Sunteți pe pagina 1din 40

Arderea

• Arderea este un proces chimic exotermicexotermic obtinut prin oxidarea combustibililor.

• Combustibilii sunt surse de energie termică, izvoare termodinamice.

• Se numesc combustibili (SOLIZI, GAZOSI, LICHIZI) substantele care indeplinesc o serie de conditii dintre care cel mai important este faptul ca se combina cu oxigenul.

• Conditiile pt. ca un material sa fie considerat combustibil:

• se pot combina cu oxigenul din aer cu viteza suficient de mare, degajând energie termică (reactie exotermica);

• să nu aibe alte intrebuintari superioare;

• să aibă un pret acceptabil;

• produsele arderii să nu contină elemente toxice;

• Combustibilii sunt fosili si neconventionali.

Analiza chimică elementară pt combustibilii solizi si lichizi

Analiza chimică elementară exprimă participarea masică a elementelor care formează masamasa

combustibilcombustibilăă, dar si continutul de cenusă, azot si

umiditate care formează balastulbalastul.

 

Elementele chimice din care este format un combustibil solid sau lichid sunt: carbonul (C), hidrogenul (H), sulful (S), azotul (N), oxigenul (O), umiditatea (W) si cenusa (A).

c+h+s+n+o+w+a=1 [kg]

 

AprindereaAprinderea combustibililorcombustibililor

Pentru ca sa se poate face aprinderea combustibilului, trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii:

- sa se realizeze o anumita proportie de combustibil si oxigen in contact intim;

- sa existe o susa de caldura care sa initieze arderea.

Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de urmatorii

factori:

- suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din aer;

- presiunea partiala a oxigenului in aer;

- temperatura de aprindere a combustibilului.

Aprinderea este ajutata de existenta in combustibil a unor combinatii cu oxigenul, stabile la temperatura mediului ambiant, dar avide de oxigen la temperaturi mari, cand formeaza peroxizi cu oxigenul din aer, iar prin descompunerea peroxizilor se obtin diferiti radicali si aldehide; oxidarea o face oxigenul atomic, nu cel molecular.

Temperatura de aprindere sau punctul de inflamabilitate, care este mai scazuta decat temperetura de ardere este aceea la care apare prima flacara la suprafata combustibilului, chiar daca flacara nu persista; determinarea temperaturii de aprindere se face experimental.

Autoaprinderea – se poate produce o autoaprindere a materiilor organice granulate, daca in jurul fiecarei particule se afla suficient oxigen si daca ele nu pot schimba caldura cu mediul ambiant.

Viteza de ardere a combustibilor gazosi: introducand un amestec combustibil gazos-aer intr-un tub lung, suficient de larg, viteza de propagare a flacarii in tub este de 1…10 m/s, ,daca temperatura de ardere este mai mica de 2000 o C, ceea ce se obtine cand λ > 1. Daca temperatura de ardere este mai mare de 2000 o C, se obtine o ardere detonata cu viteze de 1000-2000 m/s.

Arderea fara flacara: trecand un amestec de gaze combustibile si aer printr-o placa poroasa, gazul iese pe fata opusa a placii unde este aprins; apoi treptat flacara se retrage spre interiorul placii poroase si arderea se continua aici ca o ardere la volum constant (al porilor).

Arderea detonanta este o ardere rapida si se produce mai ales la un volum constant.

Analiza chimică elementară pentru combustibilii gazosi

• Hidrogen (H 2 ) c , monoxid de carbon (CO) c , metan (CH 4 ) c , hidrocarburi de tipul (C m H n ) c in general, oxigen (O 2 ) c , etc.

• Analiza elementară a unui combustibil gazos indică participatiile volumice ale gazelor ce sunt simple componente, sunt stabile din punct de vedere chimic, si al căror amestec formează combustibilul.

• Între participatiile volumice există relatia:

(H 2 ) c +(CO) c +(CH 4 ) c +(C m H n ) c +(O 2 ) c +(CO 2 ) c +(N 2 ) c =1m 3 N

Compozitia chimica a combustibililor

C, H, N, O

S

o

S

s

M

W

t

Masa

Sulf

Masa

Umiditatea

 

organica

minerala

 

conventionala

necom

bustibila

       

organic

sulfura

 

higroscopica

De

imbibatie

Masa organica (o)

       
imbibatie Masa organica (o)         Masa combustibila (mc) Combustibil anhidru (anh) Proba

Masa combustibila (mc)

Masa combustibila (mc)

Combustibil anhidru (anh) Proba uscata la aer, proba de analiza (a)

Combustibil anhidru (anh) Proba uscata la aer, proba de analiza (a)
        Masa combustibila (mc) Combustibil anhidru (anh) Proba uscata la aer, proba de

Proba initiala (i)

  Masa combustibila (mc) Combustibil anhidru (anh) Proba uscata la aer, proba de analiza (a) Proba

Analiza tehnica (imediata) a carbunilor

A

C

H

N

O

S

W

Cenusa

Umiditate

(higroscopica)

Masa organica

Carbon

fix

Materii volatile

Cocs

A C H N O S W Cenusa Umiditate (higroscopica) Masa organica Carbon fix Materii volatile

Proba pentru analiza

A C H N O S W Cenusa Umiditate (higroscopica) Masa organica Carbon fix Materii volatile

Arderea si puterea calorifica

• Arderea poate fi:

• completă (masa combustibilă se oxidează complet);

• perfectă (nu există CO sau alti produsi oxidati doar partial);

• Puterea calorică (adica cantitatea de caldura dezvoltata la arderea perfecta si completa a unitatii de masa de combustibil) poate fi:

• superioară H s pentru cazul când apa este evacuată în stare

lichidă;

• inferioară H i pentru cazul când apa este evacuată în stare de

vapori (si prin urmare s-a pus in libertate, prin condensarea vaporilor, caldura de vaporizare);

• H i =H s -2510 (9*h+w t )

[kJ/kg]

unde 2510 kJ/kg

reprezintă căldura de vaporizare medie a apei, iar (9*h+w t )

reprezintă cantitatea de apă rezultată prin oxidarea hidrogenului, plus umiditatea din combustibil.

Formule empirice

• C 2 H 6 -etan, C 3 H 8 -propan, C 4 H 10 -butan, C 2 H 2 - acetilena, C 2 H 4 -etilena, C 5 H 12 -pentan; C 6 H 14 -hexan, C 7 H 16 -heptan, C 8 H 18 -octan, C 6 H 6 -benzen, H 2 S- hidrogen sulfurat;

• H i =33900c+120120*(h+o/8)+9250 s-2510 w [kJ/kg] pentru combustibili solizi sau lichizi;

• H i =12720*(CO) c +10800(H 2 ) c +35910(CH 4 ) c + +60020(C 2 H 4 ) c +63730(C 2 H 6 )+56920(C 2 H 8 ) c +…

+23400(H 2 S) c

[kJ/m 3 N ] pentru comb gazosi

• combustibil conventional B cc :

H icc = 7000 kcal/kg=29300 kJ/kg

• B*H i =B cc *H icc formula de calcul pt cantitatea de cc

Compozitia probei initiale/de analiza/etc.

c i +h i +s s i + s o i +n i +o i +w t i +a i =1 [kg]

c a +h a +s s a + s o a +n a +o a +w h a +a a =1 [kg]

H i a , H i i ,

H s a , H s

i

H iam = p H i1 + (1-p)H i2

[kJ/kg]

p - este participarea masica a fiecarui combustibil in amestec, atunci cand ard doi combustibili

Exemple (valori informative)

Combustibil

Puterea calorifica inferioara H i (i) MJ/kg

Huila

22 ÷ 31,5

Cocs, brichete

29

÷ 32

Carbune brun

8,5 ÷ 20

Lignit

6,0 ÷ 8,0

Lemn

8 ÷ 15

Combustibil lichid usor (CLU)

 

42,7

Pacura S

 

41,0

Gaz natural

 

46,9

Biogaz

22

÷ 27

Gaz lichid (C 3 H 8 , C 4 H 6 )

 

46,0

Deseu (menajer, industrial)

2,0 ÷ 6,0

Arderea carbonului

• C+O 2 =CO 2 +Q c

• 1 kmol C+1 kmol O 2 =1 kmol CO 2 +405,8 MJ/kmol

• 12 kg C+1 kmol O 2 =1 kmol CO 2

• c kg C +c/12 kmol O 2 = c/12 kmol CO 2

:12 *c

Arderea sulfului

• S+ O 2 =SO 2 +Q s

• 1 kmol S +1 kmol O 2 =1 kmol SO 2 +290,2 MJ/kmol

:32, *s

• s kg S+s/32 kmol O 2 = s/32 kmol SO 2

Arderea hidrogenului

• H 2 +0,5 O 2 =H 2 O+Q H

• 1 kmol H 2 +0,5 kmol O 2 =1 kmol H 2 O+240 MJ/kmol

:2, *h

• h kg H 2 + h/4 kmol O 2 = h/2 kmol H 2 O

Arderea monoxidului de carbon

• CO+0,5 O 2 =CO 2 +Q co

• 1 kmol CO+0,5 kmol O 2 = 1 kmol CO 2 + +283,7 MJ/kmol,

• 1m 3 N CO+0,5 m 3 N O 2 =1m 3 N CO 2

Arderea unei hidrocarburi

• C m H n + (m+n/4) O 2 = m CO 2 +n/2 H 2 O+Q

• 1 kmol C m H n + (m+n/4) kmol O 2 = m kmol CO 2 + +n/2 kmol H 2 O

• 1 m 3 N C m H n + (m+n/4) m 3 N O 2 = 1m m 3 N CO 2 +n/2 m 3 N H 2 O

Volum minim necesar de oxigen

• Volumul de oxigen necesar arderii complete a unitătii de combustibil = oxigen minim necesar.

• Pentru combustibili solizi si lichizi:

• O min =c/12 + h/4 + s/32 o/32

• după ce se scade oxigenul continut în combustibil

• Exprimat in m 3 N pe kg de combustibil (c) va fi:

O min =22,4*(c/12 + h/4 + s/32 o/32 ) [m 3 N O 2 /kg c]

O min =1,876 c + 5,6 h + 0,7 s 0,7 o [m 3 N O 2 /kg c]

[kmol O 2 /kg comb]

O 2min =

22,41

o -s

[

c + 3(h -

12

8

)]

[m 3 N O 2 /kg c]

Oxigenul minim necesar arderii combustibilului gazos

1

O

(CO)

(H

)

2CH

(m

n

=

+

+

+

+

2min

c

2

c

4

4

2

/kmol combustibil

kmol O

2

)(C

m

H

n ) c

(O

2

)

c

Aerul necesar arderii (L)

L

min

L

min

=

O 2min

0,21

=

O 2min

0,232

m

3

N

kg

comb

kg

aer

kg

comb

Coeficient de exces de aer

λ=

cantitatea reala de aer

=

camtitatea minima de aer

L real

L min

Produsele arderii. Cazul combustibilului solid sau lichid

din reactiile de oxidare

din combustibil direct din aer sau

144424443 144424443

V

λ V

gt

CO

2

2

CO

H

= V + V

2

=

22,41

c

12

[m

O

3

N

SO

+ V

/kg ]

2

2

2

O

N

H

+ V + V + V

V

H

[m

2

3

N

O

=

22,41

/kg ]

h

+

22,4

+

ρ λ L d

a

min

+

w

pulveriz

2

18

w

1000 ρ

H

2

O

ρ

H

2

O

(d = continutul de umiditate, g/kg aer uscat)

V

V

SO

O

2

2

=

=

(

s

32

[m

/kg ]

[m

22,41

λ

3

N

1)L

0,21

min

3

N

/kg ]

2

V

V

N

2

gu

=

λ L 0,79 + 22,41

min

n

28

[m

3

N

= V + λ 1 L

gu

0

(

)

min

unde V

gt

/kg ]

= V

gu

+ V

H

2

O

[m

3

N

/kg ]

O

Produsele arderii. Combustibilul gazos

• Exemplu: O min =0,5 (CO) c + 0,5(H 2 ) c + 2(CH 4 ) c +

3(C 2 H 4 ) c (O 2 ) c

[Nm 3 /Nm 3 ]

n

• O min =0,5(CO) c +0,5(H 2 ) c + (m+ [Nm 3 /Nm 3 ]

• Vco 2 =(CO 2 ) c +(CH 4 ) c +2(C 2 H 4 ) c +(CO) c +Σm(C m H n ) c [Nm 3 /Nm 3 ]

• V H2O = (H 2 ) c + 2 (CH 4 ) c + Σ

• V o N = (N 2 ) c + 0,79 L min [Nm 3 /Nm 3 ]

• pentru arderea reală: V N = (N 2 ) c + λ·0,79 L min [Nm 3 /Nm 3 ]

• mai apare în gaze oxigenul nefolosit la ardere:

)(C m H n ) c (O 2 ) c

4

n

2

(C m H n ) c [Nm 3 /Nm 3 ]

Controlul arderii

• Pentru fiecare combustibil care se arde în anumite conditii există o valoare optimă a coeficientului de exces de aer (λ opt ), ca fiind valoarea minimă a coeficientului, la care se asigură o ardere completă.

• dacă arderea are loc cu λ < λ opt arderea este incompletă;

• dacă λ > λ opt , creste volumul de gaze de ardere evacuate din instalatie si cresc prin urmare pierderile de energie cu gazele evacuate;

• Coeficientul de exces de aer se determină pe cale indirectă, folosindu-se analiza compozitiei gazelor de ardere efectuată cu analizatoare de gaze.

Fumul

• Produsele arderii sunt: CO, NO x , SO 2 , CO 2 , H 2 O, O 2 si N 2 plus diferite alte specii, in general poluante

• Diferitele componente din gazele uscate vor fi notate

cu indicele f (reprezinta de fapt participari volumice ale componentei in amestecul de gaze de ardere = fum):

• continutul de CO 2 in gazele uscate: (CO 2 ) f =

• continutul de CO in gazele uscate: (CO) f =

V CO

2

V

gu

V CO

V gu

• continutul de O 2 in gazele uscate: (O 2 ) f =

V

O

2

V

gu

• continutul de N 2 in gazele uscate: (N 2 ) f =

V

N

2

V gu

= νco 2

Punct de roua (acida)

• Temperatura la care condenseaza specia H 2 O in gazele de ardere.

• Este functie de presiunea partiala a respectivei specii (H 2 O in gazele de ardere), reprezentand de fapt temperatura de saturatie corespunzatoare presiunii patiale.

• In condens se retin diferiti poluanti (NO x , SO 2 ), formand acizi.

• Pentru protejarea instalatiilor de ardere (partea finala) evacuarea gazelor se face la temperaturi superioare celei de roua acida.

Arderea trebuie

• Analizata din punct de vedere:

– Economic (randament)

– Ecologic (concentratii de poluanti antropici)

• Optimizata

• Intensificata

• Sustinuta (combustibil de suport)

Explicatii de terminologie

EmisiiEmisii ((PoluantiPoluanti lala surssursăă))

ImpuritImpurităătiti îînn aeraer (naturale),(naturale), PoluantiPoluanti (antropici,(antropici, naturali)naturali)

ImImisiiisii (Calitatea(Calitatea aeruluiaerului determinatdeterminatăă dede prezentaprezenta poluantilor)poluantilor)

Prin transmisie emisia devine imisie

Prin transmisie emisia devine imisie EMISIE Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997 Ausbreitung Chemische

EMISIE

Prin transmisie emisia devine imisie EMISIE Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997 Ausbreitung Chemische

Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997

Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen

Ausbreitung Chemische Umwandlungen

Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen
Ausbreitung Chemische Umwandlungen
emisia devine imisie EMISIE Quelle: G. Baumbach, Luftreinhaltung, 1997 Ausbreitung Chemische Umwandlungen IMISIE

IMISIE

Surse de poluare

Surse de poluare

Unităti de măsură pentru emisii

Unit ă ti de m ă sur ă pentru emisii Concentratii masice mg/m 3 raportate la

Concentratii masice

mg/m 3 raportate la 0 °C si 1013 mbar

Concentratii volumice

cm 3 /m 3 sau ppm; 1 cm 3 /m 3 =1 ppm

EMISII

Debit de poluanti

g/s; kg/h; t/a

Factor de emisie (specific sursei)

mg/kg; kg/t; kg/TJ; g/km

Unităti de măsură pentru imisii

Unit ă ti de m ă sur ă pentru imisii IMISII Concentratii masice mg/m 3 sau
IMISII
IMISII

Concentratii masice

mg/m 3 sau μg/m 3 raportate la 20 °C si 1013 mbar

Concentratii volumice

cm 3 /m 3 sau ppm; ppb; 1 ppb=1 μl/m 3

Coeficient de depunere

mg/(m 2 zi); μg/(m 2 zi)

Prag

μg/kg

Doză

mg/m 3 ·h

Timp de stationare a poluantilor în stratosferă

Substantă

Durată de viată

Substantă

Durată de viată

C

n H m

zile

NH 3

2-14 zile

SO 2

1-10 zile

CO 2

2-4 ani

H

2 S

0,5-2 zile

CO

0,1-0,8 ani

NO

3-6 zile

CH 4

1,5-7 ani

NO 2

5-7 zile

N

2 O

4-170 ani

Sursă: E. Lahmann, Luftreinhaltung. 1990

Încărcarea cu poluanti

• Depinde de fondul natural al poluării peste care se suprapune cel indus suplimentar (antropic, natural accidental).

[

W

]

totala

=

[

W

]

fond

[]

+ W

suplimentara

Controlul calitătii aerului

LegeLege pentrupentru limitarealimitarea emisiiloremisiilor << ValorileValorile maximmaxim admiseadmise dede legislatielegislatie: constructiv (prevenire), controlul sursei, alegerea combustibilului, epurarea gazelor

LegeLege pentrupentru limitarealimitarea imisiilorimisiilor << ValorileValorile maximmaxim admiseadmise dede legislatielegislatie

MMăăsursurăătoritori: efort material, uman, rezultate clare, corecte

tori tori : efort material, uman, rezultate clare, corecte Calcule Calcule cu cu formule formule empirice

CalculeCalcule cucu formuleformule empiriceempirice: informativ, foarte

: i n f o r m a t i v , f o a r

subiectiv

ModeModelarelare: necesară pentru strategii de dezvoltare, de

lare lare : necesar ă pentru strategii de dezvoltare, de control a calit ă tii aerului,

control a calitătii aerului, cadastru de mediu, comparatie,

prognoze, alarmare

Coeficientul excesului de aer [-] determinat din masuratori

λ =

(N

2

)

f

(N

2

)

f

0,79

0,21

[(O

2

)

f

0,5(CO) - 0,5 (H )

f

2

f

- 2(CH

4

)

f

]

aprox :

λ =

(

CO

2

)

fmax

(CO )

2

f

Valori uzuale: pt combustibil solid circa 1,4 - 1,6 pt combustibil gazos circa 1,1 - 1,2 pt combustibil lichid circa 1,2 - 1,3

Controlul arderii

λ M x λ optim
λ
M
x
λ
optim

Diagrama Ostwald (triunghiul arderii) specifica fiecarui combustibil in parte. Ex. pt combustibil solid (CO 2max ). Dreapta arderii perfecte (ipotenuza):

O

CO

2

2

+

21 CO

2 max

= 1

Analiza concreta functie de pozitia punctului real de masura M in interiorul triunghiului.

Aprinderea combustibililor

• Pentru ca aprinderea combustibilului să se poată face, trebuiesc îndeplinite următoarele conditii:

– să se realizeze o anumită proportie de combustibil si oxigen în contact intim;

– să existe o sursă de căldură care să initieze aprinderea;

• Usurinta aprinderii unui combustibil depinde de următorii factori:

suprafata de contact dintre combustibil si oxigenul din

aer; presiunea partială a oxigenului în aer;

temperatura de (auto)-aprindere a combustibilului fata de cea locala;

Arderea reversibila. Pila de combustie

• In general prin ardere se transforma energia chimica a combustibilului in energie termica, care se valorifica (cu randament de circa 40 % in medie) spre producerea de energie mecanica, in diferite instalatii (motor termic cu ardere interna, cazan de abur cu turbina de abur, turbina cu gaze, etc.). Din energia mecanica se obtine apoi energia electrica, in generatoarele de curent.

• In pila de combustie se valorifica energia reversibila dezvoltata in urma unor reactii chimice, la care participa diferiti ioni. Se genereaza direct curent electric, in baza energiei sensibile a reactantilor.

Schematizarea pilei de combustie

Schematizarea pilei de combustie

Reactii chimice

• Anod

• Catod

• Ansamblu

2H

2 4H

+

O 4H

2

+

+

+

+ 4e

4e

2H

2

+

O

2

2H O

2

2H O

2