care traiesc pe fundul apei unde lumina este slaba sau lipeseste+
ochii sunt rudimentare sau absenti+ iar simturile olfactive sunt imbunatatite cu simturi tactile si
sen(itive cu a8utorul unor mustati din 8urul 0urii.
)ulti pesti nocturni au ochi mari pentru ai a8uta sa 0aseasca hrana noaptea
,
Opercul
=perculul are rol in respiratie+ mai intai prin prote8area branhiilor si apoi prin marirea flu*ului de apa.
"ranhiile sunt membrane subtiri+ ca o pana+ locali(ate in interiorul unor deschideri din spatele capului.
"ranhiile sunt echivalentul plamanilor la pesti.
Apa este aspirata prin 0ura si e*pul(ata datorita miscarilor operculului.
=*i0enul este absorbit din apa prin membranele branhiilor iar in acelasi timp+ dio*idul de carbon este
eliminat.
Pestii au opt branhii (cate patru de fiecare parte+ fiecare fiind la randul ei formata din doua lamele.
/uloarea lor rosie se datorea(a vasculari(atiei intense. :aca sunt mai inchise la culoare+ atunci pestele
are probleme respiratorii.
Unele specii ("elontiide+ care traiesc in ape cu o*i0en rarefiat+ au de(voltat si un or0an special pentru
captarea o*i0enului din aer.
Solzii
)a8oritatea pestilor au o armura fle*ibila de sol(i protectori care le acopera corpul.
;a unele specii acestia sunt numiti denticuli dermali. Acestia sunt de fapt niste structuri asemanatoare
unor dintisori minusculi la nivel de piele. :atorita lor+ pielea rechinului pare neteda si da o sen(atie
aspra la pipait.
;a pestii ososi+ sol(ii sunt alcatuiti din oase si arata asemeni sindrilelor unui acoperis.
@*ista patru tipuri de sol(i7 placoid (asemanator dintilor+ 0anoid (in forma de diamant+ ctenoid ( in
forma de fa0ure si cicloid ( forma rotun8ita. /tenoidul si cicloidul sunt cele mai intalnite forme de
sol(i.
Sol(ii varia(a ca marime de la o specie la alta si pot fi la fel de mari ca o moneda de -000 lei.
Pe masura ce pestele creste+ nu se mareste numarul de sol(i+ ci dimensiunea sol(ilor. Sol(ii cresc mai
repede vara+ cand hrana este abundenta.
'n fiecare an+ Aun inel anualB este adau0at pe fiecare sol(. 4umarand inelele anuale consecutive de pe
sol(i putem estima varsta apro*imativa a e*emplarului.
Sol(ii sunt acoperiti cu un strat de mucus care are proprietati antiseptice ce prote8ea(a pestele
impotriva bolilor si a para(itilor.
-
Catenoid
Cycloid
Ganoid
Placoid
Cuticula
/uticula este un strat de mucus care contine substante de protectie inclusiv antibiotice+ li(o(ime (o
en(ima care distru0e peretii celulari ai anumitor bacterii+ proteina reactiva / (o proteina care are
proprietati antibacteriene. /uticula repre(inta prima linie de aparare a pestilor impotriva iritatiilor din
apa+ a para(itilor.
Pielea
Straturile de celule ale pielii se refera la epiderma+ derma si hipoderma. @piderma (stratul e*terior de
celule este foarte subtier+ de obicei cuprinde $18 celule in latime si contine 0lande unicelulare care
produc mucus si care sunt conectate intr1o retea de capilarii minuscule. :erma (stratul de mi8loc
contine sol(ii+ celulele de formare a sol(ilor+ pi0mentii+ vasele de san0e si nervii. 3ipoderma este un
strat 0ras+ vasculari(at intre epiderma si muschi sau oase. @a repre(inta interfata dintre piele si restul
corpului.
$
inia laterala 1 Aal saselea simtB
Pestii au un sistem unic de nervi sen(oriali locali(ata in piele si denumita linia laterala+ care in
ma8oritatea ca(urilor serveste simtului de atin0ere.
;inia laterala se desfasoara din spatele capului pana la coada+ pe fiecare parte a pestelui.
Aceasta e formata dintr1o serie de 0auri. 9aurile au cone*iuni neuronale care sunt sensibile la vibratii.
;inia laterala detectea(a cea mai mica miscare a apei+ ceea ce a8uta pestele sa evite obstacole+ sa
detecte(e prada sau pradatorii in apele intunecate sau tulburi+ deplasarea in bancuri.
;inia laterala poate fi observata doar in anumite ape. Arata ca si cum pestele a fost intepat cu un ac.
;inia este format din canale care contin receptori de(voltati la nivelul pielii. Cibratiile din apa sunt
preluate de celule si transferate la ve(ica de inot care actionea(a ca un or0an auditiv.
Unii oameni de stiinta cred ca pestele isi poate recunoaste semenii prin lun0imea de banda receptionata
de linia laterala.
!notatoarele
Aripioarele a8uta la inot si uneori la protectie. Unele aripioare sunt in perechi+ altele sunt unice.
Aripioarele perechi sunt aripioarele pectorale si pelvice.
Aripioarele unice sunt cea dorsala+ codala si anala. )odalitatile de utili(are a aripioarelor varia(a in
functie de clasa de pesti.
)a8oritatea pestilor isi folosesc coada pentru a se misca prin apa iar celelalte aripioare pentru a carmi.
'notatoarele sunt subtiri si foarte vasculari(ate+ ceea ce le face sa fie vulnerabile la vatamari. @ste usor
de observat sau detectat schimbari sau vatamari ale inotatoarelor. :e aceea+ bolile sunt identificate mai
intai la nivelul aripioarelor+ care pot fi sfasiate+ indoite sau pline de san0e.
!notatoarea dorsala
Aceasta poate fi una sau mai multe. 'n ca(ul unor pesti ososi+
aripioara dorsala este folosita pentru schimbarea brusca a directiei si
actionea(a asemeni chilei unui vas.
:orsala este mare si de obicei sta ridicata din cau(a ra(elor osoase pe
care le contine. Aceasta aripioara poate fi ridicata sau coborata in
perioada de imperechere sau ca 0est de infricosare a altor pesti.
Partea din spate a aripioarei poate fi AindoitaB spre dreapta sau stan0a+
a8utand astfel la schimbarea directiei.
Unele specii de pesti au o a doua inotatoare dorsala situata intre inotatoarea dorsala si cea codala.
%
<unctia ei e*acta nu este complet inteleasa si se crede ca a8uta la marirea 0radului de eficacitate a
inotatoarei dorsale
!notatoare pectorale
Perechea de inotatoare pectorale se 0aseste pe fiecare parte in spatele branhiilor.
Acestea a8uta la scufundare+ sunt responsabile pentru intoarcere in timpul deplasaii
si la mentinerea unui anumit nivel dar si pentru alte functii cum ar fi simtul
atin0erii+ 0ustului+ echilibrului si totodata o sursa de ener0ie pentru inot.
!notatoare pelviene
Perechea de aripioare pelviene aduc un plus de stabilitate si sunt folosite
pentru reducerea vite(ei+ in ca(ul unor pesti ososi.
!notatoarea anala
'notatoarea anala se afla lan0a partea din spate a burtii si aduce
un plus de stabilitate pestelui.
;a pestii vivipari+ aceasta aripioara isi schimba forma la indivi(ii
adulti+ devenind un 0onopodium. Acesta a8uta la mentinerea
pestelui la un anumit nivel si il a8uta la directie.
!notatoarea codala
;a ma8oritatea pestilor ososi+ aripioara codala (coada este
responsabila pentru propulsie+ 0enerata de muschi printr1o
serie de miscari puternice+ in valuri+ de1a lun0ul corpului.
Pestii cu aripioare codale continue (aripioarele dorsala+ codala si anala
formea(a o sin0ura aripioara pot inota in interiorul si in 8urul unor (one
accidentate (crapaturi+ crevase.
Pestii cu coada in forma semiluna tind sa fie cei mai rapi(i pesti+ putand
mentine o vite(a ridicata pe distante mari si sunt in miscare permanenta.
)ulti pesti care inoata in mod continuu au coada bifurcata. /u cat este mai
adanca bifurcatia co(ii+ cu atat mai repede pot inota pestii.
8
Pestii cu aripioare codale rete(ate sunt de obicei inotatori puternici dar care atin0
vite(e reduse si sunt capabili de accelerari bruste pe distante mici.
Pestii cu aripioare codale rotun8ite sunt de obicei inotatori puternici dar care atin0
vite(e reduse dar sunt capabili de accelerari bruste pe distante mici.
Simturi
>Auzul
Pestii au urechi dar acestea nu au deschidere spre e*terior si nu pot fi va(ute. Totusi+ au(ul este foarte
de(voltat. Apa transmite mult mai bine undele sonore decat aerul iar acestea sunt receptate de corpul
pestelui ve(i linia laterala.
Unii pesti au deschideri asemanatoare urechilor pe fiecare parte a capului care permite un au( e*celent.
Alti pesti+ cum ar fi pestele1pisica (drac1de1mare+ au apendice de forma unor mustati de pisica cu
papile 0ustative numite AmustatiB care dau o capacitate sen(oriala suplimentara atunci cand pestele
cauta hrana pe fundul apei.
Gustul
;a pesti+ 0ustul are un inteles mult mai restrans. Papilele 0ustative+ care se 0asesc pe diferite parti ale
corpului+ sunt folosite in identificarea hranii. ;a unii pesti+ papilele sunt locali(ate in interiorul si in
8urul 0urii iar alteori pot fi 0asiti pe piele sau chiar si aripioare. )ustatile+ structuri asemanatoare unor
mustati de pisica aflate in apropierea 0urii (la dracul1de1mare sunt acoperite cu papile 0ustative si a8uta
la locali(area hranei.
"lectro#receptia
Unii pesti ososi pot detecta campuri electrice de slaba intensitate prin cavitatile de pe cap si fata.
Aceasta abilitate este folosit pentru locali(area pra(ii (toate or0anismele vii de0a8a un camp electric de
slaba intensitate+ evitand obstacole in apa intunecata si in timpul mi0rarii.
$irosul
:esi pestii au o vedere periferica foarte buna datorita po(itiei ochilor+ multi oameni de stiinta
considera ca pestii pot distin0e culorile+ acestia se ba(ea(a in principal pe miros si au(.
Pestii pot mirosi in apa cu a8utorul unor receptori din saci mati+ numiti nari+ care se afla pe cap. 4arile
sunt similare celor umane dar pestii nu le folosesc pentru respirat. Simtul mirosului este foarte
de(voltat si util in identificarea unor mirosuri indepartate. 4arile sunt locali(ate proeminent pe bot.
)ulti pesti sunt carnivori si se folosesc de miros pentru a1si 0asi prada. @i se hranesc cu alti pesti+
nevertebrate marine cum ar fi calmari+ amfibieni+ broaste si (oo1planton animale microscopice si
minuscule.
D
Unii pesti se folosesc de miros pentru a locali(a un lacas preferat pentru depusul icrelor. Speciile
andromous (somonul isi incep viata in apa dulce dar mi0rea(a in ape sarate acolo unde vor vietui pana
la maturitate. Pe perioada de depunere a icrelor+ ei isi folosesc simtul mirosului pentru a 0asi drumul
inapoi spre paraul cu apa dulce sau spre raul nasterii lor+ in unele ca(uri calatorind mii de mile.
Pestii se folosesc de miros pentru a comunica+ prin secretia de miresme chimice numite AferomoniB
care servesc ca mi8loc de comunicare intre membrii aceleiasi specii. :e e*emplu+ unele specii+ cum ar
fi tonul+ vietuiesc in 0rupuri mari protectoare denumite AbancuriB. /and unul din membrii este atacat de
un pradator+ el secreta un feromon care ii averti(ea(a pe ceilalti de pericol.
%espiratia
Pestii+ asemeni ma8oritatii or0anismelor+ au nevoie de o*i0en pentru a supravietui.
=*i0enul pe care il respira un peste este di(olvat in apa. =*i0enul a8un0e in apa prin procesul de
difu(ie sau ca produs secundar al fotosinte(ei plantelor din apa. Apa intra in 0ura pestilor+ trece printer
branhii si iese prin operculum.
"ranhiile sunt foramte din arce osoase sau cartila0inoase cu un numar par de filamente. 4umeroasele
e*tensii minuscule cu membrane subtiri de pe fiecare filament repre(inta locul unde are loc schimbul
de 0a(e (o*i0en in schimbul dio*idului de carbon. Sub membranele subtiri se afla o retea de vase de
san0e.
=*i0enul este absorbit din apa prin membrane in vasul de san0e iar dio*idul de carbon este eliminat.
Temperaturile si 0radul de salinitate sunt si ele foarte importante in procesul de respiratie. )ulti pesti
sunt adapatati la un interval de temperatura mai in0ust. Schimbarile bruste de temperatura pot cau(a
moartea pestelui. )ulti pesti suporta o variatie redusa a 0radului de salinitate. Pestii de apa dulce care
sunt introdusi intr1o apa sarata+ sau invers+ intampina dificultati in respiratie si mor.
Unii pesti sunt adaptati la viata din estuare unde salinitatea varia(a iar altii + cum ar fi somonul sau
bibanul+ sunt capabili sa mi0re(e din ape sarate in ape dulci si invers.
SP"C!!
@*ista peste 2-.000 de specii diferite de pesti in lume si apro*imativ 2000 in America de 4ord.
:e fapt+ pestele repre(inta mai mult decat 8umatate din totalitatea animalelor vertebrate.
@*ista pesti plati+ pesti slabi (numai piele si os+ pesti care se tarasc pe pamant+ pesti care (boara+ pesti
electrici+ pesti care vietuiesc in bancuri.
Pestii varia(a ca marime si colorit. Unii sunt minusculi+ masurand doar 2 inci in lun0ime (4a#ed 9obi.
Altii sunt uriasi. &echinul balena (Ehale shar# masoara aproape 1- metrii (mai lun0 decat un
autobu(FFFF. Unii sunt lipsiti de colorit si pestriti. Altii au dun0i oblice+ verticale sau pete. 'n timp ce
altii sunt plini de culori aprinse7 rosu+ 0alben+ portocaliu+ verde+ ro(+ ar0intiu si albastru. :iversitatea
imensa din lumea pestilor este re(ultatul a ,00 de milioane de ani de evolutie si conditii de mediu unice
asociate cu viata de sub apa.
Pestii din familia Acipenseridae sunt pesti marini de apa dulce+ pre(enti in )area A(von+ /aspica+
4ea0ra si ape ce se varsa in ele. Urca in fluvii primavara pentru reproducere.
/orpul pre(inta - randuri lon0itudinale de placi osoase+ in sectiune+ cu aspect penta0onal! lobul
superior al co(ii este acoperit cu sol(i rombici. "otul poate fi alun0it+ conic sau turtit+ intotdeauna
terminat Gntr1un rostru! 0ura ventrala cu , mustati intr1un rand transversal. "ranhiile cu cate un opercul.
'n apele romanesti e*ista $ specii7 Acipenser nudiventris (vi(a+ Acipenser ruthenus (ce0a+ Acipenser
guldenstaedtii (nisetru+ Acipenser sturio (sip+ Acipenser stellatus (pastru0a+ Huso huso (morun.
10
Denumire specie
Acipenser baeri
Acipenser gueldenstaedtii
Acipenser medirostris
Acipenser naccarii
Acipenser nudiventris
Acipenser oxrinchus
Acipenser persicus
Acipenser ruthenus
Acipenser schrenc!ii
Acipenser stellatus
Acipenser sturio
Huso huso
/riteriile care stau la ba(a clasificarii speciilor sunt7 colorit viu si forme anatomice cat mai aparte+
conditii speciale le0ate de biotopul natural.
Specii
Acipenseridae
&'
Anabantidae
()
Callichyidae
Characidae
Cichlidae
Clariidae
Cyprinidae
Cyprinodon
tidae

Doradidae
Gasteropele
cidae

*eteropneus
tidae

oricariidae
Poecilidae

Specie7 Acipenser 3uso huso 1 morun
11
;a e*emplarele tinere+ botul este triun0hiular si ascutit la varf+ iar la cele batrane devine din
ce in ce mai scurt si mai moale. 9ura semilunara+ mare+ iar bu(a inferioara+ continua. /u ,11-2
scuturi laterale si D111 ventrale. :orsal cenusiu pana la ne0ru+ ventral alb. /uloarea varia(a dupa
mediu7 cei din :unare cenusii mai deschis+ cei din mare mai inchisi.
Specie solitara+ traind pe fund mitiloid si fascolinoid+ la adancime de de -01%0 m. Se hraneste cu
crustacei+ moluste+ creveti+ crabi si cu mari cantitati de pesti (crap+ avat+ babusca+ platica+ 0uvi(i+
hamsii+poate a8un0e la ,1- m (-0011200 #0+ rar 2000 #0. 'n aprilie1mai mi0rea(a in :unare+ unde
femela depune+ pefundul pietros si nisipos+ intre -00.000 si -.000.000 de icre. 'ernea(a in 0rupuri.
Traieste in mod obisnuit 301$0 de ani+ insa poate trece si peste 100 de ani. Pot e*ista hibri(i cu
nisetrul+ pastru0a si vi(a.
%"P%OD+C"%"
;a multe specii de pesti ososi+ sperma si ovulele se de(volta in indivi(i separati masculi si
femele. <ertili(area este de obicei e*terna iar in unele ca(uri interna. )asculii si femele pot arata diferit
sau nu se pot distin0e in ceea ce priveste dimensiunea+ coloritul+ or0anele de reproducere e*terne+
caracteristicile capului sau forma corpului. ;a pestii ososi+ reproducerea este in 0eneral ciclica+ dar
poate fi influentata de anumiti factori cum ar fi modificari ale numarului de ore in care bate soarele+
temperatura+ fa(ele lunii si locatia (onelor de depunere a icrelor.
Pestii ososi au cel putin trei tipuri de de(voltare a embrionului7 depunerea icrelor (pesti ovipari+
retinerea icrelor (ovovivipari si nasterea de pui vii (vivipari. 'n functie de specie+ pestii parinti
(masculul siHsau femela pot imprastia+ ascunde+ pa(i sau cloci oualele. @*ista o mare varietate in ceea
ce priveste etapele de de(voltare la care puii se despart de parinti. 4umarul urmasilor este invers
proportional cu probabilitatea ca un sin0ur ou sa a8un0a la maturitate si sa se reproduca! in 0eneral+
speciile ale caror oua au o sansa mica de a a8un0e la maturitate vor depune un numar mare de oua. 'n
0eneral+ ma8oritatea speciilor nu dau atentie oualelor sau puilor mici.
:esi se folosesc de metode de reproducere heterose*uala+ unele speciide pesti sunt hermafroditi
indivi(ii de(volta atat ovare cat si testicule+ fie in perioade de viata diferite+ fie in acelasi timp.
Para(itismul se*ual poate fi observat la o serie de specii de pesti masculul se atasea(a in permanenta
de corpul femelei+ obtinand sustante nutritive din sistemul circulator al femelei.
;a unele specii de ovovivipari+ puii se de(volta din oua enorme care si se hranesc cu 0albenusul din
12
,amile: Acipenseridae -ip bazin: Pasnic
Origine: )area 4ea0ra+
Asia
-mp: 10?/118?/
Dim. mascul: 1%0 1 200
cm
-mp reproducere:
20?/12,?/
Dim /emela: p*: %.-
*rana: d*: 10120
%eproducere: 0olum apa:
Observatii: Apa de mare+ comportament anadrom
oua pana la nastere. 'n momentul nasterii+ de8a au 30 de cm si sunt copii fidele+ in miniatura+ ale
parintilor.
Pestii ovipari sunt acei pesti care depun oua ce vor fi fertili(ate in afara corpului femelei. <emela
isi depune oualele in apa iar apoi masculul le acopera cu sperma. ;a aceste specii+ de(voltarea puilor se
face in apa. Speciile care depun oua in apa sunt nevoite sa produca un numar imens de oua. Un sin0ur
cod poate produce pana la sapte milioane de oua. Alti pesti+ cum ar fi somonul din Pacific+ mi0rea(a pe
distante remarcabile pentru a1si depune icrele. Perioada de 0ri8a parentala dupa clocire poate lipsi sau
poate fi de lun0a durata+ de cele mai multe ori asociata cu apararea cuibului sau a teritoriului. ;a unele
specii de pesti+ pui intra in 0ura mamei pentru a se prote8a atunci cand pradatorii ataca.
Pestii vivipari au o fertili(are interna si dau nastere la pui vii. Acesti pesti se cuplea(a si se
imperechea(a+ fertili(area oualelor avand loc in interiorul corpului femelei. @*ista diverse mecanisme
de hranire a embrionilor care se vor mari de o mie de ori inainte de a se naste.

http:11222.a3uarium.go.ro
http:11222.clopotel.ro1utile1dictionar1morun4esturgeon4sturgeon4stor.html
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate
13