Elev: Mihalache Petrica

1. Generalitati
2. Formulare si nomenclatura
3. Izomeria combinatiilor
complexe
4. Legatura chimica din
combinatiile complexe
5. Combinatii complexe ale
unor elemente din tabelul
periodic
Cuprin
s
1.Generalitati
Combinatiile simple se
formeaza dupa teoria clasica a
valentei prin saturarea reciproca
a valentelor atomilor componenti;
acestea sunt considerate
combinatii de ordinul intai: HCl,
H2O, NH3 precum si majoritatea
compusilor organici.
Combinatiile complexe sunt o
clasa de compusi importanti, cu
largi aplicatii practice, studiati
inclusiv pentru complexitatea
structurii lor.

O combinatie complexa contine
un ion metalic (ion central) de
care sunt legati prin legaturi
covalente coordinative molecule
sau ioni (anioni sau cationi),
denumiti liganzi.

2. Formulare si nomenclatura
Ionul complex se scrie in paranteza patrata in interiorul careia
se indica simbolul atomului central, liganzii anionici, liganzii
neutri si cei organici in ordine alfabetica.
La stabilirea denumirii unei combinatii complexe se iau in considerare :

- clasa de compusi din care face combinatia complexa : acid, hidroxid, sare ;
- numarul de coordinare ;
- numele ligandului ;
- numele ionului central ;
- numele ionului care neutralizeaza sarcina ionului central si numarul acestor ioni.
In denumirea unui anion complex se indica in
primul rand liganzii in ordinea alfabetica si apoi
atomul central, adaugand la nume sufixul at
indicand totodata starea de oxidare prin cifre
romane in paranteza.
[Cu(NH3)4](OH)2 - hidroxid de tetraaminocupru (II),
[Ag(NH3)2]NO2 - azotat de diaminoargint (I),
Na[Al(OH)4] - tetrahidroxoaluminat de sodiu,
[Co(NH3)6]Cl3 - triclorura de hexaaminocobalt (III).
3. Izomeria combinatiilor complexe
O proprietate importanta a unor combinatii complexe care nu
a putut fi explicata decat dupa ce Werner a elaborat teoria
coordinatiei, este izomeria, care poate fi: de hidratare, ionizare,
salina, de coordinatie, geometrica si optica.
Izomeria de hidratare (solvatare) rezulta din
modul diferit de legare a moleculelor de apa
intr-o combinatie complexa ceea ce determina
modificarea unor proprietati cum sunt:
culoarea, solubilitatea, conductibilitatea, etc.
Ex.:
[Cr(H2O)6] Cl3; [CrCl(H2O)5]Cl2 H2O; [CrCl2(H2O)4]Cl2H2O
gri albastru albastru verzui verde

[Co(H2O)6]Cl2 [CoCl2(H2O)4]2H2O
rosu albastru violet
Izomeria de ionizare, conform careia combinatii
complexe cu aceeasi compozitie chimica, ionizeaza
diferit in solutie apoasa:
[Co(SO4)(NH3)5]Br
[Co(SO4)(NH3)5]+ + Br-
rosu violet
[CoBr(NH3)5]SO4 [CoBr(NH3)5]2+ +
SO42-
violet inchis
Izomeria de coordinare este caracteristica
combinatiilor constituite numai din ioni complecsi si
ea se datoreaza posibilitatii de schimbare a
liganzilor intre acesti ioni. Ex.:
[Co(NH3)6][Cr(CN)6] galben-verzui;
[Cr(NH3)6][Co(CN)6] galben-deschis.
Izomeria salina (de tautomerie sau de legatura) se
datoreaza fenomenului de tautomerie caracteristic unor
liganzi monodentati bifunctionali (CN-, SCN-, NO2-)
capabili sa se lege de ionul metalic printr-un atom donor
sau altul, rezultand doua serii de complecsi izomeri. Ex.:

[CoNO2(NH3)5]Cl2 galben;
[Co(ONO)(NH3)5]Cl2 rosu.

Izomeria sterica (geometrica) este rezultatul
unei distributii spatiale diferite a liganzilor in
sfera de coordinare. Pentru un numar mare de
combinatii complexe hexacoordinate continand
in special liganzi mono- si bidentati, este
caracteristica proprietatea de a prezenta
izomerie geometrica.
Cei mai cunoscuti sunt izomerii cis-trans de
tipul [MA4B2]+n sau [MA2B4]+n mai ales din
clasa diacidotetraaminelor de forma generala
[MX2(NH3)4]+n. Ex.:
[Co(NO2)2(NH3)4]NO3 cis, galben-brun;
trans, galben-portocaliu.
[CoCl2(NH3)4]Cl cis, violet; trans, verde.
Izomeria optica se intalneste la combinatiile complexe
hexacoordinate, in general modificatia cis care contine cel putin
un ligand bidentat. Aceste combinatii pot fi scindate in antipozi
optic activi care au proprietatea de a roti planul luminii de
polarizare la dreapta sau la stanga. Din aceasta categorie fac parte
complecsii de tipul cis-[CoCl2(NH3)2en] sau cis-
[CoCl(NH3)en2]X2.
Complecsii de tipul [Co en3]X3, [Cr en3]X3 etc. desi nu prezinta izomerie
cis-trans pot fi scindati in antipozi optici (vezi figurile de mai jos).
Izomerii optici ai complecsilor de
tipul cis-[CoCl
2
(NH
3
)
2
en] si
cis-[CoCl(NH
3
)en
2
]X
2
.
4. Legatura chimica din combinatiile
complexe
In evolutia conceptelor teoretice, asupra legaturii chimice
in combinatiile complexe, se disting mai multe etape,
reprezentate prin urmatoarele teorii:
- teoria coordinatiei a lui Werner;
- teoria electronica a valentei;
- teoria legaturii de valenta (TLV);
- teoria campului cristalin (TCC);
- teoria campului de liganzi (TCL).

Aceste teorii s-au dezvoltat in cadrul teoriilor generale
care au incercat sa explice interactia chimica sau
reprezinta aplicatii ale acestorteorii la procesul de formare
a combinatiilor complexe.
5. Combinatii complexe ale unor elemente
din tabelul periodic
1. Metalele de tip p au o tendinta mai
pronuntata decat cele de tip s datorita
faptului ca genereaza ioni cu sarcina mai
mare, volum ionic mai mic si care poseda
orbitali neocupati cu electroni.
- Na[AlCl4] tetracloroaluminat de sodiu,
Na3[AlF6] hexafluoroaluminat de sodiu,
Na2[Sn(OH)4] tetrahidroxostanat (II) de
sodiu.
2. Ionilor metalelor de tip d le este
caracteristica proprietatea de a forma
combinatii complexe. Ionii sunt de dimensiuni
mici si au orbitali care pot fi pusi la dispozitia
electronilor neparticipanti ai altor specii
chimice, stabilindu-se astfel legaturi
covalente coordinative intre ionul metalic si
atomii de nemetal din liganzi.
Bibliografie
Manual clasa a XII-a

www.google.ro

http://farmaco92.wordpress.com/2012/01/2
9/izomeria-combinatiilor-complexe/