COLORANŢI

Profesor coordonator: Predoiu Nicoleta

Colegiul Naţional Gheorghe Şincai

de Borbos Bianca
&
Miklos Beatrice
Definiţie

 Colorantul este o substanță naturală sau obținută prin sinteză chimică, care într-o
cantitate foarte mică este capabilă să imprime culoarea sa altor compuși cu care intră
în contact:piele, materiale textile.
Clasificare

1. După compoziţia chimică:

▪ coloranţi de anilină
▪ coloranţi antrachinonici
▪ coloranţi azoici
2. După proprităţile tinctoriale (comportarea în vopsitorie):
▪ coloranți solubili în apă (bazici, acizi)
▪ coloranți insolubili în apă (coloranți de sulf, coloranși de cadă, pigmenți)
3. După modul de obținere:

▪ substanțe colorante naturale

▪ substanțe colorante sintetice
 Coloranți de anilină

 Anilina (planta de indigo) este o substanță lichidă incoloră, puțin uleioasă cu un miros dulceag,
care devine în contact cu aerul brun-închis.
 Compusul este format dintr-un inel de benzol care se leagă de o grupare aminică (–NH2)
formându-se o legătură aromatică.
 Efectul alcalin al anilinei este redus de efectul mezomer.

(forma structurala)
Utilizare

• Anilina este făcută mai ales în industria chimică, ea fiind materie primă
pentru procesele de sintetizare a coloranților, fibrelor sintetice precum și la
producerea cauciucului și a unor medicamente.

Toxicitate
• Anilina este o substanță toxică care produce hemoliză, se presupune că ar fi și cancerigen.
Ea este un toxic de contact absorbindu-se prin piele.
Obținere

• Printre metodele de obținere a anilinei se numără „metoda Bechamp” a

reducerii nitratului de benzol cu fier în prezența acidului clorhidric:
4C₆H₅NO₂ + 9Fe + 4H₂0 –HCl-> 4C₆H₅NH₂ + 3Fe₃O₄
• Urmează neutralizarea cu oxid de calciu (CaO) și distilarea anilinei
dintr-o soluție apoasă, produsul secundar obținut, oxidul de fier e folosit ca
pigment la coloranți. O altă metodă este reacția amoniacului cu fenol:
C₆H₅OH + NH₃ -> C₆H₅NH₂ + H₂O
 Coloranți antrachinonici

 Antrachinona este un derivat al antracenului, având cristale galbene, și este folosită ca materie
primă pentru unii coloranți.
 Antrachinona, de asemenea cunoscută și ca antracendionă sau dioxoantracen, este un compus
organic aromatic cu formula chimică C14H8O2. Sunt posibili câțiva izomeri, fiecare fiind
considerat ca fiind derivați de chinonă.

(forma structurala)
 Sinteză

 9,10-antrachinona este obținută industrial prin oxidarea antracenului prin

intermediul unei reacții determinată la nucleu. Oxidantul tipic este cromul (IV). De
asemenea se poate prepara și prin reacția Friedel-
Crafts a benzenului cu anhidrida ftalică în prezență de clorură de
aluminiu AlCl3 ca și catalizator. Acidul o-benzoilbenzoic rezultat este supus unei
reacții de ciclizare cu acid sulfuric, în urma căreia se formează antrachinona.

(schema generală a reacției Friedel–Crafts de alchilare, în care un

radical achil dintr-un derivat hașpgenat substituie un atom de H la nucleul benzenic)
 Coloranți azoici (E, G, R)

 Azocoloranții sunt acei coloranți care conțin în molecula lor cel puțin una sau mai multe
grupe azo (-N=N-) legate de atomi de carbon hibridizați sp2, atomi care fac parte ambii sau
cel puțin unul, din sisteme aromatice sau heteroatomice.
 E110 este un aditiv alimentar din categoria coloranţilor sintetici azoici.
 Conferă culoarea galben şi este admis a se folosi în orice tip de aliment (băuturi alcoolice
şi nealcoolice, produse din carne, lapte, ouă, legume, fructe, cereale, dulciuri etc.), cu
excepţia celor pentru sugari şi copii mici.
E110
Formula chimică

Caracteristici:
- foarte solubil în apă.
- efecte secundare: Deoarece este un colorant azoic, poate produce intoleranță la persoanele
sensibile la salicilați. În plus, este un eliberator de histamină, poate intensifica simptomele
caracteristice astmului. În combinație cu benzonați, poate favoriza hiperactivitatea la copii.
G (galben de metil)
Formula chimică: C₁₄H₁₅N₃ (p-dimetilaminoazobenzen)
 Coloranți solubili în apă
• Bazici

- au un caracter bazic datorita grupelor amino –NH2 libere, pe care le contin in molecula lor
- ei vopsesc fibrele proteice(lana si matase) in solutie neutra, fixarea lor pe fibra facandu-se
prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora
- pot vopsi si fibre celulozice(bumbac) tratate in prealabil cu mordanti(tanin)
- cei mai importanti coloranti bazici sunt colorantii azoici, trifenil-metanici, etc.
 Exemple:
1) Albastrul de metilen

- pulbere de culoare verde închis, care formează o soluție de albastru intens când este
dizolvat în apă.
 2) Verde malachit

- colorant trifenilmetanic verde bazic, aspect: pulbere verde.

- se utilizează in soluții doar in scop industrial,profesional.
- este foarte toxic pentru organisme acvatice putând cauza efecte adverse pe termen lung in
mediul acvatic si de aceea nu il recomandăm pentru utilizare in acest domeniu.
- este iritant pentru ochi,piele si sistemul respirator. Nociv daca este înghițit. Oxalat de verde
malachit Produs de puritate maximă ( conținut in verde malachit min. 90 % ), adecvat
testărilor microscopice si microbiologice.
Acizi

- au în molecula lor grupe sulfonice –SO3H, hidroxil –OH sau carboxil –COOH libere, care le
dau proprietăti acide
- ei vopsesc fibrele proteice (lana si matasea) in soluție slab acidă, fixându-se pe fibre prin
combinare cu grupele –NH2, cu caracter bazic, ale acestora
- din punct de vedere structural, coloranții acizi fac parte din clasa coloranților azoici,
antrachinonici, etc.
 Exemple:

1) Ponceau 4R (E124)

- este un colorant azoic de culoare roșie, hidrosolubil

- se obține prin diazotarea acidului 1-naftilamino-4-sulfonic și cuplarea acestuia cu acidul G
 2) Roșu congo

- roșu congo face parte din clasa coloranților azoici, fiind obșinut prin diazotarea benzidinei și
cuplarea acesteia cu acidul naftionic
- se mai numește si ”roșu direct”
 Coloranți insolubili în apă (neionici)

 Nu pot fi preluaţi ca atare de către materialul textil. Ei trebuie transformaţi provizoriu într-o
formă solubilă în apă , care este absorbită de către materialul textil. Ulterior se reface
colorantul iniţial printr-un tratament potrivit, el rămânând fixat în suport.
• Din această categorie fac parte coloranţii de cadă şi coloranţii de sulf. Majoritatea
acestor coloranţi se utilizează pentru vopsirea fibrelor celulozice şi numai o parte
pentru vopsirea lânii; – coloranţi insolubili în apă şi solvenţi, numiţi pigmenţi . Aceştia
se folosesc sub formă de amestecuri de particule mici dispersate în lichide
peliculogene şi se numesc vopsele.

 Exemplu: colorant de sulf

 Coloranți naturali

 Sunt substanțe colorate, prezente în mod natural în produse comestibile, din care se obțin
prin extracție.
 Aditivii sunt considerate și sursele naturale, care nu sunt consumate ca produse alimentare
și care nu sunt folosite ca ingrediente.
 Clasificarea coloranților naturali

 antociani
 betaciani
 carotenoide
 coloranți porfirinici (clorofila și pigmenții sângelui)
 coloranți chalconici (curcumina)
 coloranți antrachinonici (roșu de coșenilă)
 coloranți flavinici (riboflavin-5-fosfat monosodic)
 alți coloranți (caramel)
 Limitele folosirii coloranților naturali

 sunt mai scumpi

 puterea colorantă poate varia cu lotul și este mai redusă decât cea a coloranților sintetici
 sunt neeconomici comparativi cu cei sintetici, deoarece pentru realizarea aceleiași nuanțe
este necesară o cantitate mai mare
 frecvent, posedă gust și/sau miros
 sunt instabili la căldură și lumină
 cei solubili în apă sunt higroscopici
 sunt compatibili numai cu anumite sisteme de producție
 Coloranți sintetici

 Se obtin prin metode chimice, fiind compusi organicii, cu structuri mai complicate.
 Majoritatea colorantilor folositi in vopsirea textilelor sunt cei care se dizolva in apa si care
pot vopsi in mod direct fibrele in baie neutra ori slab alcalina.
 Descoperirea coloranților sintetici

 William Perkin avea doar 18 ani cand a avut drept tema la chimie prepararea chininei, o
substanta folosita ca medicament febrifug. Pentru ca nu avea prea multa experienta,
acesta n-a reusit sa prepare substanta ceruta ci, prin incercarile sale a descoperit cu totul
altceva.
 Este vorba de o substanta coloranta, numita intre timp mauveina sau violetul de anilina,
care este primul colorant organic sintetic. Astfel, descoperirea intamplatoare a fact ca
numai in cateva decenii, colorantii sintetici sa inlocuiasca colorantii naturali care aveau o
vechime serioasa.
 Este foarte greu sa evitam colorantii sintetici folositi in industria alimentare, mai ales ca mai
toate produsele pe care le gasim pe rafturi sunt incarcate de diversi aditivi.
 Bibliografie

 http://www.referatele.com/referate/chimie/online2/Coloranti---Clasificarea-colorantilor-
referatele-com.php
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Colorant
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Anilină
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Antrachinonă
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:Coloranți_azoici
 https://chemistrywork.wordpress.com/2012/06/10/coloranti-naturali-si-sintetici-vopselele/
VA MULTUMIM PENTRU ATENTIA
ACORDATA!