Terminologie.

Prezentare problem
Energii neconventionale
Energii neconventionale regenerabile se refera la forme de energie produse
prin transferul energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel,
energia solara, a vanturilor, a apelor, a proceselor biologice si a caldurii
geotermale pot fi captate de catre oameni utilizand diferite procedee.
Sursele de energie neregenerabile includ energia nucleara precum si
energia generata prin arderea combustibililor fosili, asa cum ar fi
petrolul, carbunele si gazele naturale. Aceste resurse sunt limitate la existenta
zacamintelor respective si sunt considerate in general neregenerabile.
Dintre sursele regenerabile de energie fac parte:

Energia Eoliana

Energia Solara

Energia Apei
o
Energia Hidro
o
Energia Mareelor

Energia Geotermala

Bioenergia - energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol,

biogaz
Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la
generarea curentului electric, apei calde, etc.
La inceputul anilor 2000, Comisia Europeana a facut din dezvoltarea
energiilor regenerabile o prioritate politica scrisa in Cartea Alba "Energie
pentru viitor: sursele de energie regenerabila" si Cartea Verde "Spre o
strategie europeana de securitate a aprovizionarii energetice".
Comisia si-a fixat ca obiectiv dublarea ponderii energiilor regenerabile
in consumul global de energie de la 6% in 1997 la 12% in 2010. Acest
obiectiv este inserat intr-o strategie de securitate a aprovizionarii si dezvoltare
durabila. Un efort semnificativ trebuie realizat in domeniul electric. In cadrul
Uniunii Europene, partea de electricitate produsa pe baza surselor de energie
regenerabila trebuie sa ajunga la 22,1% in 2010 fata de 14,2% in 1999. Acest
obiectiv definit pentru Europa celor 15 in acel moment a fost revazut sensibil,
pentru Europa celor 25, ponderea electricitatii produse pe baza surselor de
energie regenerabila trebuind sa atinga 21%.
In 1997, prin tratatul de la Kyoto s-a fixat ca obiectiv reducerea cu
5,2% a reziduurilor de gaz cu efect de sera pe plan mondial, pana in 2010 fata
de 1990. Uniunea Europeana promite o reducere cu 8% a emisiilor pentru
2010, si fiecare din membrii sai si-au asumat propria cota a emisiilor, tinand
cont de particularitatile fiecarei tari. Mai mult de jumatate dintre tari trebuie
sa-si reduca emisiile (Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Italia,
Luxemburg, Olanda), anumite tari trebuie sa-si stabilizeze emisiile (Franta,
1

Finlanda), in timp ce alte tari sunt autorizate sa-si creasca emisiile (Grecia,
Irlanda, Portugalia, Spania, Suedia).
Pentru a opri cresterea concentratiei de bioxid de carbon prezent in
atmosfera pana in 2050, trebuie injumatatite emisiile actuale la nivel planetar
si deci reduse de 3 pana la 5 ori in tarile dezvoltate.
Ca parte a negocierilor de aderare la Uniunea Europeana (UE),
capitolul 14 Energie, precum si a politicii tarilor membre ale UE de
promovare a utilizarii energiilor regenerabile, Romnia a adoptat Strategia
privind utilizarea surselor regenerabile (HG1535/2003) si promovarea
producerii energiei electrice pe baza de surse regenerabile (HG 958/2005).
In aceste acte normative sunt specificate urmatoarele obiective pe care
Romnia trebuie sa le indeplineasca:
- ponderea resurselor regenerabile in consumul intern brut de
energie: 11% in 2010
- ponderea resurselor regenerabile in consumul brut de energie
electrica: 33% in 2010 ; 35% in 2015; 38% in 2020.
Biocarburanii
Reprezint o oportunitate in viitorul apropiat, de nlocuire a produselor
petroliere, n vehiculele existente. Biocombustibilii sunt alcooli, eteri, esteri i
alte substane chimice obinute din biomasa celulozic, cum ar fi plantele
ierboase i lemnoase, reziduurile forestiere i agricole, precum i o mare parte
din reziduurile industriale i municipale.
n prezent, are loc o cretere continu a utilizrii biocombustibililor din
transport (biocarburani) n multe regiuni ale lumii, respectiv n Europa,
America
de
Nord
i
America
de
Sud.
n mod curent, se folosete, anual, un total de aproximativ 25 miliarde de litri
de biocombustibili.
Biocarburanii sunt practici deoarece ei sunt uor de folosit n parcul de
autovehicule existente. Biocarburanii, care includ etanolul, ETBE-ul (etilteriar butil-ester) i biodieselul, sunt, n mod obinuit, amestecai cu benzin
sau motorin obinut din petrol. Amestecuri, avnd concentraii sczute de
biocarburani, respectiv de aproximativ 5 - 20%, sunt complet compatibile cu
parcul de maini moderne. Amestecurile ce conin concentraii mai mari de
biocarburani, cum ar fi amestecurile cu 85% etanol, sunt, de asemenea, uor
de utilizat n aa numitele vehicule cu combustibil flexibil. n anumite zone,
etanolul sau biodieselul sunt folosii drept combustibili fr a fi amestecai cu
produse petroliere.
Biocombustibilii sunt privii i din punct de vedere politic. n acest
sens,
n
prezent,
exist
trei
orientri
politice
majore:
Aspectele legate de mediu.
Sigurana energiei.
2

 Beneficiile economice.
Aspectele privind mediul nconjurtor
Biocombustibilii sunt resurse regenerabile care ajut la reducerea, n
atmosfer, a emisiilor de dioxid de carbon i a altor gaze. n timpul fazei de
cretere, plantele folosesc dioxidul de carbon din atmosfer. Biomasa este
ulterior transformat n biocombustibili i ars n vehiculele cu motor.
Numeroase evaluri ale ciclului de via ale biocarburanilor au confirmat c
utilizarea acestora va reduce, n mod sigur, emisiile de dioxid de carbon. De
asemenea, biocombustibilii aduc beneficii prin reducerea emisiilor nedorite
de la eava de eapament a automobilului. Prin ardere, biocarburanii duc la
mai puine emisii de produse nedorite, cum ar fi hidrocarburile nearse i
monoxidul de carbon.
Sigurana energiei
Biocombustibilii obinui din plante regionale sau locale asigur o surs
sigur de combustibili pentru autovehicule. Sunt oarecum izolai de
incertitudinile i ntreruperile de furnizare care pot aprea din cauze politice
internaionale si prin reducerea costurilor pentru energia importat, contribuie
la
sigurana
energiei
naionale.
Beneficiile economice
Beneficiile economice includ crearea de locuri de munc, crearea
oportunitilor de dezvoltare pentru comunitile locale, precum i capacitatea
naiunilor de a cupla eficient politicile agricole cu producerea de energie,
adic creterea economic local i regional, care la rndul ei susine politica
naional.
n prezent, costurile biocarburanilor sunt mai mari dect ale produselor
corespunztoare obinute din petrol. n tabelul 1 sunt comparate preurile
vnzrilor angro ale etanolului i ale biodieselului cu preurile echivalente ale
motorinei i petrolului pentru cantiti foarte mari de combustibil la poarta
rafinriei
sau
a
fabricii,
n
SUA,
iunie
2002.
Tabel 1. Comparaie ntre preurile angro ale biocarburanilor i ale
combustibililor petrolieri
Combustibil
Pre, $ SUA/L, iunie 2002
Etanol din porumb
0,28
Benzin calitate medie
0,20
Biodiesel
0,34
Motorin din petrol
0,18
3

rile care recunosc beneficiile pe care le aduc biocombustibilii au

legiferat o serie de politici i de reglementri n domeniul biocombustibililor:
Politicile de taxe.
Politicile agricole.
Calitile de combustibil.
Politicile care au la baz taxele se refer, n general, la reducerea
accizelor pentru carburani.
Biocarburanii n amestec sau nediluai sunt supui unor taxe mai mici
dect combustibilii petrolieri astfel c preul acestora la pomp este la fel sau
asemntor cu cel al combustibililor petrolieri. n America de Nord, a fost
eficient n creterea utilizrii etanolului n motoarele diesel.
Politicile agricole reduc efectiv costul biomasei, ca materie prim i fac
posibil reducerea costului biocarburanilor prin credite pentru creterea de
biomas pe ploage. Politicile agricole au fost folosite mult mai mult n
Europa: Frana, de exemplu, utilizeaz carburani care conin o anumit
cantitate minim de biocarburant; n Brazilia, benzina conine cel puin 22%
etanol, i Uniunea European.
Combustibilii
Clasificarea combustibililor dupa provenienta si starea lor de agregare:
Combustibili Naturali - lemn, carbune, grafit
I.Combustibili clasici
- titei
- metan, gaz de sonda
- Artificiali - mangal, cocs
- benzine, motorina, gaz lampant, pacura
- gaze de cracare, de cocserie; acetilena , hydrogen
Combustibili Sintetici
benzine sintetice, care poate rezulta din hidrogenarea catalitica a
carbunilor, sau din gaz de sinteza(CO+H2)
II. Combustibili nucleari - Izotopii elementelor grele (uraniu, thoriu,
plutoniu)
Valoarea energetica a unui combustibil este determinata de cantitatea
de caldura pe care o degaja la o ardere completa; ea se exprima prin puterea
calorica (calorifica).
Puterea calorica a unui combustibil reprezinta cantitatea de caldura
degajatada 1 kg de combustibil solid, lichid sau de 1 m3 combustibil gazos,
prin ardere completa.
Unitatile pentru puterea calorica sunt:
-solide, lichide MJ/kg sau kcal/kg (1MJ=106 J)
4

-gaze MJ/m3N sau kcal/m3N (conditii normale).

Se stie ca toate arderile sunt procese exoterme; deoarece in cazul
arderii combustibililor interesaeza caldura cedata de sistem, s-a convenit ca
puterila calorice sa aiba valori pozitive (se omite semnul minus corespunzator
conventiei din termodinamica).
In urma arderii combustibililor rezulta totdeauna CO2 (gaz) si H2O
(gaz sau lichid); s-au introdus in calcule, doua puteri calorice. De exemplu, in
cazul metanului:
CH4 (g) + 2O2(g) CO2(g) + 2H2O(l)
Putere calorica superioara (Q8)
39728 kJ/m3N = 39,728 MJ/m3N
CH4(g) + 2O2(g) CO2(g) + 2H2O(g)
Putere calorica inferioara (Qi)
35800 kJ/m3 = 35,80 MJ/m3
Diferenta de circa 4 MJ/m3 arata ca la arderea metanului se pierde
~10% din efectul termic sub forma de caldura latenta de vaporizare a apei.
In cazul arderii combustibililor in sobe, termocentrale, motoare cu
ardere interna, apa rezultata paraseste cosul de evacuare sau teava de
esapament sub forma gazoasa (vapori); de aceea, sa ia in calcul puterea
calorica inferioara a combustibililor.
Combustibilii solizi (lemnul, mangalul, carbunii de pamant, cocsul)
contin, pe langa partea combustibila (carbon si hidrogen), umiditate si
cenusa, care reduc puterea calorica.
Combustibilii fosili sunt ramasite ale plantelor si animalelor care au
trait cu milioane de ani in urma.
Carbunii fosili s-au format prin incarbonizarea (imbogatirea in carbon)
a substantelor de origine vegetala (celuloza, lignina, rasini naturale, etc.); ei
contin un procant mai mare de carbon decat lemnul, si de aceea au o putere
calorica superioara.
Desi aflorimentele de carbune au aprut din vremuri preistorice,
utilizarea carbunelui drept combustibil este comparativ recenta. Timp de mii
de ani, carbunele era considerat o simpla piatra neagra. Exista dovezi ca
britanicii antici au folosit carbunele drept combustibil, si ca romanii au aflat
de la ei valoarea sa. Prima referire scrisa la carbuna apare intr-o cronica
anglo-saxona din sec. X.
De-a lungul secolelor s-a raspandit utilizarea carbunelui pentru
incalzirea gospodariilor. Insa carbunele moale utilizat, usor de obtinut, a
provocat o poluare grava sub forma fumului si funingini. Pentru a-i diminua
utilizarea, carbunele a fost puternic impozitat si, in multe locuri, arderea lui a
fost interzisa din cauza pericolului asupra sanatatii publica. Consumul de
5

carbune a crescut rapid in anii 1700, pe timpul Revolutiei Industriale.

Carbunele era combustibil pentru masinile cu abur si din el se obtinea cocsul
o forma dura si poroasa a carbonului, utilizata in otlarie si drept
combustibil.
Combustibilii lichizi sunt obtinuti, in mare parte, prin prelucrarea
titeiului (petrol brut). Prin distilarea atmosferica (distilare primara) se obtin
din titei: benzine, petrol lampant, motorina, pacura. Benzinele sunt folosite
drept combustibili (carburanti) pentru motoarele Diesel, iar pacura este
folosita in special in instalatiile casnice, da incalzire; in ultimul timp, pacura
este prelucrata (distilare in vid) si transformata in produsi valorosi
(lubrifianti).
Calitatea unei benzine (proprietatea ei antidetonanta) se caracterizeaza
prin cifra octanica (notata prescurtat cu C.U.).
Resursele de energie fosila (carbine, titei) vor fi epuizate in viitorul mai
mult sau mai putin indepartat , mai ales in conditiile unei exploatari intensive
ca urmare a dezvoltarii industriale. Concentrarea acestor resurse fosile in
unele tari accentuiaza criza energetica mai ales in cazuri dee conflicte politice
si militare.
Dezvoltarea biotehnologiei si a productiei de echipamente moderne a
permis sa se gaseasca cel putin partial noi resurse de carburanti , printre care
enumeram: biodizelul pe baza de uleiuri vegetale si bioetanolul carburant din
cereale
si
materii
prime
lignocelulozice.
Productia de bioetanol a avut un trend ascendant atat in Statele Unite cat si in
Europa. Astfel in SUA in 1980 productia de bioetanol a fost de 661 mil.litri,
iar in 2000 aceasta productie a crescut la 6160 mil.litri. [1]
bibliograf.Prof.Dr.Ing.CONSTANTIN BANU]
In Europa functioneaza cel putin 10 unitati de productie a bioetanolului
carburant, localizate in Spania , Franta, Italia , Suedia , Ungaria mai recent si
in Romania. Productia de bioetanol dublandu-se in intervalul 2001-2004 iar la
nivelul anului 2012 fiind preconizat o productie de aproximativ 3 milioane
tone
de
bioetanol
carburant.
China este si ea interesata in productia de bioetanol. La nivelul anului 2002
raportandu-se o cantitate de 800 tone bioetanol carburant.
Bioetanolul su etanolul sintetic au aceeasi formula C2H5OH. Ei se
diferentiaza numai prin compozitia izotopica a atomilor de carbon.
Bioetanolul se obtine din materii prime contemporane.
Trebuie subliniat faptul ca procesele tehnologice utilizate pe plan
mondial pentru obtinerea bioetanolului se imparte in doua categorii:
- procedee din prima generatie,
- procedee din a doua generatie.
Prima generatie cuprinde tehnologii care utilizeaza in calitate de
materii prime zaharul sau amidonul.
6

Generatia a doua cuprinde tehnologii bazate pe materii prime

lignocelulozice cum ar fi:
- deseuri de lemn si hartie
- paie
- strujeni de porumb
- iarba de preerie
- resturi fibroase de la fabricarea zaharului din trestia de zahar
- alge.
Prin utilizarea materiilor prime lignocelulozice pentru obtinerea de
bioetanol este cea mai avantajoasa metoda deoarece elimina coeficientul creat
intre necesitatile industriei alimentare si productia biocombustibililor.
Romania are capacitatea de a produce bioetanol carburant deoarece
dispune de resurse vegetale ( cereale , cartofi) dar si de materii prime
lignocelulozice provenite din agricultura si silvicultura.
Benzine
Benzinele snt produse petroliere formate n general din hidrocarburi
parafinice, naftenice i aromatice, de la cele cu patru atomi de carbon n
molecul, pn la cele cu temperaturi de fierbere n jurul a 200C (v. anexa 1).
Compoziia chimic a benzinelor depnde de materia prim din care provin i
de procesul de fabricaie. n general, benyinele de distilare primar nu conin
olefine, iar coninutul n hidrocarburi aromate variaz ntre 7 i 21% sau chiar
30-40%. Coninutul n naftene variaz ntre 23-57%, iar parafinele ntre 3256%.
Fa de benzinele de distilare primar, benzinele de cracare au un
coninut mare de olefine (pn a 40%) i un coninut mult mai mic n naftene
(13-15%).
O mare importan n calitatea banzinelor o are compoziia lor chimic.
Astfel, un coninut mare de hidrocarburi aromatice contribuie la
mbuntirea proprietailor antidetonante ale benzinelor, dar le reduce
puterea caloric, temperatura de tulburare i influeneaz n mod negativ
arderea lor. Iar un component constituit din fraciuni uoare imbuntete
volatilizarea i proprietaile antidetonante, ns mrete n acelai timp
tensiunea de vapori peste limitele admise.
Benzinele snt folosite n special drept combustibil pentru motoare. Ele
nu se folosesc aa cum rezult din instalaiile de prelucrare form n care
constituie aa-numitele semifabricate de benzin deoarece nu ntrunesc toate
condiiile cerute pentru o bun utilizare. Benzinele comerciale se prepar
folosind aceste semifabricate dup componeni.

Dup scopul utilizrii lor, benzinele se mpart n benzine combustibili,

benzine solveni i benzine cu ntrebuinri speciale, avnd diferite
caracteristici.
a.
Benzinele combustibili snt utilizate la arderea n motoare,
constituind carburantul cel mai mult ntrebuinat. Au putere caloric mare (10
400 kcal/kg), se aprind uor i ard fr reziduuri, arderea fcndu-se repede i
progresiv. Comportarea la ardere n motor este reprezentat prin cifra
octanic, cci cu ct raportul de compresie al unui motor este mai mare, deci
consumul specific de combustibil mai mic, cu att i cifra octanic a benzinei
trebuie s fie mai ridicat.
Pentru mbuntirea proprietilor antidetonante ale benzinelor se
utilizeaz ca aditiv tetraetilul de plumb [Pb(C2H5)4], prescurtat TEP, care
este cel mai eficient dintre toi antidetonanii cunoscui pn astzi. Benzinele
etilate trebuie s fie n mod obligatoriu colorate. Instalaii pentru etilarea
benzinei se gsesc la Rafinria 1 Ploieti, Rafinria 8 Drmneti etc.
Compoziia benzinelor ca i a celorlali combustibili nu trebuie s
varieze n cursul transportului, depozitrii i utiliyrii, ci trebuie s fie stabil.
Prin stabilirea combustibilor se nelege att stabilitatea fizic (compoziia
fraciunilor i a presiunii de vapori) ct i stabilitatea chimic.
Presiunea de vapori prezint un mare interes att pentru sigurana n
timpul transportului i depozitrii benzinei ct i pentru evitarea formrii
dopurilor de gaye care pot produce oprirea motorului sau pot mpiedica
pornirea lui. Ea se datorete n specia butanului, care se gsete dizolvat n
benzin. Pentru o bun funcionare a motorului, presiunea de vapori nu
trebuie s fie mai mare dect valorile corespunztoare temperaturilor
atmosferice (fig. 33). n vederea asigurrii proprietilor de pornire
satisfctoare, limita inferioar a presiunii vaporilor saturai de benzin s-a
stabilit
la
240
mm
col.
Hg.
Hidrcarburile nesaturate care intr n compoziia combustibilului se pot oxida
i polimeriza, ducnd la formarea gumelor care nrutesc proprietile de
exploatare, depunndu-se n sistemul de alimentare a combustibilului i
dereglnd funcionarea acestuia. Un coninut prea mare de hidrocarburi
nesaturate influeneaz negativ stabilitatea produsului.
Combustibilii nu trebuie s fie corosivi, adic s nu conin acizi,
alcalii i compui cu sulf. Coninutul mare de acizi i sulf provoac coroziune
rezervoarelor de benzin i a aparaturii de alimentare cu combustibil (pompe,
evi, jicloare, injectoare etc.); n prezena umiditii produsele de ardere a
sulfului formeaz acizi care provoac o mare uzura pieselor expuse la
frecare i n special a sistemului de eapare a motorului. S-a dovedit, de
asemenea, c sulful are aciune corosiv i n faza gazoas la temperaturi
nalte. De aceea, toi combustibiliitrebuie s reziste la proba pe placa de cupru
(aceasta garanteaz lipsa compuilor cu sulf activi i deci evitarea coroziunii);
de asemenea, coninutul n compui cu sulf este riguros limitat, iar hidrogenul
8

sulfurat, sulful elementar i mercaptanii, care snt cei mai agresivi, trebuie s
lipseasc cu desvrire.

TEHNOLOGIA DE FABRICATIE
Produsul finit
Beneficiile legate de mediu sunt un factor sustinator al
biocombustibililor. Ei sunt resurse regenerabile care ajuta la reducerea in
admosfera a emisiilor de dioxid de carbon si a altor gaze.
Bioetanolul poate fi utilizat in motoare cu ardere interna fara alte modificari.
In acelasi timp, diferentele intrinseci intre proprietatile fizice si chimice
dintre etanol si hidrocarburi prezente in benzina determina constrangeri
asupra cantitatii de etanol care poate fi combinata cu succes cu benzina.
Comparativ cu petrolul, care este un amestec complex de hidrocarburi
cu diferite mase moleculare si structuri chimice, etanolul este un compus
simplu,
unitar
cu
formula
C2H5OH.
Prezenta atomului de oxigen in etanol face ca molecula acestiua sa fie polara ,
comparativ cu hidrocarburile care sunt nepolare, fapt ce determina diferente
semnificative in comparatie cu benzina.
Aceste diferente pot fi sumarizate astfel: etanolul prezinta bune
proprietati pentru a putea fi utilizat drept combustibil in motoare cu aprindere
cu scanteie deoarece are o cifra octanica ridicata, iar prezenta oxigenului
determina caracteristici de ardere diferite de ale benzinei: temperatura flacarei
mai mica, caldura de ardere mai scazuta, necesita un volul de aer de ardere
mai mic si caracteristici diferite ale emisiilor de gaze .
Datorita acestor aspecte cresterea continua a procentului de bioetanol in
benzina altereaza proprietatile blendelor si are un impact negativ asupra
operabilitatii vehiculului.
Bioetanolul este mai putin volatil in comparatie cu benzina si formeaza
azeotrofi cu acesta, de regula la concentratii mici, determinand cresterea
presiunii de vapori a benzinei cu implicatii in operarea vehiculului si
volatilitatea
specifica
a
amestecului
rezultat.
Bioetanolul se obtine din materii prime regenerabile iar bioxidul de carbon
rezultat in urma combustiei este utilizat in procesul de fotosinteza pentru
regenerarea biomasei.
Trebuie subliniat faptul ca folosirea bioetanolului are loc dupa un
circuit inchis, bioxidul de carbon emis prin ardere fiind utilizat pentru
regenerarea materiilor prime , in timp ce utilizarea combustibililor fosili are
9

loc dupa un ciclu deschis, care conduce in final la epuizarea rezervelor de

titei.
In acest moment bioetanolul este cel mai utilizat biocombustibil din
care se foloseste drept carburant anual in intreaga lume, aproximativ 25
miliarde litri.
Cantitatile de etanol care se folosesc in benzina variaza intre 5-20 %sau
chiar pana la 80 % in functie de tara care-i foloseste.
Orientarea si utilizarea crescuta a biocarburantilor va necesita schimbari
referitoare atat la biomasa folosita ca materie prima cat si la tehnologii de
conversie
utilizate
pentru
fabricarea
biocombustibililor.
Este foarte important utilizarea in continuare a porumbului a zaharului si a
culturilor de seminte oleageinoase. In afara acestor materii prime trebuie sa se
aiba in vedere si crearea altor surse de materii prime cum ar fi: biomasa
lemnioasa , ierburile , si altei culture destinate obtinerii de energie.
In termen scurt trebuie sa se inceapa orientarea spre utilizarea
materiilor lignocelulozice.
Utilizarea etanolului drept carburant este in continua crestere in
intreaga lume dintr-o serie de motive: scade dependenta de import a
combustibililor fosili reduce poluarea aerului si schimbarea climei globale
cauzate de efectul de sera si creaza noi locuri de munca.
Spre deosebire de benzina etanolul este un combustibil oxigenat cu un
continut de 35 % oxuigen ceea ce reduce emanatiile de noxe in aer cat si
emisiile de NOx rezultate din combustie.
Etanolul poate fi fabricat sintetic di pertrol sau prin conversia
microbiana a biomasei prin procesul de fermentatie. [ 2 ] bibl.bioalcoolul
cambustibilul
viitorului
constantin
banu
Importanta si domenii de utilizare
Folosirea bioetanolului in amestec cu benzina in motoarele cu ardere
interna are o serie de consecinte.
Reducerea smogului.
Se realizeaza prin:
- scaderea emisiei de dioxid de carbon cu 8-30 % in cazul folosirii
a 10% etanol in benzina etanolul adaugat in benzina prin
continutul sau in oxigen face mai eficienta combustia,
- reducerea emisiilor toxice (sulf, olefine, componenti aromatici
cum ar fi :benzen,toluen etc) cu 5-15 % fara a se influenta
performanta carburantului.
Lichefierea direct a crbunelui
Lichefierea direct a crbunelui, cunoscut i sub numele de procesul
Pott-Broche, este procesul chimic care transform direct crbunele ntr-un
amestec de hidrocarburi lichide numit petrol sintetic. Exist mai multe
10

variante de procesare. Toate acestea coincid n prima faz: dizolvarea

crbunelui ntr-un dizolvent la mare presiune i temperatur la care se adaug
hidrogen pentru a realiza hidro-cracarea n prezena unui catalizator. Produsul
obinut este un petrol sintetic ce necesit o rafinare, cu consum de hidrogen.
Nu trebuie s se confunde cu lichefierea indirect, care const prima
dat n generarea gazului sintetic i apoi este transformat n hidrocarburi
lichide cu ajutorul reaciei Fischer-Tropsch.
Primul n patentarea lichefierii directe a crbunelui a fost germanul
Friedrich Bergius n 1913. Acest proces de pionierat nu includea nici
hidrogenul, nici vreun catalizator i a fost industrializat n anii 1920 n
Germania i n anii 1930 n Marea Britanie. n timpul celui de Al doilea
Rzboi Mondial a fost folosit la scar industrial, ajungndu-se ca n 1944 s
fie utilizat pentru producerea celei mai mare pri a combustibilului forelor
de rzboi germane.
Dup terminarea rzboiului, platformele care nu au fost distruse de
bombardamentele aliate au fost demontate datorit invadrii pieei de petrol
ieftin din Orient.
De atunci pn acum s-au realizat multe lucrri de cercetare i
dezvoltare, cum ar fi incorporarea hidro-cracrii catalitice n proces. Totui
nici o platform industrial de lichefiere direct nu a mai fost construit pn
azi (2006).
Pentru 2008 este prevzut s se inaugureze platforma de lichefiere
direct din Shenhua, Mongolia Interioar (China), a crei capacitate este de
un milion de tone pe an, produse finale fiind (motorin, benzin i GPL).
Technology Status Report 010: Coal Liquefaction, informe del
Department of Trade and Industry (R.U.) en el marco del Cleaner Coal
Technology Programme. Octubre 1999.
Petrolul romanesc
"Prima si cea mai importanta intrebuintare a carbunelui - mai preciza
sinteza alcatuita de SSI - ramane tot benzina sintetica. Se afirma, dupa date
verificate, ca aviatia germana ar fi cerut pentru anul 1944 o cota de noua
milioane tone benzina. Livrarile de produse petrolifere din Romania si
regiunea galitiana ating numai cinci milioane tone, din care trebuie sa se
scada un milion, plus pacura necesara diferitelor uzine si mijloace de
transport si de razboi terestre si navale. In consecinta, raman pentru nevoile
motoarelor de avion patru milioane tone. Teoretic, instalatiile existente ar
putea sa produca noua milioane tone benzina sintetica, daca li s-ar pune la
dispozitie cele 270 milioane tone carbune necesare (pentru fiecare tona de
benzina se transforma 30 de tone de carbune). Dupa cum s-a aratat mai sus,
lipsa mainii de lucru nu permite sa se extraga o cantitate suficienta de
carbune, asa ca mai lipsesc 80 de milioane de tone. Acest deficit e repartizat
11

astfel: 60 de milioane de tone se retrag din necesitatile de productie ale

benzinei sintetice, iar 20 de milioane de tone de la alte destinatii. Consecinta
naturala este ca se fabrica cu doua milioane de tone de benzina mai putin.
Reiese din experienta si datele de mai sus ca, pe langa atacurile aviatiei
aliate, capacitatea actuala a productiei de razboi germane este diminuata
datorita: intrebuintarii mainii de lucru feminine, de o valoare mai redusa decat
cea barbateasca (25 la suta); sabotajului, rezistentei pasive si confuziei de
limbaj a lucratorilor straini (3-4 la suta); reducerii capacitatii de transport a
cailor ferate (4-5 la suta); insuficientei masinilor, instrumentelor speciale,
uneltelor etc. (2-3 la suta). La aceste cauze, trebuie sa adaugam scaderea
standardului de viata al lucratorilor, care se hranesc mai slab, dar muncesc
mai mult decat in timpurile normale (2-3 la suta). Insumand toti acesti factori,
precum si efectul bombardamentelor aeriene (10 la suta), ar insemna ca
industria germana sufera o pierdere de circa 44-48 la suta in raport cu
posibilitatile ei reale, fata de utilajul si numarul lucratorilor utilizati.
S-au luat masuri severe pentru sporirea productiei prin: amplificarea
mainii de lucru, importul de barbati si femei din tarile ocupate;
descentralizarea uzinelor si deplasarea lor in tinuturile mai ferite de atacurile
aeriene; infiintarea politiei speciale insarcinate cu controlul activitatii si
conduitei lucratorilor; construirea a noi fabrici de masini, instrumente si
unelte; precum si prin intensificarea transporturilor. Numai deschiderea unui
nou front aliat in vestul Europei, avand drept consecinta un consum mult mai
ridicat de munitii, armament si mijloace de lupta, ar complica situatia
productiei de razboi germane si ar pune noi probleme de solutionat." Sursele
care furnizasera informatiile erau apreciate drept de incredere. Nu are rost sa
le cautam in arhive. Sefii SSI au murit cu secretele institutiei in dinti.
Hidrogenul [H2]
Este un gaz incolor i fr miros. n stare liber hidrogenul se gsete
n cantiti foarte mici n jurul Soarelui, iar sub form de compui se gsete
n
substanele
organice
i
n
cele
anorganice.
Este folosit pentru obinerea amoniacului prin sintez. Prin
hidrogenarea crbunilor de pmnt se obin combustibilii sintetici (benzina
sintetic), iar prin reaciile de hidrogenare catalitic a substanelor organice se
obine untura artificial i margarina. n industria chimic, hidrogenul se
folosete ca materie prim pentru obinerea acidului clorhidric. Hidrogenul
este folosit la fabricarea baloanelor pentru radiosonde i ca agent reductor .
Cnd hidrogenul reacioneaz cu oxigenul este eliberat o mare
cantitate de cldur. Aceast proprietate este folosit la sudura autogen
datorit temperaturii foarte ridicate a flcrii de hidrogen combinat cu oxigen.
Hidrogenul lichid este folosit mpreun cu oxigenul lichid ca i combustibil
pentru rachete.
12

Dezvoltarea tehnologiilor de valorificare a hidrocarburilor

Petrolul reprezint o important resurs energetic, ocupnd primul loc
n balana energetic mondial; totodat, datorit compoziiei sale i a
posibilitilor de prelucrare primar n instalaii DAV de mare capacitate,
petrolul este o important resurs de materii prime pentru industria
petrochimic.
Aceste considerente, ca i importana produselor obinute din petrol
carburani, combustibili, lubrifiani i intermediari petrochimici, explic
interesul manifestat pe plan mondial, de ctre companiile de profil, pentru
gsirea i aplicarea unor soluii care s rezolve cel puin
urmtoarele deziderate:
o valorificare mai complet a resurselor de petrol exploatabile;
o diversificare continu a sortimentelor de produse, concomitent cu
asigurarea calitii acestora, n funcie de cerinele beneficiarilor;
o reducere a gradului de poluare a mediului ambiant, poluare datorat
prelucrrii petrolului i utilizrii fraciilor petroliere.
Ne vom referi n continuare la tendinele de dezvoltare manifestate n
industriile petrolier i petrochimic, aa cum rezult din consultarea
literaturii de specialitate, urmrind, din multitudinea problemelor specific
domeniului, dou aspecte, respectiv obinerea unor intermediari petrochimici
valoroi i obinerea benzinelor octanice, prin aplicarea de tehnologii
neconvenionale.
ntruct cele dou aspecte se ntreptrund i interacioneaz reciproc,
considerm necesar s facem cteva precizri de ordin general.
n primul rnd, industria petrochimic rmne n continuare o ramur
important a dezvoltrii economicosociale, fapt atestat i de creterea
continu a necesarului de materii prime petrochimice de baz, dup cum
rezult din tabelul 1.
Evoluia necesarului de materii prime petrochimice
Tabelul 1

Aceast cretere se explic prin recunoaterea rolului strategic al

sectorului petrochimic, ca furnizor de materii prime i produse pentru alte
ramuri industriale.
13

Cantiti importante de materiale plastice, cauciucuri i fibre sintetice

considerate a fi principalele produse petrochimice susin dezvoltarea altor
ramuri industriale, cum ar fi industria constructoare de maini, industria
uoar etc. i intervin n realizarea-finisarea construciilor moderne.
Tinnd cont de:
o recesiunea economic din ultimii ani i influena unor factori
conjucturali cu efect negativ asupra preului mondial al petrolului;
o restriciile din ce n ce mai ferme privind necesitatea calitii
mediului se impune luarea n considerare a unor tendine ce se
manifest pe plan mondial n sinteza petrochimic i gsirea de soluii
de aplicare a acestora n condiiile existente la noi n ar.
Aceste tendine sunt ilustrate n schema urmtoare:

Aceste noi direcii de dezvoltare n petrochimie presupun elaborarea i

aplicarea unor tehnologii neconvenionale, care fac posibil:
o utilizarea unor materii prime neconvenionale:
o crbuni gaz sintez hidrocarburi aromatice i
izoparafine metan cuplare oxidativ hidrocarburi C2 - C2
o obinerea simultan de doi produi utili: acetat de vinil i
anhidrid acetic - procedeu Halcon
o obinerea de produs util printr-un numr redus de etape:
sinteza Ibuprofen - procedeu Hoechst
o aplicarea de tehnologii curate: sinteza vanilinei, intermediar
pentru vitamina E - procedeu Rhne-Poulenc Aplicarea
tehnologiilor neconvenionale este posibil datorit dezvoltrii
fabricaiei de noi catalizatori, mult mai activi i selectivi dect
cei convenionali.
Ca exemplu se evideniaz performanele catalizatorului de tip zeolit
microporos HZSM-5, ce manifest selectivitate de forma (shape
selectivity), avnd o structur tip reea cu dimensiuni bine determinate, de
cca. 5 ; acest catalizator este utilizat n obinerea majoritar de p-xilen, prin
refacerea echilibrului termodinamic (la 4000C compoziia de echilibru este
urmtoarea o - 24%, m 52%, p 21%), din reacii diferite cum ar fi:
- disproporionare de toluen
- izomerizare de o-xilen
14

- alchilare de toluen cu metanol

- conversia etilbenzenului la p-xilen
n ceea ce privete diversificarea gamei de materii prime i
perfecionarea tehnologiilor, se poate da ca exemplu evoluia procedeelor de
fabricare a acidului acetic, prezentat n schema de mai jos:

Analiznd procedeele enunate mai sus, se constat c, perfecionnd

tehnologia, se renun la o materie prim energointensiv (acetilen) i la
condiiile cu risc de poluare ridicat (catalizator sruri de mercur) sau la o
materie prim solicitat n alte domenii (eten) i se ajunge la utilizarea unor
materii prime neconvenionale (metanol, gaz de sintez), cu reducerea
concomitent a numrului de faze i a consumurilor energetice.
De asemenea, gradul de conversie, dar mai cu seam selectivitatea
transformrilor au modificat de-a lungul timpului interesul fa de
tehnologiile de fabricare a acidului acetic. n prezent, procedeul Monsanto,
utiliznd catalizator de rodiu, este aplicat pe larg la nivel mondial, dar
posibilitatea de a fabrica acid acetic direct din gazul de sintez (realizat de
Union Carbide) este o cale mai atractiv dect carbonilarea metanolului: pe
de o parte, se elimin sinteza acestuia, folosind direct ca materie prim gazul
de sintez i, pe de alt parte, sistemul catalytic specific pe baz de rodiu
asigur o selectivitate n acid acetic de 99%, fapt ilustrat de datele prezentate
n tabelul 2.

15

De fapt, utilizarea de gaz de sintez ca materie prim n sinteza chimic

reprezint una din principalele alternative viabile pentru fabricarea de produi
chimici pe rute nepetroliere. Gazul de sintez urmeaz a se obine prin
gazeificarea crbunilor (i nu prin reformarea catalitic a metanului sau a
unor fracii petroliere grele). Prezentm n tabelul 3 principalele direcii de
valorificare a fraciei C1 (C, CH4, CH3OH, respectiv gaz sintez).
Valorificarea acestei fracii este considerat prioritar pentru dezvoltarea
petrochimiei n viitor.

Remarcm c, prin procedeul Fischer Tropschselectiv, din gaz de

sintez se poate realiza fabricarea de benzine, metan, respectiv SNG i alcooli
(metanol, etanol). Toate aceste direcii de valorificare a gazului de sintez
presupun utilizarea unor catalizatori specifici, superactivi i selectivi i
necesit investiii i cheltuieli de exploatare mari, dar reprezint alternative
nepetroliere de fabricare a carburanilor i intermediarilor petrochimici,
alternative valoroase n condiiile meninerii fluctuaiilor n preul de achiziie
a petrolului.
De asemenea, interesante sunt noile direcii de valorificare a
metanolului, alturi de fabricarea intermediarilor pentru rini sintetice i
poliesteri ca i fabricarea eterilor, n special MTBE, respectiv obinerea de
hidrocarburi-alcani, izo-alcani, aromate i olefine.
n ceea ce privete obinerea de hidrocarburi din metanol, menionm
c, n 1970, firma Mobil Oil anun elaborarea unui nou proces de conversie a
metanolului la benzin, pe catalizator microporos ZSM 5 (n loc de oxizi
metalici). Avantajele noului procedeu Mobil constau n selectivitatea
excepional de conversie a metanolului la hidrocarburi C5 C10, care
corespund spectrului de compoziie al benzinelor.

16

O compoziie tipic n produi, la aplicarea procedeului Mobil, este

urmtoarea:

Coninutul mare n aromate, constituite aproape integral din fracia

BTX, ca i coninutul ridicat n izoalcani C5- C6 confer benzinei astfel
obinute o cifr octanic similar cu cea obinut la reformarea catalitic.
Dezavantajele constau n dificultile de operare datorate efectelor
toxice i corozive ale metanolului i nivelului ridicat al investiiilor, ca urmare
a complexitii unitilor de separare a amestecurilor metanol-ap etc.
Relativ recent, prin utilizarea unor catalizatori noi, cu selectivitate
deosebit, s-au adus mbuntiri procedeului Mobil, obinndu-se majoritar
fie hidrocarburi aromatice, fie amestecuri de izoparafine (componeni
superoctanici pentru benzine).
Pe de alt parte, descoperirea unor catalizatori cu selectivitate nalt,
zeolii SAPO (de tip silicoaluminofosfai) i alii, a permis elaborarea unui
nou procedeu de obinere selectiv de olefine C2-C3, prin conversia practice
total a metanolului. Acest procedeu, anunat de Union Carbide, conduce la
obinerea de olefine cu o selectivitate > 90% (din care randamentul n C2C3 este 60%) i poate deveni competitiv cu obinerea de olefine prin piroliz
de gaze sau fracii petroliere grele.
n ceea ce privete fabricarea de benzine octanice, se impun unele
precizri.
n primul rnd, datorit unor restricii severe de protecie a mediului,
conform CAAA (Clean Air Act Amendement) din 1990, emis n SUA,
cantitatea de fracie BTX n benzine cu cifr octanic mare este strict limitat
la maxim 1% benzen i maxim 25% hidrocarburi aromatice.
n felul acesta, interesul pentru reformare catalitic a sczut, ducnd la
diminuarea capacitilor existente, reformarea catalitic rmnnd strict un
proces agreat (singurul) de fabricare a fraciei BTX utilizat ca materie prim
petrochimic.
Pe de alt parte, reformarea catalitic a benzinelor de la distilarea
atmosferic asigur o cretere a cifrei octanice cu cca 40 uniti, motiv pentru
care procesul de reformare catalitic nu poate fi omis din schema general de
prelucrare a petrolului n rafinrii. n plus, necesarul de benzin actual nu
poate fi asigurat fr a menine cracarea catalitic i fr a recurge la
hidrocracare (sau o combinaie a acestora), dei cifra octanic este mai
redus.
Soluia creterii cifrei octanice, prin aditivare cu tetraetilplumb (TEP)
sau cu ciclopentadienilmangan, induce probleme grave de poluare, efectul
17

nociv al aerosolilor cu Pb n gazele de eapament fiind bine cunoscut; n ceea

ce privete Mn, prezena acestuia n atmosfer, dup combustie, nu este
suficient analizat.
Utilizarea metanolului n amestec cu benzin a fost abandonat din
cauza unor inconveniente majore ale acestuia i anume: putere caloric mic,
presiune de vapori ridicat, coroziune puternic, toxicitate mare aceste
neajunsuri fiind preponderente fa de cifra octanic ridicat (COR = 115 135).
nlocuirea metanolului cu ali compui oxigeni, respectiv eteri (metil
ter butil eter MTBE, ter amil metal eter TAME i etil ter butil eter ETBE) reprezint o soluie deoarece:
o introducerea compuilor oxigenai n compoziia benzinelor auto
are ca efect creterea cifrei octanice i reducerea emisiilor de
CO, NOx i hidrocarburi nearse, cele mai bune rezultate i cea
mai bun comportare n amestec prezentnd-o MTBE (COR =
112 - 130);
o exist numeroase licene i variante de fabricare a MTBE
(TAME, ETBE), toate avnd la baz interacia alcoolilor
(metilic, etilic) cu izobuten sau izoamilen (prezente n gazele
de cracare catalitic dintr-orafinrie), la temperaturi moderate, n
prezen de catalizator rini schimbtoare de ioni. Conversia
total este de 99% n cazul MTBE. Coninutul minim de compui
oxigenai n benzin, conform CAAA, este de 2%.
n prezent, s-a renunat la utilizarea benzinei de reformare catalitic
drept carburant superior i se utilizeaz tot mai mult benzine reformulate
(respectiv amestecuri de benzin de cracare catalitic, reformare catalitic cu
metal ter butil eter i izoalcani). Aceast tendin readuce n atenie
posibilitatea de cretere a performanelor octanice ale benzinelor prin
aplicarea unor procese catalitice de fabricare a unor componeni
superoctanici. Menionm:
oligomerizarea alchenelor C3-C5 la izoalchene C6-C8 pe catalizatori
zeolii ZSM-5 cu aciditate ridicat (exist ns restricii CAAA privind
limitarea coninutului de alchene n benzin la maxim 10%);
alchilarea izoalcanilor cu alchene. Aceasta are avantajul de a furniza
componeni superoctanici saturai i n cantitate dubl fa de oligomerizare,
reprezentnd i o posibilitate de valorificare direct a izobutanului i nbutenelor din gazele de cracare catalitic a unei rafinrii, gaze care conin
cantiti importante de hidrocarburi C3-C5, cu preponderen hidrocarburi
izo.
n acest mod, prin alchilarea izobutanului cu izobuten se obine direct,
ntr-o singur etap, izo-octan (cifra octanic = 100).
Aplicarea acestor procese de fabricare a unor componeni superoctanici
face posibil respectarea restriciilor privind protecia mediului ambiant i
18

asigur valorificarea imediat a unor hidrocarburi izo- din fluxurile gazoase

ale instalaiilor de cracare existente n rafinrii. Totodat, aceste procese
reprezint o alternativ la fabricarea de benzin sintetic din metanol sau din
process Fischer-Tropsch selectiv, pe catalizatori zeolitici (rute nepetroliere);
acestea, dei sunt puse la punct tehnologic, nu sunt competitive din punct de
vedere economic.

Comparaie ntre lichefierea direct i indirect

Lichefierea direct poate atinge un mai mare randament energetic (67% pentru procesul LSE)
dect procesul indirect (puin peste 50% pentru Sasol).

Totui, cnd se calculeaz randamentul la arderea produselor n motoare se observ c ambele

procese au acelasi randament. Cu toate acestea combustibilii Fischer-Tropsch sunt de o calitate mai
bun.

Lichefierea indirect a fost folosit industrial de Sasol ncepnd cu anii 1950 i pn n

actualitate. Lichefierea direct nu are nici un exemplu actual de platform industrial. Ultima
platform pentru lichefiere direct a funcionat pn n 1940.

Produsele din lichefierea direct sunt foarte aromatice, ceea ce le face puin utilizabile drept
combustibil pentru motoare la autovehicule.

Motorina provenit prin procesul indirect, din contra, are avantajul de a fi foarte parafinic,
avnd un nalt indice de ceton (hexadecan). Benzina Fischer-Tropsch, este oleofinic i
deasemenea este adecvat pentru motoare, limitndu-se doar n industria petrochimic.

Att produsele din lichefierea direct ct i cele Fischer-Tropsch au nevoie de o etap de

hidrotratament pentru a-i mri calitatea la nivele comerciale. Lichefierea direct are un consum
de hidrogen mult mai mare, totui calitatea produselor este mai slab.

Gasificarea permite separarea foarte uoar a CO2 generat. Acest lucru poate face posibil
captarea acestui gaz, fcnd compatibil procesul cu Protocolul de la Kyoto pentru reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser. Lichefierea direct nu permite captarea CO2 nici mcar teoretic.

Istoria

19

Ruinele unui elevator de crbune intr-o platform de benzin sintetica din al doilea rzboi mondial (Polonia)

Primul n patentarea lichefierii directe a crbunelui a fost germanul Friedrich

Bergius n 1913. Acest proces de pionierat nu includea nici hidrogenul, nici vreun
catalizator i a fost industrializat n anii 1920 n Germania i n anii 1930 n Marea
Britanie. n timpul celui de Al doilea Rzboi Mondial a fost folosit la scar industrial,
ajungndu-se ca n 1944 s fie utilizat pentru producerea celei mai mare pri a
combustibilului forelor de rzboi germane.
Dup terminarea rzboiului, platformele care nu au fost distruse de bombardamentele
aliate au fost demontate datorit invadrii pieei de petrol ieftin din Orient.
De atunci pn acum s-au realizat multe lucrri de cercetare i dezvoltare, cum ar fi incorporarea hidrocracrii catalitice n proces. Totui nici o platform industrial de lichefiere direct nu a mai fost
construit pn azi (2006).
Pentru 2008 este prevzut s se inaugureze platforma de lichefiere direct din Shenhua, Mongolia
Interioar (China), a crei capacitate este de un milion de tone pe an, produse finale fiind
(motorin, benzin i GPL). Pana la primul razboi mondial, productia de carbuni a tarii era

neinsemnata. Odata cu dezvoltarea cailor ferate, ca principal consumator, extractia a

cunoscut un ritm inalt de crestere, cu variatii insemnate de la o perioada la alta. In perioada
postbelica productia de carbuni a crescut ca urmare a utilizarii in termoenergie si
siderurgie.

20

Crbune

Cmin n care se arde turb.

Crbunele este o roc sedimentar de culoare brun - neagr cu proprieti combustibile

format prin (carbonizare) mbogirea n carbon (n condiiile lipsei oxigenului) a
resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor
preistorice s-a produs cu milioane de ani n urm, prin dou procese mai importante:
1. faza biochimic produs de bacterii i ciuperci care transform celuloza i lignina
din plante;
2. faza geochimic, faza propriu zis de incarbonizare, care se produce la temperaturi
i presiuni ridicate formndu-se ntr-un timp ndelungat huila i antracitul. Acest
proces are ca rezultat o mbogire de peste 50 % din volum n carbon.
Datorit energiei termice ridicate degajate prin ardere huila mai poart numele de aurul
negru.

Formare
Materia iniial de baz din care ia natere crbunele sunt resturi de plante fosile, care
constau mai ales din feriga uria (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care n urm cu 400
de milioane de ani alctuia adevrate pduri, azi feriga are ntre 9000 i 12000 de varieti.
Dup moartea lor aceste plante se scufundau n mlatin unde fiind izolate
de aerul atmosferic urmeaz o serie de procese anaerobe, n primele faze se
formeaz turba.
21

Prin migraia mrilor aceste mlatini au fost acoperite cu sedimente, crendu-se

temperaturi i presiuni ridicate, care intensific procesele de ncarbonizare, presiunea
elimin apa din turb astfel ia natere crbunele brun.
Dac aceste presiuni mari persist mai departe se continu eliminarea apei din crbunele
brun rezultnd crbunii cu cea mai mare putere calorific, huila i n final antracitul care
este n acelai timp i crbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90
- 96 %.
Zcmintele de huil s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani n urm, constituind azi
una dintre principalele resurse energetice ale globului. Crbunele brun este un crbune mai
tnr formndu-se n peroada teriar n urm cu 2,5 - 65 milioane de ani.

Compoziie
n tehnic, compoziia crbunilor se exprim parial n elemente
chimice, carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen(O) i sulf (S), parial n substane ca
masa mineral (A - de:Asche, en:ash) i umiditatea (W - de:Wasser, en:water).
Compoziia se poate exprima ca:

mas organic, care conine C, H, N, O i S din combinaiile organice;

mas combustibil (en:DAF - dry, ash free), care conine i S din combinaiile
minerale (pirite), care arde i el, adic tot ce arde - ceea ce nu arde (masa mineral plus
umiditatea) este balastul;
mas anhidr, care conine i masa mineral, adic tot, mai puin apa;

masa uscat la aer (masa pentru analiz), care conine i umiditatea de constituie
i cea higroscopic, compoziie folosit n determinrile de laborator, fiind stabil;

masa iniial (en:raw), care conine i umiditatea de mbibaie, adic compoziia

crbunelui introdus n focare.

n timpul nclzirii, din crbune se degaj gaze combustibile, numite materii volatile. Cu
ct se degaj mai multe materii volatile, cu att crbunele se aprinde mai uor.
Prin aprindere i ardere crbunele degaj cldur. Cantitatea de cldur eliberat prin
arderea complet a unui kilogram de combustibil (aici crbune) este puterea
calorific (sau cldura de ardere) a combustibilului, care n SI se exprim n MJ/kg. n
practic, util este puterea calorific inferioar (Qi).

Rezervele de crbuni
Rezervele de crbuni pe glob estimate n anul 2004 au fost de 783,1 miliarde de tone, din
care 27 % aparine SUA, 16 % Rusiei, 12 % Chinei, 12 % Indiei, 7 %Uniunii Europene i
7 % Australiei.
22

Aceste rezerve, dac se continu folosirea crbunilor n acelai ritm ca n anul 2003 (3,8
miliarde de tone), ar acoperi necesarul globului pe o perioad de 203 ani. Rezervele de
crbune ale Romniei, aflate n evidena naional la nceputul lui 2007, sunt
urmtoarele: huil 721 mil.tone; crbune brun 65 mil.tone; lignit 3.400 mil.tone.

Exploatarea crbunilor
n anul 2011, cel mai ridicat consum de crbune s-a nregistrat n China - 1,839 miliarde
tone echivalent petrol (tep), SUA - 501,9 milioane tep i India - 295,6 milioane tep.[1] n
Uniunea European consumul a fost de 285,9 milioane tep i a reprezentat 7,7% din
consumul mondial.[1]

lndustria de cocsificare a carbunelui

Industria cocso-chimica este o ramura importanta pentru dezvoltarea siderurgiei si,
implicit, a industriei constructiilor de masini. Pana la cel de-al doilea razboi mondial,
cocsul metalurgic se producea la Resita, unde functionau doua baterii a cate 40 mii t/an, iar
huila cocsificabiia se obtinea in principal din bazinul Anina. inand seama de conditiile
favorabile pe care le ofera aprovizionarea cu huila cocsificabiia din bazinul Petrosani, la
Hunedoara a fost realizata o noua uzina cocso-chimica, la fel ca si la Combinatul
siderurgic din Calan. Carbunii fosili sau carbunii de pamant s-au format din plante si
arbori prin transformari biologice (sub actiunea unor microorganisme) si chimice, in
timpul unor lungi perioade in conditii nu prea bine cunoscute, dar in orice caz in absenta
oxigenului din aer (caci putrezirea obisnuita, in conditii aerobe, duce numai la CO2, H2O,
NH3, etc.) In cursul acestor transformari anaerobe, oxigenul continut in materialul initial sa eliminat, in cea mai mare parte, sub forma de H2O si CO2, iar azotul sub forma de NH3
si N2. In cursul acestui proces lent de incarbonizare, continutul in carbon a crescut cu
varsta zacamantului. Dupa urmele gasite au putut fi indentificate speciile botanice din care
s-au format diferitii carbuni.

Distilarea uscata a carbunilor de pamant

(pirogenarea)
Prin distilarea uscata a carbunilor de pamant in spatiile
inchise si in lipsa aerului se obtin patru produse principale:
gaz de generator sau de cocserie, gudron, ape amoniacale si
reziduu solid (semicocsul si cocsul).
Distilarea carbunilor la temperaturi inalte se efectueaza
in uzinele cocsochimice sau in uzinele de gaz.
In functie de temperatura la care se efectueaza procesul termicde
distilare a carbunilor se disting:
23

- semicocsificarea cand, sub actiunea temperaturii de 500-600C,

carbunii de pamant (lignitul) sunt transformati in semicocs, gudroane, gaze
etc.
- cocsificarea cand, la temperaturi ce pot ajunge pana la 1000-1100C,
carbunii de pamant, mai ales huila, sunt transformati in cocs, gudroane,gaze
etc.
Semicocsificarea se face cu scopul fie de a innobila carbunii inferiori
(lignitii) si de a obtine semicocsul, fie de a obtine o cantitate cat mai
importanta de gudroane nedescompuse.
Cocsificarea sau prelucrarea la temperaturi la temperaturi inalte se face
cu scopul de a obtine cocs metalurgic.
Gazul de generator sau de cocserie este alcatuit din H2, CH4, CO, H2S
si alte gaze.
Compozitia gazului de generator depinde de felul carbunilor de pamant
si de temperatura la care e face distilarea.
Aceste gaze au puterea calorifica cuprinsa intre 4000 si 8500 kcal/m3 si
sunt folosite pentru incalzire.
Gudronul este un lichid uleios de culoare bruna care contine
hidrocarburi aromatice. Este mai greu decat apa si are un miros specific,
neplacut.
Apele amoniacale contin dizolvate amoniac liber si saruri de amoniu,
ca: NH4Cl, (NH4)2SO4, (NH4)2CO3. Apele amoniacale sunt intrebuintate fie la
obtinerea amoniacului, fie la prepararea sarurilor de amoniu folosite ca
ingrasaminte minerale.
Cocsul obtinut in uzinele cocsochimice contine 95% carbon si are o
putere calorifica de 6800-8000 kcal/kg. Este folosit drept combustibil si ca
agent reducator. Daca se tine seama de faptul ca pentru fiecare tona de fonta
obtinuta se consuma circa o tona de cocs, este lesne de inteles importanta
carbunilor pe pamant ca materie prima de baza pentru dezvoltarea industriei
sidelurgice. Uzinele cocsochmice care se construiesc pe langa marile
combinate metalurgice, pentru a se obtine cocsul necesar fabricarii fontei, dau
in acelas timp subproduse de cocserie. In tara noastra exista uzine
cocsochimice la Hunedoara si la Resita.
24

In ultimi ani, al noi in tara s-a intensificat pe de o parte extractia

carbunilor de pamant, iar pe de alta parte, chimizarea lor.
Carbunii de pamant constituie una din bogatiile mari ale tarii noastre.

25