Arderea

Arderea este un proces chimic exotermic obtinut prin oxidarea combustibililor. Combustibilii sunt surse de energie termic, izvoare termodinamice. Se numesc combustibili (SOLIZI, GAZOSI, LICHIZI) substantele care indeplinesc o serie de conditii dintre care cel mai important este faptul ca se combina cu oxigenul. Conditiile pt. ca un material sa fie considerat combustibil:
se pot combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare, degajnd energie termic (reactie exotermica); s nu aibe alte intrebuintari superioare; s aib un pret acceptabil; produsele arderii s nu contin elemente toxice;

Combustibilii sunt fosili si neconventionali.

Analiza chimic elementar pt combustibilii solizi si lichizi

Analiza chimic elementar exprim participarea masic a elementelor care formeaz masa combustibil, dar si continutul de cenus, azot si combustibil umiditate care formeaz balastul. balastul Elementele chimice din care este format un combustibil solid sau lichid sunt: carbonul (C), hidrogenul (H), sulful (S), azotul (N), oxigenul (O), umiditatea (W) si cenusa (A). c+h+s+n+o+w+a=1 [kg]

Aprinderea combustibililor Pentru ca sa se poate face aprinderea combustibilului, trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii: - sa se realizeze o anumita proportie de combustibil si oxigen in contact intim; - sa existe o susa de caldura care sa initieze arderea.

Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de urmatorii factori: - suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din aer; - presiunea partiala a oxigenului in aer; - temperatura de aprindere a combustibilului.

Aprinderea este ajutata de existenta in combustibil a unor combinatii cu oxigenul, stabile la temperatura mediului ambiant, dar avide de oxigen la temperaturi mari, cand formeaza peroxizi cu oxigenul din aer, iar prin descompunerea peroxizilor se obtin diferiti radicali si aldehide; oxidarea o face oxigenul atomic, nu cel molecular. Temperatura de aprindere sau punctul de inflamabilitate, care este mai scazuta decat temperetura de ardere este aceea la care apare prima flacara la suprafata combustibilului, chiar daca flacara nu persista; determinarea temperaturii de aprindere se face experimental. Autoaprinderea se poate produce o autoaprindere a materiilor organice granulate, daca in jurul fiecarei particule se afla suficient oxigen si daca ele nu pot schimba caldura cu mediul ambiant.

Viteza de ardere a combustibilor gazosi: introducand un amestec combustibil gazos-aer intr-un tub lung, suficient de larg, viteza de propagare a flacarii in tub este de 110 m/s, ,daca temperatura de ardere este mai mica de 2000 oC, ceea ce se obtine cand > 1. Daca temperatura de ardere este mai mare de 2000 oC, se obtine o ardere detonata cu viteze de 1000-2000 m/s. Arderea fara flacara: trecand un amestec de gaze combustibile si aer printr-o placa poroasa, gazul iese pe fata opusa a placii unde este aprins; apoi treptat flacara se retrage spre interiorul placii poroase si arderea se continua aici ca o ardere la volum constant (al porilor). Arderea detonanta este o ardere rapida si se produce mai ales la un volum constant.

Analiza chimic elementar pentru combustibilii gazosi

Hidrogen (H2)c, monoxid de carbon (CO)c, metan (CH4)c, hidrocarburi de tipul (CmHn)c in general, oxigen (O2)c, etc. Analiza elementar a unui combustibil gazos indic participatiile volumice ale gazelor ce sunt simple componente, sunt stabile din punct de vedere chimic, si al cror amestec formeaz combustibilul. ntre participatiile volumice exist relatia:
(H2)c+(CO)c+(CH4)c+(CmHn)c+(O2)c+(CO2)c+(N2)c=1m3N

Compozitia chimica a combustibililor

C, H, N, O So Ss M Wt Masa Sulf organica conventionala organic sulfura Masa Umiditatea minerala necom bustibila higroscopica De imbibatie

Masa organica (o) Masa combustibila (mc) Combustibil anhidru (anh) Proba uscata la aer, proba de analiza (a) Proba initiala (i)

Analiza tehnica (imediata) a carbunilor

A C H N O S W Umiditate
(higroscopica)

Cenusa Masa organica Carbon Materii volatile fix

Cocs

Proba pentru analiza

Arderea si puterea calorifica

Arderea poate fi:
complet (masa combustibil se oxideaz complet); perfect (nu exist CO sau alti produsi oxidati doar partial);

Puterea caloric (adica cantitatea de caldura dezvoltata la arderea perfecta si completa a unitatii de masa de combustibil) poate fi: superioar Hs pentru cazul cnd apa este evacuat n stare lichid; inferioar Hi pentru cazul cnd apa este evacuat n stare de vapori (si prin urmare s-a pus in libertate, prin condensarea vaporilor, caldura de vaporizare); [kJ/kg] unde 2510 kJ/kg Hi=Hs-2510 (9*h+wt) reprezint cldura de vaporizare medie a apei, iar (9*h+wt) reprezint cantitatea de ap rezultat prin oxidarea hidrogenului, plus umiditatea din combustibil.

 C2H6 -etan, C3H8-propan, C4H10-butan, C2H2acetilena, C2H4-etilena, C5H12-pentan; C6H14-hexan, C7H16-heptan, C8H18-octan, C6H6-benzen, H2Shidrogen sulfurat; Hi=33900c+120120*(h+o/8)+9250 s-2510 w [kJ/kg] pentru combustibili solizi sau lichizi; Hi=12720*(CO)c+10800(H2)c+35910(CH4)c+ +60020(C2H4)c+63730(C2H6)+56920(C2H8)c+ +23400(H2S)c [kJ/m3N] pentru comb gazosi combustibil conventional Bcc : Hicc= 7000 kcal/kg=29300 kJ/kg B*Hi=Bcc*Hiccformula de calcul pt cantitatea de cc

Formule empirice

Compozitia probei initiale/de analiza/etc.

ci+hi+ssi+ soi +ni+oi+wti+ai=1 [kg] ca+ha+ssa+ soa+na+oa+wha+aa=1 [kg]
Hia, Hii, Hsa, Hsi Hiam = p Hi1 + (1-p)Hi2 [kJ/kg] p - este participarea masica a fiecarui combustibil in amestec, atunci cand ard doi combustibili

Exemple (valori informative)

Combustibil Huila Cocs, brichete Carbune brun Lignit Lemn Combustibil lichid usor (CLU) Pacura S Gaz natural Biogaz Gaz lichid (C3H8, C4H6) Deseu (menajer, industrial) Puterea calorifica inferioara Hi (i) MJ/kg 22 31,5 29 32 8,5 20 6,0 8,0 8 15 42,7 41,0 46,9 22 27 46,0 2,0 6,0

Arderea carbonului
C+O2=CO2+Qc 1 kmol C+1 kmol O2=1 kmol CO2+405,8 MJ/kmol 12 kg C+1 kmol O2=1 kmol CO2 :12 *c c kg C +c/12 kmol O2= c/12 kmol CO2

Arderea sulfului
S+ O2=SO2+Qs 1 kmol S +1 kmol O2=1 kmol SO2+290,2 MJ/kmol :32, *s s kg S+s/32 kmol O2= s/32 kmol SO2

Arderea hidrogenului
H2+0,5 O2=H2O+QH 1 kmol H2+0,5 kmol O2=1 kmol H2O+240 MJ/kmol :2, *h h kg H2+ h/4 kmol O2= h/2 kmol H2O

Arderea monoxidului de carbon

CO+0,5 O2=CO2+Qco 1 kmol CO+0,5 kmol O2 = 1 kmol CO2+ +283,7 MJ/kmol, 1m3N CO+0,5 m3N O2=1m3N CO2

Arderea unei hidrocarburi

CmHn+ (m+n/4) O2= m CO2+n/2 H2O+Q 1 kmol CmHn+ (m+n/4) kmol O2 = m kmol CO2+ +n/2 kmol H2O 1 m3N CmHn+ (m+n/4) m3N O2= 1m m3N CO2+n/2 m3N H2O

Volum minim necesar de oxigen

Volumul de oxigen necesar arderii complete a unittii de combustibil = oxigen minim necesar. Pentru combustibili solizi si lichizi: Omin=c/12 + h/4 + s/32 o/32 [kmol O2/kg comb] dup ce se scade oxigenul continut n combustibil Exprimat in m3N pe kg de combustibil (c) va fi: Omin=22,4*(c/12 + h/4 + s/32 o/32 ) [m3N O2/kg c] Omin =1,876 c + 5,6 h + 0,7 s 0,7 o [m3N O2/kg c] 22,41 o-s O 2min = [c + 3(h )] [m3N O2/kg c] 12 8

Oxigenul minim necesar arderii combustibilului gazos

O = 1 (CO)c + (H )c + 2CH + (m + n )(CmHn )c (O )c 2 4 2 2min 2 4 kmol O /kmol combustibil 2

Aerul necesar arderii (L)

L min
L min

O 2min = 0,21
O 2min = 0,232

kg comb kg aer kg comb

3 mN

Coeficient de exces de aer

L real cantitatea reala de aer = = camtitatea minima de aer L min

Produsele arderii. Cazul combustibilului solid sau lichid

VCO 2
O2 V + 2 NV + 2 V + 2 OSV + O2 HV + 2 OCV = 3H 42 44O 44 4 1 3 442 441 4 4

h 22,4 a L min d w pulveriz VH 2O = 22,41 + w+ + 2 18 1000 H 2O H 2O [m 3N /kg ]

(d = continutul de umiditate, g/kg aer uscat)

c = 22,41 12

[m

3 N

/kg ]

s VSO 2 = 22,41 m 3 /kg N 32 VO 2 = ( 1)L min 0,21 m 3 /kg N

] [ ]

VN 2

0 Vgu = Vgu + ( 1 )L min unde Vgt = Vgu + V H 2 O m 3 /kg N

n [m 3N /kg ] = L min 0,79 + 22,41 28

uas rea nid tcerid libitsubmoc nid

eradixo ed eliitcaer nid

tg

Produsele arderii. Combustibilul gazos

n H ) (O ) Omin=0,5(CO)c+0,5(H2)c + (m+ )(Cm n c 2 c 4 [Nm3/Nm3]
Vco2=(CO2)c +(CH4)c +2(C2H4)c+(CO)c+m(CmHn)c [Nm3/Nm3] VoN= (N2) c + 0,79 Lmin [Nm3/Nm3] Exemplu: Omin=0,5 (CO)c + 0,5(H2)c + 2(CH4)c + 3(C2H4)c(O2)c [Nm3/Nm3]

n VH2O= (H2) c + 2 (CH4) c + (CmHn) c [Nm3/Nm3] 2

pentru arderea real: VN = (N2) c + 0,79 Lmin [Nm3/Nm3] mai apare n gaze oxigenul nefolosit la ardere: Vo2= (1) Omin [Nm3/Nm3]

Controlul arderii
Pentru fiecare combustibil care se arde n anumite conditii exist o valoare optim a coeficientului de exces de aer (opt), ca fiind valoarea minim a coeficientului, la care se asigur o ardere complet.
dac arderea are loc cu < opt arderea este incomplet; dac > opt , creste volumul de gaze de ardere evacuate din instalatie si cresc prin urmare pierderile de energie cu gazele evacuate;

Coeficientul de exces de aer se determin pe cale indirect, folosindu-se analiza compozitiei gazelor de ardere efectuat cu analizatoare de gaze.

Fumul
Produsele arderii sunt: CO, NOx, SO2, CO2, H2O, O2 si N2 plus diferite alte specii, in general poluante Diferitele componente din gazele uscate vor fi notate cu indicele f (reprezinta de fapt participari volumice ale
componentei in amestecul de gaze de ardere = fum):
VCO continutul de CO in gazele uscate: (CO)f = Vgu VO2 continutul de O2 in gazele uscate: (O2)f = Vgu VN 2 continutul de N2 in gazele uscate: (N2)f = V
gu

continutul de CO2 in gazele uscate: (CO2)f =

VCO2 Vgu

= co2

Punct de roua (acida)

Temperatura la care condenseaza specia H2O in gazele de ardere. Este functie de presiunea partiala a respectivei specii (H2O in gazele de ardere), reprezentand de fapt temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii patiale. In condens se retin diferiti poluanti (NOx, SO2), formand acizi. Pentru protejarea instalatiilor de ardere (partea finala) evacuarea gazelor se face la temperaturi superioare celei de roua acida.

Arderea trebuie
Analizata din punct de vedere:
Economic (randament) Ecologic (concentratii de poluanti antropici)

Optimizata Intensificata Sustinuta (combustibil de suport)

Explicatii de terminologie
Emisii (Poluanti la surs)

Impuritti n aer (naturale),

Poluanti (antropici, naturali)

Imisii (Calitatea aerului determinat de prezenta poluantilor)

Prin transmisie emisia devine imisie

Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997

EMISIE

Ausbreitung Chemische Umwandlungen

IMISIE

Surse de poluare

Unitti de msur pentru emisii

Concentratii masice
mg/m3 raportate la 0 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
cm3/m3 sau ppm; 1 cm3/m3=1 ppm EMISII

Debit de poluanti
g/s; kg/h; t/a

Factor de emisie (specific sursei)

mg/kg; kg/t; kg/TJ; g/km

Unitti de msur pentru imisii

Concentratii masice
mg/m3 sau g/m3 raportate la 20 C si 1013 mbar

Concentratii volumice
cm3/m3 sau ppm; ppb; 1 ppb=1 l/m3 IMISII

Coeficient de depunere
mg/(m2zi); g/(m2zi)

Prag
g/kg

Doz
mg/m3h

Timp de stationare a poluantilor n stratosfer

Substant CnHm SO2 H2 S NO NO2 Durat de viat zile 1-10 zile 0,5-2 zile 3-6 zile 5-7 zile Substant NH3 CO2 CO CH4 N2O Durat de viat 2-14 zile 2-4 ani 0,1-0,8 ani 1,5-7 ani 4-170 ani

Surs: E. Lahmann, Luftreinhaltung. 1990

ncrcarea cu poluanti
Depinde de fondul natural al polurii peste care se suprapune cel indus suplimentar (antropic, natural accidental).

[W ]totala = [W ]fond + [W ]suplimentara

Controlul calittii aerului

Lege pentru limitarea emisiilor < Valorile maxim admise de legislatie: constructiv (prevenire), controlul sursei, alegerea legislatie combustibilului, epurarea gazelor Lege pentru limitarea imisiilor < Valorile maxim admise de legislatie

Msurtori: efort material, uman, rezultate clare, corecte Msurtori Calcule cu formule empirice: informativ, foarte empirice
subiectiv

Modelare: necesar pentru strategii de dezvoltare, de lare

control a calittii aerului, cadastru de mediu, comparatie, prognoze, alarmare

Coeficientul excesului de aer [-] determinat din masuratori

(N 2 )f = 0,79 (N 2 )f 0,21 [(O 2 )f 0,5(CO)f - 0,5 (H 2 )f - 2(CH 4 )f ] aprox : (CO 2 )fmax = (CO 2 )f
Valori uzuale: pt combustibil solid circa 1,4 - 1,6 pt combustibil gazos circa 1,1 - 1,2 pt combustibil lichid circa 1,2 - 1,3

Controlul arderii
Diagrama Ostwald (triunghiul arderii) specifica fiecarui combustibil in parte. Ex. pt combustibil solid (CO2max). Dreapta arderii perfecte (ipotenuza):

optim

O2 CO 2 + =1 21 CO 2 max

Analiza concreta functie de pozitia punctului real de masura M in interiorul triunghiului.

Aprinderea combustibililor
Pentru ca aprinderea combustibilului s se poat face, trebuiesc ndeplinite urmtoarele conditii:
s se realizeze o anumit proportie de combustibil si oxigen n contact intim; s existe o surs de cldur care s initieze aprinderea;

Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de urmtorii factori:

suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din aer; presiunea partial a oxigenului n aer; temperatura de (auto)-aprindere a combustibilului fata de cea locala;

Arderea reversibila. Pila de combustie

In general prin ardere se transforma energia chimica a combustibilului in energie termica, care se valorifica (cu randament de circa 40 % in medie) spre producerea de energie mecanica, in diferite instalatii (motor termic cu ardere interna, cazan de abur cu turbina de abur, turbina cu gaze, etc.). Din energia mecanica se obtine apoi energia electrica, in generatoarele de curent. In pila de combustie se valorifica energia reversibila dezvoltata in urma unor reactii chimice, la care participa diferiti ioni. Se genereaza direct curent electric, in baza energiei sensibile a reactantilor.

Schematizarea pilei de combustie

Reactii chimice
Anod Catod Ansamblu

2 H 2 4 H + 4e

O 2 + 4 H + + 4e 2 H 2 O

2H 2 + O 2 2H 2 O