Sunteți pe pagina 1din 9

3.

2 ALCOOLI

Alcoolii sunt compusi hidroxilici in care gruparea functionala hidroxil este legata de un
atom de carbon hibridizat sp3 si au formula generala R-OH.
In enoli, gruparea functionala este legata de carbonul sp2 al unei legaturi duble. Enolii
sunt compusi instabili si se transforma in compusi carbonilici. Enolii si compusii carbonilici sunt
tautomeri, adica sunt izomeri care difera prin pozitia legaturii π si a unui atom de hidrogen.

R CH CH OH R CH2 CH O
aldehida

R C CH2 R C CH3

OH O
cetona

Clasificare, denumire.
Alcoolii se clasifica dupa:
 Numarul grupelor hidroxil:
 Alcooli monohidroxilici
 Alcooli polihidroxilici (diol, triol, tetrol, pentitoli, hexitoli)
 Natura atomilor de carbon de care se leaga gruparea hidroxil
 Alcooli primari: R-CH2OH
 Alcooli secundari: R2CH-OH
 Alcooli tertiari: R3C-OH
 Natura radicalului organic: alcoolii pot fi saturati, nesaturati sau aromatici

Denumirile unor alcooli monohidroxilici


Formula structurala Denumirea IUPAC Denumirea uzuala
CH3-OH Metanol Alcool metilic, hidroximetan, carbinol
CH3-CH2-OH Etanol Alcool etilic, hidroxietan
CH3-CH2-CH2-OH 1- Propanol Alcool propilic
CH3-CH(OH)-CH3 2- Propanol Alcool izopropilic, 2-hidroxipropan
CH3-CH2-CH2-CH2-OH 1-Butanol Alcool butilic
CH3-CH2-CH(OH)- 2-Butanol Alcool sec-butilic
CH3 2-Metil-1-propanol Alcool izobutilic
CH3-CH(CH3)-CH2- 2-Metil-2-propanol Alcool tertbutilic
OH 2-Propen-1-ol Alcool alilic
(CH3)3C-OH 2-Buten-1-ol
CH2=CH-CH2OH 2-Propin-1-ol Alcool propargilic
CH3-CH=CH-CH2OH Fenilmetanol Alcool benzilic
CH≡C-CH2-OH Difenilmetanol
C6H5-CH2-OH 2-Feniletanol
(C6H5)2CH-OH
C6H5-CH2-CH2OH

Exemple de polioli:
H2 C CH2 H2C CH CH3 H2C CH2 CH2 H2C CH CH2

OH OH OH OH OH OH OH OH OH
1,2-propandiol 1,3-propandiol, 1,2,3-propantriol,
1,2-etandiol,
trimetilenglicol glicerol
etilenglicol

Denumirea alcoolilor se obtine prin adaugarea sufixului –ol sau a prefixului hidroxi- la
numele hidrocarburii corespunzzatoare. Catena de baza este catena cea mai lunga care contine
gruparea hidroxil. Aceasta grupare trebuie sa aiba indice numeric minim si are prioritate fata de
legatura multipla. Catena de baza poate uneori sa nu fie cea mai lunga dintre catene:

CH3 CH3

H2C CH2 C CH2 CH2 CH2 CH3 H2C C C CH3

OH CH2 CH3 OH

CH2
CH3 2,3-dimetil-3-buten-2-ol
3-metil-3-propil-1-heptanol

CH3

H2C CH CH CH2 CH3 H3C CH C CH CH3 H3C C CH2 OH

OH CH3 OH OH

1-penten-3-ol 3-metil-3-penten-2-ol 2-metil-1,2-propandiol

Alcoolii prezinta urmatoarele tipuri de izomerie: izomerie de catena (n-butanol, izo-


butanol), izo,erie de pozitie a gruparii functionale (1-propanol si 2-propanol), izomerie de
functiune (alcooli si eteri).
Izomerii de functiune ai butanolului sunt urmatorii eteri:
CH3-CH2-O-CH2-CH3 CH3-O-CH2-CH2-CH3 CH3-O-CH(CH3)-CH3
Dietileter sau eter etilic metil-propileter metilizopropileter
Proprietati fizice
Starea de agregare. Termenii inferiori sunt lichizi iar cei superiori sunt solizi.
Miros. Alcoolii monohidroxilici cu C1 pana la C11 sunt incolori si au miros caracteristic.
Odata cu cresterea numarului de grupe hidroxil dijn molecula dispare mirosul caracteristic
alcoolilor monohidroxillici, apare gustul dulce si scade toxicitatea.
Densitatea. Densitatea alcoolilor este mai mica decat a apei, dar superioara
hidrocarburilor corespunzatoare.
Punct de topire si punct de fierbere. Ca si apa, alcoolii au pf si pt0C anormal de ridicate in
comparatie cu ale altor compusi cu mase moleculare comparabile. Aceasta se datoreza legaturilor
de hidrogen care se stabilesc intre moleculele de alcool (in stare lichida si solida) si care conduc
la asocierea acestora. Formarea legaturilor de hidrogen explica si contractia de volum care se
produce la dizolvarea in apa a unui alcool.
Valorile punctelor de fierbere pentru unii compusi organici sunt urmatoarele:
C2H5OH; C2H5-NH2; C2H5-Cl; C2H6; CH3OH; glicerol
0 0 0 0 0 0
78 C 16,6 C12 C -89 C 65 C 290 C
Temperaturile de fierbere cresc proportional cu masa moleculara si cu numarul de grupe
hidroxil.
Solubilitatea. Alcoolii inferiori sunt solubili in apa datorita hidratarii prin legaturi de
hidrogen. Solubilitatea in apa creste cu numarul grupelor hidroxil si scade cu marirea radicalului
hidrocarbonat.

Metode de obtinere a alcoolilor


Hidroliza compusilor halogenati alifatici:
NaOH
R-CH2-X + HOH R-CH2-OH + HX
 Aditia apei la alchene
H2SO4
R-CH=CH2 + HOH R CH CH3

OH
 Reducerea compusilor carbonilici:
Ni
R C H +H 2 R CH2 OH

O
aldehida alcool primar

Ni
R C R' +H2 R CH R'

O OH
cetona alcool secundar
Metanolul se obtine industrial din gazul de sinteza iar etanolul de uz alimentar se obtine
prin fermentatia alcoolica a glucozei.

ZnO, Cr2O3
CO + 2H2 CH3OH
250 atm, 3500 C

zimaza
C6H12O6 2CH3-CH2-OH + 2CO2
glucoza

Ca materie prima pentru obtinerea etanolului se folosesc cereale (grau, porumb, orez), melasa,
cartofi, sfecla, fructe, celuloza extrasa din lemn sau din stuf (amidonul si celuloza se transforma
mai intai in glucoza prin hidroliza acida)In urma fermentatiei alcoolice se obtine o solutie apoasa
care contine alcool in concentratie de 12%-18%,alaturi de alti compusi.Prin distilare se obtin
alcool de 95-96%.Etanolul anhidru se obtine prin actiunea unor reactivi care reactioneaza chimic
cu apa(oxid de calciu).

Structura si proprietati fizice


Prezenta atomuului de oxigen puternic (electronegatic) determina polariatea celor doua
legaturi σ.

-  Din aceasta cauza alcoolii sunt mai reactivi decat hidrocarburile


O corespunzatoare si alcoolii inferiori sunt mai reactivi decat cei superiori.
C
H Alcoolii prezinta urmatoarele proprietati chimice:
+ +  Caracter amfoter
 Reactii de substitutie ( eterificare, esterificare, etoxilare, halogenare)
 Reactii de eliminare
 Reactii de oxidare
 Caracterul amfoter al alcoolilor
Ca si apa,alcoolii sunt amfoliti acido-bazici.Din cauza prezentei electronilor neparticipanti la
legatura,oxigenul poate coordina protonul unui acid(are caracter bazic)si formeaza ionul oxoniu
R-OH2+
R-OH + H+→ R-OH2+
Polaritatea legaturii O-H determina caracterul acid foarte slab (constanta de aciditate Ka
are valori cuprinse intre 10-18-10-16 mol/L) al alcoolilor. Solutia apoasa a alcoolilor are caracter
neutru pentru ca alcoolii nu ionizeaza in solutie apoasa.
Alcoolii in stare anhidra reactioneaza cu metalele alcaline si formeaza saruri numite
alcoxizi (alcoolati), cu degajare de hidrogen.
R-OH + Na → R-O-Na+ + 1/2H2
Exemple de alcoolati:
CH3-O-Na+ metoxid de sodiu sau metilat de soaiu.
C2H5-O-Na+ etoxid de sodiu sau etilat de sodiu
CH3-CH2-CH2-O-Na+ propoxid de sodiu
C6H5-CH2-O-Na+ benziloxid de sodiu
Alcoolii superiori dizolvati in benzen, toluen sau xilen anhidru formeaza alcoxizi in
reactia cu metalele alcaline.
Aciditatea alcoolilor creste cu numarul gruparilor hidroxil; astfel glicerina formeaza
glicerat de cupru in reactia cu hidroxidul de cupru.
Alcoolii anhidri reactioneaza mai putin energic cu sodiul decat apa, deoarece legatura O-
H este mai putin polara in alcooli.
Alcoxizii sunt compusi ionici hidrolizabili deoarece ionul alcoxid este o baza mai tare
decat ionuyl HO- pe care il dezlocuie din apa:
C2H5-O- + H2O → C2H5-OH + HO-
Alcoolii nu pot reactiona cu hidroxidul de sodiu pentru ca aciditatea alcoolilor este mai mica
decat aciditatea apei.
 Reactia de deshidratare intramoleculara are loc la incalzirea alcoolilor in prezenta
acidului sulfuric concentrat, sau a acidului fosforic, ori la 300-4000 C si catalizator oxid de
aluminiu si rezulta alchene.

H2SO4
R CH CH3 R CH CH2 +H2O
t0C
OH

H2SO4
CH3-CH2-OH CH2=CH2 + H2O
1800C
etanol etena

La deshidratarea intramoleculara, apa eliminata provine majoritar din gruparea hidroxil si


hidrogenul de la atomul de carbon vecin, cel mai substituit (regula lui Zaitev). Alcoolii tertiari e
deshidrateaza cel mai usor, iar alcoolii primari se deshidrateaza cel mai greu.
-H2O
H3C CH C CH3 (produs majoritar)
(t0C, H2SO4)
CH3
H3C CH CH CH3
OH CH3
CH3
-H2O H2C CH CH CH3 (cantitate infima)
0
(t C, H2SO4)

Deshidratarea diolilor in prezenta de acid fosforic duce la formarea dienelor.


H3PO4 H3PO4
H3C CH CH2 CH2 H2C CH CH CH2 H2C CH2 CH2 CH2
250-3000C 250-3000C
OH OH -2H2O -2H2O OH OH
1,3-butandiol 1,3-butadiena 1,4-butandiol

Deshidratarea glicerolului are loc la incalzirea cu acid sulfuric sau sulfat acid de potasiu
si conduce la acroleina, cu miros caracteristic de grasime ranceda.

H2 C OH CH2
-2H2O
HC OH CH
H2SO4
H2 C OH CHO
glicerol acroleina (aldehida acrilica)

 Reactia de eterificare este o reactie de deshidratare intermoleculara a alcoolilor cand


rezulta eteri. Reactia are loc la temperaturi mai joase decat deshidratarea intramoleculara
si in prezenta unor cantitati mici de acid sulfuric.

H2SO4
R-OH + HO-R R-O-R + H2O
alcool 1300C eter

C2H5-OH + HO-C2H5 C2H5-O-C2H5 + H2O


dietileter (eter etilic, etoxietan)

Eterul etilic este un lichid incolor, volatile, folosit ca solvent si ca anestezic.


Pentru obtinerea eterilor asimetrici (micsti) se folosesc alcoxizi sau fenoxizi si derivati
halogenati.

CH3-O-Na+ + Cl-CH2-CH3 CH3-O-CH2-CH3 + NaCl


metoxid de sodiu metoxietan (etilmetileter)

 Reactia de esterificare. Este reactia dintre un acid si un alcool cand rezulta un ester si
apa. Reactia este reversibila si este catalizata de acidul sulfuric concetrat sau de acidul
clorhidric gazos.
 Cu acizii minerali oxugenati se formeaza esteri anorganici.
C2H5-OH + HOSO3H C2H5OSO3H + H2O
sulfat acid de etil

2C2H5-OH + HOSO3H (C2H5)2 SO4+ 2H2O


dietilsulfat
H2SO4
CH3-OH + HONO2 CH3-O-NO2 + H2O
azotat de metil sau
nitrat de metil

C2H5-OH + OH P(OH)2 C2H5-O-P(OH)2

O O
fosfat diacid de etil

 Cu acizii carboxilici se formeaza esteri organici

O
O
R C + H O R' R C + H2O
O H O R'

acid carboxilic alcool ester

HCl gaz
C6H5-CH2-COOH + HO-C2H5 C6H5CH2-COO-C2H5 + H2O
fenilacetat de etil
H2SO4
C6H5COOH + HO-CH2-CH2-C6H5 C6H5COOCH2CH2C6H5 + H2O
benzoat de feniletileter

Cei doi esteri sunt lichide cu miros floral folosite ca aromatizanti in industria alimentara.
Prin folosirea alcoolilor marcati izotopic R-O18-H s-a demonstrat ca in reactia de
esterificare se elimina gruparea –OH de la acid in reactia cu alcoolii primari sau secundari, si
gruparea –OH de la alcool in esterificarea acizilor cu alcool alilic, benzilic sau tertiari.
 Reactia de halogenare a alcoolilor cu hidracizi decurge conform schemei:
R-OH + HX → R-X + H2O (X= I, Br, Cl)
Acidul iodhidric este cel mai reactiv, iar acidul clorhidric este cel mai ptin reactiv si necesita
catalizator de ZnCl2. Alcoolii tertiari se halogeneaza cel mai usor, iar alcoolii primari se
halogeneaza cel mai greu.
 Reactia de etoxilare. Prin etoxilarea alcoolilor se obtin hidroxieteri sau hidroxipolieteri.
CH3-CH2-OH + H2C CH2 CH3-CH2-O-CH2-CH2-OH
O  -hidroxidietileter
(folosit ca solvent sub numele de celosov)

CH3-(CH2)14-CH2-OH + n H2C CH2 CH3-(CH2)14-CH2-O-(CH2-CH2-O-)nH

O
etilenoxid hidroxipolieter

Polietoxilarea alcoolilor superiori conduce la obtinerea agentilor activi de suprafata, care pot fi
agenti de spalare (detergenti), agenti de spumare sau agenti de dispersare.
 Reactii de oxidare. La oxidarea blanda cu bicromat de potasiu in solutie acidulata cu
acid sulfuric, alcoolii primari si alcoolii secundari se transforma in aldehide, respectiv
cetone. Alcoolii tertiari sunt stabili la oxidarea blanda. La oxidarea energica cu
permanganat de potasiu in solutie acidulata cu acid sulfuric, alcoolii primari formeaza
acizi carboxilici cu acelasi numar de atomi de carbon, iar alcoolii secundari si cei tertiari
formeaza acizi carboxilici cu numar mai mic de atomi de carbon decat molecula initiala.

oxidare blanda
[O] R C O +H2O
K2Cr2O7 + H2SO4
R-CH2-OH + H
aldehida
alcool primar oxidare energica
2[O] R C +H2O
KMnO4 + H2SO4 O
OH
acid carboxilic

oxidare blanda
[O] R C O + H2O
K2Cr2O7 + H2SO4
R'
R CH OH +
cetona
R' oxidare energica
4[O]
KMnO4 + H2SO4
R C O + R'' C O + H2O
alcool secundar
OH OH

3CH3CH2OH + K2Cr2O7 + 4H2SO4 3CH3CHO + K2SO4 + Cr2(SO4)3 + 7H2O

Aceasta reactie de oxidare blanda a etanolului sta la baza testului de alcoolemie care este insotit
de schimbarea culorii in verde, datorata ionului Cr+3.
Prin metabolizarea etanolului in ficat se formeaza acetaldehida- produs toxic. Etanolul se
utilizeaza ca antidot in cazul intoxicatiilor cu metanol, deoarece alcooldehidrogenaza din
organism actioneaza asupra etanolului si astfel metanolul ramane netransformat in aldehida
formica (foarte toxica, care provoaca orbirea si chiar moartea) si este eliminat din organism.
Dehidrogenarea catalitica a alcoolilor primari si secundari conduce la compusi
carbonilici.

Cu, t0C
CH3CH2OH CH3CH=O + H2

Prin fermentatia acetica a etanolului se obtine acidul acetic. Oxidarea are loc in prezenta
oxigenului din aer si este catalizata de alcooldehidrogenaza, o enzima produsa de bacteria
Mycoderma aceti.

S-ar putea să vă placă și