2.

1 Alcani (parafine)
Hidrocarburile saturate se impart in functie de structura catenei, in alcani si cicloalcani.
Sunt hidrocarburi saturate deoarece contin in molecula numai legaturi σ C-C si C-H.
Alcanii sunt hidrocarburi saturate aciclice in care raportul de combinare dintre atomii de
carbon si hidrogen este redat de formula generala CnH2n+2 (n≥1).
Nomenclatura alcanilor, serie omologa

Tabel cu denumirile primilor 15 alcani

Numarul atomilor Denumirea Formula moleculara Formula structurala
de carbon (formula plana
obisnuita)
1 Metan CH4 CH4
2 Etan C2H6 CH3-CH3
3 Propan C3H8 CH3-CH2-CH3
4 Butan C4H10 CH3-(CH2)2-CH3
5 Pentan C5H12 CH3-(CH2)3-CH3
6 Hexan C6H14 CH3-(CH2)4-CH3
7 Heptan C7H16 CH3-(CH2)5-CH3
8 Octan C8H18 CH3-(CH2)6-CH3
9 Nonan C9H20 CH3-(CH2)7-CH3
10 Decan C10H22 CH3-(CH2)8-CH3
11 Undecan C11H24 CH3-(CH2)9-CH3
12 Dodecan C12H26 CH3-(CH2)10-CH3
13 Tridecan C13H28 CH3-(CH2)11-CH3
14 Tetradecan C14H30 CH3-(CH2)12-CH3
15 Pentadecan C15H32 CH3-(CH2)13-CH3
20 Eicosan C20H42 CH3-(CH2)18-CH3

Seria omologa este o serie de termeni chimici din aceeasi clasa de compusi organici care
difera inre ei printr-o grupare –CH2-, numita metilen.

Radicali ai hidrocarburilor
Radicalii hidrocarbonati deriva teoretic de la hidrocarburi prin indepartarea unuia sau mai
multor atomi de hidrogen. Radicalii liberi derivati de la alcani se numesc radicali alchil (alchilici
sau alcanici). Radicalii liberi monovalenti contin un electron necuplat la un atom de carbon
si sunt neutri din punct de vedere electric.

Alcan Radical alchil

CH4 CH3-
Metan Metil
CH3-CH3 CH3-CH2- (sau C2H5-)
Etan Etil
CH3-CH2-CH3
 Propan CH3-CH2-CH2- H3C CH CH3
Propil Izopropil

CH3-CH2-CH2-CH3
Butan CH3-CH2-CH2-CH2- H3C CH2 CH CH3
CH3 Butil sec-butil
H3C CH CH3 CH3
Izobutan H3C CH CH2- H3C C CH3
Izobutil CH3
tert-butil

De la metan deriva radicalul bivalent –CH2- (metiliden dau metilen) si radicalul trivalent
>CH- (metilidin sau metin). Radicalii divalenti derivati de la etan sunt –CH2-CH2- (etilen sau
etandiil) si CH3-CH< (etiliden).

Denumirea izoalcanilor, conform sistemului IUPAC, se face respectandu-se urmatoarele

reguli:
 Se alege catena de baza care este catena cea mai lunga si se numeroteaza astfel incat
ramificatia sa aiba indici de pozitie minimi.
 Daca doua lanturi cu lungime egala concura pentru alegerea lantului de baza, se va alege
lantul care are numarul mai mare de substituenti.
 Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii (catena laterala) se face astfel incat suma
indicilor de pozitie sa fie minima si radicalii se indica in ordinea alfabetica.
 Prezenta mai multor radicali identici se indica prin folosirea prefixelor di-, tri-, tetra-, etc.
 Numerotarea catenei cu mai multe ramificatii diferite la distante egale de capetele
lantului se face in ordine alfabetica
8 7 6 5 4 3 4 5
H3C CH2 CH2 CH2 CH CH3 H3C CH2 CH CH2 CH3
2
3 CH2 1 CH
H3C CH3
2 CH2

1 CH3
4-metiloctan 3-etil-2-metilpentan

CH3
CH3 CH3 H2 C CH3CH CH3
H3C CH2 C C CH3 H3C CH CH2 CH CH3
CH3 CH3

2,2,3,3-tetrametilpentan 2,3,5-trimetilheptan
 CH3 C2H5
HC CH2 CH CH CH2 CH2 CH3
CH3 HC CH3 4-etil-2-metil-5-izopropiloctan

CH3

CH3 C2H5
HC CH2 CH CH2 4-etil-2,6-dimetilheptan

CH3 HC CH3
CH3

H3C CH2 CH CH2 CH CH2 CH3

CH2 CH3 3-etil-5-metilheptan
CH3

Izomeria alcanilor
Alcanii cu minimum patru atomi de carbon in molecula prezinta izomerie de catena
(izomeria care apare datorita ramificarii catenei). Alcanii cu catena liniara se numesc normal-
alcani (n-alcani), iar cei cu catena ramificata se numesc izoalcani sau izoparafine.
Structurile si denumirile butanilor izomeri , ale pentanilor izomeri si ale hexanilor
izomeri sunt urmatoarele:

CH3
1 2 3 4 1 2 3 4
H3C CH2 CH2 CH3 H3C CH CH3 H3C CH CH CH3 H3C C CH2 CH3

CH3 CH3 CH3 CH3

normal- butan izo-butan 2,3-dimetilbutan 2,2-dimetilbutan
 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
H3C CH CH2 CH2 CH3 H3C CH2 CH CH2 CH3
CH3 CH3
2-metilpentan 3-metilpentan H3C-CH2-CH2-CH2-CH2-CH3 normal-
hexan

CH3
H3C CH2 CH2 CH2 CH3 H3C CH CH2 CH3 H3C C CH3
CH3 CH3
n-pentan 2-metilbutan 2,2-dimetilpropan (neopentan)

Structura alcanilor
In molecula alcanilor toti atomii de carbon sunt hibridizati sp3 si deci alcanii nu au
molecule plane. Valentele atomilor de carbon sunt orientate in spatiu dupa varfurile unui
tetraedru regulat; unghiul dintre valente are valoarea 109028’, lungimea legaturii C-H este de
1,1Ǻ , lungimea legaturii C-C este de 1,54Ǻ.
Modelele spatiale ale moleculelor de metan si etan sunt urmatoar

Fig.10 Modelele spatiale ale

moleculelor de metan si de etan
Catenele alcanilor cu mai mult de doi
atomi de carbon in molecula nu sunt
liniare, ci au configuratie de zig-zag
(mai stabila) in care atomii de carbon
sunt coplanari, iar atomii de hidrogen
sunt orientati in spatiu.
Lanturile atomilor de carbon nu sunt
rigide si pot adopta un numar mare de
conformatii numite izomeri de
conformatie (vezi fig.9).

Proprietatile fizice ale alcanilor

Proprietatlie fizice sunt dependente de taria fortelor intermoleculare, care la randul lor
depind de structura chimica. Intre moleculele nepolare de alcani se exercita forte intermoleculare
slabe de tip van der Waals si din aceasta cauza alcanii prezinta constante fizice scazute si sunt
insolubile in apa.
Starea de agregare. In conditii obisnuite de temperatura si presiune, alcanii C1- C4 _+neopentan
sunt gazosi si inodori, alcanii C5-C17 sunt lichizi si au miros de benzina, alcanii superiori sunt
solizi si inodori.
Temperatura de fierbere si de topire, densitatea cresc cu masa molara. Densitatea este mai
mica decat a apei si punctul de fierbere scade cu ramificarea catenei.
Solubilitatea. Alcanii sunt insolubili in apa, solubili in solventi organici (eter, cloroform,
benzen).
+ MERCAPTANI= depistare scurgeri de gaze ( alcani + compusi ai S)

Proprietatile chimice ale alcanilor

Alcanii prezinta reactivitate chimica scazuta in conditii obisnuite de temperatura si de
presiune, de unde si denumirea de parafina (parum affinis- lipsa de afinitate in limba greaca).
Absenta polaritatii moleculelor si taria legaturilor C-C si C-H explica stabilitatea chimica a
alcanilor. In conditii energice (temperatura, presiune, catalizator) se rup legaturile C-C si C-H si
au loc urmatoarele reactii chimice:

Reactia de substitutie (halogenare, nitrare) consta in substitutia unuia sau mai multor
atomi de hidrogen cu alti atomi sau grupari de atomi:

 Reactia de halogenare

R-H + X2 → R-X + HX (X= Cl, Br)

Halogenarea alcanilor decurge in conditii fotochimice sau termice (la 3000- 6000 C) are
mecanism in lant si este exoterma. La clorurarea si bromurarea alcanilor rezulta un amestec de
compusi mono- si polihalogenati, in functie de raportul molar alcan:X2 si de durata reactiei. La
monohalogenarea metanului si a etanului rezulta un singur compus monohalogenat (legaturile C-
H sunt echivalente):
lumina
CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl

lumina
H3C CH3 + Cl2 H3C CH2Cl
-HCl

Cu exces de halogen se obtine un amestec de compusi mono- si polihalogenati:

Monohalogenarea alcanilor care au mai mult de doi atomi de carbon in molecula duce la
obtinerea de amestecuri de compusi monohalogenati, care sunt izomeri de pozitie.
lumina
2 H3C CH2 CH3 + 2 Cl2 H3C CH CH3 H3C CH2 CH2Cl
-2HCl
Cl
50% 50%
Reactiile de substitutuie sunt regioselective, in sensul ca se substituie preferential atomul
de hidrogen cel mai reactiv: hidrogenul de la carbonul tertiar este mai reactiv decat hidrogenul de
la carbonul secundar si acesta mai reactiv decat hidrogenul de la carbonul primar.
Reactivitatea bromului este mai mica si deci bromurarea este mai selectiva si mai putin
exoterma decat clorurarea (bromul substituie atomul de hidrogen cel mai reactiv). La bromurarea
propanului se formeaza 2-bromopropan in procent de 98%.
Reactivitatea halogenilor in reactia de substitutie scade in ordinea: F2> Cl2> Br2> I2. Derivatii
fluorurati ai alcanilor se obtin indirect .
Derivatii iodurati ai alcanilor nu se obtin direct pentru ca HI format descompune instantaneu
iodura de alchil obtinuta.

Nitrarea alcanilor consta in substituirea unui atom de hidrogen cu gruparea nitro,cand

rezulta nitroalcani:
CH4 + HONO2 → CH 3–NO 2+ H2O
nitrometan
Reactia de izomerizare a alcanilor consta in transformarea n-alcanilor in izoalcani si
invers,,obtinandu-se un amestec de hidrocarburi izomeri.Reactia este catalizata de clorura de
aluminiu activata de urme de apa.

50-1000C/ AlCl3
H3C CH2 CH2 CH3 H3C CH CH3

CH3

n-butan izo-butan
La izomerizarea pentanului se obtine un amestec format din cei trei izomeri
+IMPORTANTA + CO
Catalizatori : zeoliti – alumiuno silicati 250—300 C

Reactia de descompunere termica a alcanilor.Alcanii prezinta stabilitate chimica pana la 300-

400 C(metanul este stabil pana la 900).Peste aceasta temperatura alcanii sufera descompuneri
termice cand se rup legaturile C-C9 reactie de cracare)si C-H(reactie de dehidrogenare).In
procesul de cracare(proces de descompunere termica la temperaturi mai mici de 650 rezulta un
amestec de alcani si de alchene cu numar mai mic de atomi de carbon in molecula.
La descompunerea n-butanului au loc urmatoarele reactii chimice:
-reactii de cracare:
CH4 + H2C CH CH3
metan propena
H3C CH2 CH2 CH3
CH3-CH3 + CH2=CH2
-reactii de dehidrogenare etan etena

CH2=CH-CH2-CH3 + H2
1-butena
H3C CH2 CH2 CH3
CH3-CH=CH-CH3 + H2
2-butena

Metanul sufera un proces de piroliza(descompunere termica la temperaturi de peste 650)

2 CH 4 →CH 2 2 + 3 H2

Oxidarea alcanilor.Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti ionici.In conditii

energice(temperatura,presiune,catalizator),alcanii superiori(parafinele)se oxideaza cu aer,,cu sau
fara ruperea moleculei,formandu-se acizi carboxilici superiori:
R-(CH2)m-CH3 +3/2 O2 → R-(CH ) -COOH + H O 2 m 2

CH -(CH ) -CH -CH -(CH ) -CH + 5/2 O → CH -(CH ) -COOH + CH -(CH ) —COOH
3 2 m 2 2 2 n 3 2 3 2 m 3 2 n

Oxidarea totala,numita si ardere,conduce la formarea de bioxid de carbon si apa.Aceste reactii

sunt puternic exoterme si stau la baza folosirii alcanilor drept combustibili.