Sunteți pe pagina 1din 37

Arderea

Arderea este un proces chimic exotermic obtinut prin


oxidarea combustibililor.
Combustibilii sunt surse de energie termica, izvoare
termodinamice.
Se numesc combustibili (SOLIZI, GAZOSI, LICHIZI)
substantele care indeplinesc o serie de conditii dintre care
cel mai important este faptul ca se combina cu oxigenul.
Conditiile pt. ca un material sa fie considerat combustibil:
se pot combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare, degajnd
energie termica (reactie exotermica);
sa nu aibe alte intrebuintari superioare;
sa aiba un pret acceptabil;
produsele arderii sa nu contina elemente toxice;

Combustibilii sunt fosili si neconventionali.

Analiza chimica elementara pt


combustibilii solizi si lichizi
Analiza chimica elementara exprima participarea
masica a elementelor care formeaza masa
combustibila,
combustibila dar si continutul de cenusa, azot si
umiditate care formeaza balastul.
balastul
Elementele chimice din care este format un
combustibil solid sau lichid sunt: carbonul (C),
hidrogenul (H), sulful (S), azotul (N), oxigenul
(O), umiditatea (W) si cenusa (A).

c+h+s+n+o+w+a=1 [kg]

Analiza chimica elementara


pentru combustibilii gazosi
Hidrogen (H2)c, monoxid de carbon (CO)c, metan
(CH4)c, hidrocarburi de tipul (CmHn)c in general,
oxigen (O2)c, etc.
Analiza elementara a unui combustibil gazos indica
participatiile volumice ale gazelor ce sunt simple
componente, sunt stabile din punct de vedere
chimic, si al caror amestec formeaza combustibilul.
ntre participatiile volumice exista relatia:
(H2)c+(CO)c+(CH4)c+(CmH n)c+(O2)c+(CO2)c+(N2 )c=1m3N

Compozitia chimica a combustibililor


C, H, N, O

So

Ss

Masa
Sulf
organica
conventionala
organic

sulfura

Masa
Umiditatea
minerala
necom
bustibila
higroscopica De
imbibatie

Masa organica (o)


Masa combustibila (mc)
Combustibil anhidru (anh)
Proba uscata la aer, proba de analiza (a)
Proba initiala (i)

Wt

Analiza tehnica (imediata) a carbunilor


A

N O S

Cenusa Masa organica

W
Umiditate
(higroscopica)

Carbon Materii volatile


fix
Cocs

Proba pentru analiza

Arderea si puterea calorifica


Arderea poate fi:
completa (masa combustibila se oxideaza complet);
perfecta (nu exista CO sau alti produsi oxidati doar partial);

Puterea calorica (adica cantitatea de caldura dezvoltata la


arderea perfecta si completa a unitatii de masa de
combustibil) poate fi:
superioara Hs pentru cazul cnd apa este evacuata n stare
lichida;
inferioara H i pentru cazul cnd apa este evacuata n stare de
vapori (si prin urmare s-a pus in libertate, prin condensarea
vaporilor, caldura de vaporizare);
Hi=Hs -2510 (9*h+wt)
[kJ/kg] unde 2510 kJ/kg
reprezinta caldura de vaporizare medie a apei, iar (9*h+wt)
reprezinta cantitatea de apa rezultata prin oxidarea
hidrogenului, plus umiditatea din combustibil.

Formule empirice
C2H6 -etan, C3H8-propan, C4H10-butan, C2H2acetilena, C2H4-etilena, C5H12-pentan; C6H14-hexan,
C7H16-heptan, C8H18-octan, C6H6-benzen, H2Shidrogen sulfurat;
Hi=33900c+120120*(h+o/8)+9250 s-2510 w [kJ/kg]
pentru combustibili solizi sau lichizi;
Hi=12720*(CO)c+10800(H2)c+35910(CH4)c+
+60020(C 2H4)c+63730(C2H6)+56920(C 2H8)c+
+23400(H2S)c [kJ/m3N] pentru comb gazosi
combustibil conventional Bcc :
Hicc= 7000 kcal/kg=29300 kJ/kg
B*Hi=Bcc*Hicc? formula de calcul pt cantitatea de cc

Compozitia probei initiale/de


analiza/etc.
ci+hi+ss i+ soi +ni+oi+wti+ai=1 [kg]

ca+h a+ss a+ soa+n a+oa+wha+aa=1 [kg]


Hia, Hii, Hsa, Hsi
Hiam = p H i1 + (1-p)Hi2 [kJ/kg]
p - este participarea masica a fiecarui combustibil in amestec,
atunci cand ard doi combustibili

Exemple (valori informative)


Combustibil
Huila
Cocs, brichete
Carbune brun
Lignit
Lemn
Combustibil lichid usor (CLU)
Pacura S
Gaz natural
Biogaz
Gaz lichid (C3H8, C 4H6)
Deseu (menajer, industrial)

Puterea calorifica inferioara H i (i)


MJ/kg
22 31,5
29 32
8,5 20
6,0 8,0
8 15
42,7
41,0
46,9
22 27
46,0
2,0 6,0

Arderea carbonului
C+O2=CO2+Qc
1 kmol C+1 kmol O2=1 kmol CO2+405,8 MJ/kmol
12 kg C+1 kmol O2=1 kmol CO2
:12 *c
c kg C +c/12 kmol O2= c/12 kmol CO2

Arderea sulfului
S+ O2=SO2+Qs
1 kmol S +1 kmol O2=1 kmol SO2+290,2 MJ/kmol
:32, *s
s kg S+s/32 kmol O2= s/32 kmol SO2

Arderea hidrogenului
H2+0,5 O2=H2O+QH
1 kmol H2+0,5 kmol O2=1 kmol H2O+240 MJ/kmol
:2, *h
h kg H2+ h/4 kmol O2= h/2 kmol H2O

Arderea monoxidului de carbon


CO+0,5 O2=CO2+Qco
1 kmol CO+0,5 kmol O2 = 1 kmol CO2+
+283,7 MJ/kmol,
1m3N CO+0,5 m3N O2=1m3N CO2

Arderea unei hidrocarburi


CmHn+ (m+n/4) O2= m CO2+n/2 H2O+Q
1 kmol CmHn+ (m+n/4) kmol O2 = m kmol CO2+
+n/2 kmol H2O
1 m3N CmHn+ (m+n/4) m3N O2= 1m m3N CO2+n/2
m3N H2O

Volum minim necesar de oxigen


Volumul de oxigen necesar arderii complete a
unitatii de combustibil = oxigen minim necesar.
Pentru combustibili solizi si lichizi:
Omin=c/12 + h/4 + s/32 - o/32 [kmol O2/kg comb]
dupa ce se scade oxigenul continut n combustibil
Exprimat in m3N pe kg de combustibil (c) va fi:
Omin=22,4*(c/12 + h/4 + s/32 - o/32 ) [m3N O2/kg c]
Omin =1,876 c + 5,6 h + 0,7 s - 0,7 o [m3N O2/kg c]
22,41
o -s
O 2min =
[c + 3(h )] [m3N O2/kg c]
12
8

Oxigenul minim necesar arderii


combustibilului gazos
O
= 1 (CO)c + (H )c + 2CH + (m + n )(CmHn )c (O )c
2min 2
2
4
2
4

kmol O /kmol combustibil

Aerul necesar arderii (L)

L min

O 2min
=
0,21

L min

O 2min
=
0,232

kg

comb
kg aer
kg

comb
3
mN

Coeficient de exces de aer

cantitatea reala de aer


L real
=
=
camtitatea minima de aer L min

Produsele arderii.
Cazul
combustibilului
solid
sau
lichid

gt

= VCO 2 + VH 2O + VSO 2 + VO 2 + VN 2 + VH 2O
144424443 144
42444
3
din reactiile de oxidare

VCO 2 = 22,41

[m

c
12

3
N

direct din aer sau


din combustibil

/kg ]

h 22,4
? a L min d w pulveriz
VH 2 O = 22,41 +
w+
+
2
18
1000 ? H 2O
? H 2O
[m 3N /kg ]
(d = continutul de umiditate, g/kg aer uscat)

VO 2

s
m 3N /kg
32
= ( 1)L min 0,21 m 3N /kg

VSO 2 = 22,41

VN 2 = ? L min 0,79 + 22,41

n
[
m 3N /kg ]
28

0
Vgu = V gu
+ (? 1 )L min unde Vgt = Vgu + V H 2 O m 3N /kg

Produsele arderii. Combustibilul gazos


Exemplu: Omin=0,5 (CO)c + 0,5(H 2)c + 2(CH4)c +
3(C2H4)c- (O 2)c
[Nm3/Nm3]

Omin=0,5(CO)c+0,5(H 2)c + (m+ n )(CmHn)c - (O 2)c


4
[Nm3/Nm3]
Vco2=(CO2)c +(CH4)c +2(C2H 4)c+(CO)c+m(CmHn)c
[Nm3/Nm3]

n
VH2O= (H 2) c + 2 (CH4) c + (CmHn) c [Nm3/Nm3]
2
VoN= (N2) c + 0,79 Lmin [Nm3/Nm3]

pentru arderea reala: VN = (N 2) c + ?0,79 Lmin [Nm3/Nm3]


mai apare n gaze oxigenul nefolosit la ardere:
Vo2= (?- 1) Omin [Nm3/Nm3]

Controlul arderii
Pentru fiecare combustibil care se arde n anumite
conditii exista o valoare optima a coeficientului de
exces de aer (? opt), ca fiind valoarea minima a
coeficientului, la care se asigura o ardere completa.
daca arderea are loc cu ? < ? opt arderea este incompleta;
daca ? > ? opt , creste volumul de gaze de ardere evacuate din
instalatie si cresc prin urmare pierderile de energie cu gazele
evacuate;

Coeficientul de exces de aer se determina pe cale


indirecta, folosindu-se analiza compozitiei gazelor
de ardere efectuata cu analizatoare de gaze.

Fumul
Produsele arderii sunt: CO, NOx, SO2, CO2, H2O, O2
si N2 plus diferite alte specii, in general poluante
Diferitele componente din gazele uscate vor fi notate
cu indicele f (reprezinta de fapt participari volumice ale
componentei in amestecul de gaze de ardere = fum):
continutul de CO2 in gazele uscate: (CO2)f =

VCO2
Vgu

VCO
continutul de CO in gazele uscate: (CO)f = Vgu
VO2
continutul de O2 in gazele uscate: (O2)f = Vgu
VN 2
continutul de N2 in gazele uscate: (N2)f = V
gu

= ?co2

Punct de roua (acida)


Temperatura la care condenseaza specia H 2O in gazele
de ardere.
Este functie de presiunea partiala a respectivei specii
(H2O in gazele de ardere), reprezentand de fapt
temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii
patiale.
In condens se retin diferiti poluanti (NOx, SO 2),
formand acizi.
Pentru protejarea instalatiilor de ardere (partea finala)
evacuarea gazelor se face la temperaturi superioare celei
de roua acida.

Arderea trebuie
Analizata din punct de vedere:
Economic (randament)
Ecologic (concentratii de poluanti antropici)

Optimizata
Intensificata
Sustinuta (combustibil de suport)

Explicatii de terminologie
Emisii (Poluanti la
sursa)
Impuritati n aer (naturale),
Poluanti (antropici, naturali)

Imisii (Calitatea
aerului determinata de
prezenta poluantilor)

Prin transmisie emisia devine


imisie
Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997

EMISIE

Ausbreitung
Chemische Umwandlungen

IMISIE

Surse de poluare

Unitati de masura pentru emisii


Concentratii masice
mg/m3 raportate la 0 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
cm3/m3 sau ppm; 1 cm3/m3=1 ppm
EMISII

Debit de poluanti
g/s; kg/h; t/a

Factor de emisie (specific sursei)


mg/kg; kg/t; kg/TJ; g/km

Unitati de masura pentru imisii


Concentratii masice
mg/m3 sau g/m3 raportate la 20 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
IMISII

cm3/m3 sau ppm; ppb; 1 ppb=1 l/m3

Coeficient de depunere
mg/(m2zi); g/(m2zi)

Prag
g/kg

Doza
mg/m3h

Timp de stationare a poluantilor


n stratosfera
Substanta

Substanta

Cn Hm

Durata de
viata
zile

NH3

Durata de
viata
2-14 zile

SO2

1-10 zile

CO2

2-4 ani

H2S

0,5-2 zile

CO

0,1-0,8 ani

NO

3-6 zile

CH4

1,5-7 ani

NO2

5-7 zile

N2O

4-170 ani

Sursa: E. Lahmann, Luftreinhaltung. 1990

ncarcarea cu poluanti
Depinde de fondul natural al poluarii peste care se
suprapune cel indus suplimentar (antropic, natural
accidental).

[W ]totala = [W ]fond + [W ]suplimentara

Controlul calitatii aerului


Lege pentru limitarea emisiilor < Valorile maxim admise de
legislatie:
legislatie constructiv (prevenire), controlul sursei, alegerea
combustibilului, epurarea gazelor
Lege pentru limitarea imisiilor < Valorile maxim admise de
legislatie

Masuratori:
Masuratori efort material, uman, rezultate clare, corecte
Calcule cu formule empirice:
empirice informativ, foarte
subiectiv

Modelare:
lare necesara pentru strategii de dezvoltare, de
control a calitatii aerului, cadastru de mediu, comparatie,
prognoze, alarmare

Coeficientul excesului de aer [-]


determinat din masuratori
(N 2 )f
?=
(N 2 )f 0,79
[(O 2 )f 0,5(CO)f - 0,5 (H 2 )f - 2(CH 4 )f ]
0,21
aprox :
?=

(CO 2 )fmax
(CO 2 )f

Valori uzuale: pt combustibil solid circa 1,4 - 1,6


pt combustibil gazos circa 1,1 - 1,2
pt combustibil lichid circa 1,2 - 1,3

Controlul arderii

Diagrama Ostwald
(triunghiul arderii)
specifica fiecarui
combustibil in parte.
Ex. pt combustibil
solid (CO2max ).
Dreapta arderii
perfecte (ipotenuza):

optim

Analiza concreta functie de pozitia punctului


real de masura M in interiorul triunghiului.

O2
CO 2
+
=1
21 CO 2 max

Aprinderea combustibililor

Pentru ca aprinderea combustibilului sa se poata


face, trebuiesc ndeplinite urmatoarele conditii:

sa se realizeze o anumita proportie de combustibil si


oxigen n contact intim;
sa existe o sursa de caldura care sa initieze aprinderea;

Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de


urmatorii factori:
suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din
aer;
presiunea partiala a oxigenului n aer;
temperatura de (auto)-aprindere a combustibilului fata
de cea locala;

Arderea reversibila. Pila de combustie


In general prin ardere se transforma energia chimica
a combustibilului in energie termica, care se
valorifica (cu randament de circa 40 % in medie)
spre producerea de energie mecanica, in diferite
instalatii (motor termic cu ardere interna, cazan de
abur cu turbina de abur, turbina cu gaze, etc.). Din
energia mecanica se obtine apoi energia electrica, in
generatoarele de curent.
In pila de combustie se valorifica energia reversibila
dezvoltata in urma unor reactii chimice, la care
participa diferiti ioni. Se genereaza direct curent
electric, in baza energiei sensibile a reactantilor.

Schematizarea pilei de combustie

Reactii chimice
Anod

2H 2 4H + + 4e
+

Catod

O 2 + 4H + 4e 2H 2O

Ansamblu

2H 2 + O 2 2H 2 O