Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
În tabelul de mai jos este redata culoarea unor ioni mai uzuali care, de obicei, imprima sarurilor lor culoarea. În unele cazuri si
ionii incolori se prezinta sub forma de saruri slab colorate (Hg2(NO3)2 ; AgCl3-saruri de culoare galbui).
Ion Cu(H2O)42+ Cr(H2O)X3+ Fe(H2O)63+
Culoare albastru verde inchis sau violet galben
Ion Fe(CN)63- Fe(CN)64- CrO42-
Culoare portocaliu galbui galben
Ion Fe(H2O)62+ Co(H2O)62+ Mn2+
Culoare verzui roz intens rosu slab
Ion Cr2O72- MnO4- Ni(H2O)62+
Culoare portocaliu violet verde
x - in functie de numarul de molecule de apa legate direct de atomul de crom, culoarea se modifica de la verde inchis la
violet ametist.
Se va tine seama de interferentele culorilor ionilor prezenti si de anumite transformari care pot avea loc chiar in amestec, mai
ales la contact indelungat al acestuia cu mediul de laborator.
- coloratia flacarii : in aceasta reactie se observa culoarea pe care o imprima unei flacari incolore de gaz, sarurile volatile aduse
la incandescenta. Coloratia flacarii este foarte pretioasa mai ales in analiza substantelor simple, deoarece in analiza de amestecuri,
culorile suprapunandu-se, pot fi greu observate cu ochiul liber. În aceste cazuri este de preferat sa se utilizeze un spectroscop, cu
ajutorul caruia se poate observa cu mare precizie prezenta elementelor in amestec. Coloratia flacarii data de cationii mai des
intalniti in practica analitica este redata in tabelul de mai jos :
Ionul Ca2+ Sr2+ Ba2+ Na+ K+ Cu2+
Coloratia flacarii rosu deschis rosu intens galben verzui galben intens violet verde inchis
Sodiul coloreaza flacara chiar cand se afla in cantitati de 108 mg, interferand potasiul. Pentru determinarea potasiului se
absoarbe culoarea datorata ionului de sodiu printr-o sticla de cobalt, albastru inchis.
Se observa ca in azotatul mercuros, mercurul este de asemenea bivalent, dar are o legatura intre atomii de mercur, astfel
incat el apare monovalent, de aceea scrierea corecta a azotatului mercuros este : Hg2(NO3)2.
1. Reactia cu HCl
Acidul clorhidric diluat precipita din solutiile sarurilor mercuroase, clorura mercuroasa (calomelul) Hg 2Cl2, un precipitat
alb care se innegreste in timp datorita descompunerii sale:
(Hg2 2+ + 2NO3-) + 2 (H+ + Cl- ) = Hg2Cl2 + 2(H+ + NO3-)
Hg2Cl2 HgCl2 + Hg
clorura mercuroasa este insolubila in apa, la cald, este de asemeni insolubila in NH 4OH cu care reactioneaza
formand clorura amino-mercurica de culoare alba, si mercur metalic, negru, intregul precipitat avand culoare
cenusie:
Hg2Cl2 + 2(NH4+ + OH-) = Cl-Hg-NH2 + Hg + 2H2O + (NH4+ + Cl-)
clorura mercuroasa este solubila in HNO3 concentrat sau diluat, la cald:
3Hg2Cl2 + 8HNO3 = 3HgCl2 + 3Hg(NO3)2 + 2NO + 4H2O.
2. Reactia cu NH4I
Iodura de amoniu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, iodura mercuroasa, de culoare verde inchis, solubila in
exces de reactiv:
Hg2 2+ + 2I- = Hg2I2
Hg2I2 + 2 (NH4+ + I-) = [HgI4](NH4)2 + Hg.
la adaugarea in exces a iodurii de amoniu, se observa modificarea culorii precipitatului, din verde inchis in gri
datorita solubilizarii iodurii mercuroase si formarii in acelasi timp de mercur metalic.
3. Reactia cuK2 CrO4
Cromatul de potasiu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, cromatul mercuros, de culoare rosu-aprins:
Hg2 2+ + (2K+ + CrO4 -2) = Hg2CrO4 + 2K+.
4. Reactia cu NaOH
Hidroxidul de sodiu precipita din solutiile sarurilor mercuroase, oxidul mercuros, de culoare neagra, solubila in
HNO3 concentrat si CH3COOH concentrat:
Hg2 2+ + 2HO- = Hg2O + H2O
5. Reactia cu H2S.
Hidrogenul sulfurat precipita din solutiile sarurilor mercuroase, sulfura mercurica si mercur metalic, obtinandu-se un
precipitat de culoare neagra:
Hg22+ + H2S = HgS + Hg+ 2H+
III.2.3. PLUMBUL - Pb
Greutatea atomica 207,21; Valenta 2+, 4+; Nr. de ordine 82.
1. Reactia cu HCl
2|Page
Ionul clorura din acid clorhidric sau din alte cloruri, precipita la rece, clorura de plumb, un precipitat alb format din
cristale aciculare; acesta se dizolva in apa, la fierbere, recristalizand la racire tot sub forma de ace stralucitoare sau in foite:
(Pb2+ + 2NO3-) + 2 (H+ + Cl-) = PbCl2 + 2(H++NO3-)
2. Reactia cu NH4I
Iodura de amoniu precipita din solutiile sarurilor de plumb iodura de plumb, precipitat de culoare galbena, solubil in apa
fierbinte si in exces de reactiv:
Pb2+ + 2(NH4+ + I-) =PbI2 + NH4+
PbI2 + 2(NH4+ + I-) = [PbI4 ] (NH4)2
3. Reactia cu K2CrO4
Cromatul de potasiu precipita din solutiile sarurilor de plumb cromatul de plumb, de culoare galbena:
Pb2++ (2K+ + CrO42-) = PbCrO4+ 2K+
4. Reactia cu NaOH.
Hidroxidul de sodiu precipita din solutiile sarurilor de plumb, hidroxidul de plumb de culoare alba, solubil in exces de
reactiv:
Pb2++ 2(Na++OH-) = Pb (OH)2 + 2Na+
Pb (OH)2 + 2(Na++OH-) = Na2[Pb(OH)4]
5. Reactia cu H2S.
Hidrogenul sulfurat precipita din solutiile acidulate, neutre sau alcaline ale sarurilor de plumb, sulfura de plumb un
precipitat de culoare neagra:
Pb2+ + H2S = PbS + 2H+.
III.2.4. TABEL RECAPITULATIV
Proprietatile chimice ale cationilor grupei I-a analitice au fost sistematizate in urmatorul tabel:
Cation Ag+ Hg22+ Pb2+
Reactiv
HCl AgCl - precipitat alb branzos, Hg2Cl2-pp. alb insolubil in apa la PbCl2-pp. alb cristalin, solubil in apa
solubil in NH4OH, (NH4)2CO3 cald si NH3, solubil in HNO3dil. , la la cald.
cald.
NH4I AgI - pp. alb-galbui, solubil in Hg2I2-precipitat verde solubil in PbI2 - pp. galben, solubil in exces de
Na2S2O3 si KCN exces de reactiv reactiv: [PbI4](NH4)2
: Hg+ [HgI4](NH4)2.
K2Cr2O4 Ag2CrO4--precipitat rosu-brun Hg2CrO4 - precipitat rosu-aprins. PbCrO4 - pp. galben.
NaOH Ag2O - pp. negru Hg2O - pp. negru Pb(OH)2-pp. alb solu- bil in exces de
reactiv : [Pb(OH)4]Na2
H2S Ag2S-pp. negru HgS + Hg - pp. negru PbS - pp. negru
4|Page
HN C C NH
S S
Cu
8. Reactia cu ditizona ( C6H5-NH-NH-CS-N=N-C6H5 )
La solutia de ditizona in CCl4 se adauga solutia acidulata a sarii de cupru, se agita puternic si se lasa apoi in repaus. În
prezenta ionilor de cupru culoarea verde a solutiei de reactiv trece in violet.
III.3.3. PLUMBUL - PB
1. Reactia cu H2S
Cu reactivul grupei, in mediu acid, cationul de plumb precipita sulfura de plumb de culoare neagra, solubil in HNO 3 2N.
Pb2+ + H2S = PbS + 2H+
6|Page
Prin barbotarea la rece a unui curent de hidrogen sulfurat, intr-o solutie acidulata de H3AsO4, nu se separa imediat
precipitat de sulfura si solutia nu se coloreaza. Abia dupa o perioada mai lunga de timp, se obtine un precipitat galben de sulfura de
arsen. Precipitarea are loc mai rapid, daca solutia de acid arsenic este adusa la fierbere si mediul este suficient de acid.
H2AsO4 + 5HCl = AsCl5 + 4HOH
2AsCl5 + 5H2S = As2S5 + 10HCl
2. Reactia cu AgNO3
Cationul de arsen formeaza cu azotatul de argint, un precipitat de arseniat de argint, de culoare brun-roscata.
3Ag+ + AsO43- = Ag3AsO4
3. Reactia cu NH4I
Ionul de iodura reduce cationul de As (V) la As (III), in mediu acid.
AsO43- + 2I- + 2H+ = AsO33- + I2 + HOH
4. Reactia comuna ionului arsenios si ionului arsenic - Proba Marsh-Liebing (oglinda de arsen)
Intr-o eprubeta se introduce putin trioxid de arsen si se trateaza cu cativa ml de HCl concentrat si cateva granule de zinc
metalic.
Se astupa gura eprubetei cu un dop de pluta prin care trece un tub de sticla efilat. Se asteapta cateva minute, lasand
eprubeta sub nisa. Se aprinde gazul care se degaja prin tubul de sticla, si se introduce in flacara o capsula cu apa rece. Se constata
formarea pe peretele capsulei a unei oglinzi.
Reactiile care au loc in decursul acestui experiment sunt :
Zn + 2HCl = ZnCl2 + 2H - hidrogen in stare nascanda
As2O3 + 12H = 2AsH3 + 3H2O
- aprinzand hidrogenul in exces, se degaja o caldura care descompune AsH 3.
2AsH3 2As + 3H2
Arsenul (III)
1. Reactia cu H2S
Pentru precipitare, se aciduleaza puternic cu HCl, dupa care se barboteaza cu hidrogen sulfurat, pana cand precipita
sulfura arsenoasa, sub forma de fulgi de culoare galben intens, solubila in sulfura de amoniu, hidroxizi alcalini, hidroxid de amoniu
si carbonat de amoniu.
2(3H++AsO43-) + 6(H++ Cl-) = 2AsCl3 + 6HOH
2AsCl3 + 3H2S = As2S3 + 6HCl
2. Reactia cu AgNO3
Azotatul de argint precipita arsenul trivalent sub forma de arseniat de argint, de culoare galbena, solubil in amoniac.
AsO33- + 3Ag+ = Ag3AsO3
3. Reactia cu SnCl2 (reactia Bettendorf)
Clorura stanoasa, dizolvata in HCl fumans, reduce la cald combinatiile arsenului trivalent la arsen metalic, care se separa
sub forma unui precipitat amorf de culoare brun inchis.
2As3+ + 3Sn2+ = 2As + 3Sn4+
III.3.7. STIBIUL (III) - Sb
Greutatea atomica 121,76 ; Valenta 3+, 5+ ; Numarul de ordine 51
1. Reactia cu H2S
Cu hidrogenul sulfurat, solutiile acidulate ale stibiului trivalent, precipita sub forma de sulfura de culoare portocalie,
fiind un precipitat coloidal.
2Sb3+ + 3H2S = Sb2S3 + 6H+
2. Reactia cu hidroxizii alcalini
Sarurile solubile ale stibiului trivalent formeaza cu hidroxizii alcalini, hidroxidul de stibiu, solubil in exces de reactiv.
Sb3+ + 3OH- = Sb(OH)3
Sb(OH)3 + (Na++OH-) = NaSbO2 + 2HOH
3. Reactia cu KI
Iodura de potasiu precipita din solutiile acidulate ale cationului de stibiu trivalent, iodura de stibiu de culoare galbena.
Sb3+ + 3I- = SbI3
4. Reducerea Sb (III)
Zn, Fe sau Al precipita din solutiile sarurilor de stibiu un precipitat fin, de stibiu metalic redus, negru.
2Sb3+ + 2Zn = 2Sb + 3Zn2+
III.3.8. STANIUL (II) - Sn
Greutatea atomica 118,7 , Valenta 2+, 4+ ; Numarul de ordine 50
1. Reactia cu H2S
Sarurile solubile ale staniului bivalent, precipita din solutiile acidulate, un precipitat de culoarea ciocolatei, de sulfura
stanoasa, solubila in polisulfura de amoniu, HCl concentrat la cald si insolubil in HNO3 concentrat.
Sn2+ + H2S = SnS + 2H+
2. Reactia cu hidroxizii alcalini
Cu hidroxizii alcalini, cationul de staniu (II) formeaza hidroxidul stanos de culoare alba, solubil in acizi si alcalii.
Sn2+ + OH- = Sn(OH)2
Sn(OH)2 + OH- = SnO22- + 2HOH
Sn(OH)2 + 2H+ = Sn2+ + 2HOH
3. Reactia cu K4[Fe(CN)6]
7|Page
Ferocianura de potasiu formeaza cu cationul de staniu (II) un precipitat, de ferocianura stanoasa, de culoare alba, solubil
in HCl concentrat si fierbinte.
4. Reactia cu HgCl2
La o solutie saturata de clorura mercurica, se adauga cu grija clorura stanoasa, pana se obtine un precipitat alb matasos
de clorura mercuroasa. La adaugar7ea unui exces de clorura stanoasa, se obtine un precipitat negru de mercur metalic, redus.
2(Hg2+ + 2Cl-) + (Sn2++2Ci-) = Hg2Cl2 + (Sn4++4Cl-)
Hg2Cl2 + (Sn2++2Cl-) = (Sn4++4Cl-) + 2Hg
În urma precipitarii cu hidrogen sulfurat, formarea unui precipitat, dovedeste prezenta a cel putin unui element din
aceasta grupa. Cand se gasesc toate elementele din grupa, precipitatul este format din urmatoarele sulfuri :
HgS PbS CuS CdS Bi2S3
negru negru negru galben brun
As2S3 As2S5 Sb2S3 Sb2S5 SnS SnS2
galben galben portocaliu portocaliu brun-murdar galben
8|Page
b) Subgrupa cationilor bivalenti : Fe2+, Co2+, Ni2+, Mn2+, Zn2+
Acesti cationi formeaza cu reactivul grupei, sulfuri, conform ecuatiei generale
Me2+ + (NH4)2S = MeS + 2NH4+
in care Me2+ reprezinta unul din cei cinci cationi ai acestei subgrupe.
Deci reactivul de grupa al acestor cationi este sulfura de amoniu, precipitarea realizandu-se in urmatoarele conditii :
- pH ≤ 9, creat prin adaugare de NH4Cl si NH4OH pana la reactie alcalina (turnesol albastru).
- temperatura : 80 - 100¤C (la fierbere).
- concentratia reactivului : CNH3 = 1M, CS2- = 10-9g / l
III.4.1. ALUMINIUL - Al
Greutatea atomica 26,97 ; Valenta 3+ ; Numarul de ordine 13
1. Reactia cu (NH4)2S
Cu sulfura de amoniu, in mediu de clorura de amoniu si hidroxid de amoniu, cationul de aluminiu, precipita sub forma de
hidroxid, de culoare alba, gelatinoasa. El are un caracter amfoter, fiind solubil atat in acizi cat si in baze.
Al3+ + 3(NH4)2S = Al2S3 + 6NH4+
Al2S3 + 6HOH = 2Al(OH)3 + 3H2S
- caracterul amfoter al aluminiului se observa mai usor daca hidroxidul de aluminiu este scris sub urmatoarea forma :
Al(OH)3 ≡ H3AlO3 AlO2- + HOH
Al(OH)3 + 3H+ = Al3+ + 3HOH
AlO2- + (Na+ + OH-) = NaAlO2 + OH-
2. Reactia cu KOH
Cu hidroxidul de potasiu, cationul de aluminiu, formeaza hidroxidul de aluminiu, un precipitat alb gelatinos, solubil in
exces de reactiv, cu formarea hidroxoaluminatului, care cu clorura de amoniu reprecipita hidroxidul de aluminiu.
Al3+ + OH- = Al(OH)3
Al(OH)3 + KOH = K[Al(OH)4]
K[Al(OH)4] + NH4Cl = NH4[Al(OH)4] + KCl
NH4[Al(OH)4] Al(OH)3 + NH4OH
3. Reactia cu NH4OH
Hidroxidul de amoniu formeaza cu cationul de aluminiu, hidroxidul de aluminiu, care in exces mare de reactiv formeaza
un hidroxoaluminat de amoniu, partial solubil.
Al3+ + 3(NH4++OH-) = Al(OH)3 + NH4+
Al(OH)3 + (NH4++OH-) = NH4[Al(OH)4]
4. Reactia cu Na2CO3 si K2CO3
Cu carbonatii alcalini, cationul de aluminiu formeaza nu carbonati, ci hidroxidul corespunzator, datorita hidrolizei,
hidroxid solubil in exces de reactiv.
2Al3+ + 3HOH + 3CO32- = 2Al(OH)3 + 3CO2
5. Reactia cu alizarina S (SC14H5O2(OH)2SO3Na)
Alizarina S formeaza cu sarurile de aluminiu, un lac de culoare rosie. Aceasta se obtine astfel : precipitatul de
Al(OH)3 se dizolva in 1-2 ml solutie alcoolica 0,1 % de alizarina S. Se adauga NH 4OH pana la reactie alcalina. Se fierbe, se raceste
si se aciduleaza cu CH3COOH pana la aparitia unui precipitat de culoare rosu inchis.
III.4.2. CROMUL - Cr (III)
Greutatea atomica 52,01 ; Valenta 2+, 3+, 6+ ; Numarul de ordine 24
1. Reactia cu (NH4)2S
Reactia decurge in mediu de clorura de amoniu si amoniac, la fierbere, cand se obtine un precipitat verde-cenusiu
gelatinos de hidroxid de crom (III).
2Cr3+ + 3(NH4)2S = Cr2S3 + 6NH4+
Cr2S3 + 6HOH = 2Cr(OH)3 + 3H2S
2. Reactia cu hidroxizi alcalini
Hidroxizii alcalini, precipita din solutiile sarurilor solubile de crom (III), hidroxidul de crom, solubil in acizi si baze
(caracter amfoter).
Cr(OH)3 + 3H+ = Cr3+ + 3HOH
Cr(OH)3 + NaOH = NaCrO2 + HOH
3. Reactia cu NH4OH
Hidroxidul de amoniu, formeaza cu cationul de crom (III), hidroxidul de crom, de culoare verde-cenusiu gelatinos, care
in exces de amoniac si in prezenta de clorura de amoniu, formeaza clorura hexaaminocromica, violeta. Prin diluare si fierbere se
reprecipita hidroxidul de crom.
Cr(OH)3 + 3(NH4++OH-) + 3(NH4++Cl-) = [Cr(NH3)6]Cl3 + 6HOH
4. Reactia cu Na2CO3
Carbonatul de sodiu formeaza cu cationul de crom (III), hidroxidul de crom, verde-cenusiu.
2Cr3+ 3HOH + 3CO32- = 2Cr(OH)3 + 3CO2
5. Reactia cu arseniatul de sodiu - N3AsO4
Arseniatul de sodiu formeaza cu cationul de crom (III), arseniatul de crom, greu solubil.
Cr3+ + Na3AsO4 = CrAsO4 + 3Na+
6. Reactia de oxidare a Cr3+ cu KMnO4, in mediu neutru
9|Page
Permanganatul de potasiu, oxideaza cromul trivalent la crom hexavalent, la fierbere, conform reactiei :
CrCl3 + KMnO4 + 2HOH = H2CrO4 + MnO2 + KCl + 2HCl
7. Reactia de reducere a Cr6+ la Cr3+
Reducerea se face cu H2S, KI, FeSO4 sau H2O2, in mediu acid, culoarea portocalie a bicromatului trecand in verde.
Cr2O72- + 3H2S + 8H+ = 2Cr3+ + 3S + 7HOH
Cr2O72- + 6I- + 14 H+ = 2Cr3+ + 3I2 + 7HOH
Cr2O72- + 6Fe2+ + 14 H+ = 2Cr3+ + 6Fe3+ + 7HOH
8. Reactia specifica Cr6+
La o solutie de cromat de potasiu, se adauga H2SO4 2M, pana la reactie acida (solutia devine portocalie), se adauga apa
oxigenata (H2O2) 30 % ; in prezenta de acetat de etil, se formeaza un inel albastru intens.
Na2CrO4 + 2H2O2 + H2SO4 CrO5 + Na2SO4 + 3HOH
- cromatul are proprietatea de a trece cu usurinta, in mediu acid, in prezenta apei oxigenate, in combinatii intens colorate,
datorita formarii acizilor percromici, mai stabili in eteri decat in mediu apos.
10 | P a g e
Carbonatul de sodiu, formeaza cu cationul feros, carbonatul feros, de culoare alba, care se brunifica prin sedere in timp
datorita oxidarii si formarii hidroxidului feric.
Fe2+ + CO32- = FeCO3
4FeCO3 + 6HOH + O2 = 4Fe(OH)3 + 4CO2
5. Reactia cu K3[Fe(CN)6]
Cationul de fier (II), formeaza cu fericianura de potasiu, fericianura feroasa, de culoare albastra, insolubila, cunoscuta si
sub denumirea de 'albastru de Turnbull'.
3Fe2+ + 2[Fe(CN)6]3- = Fe3[Fe(CN)6]2
6. Reactia cu AgNO3
Azotatul de argint formeaza cu cationul de fier (II), argint metalic de culoare gri, care la incalzire se depune pe peretele
eprubetei sub forma unei oglinzi.
Fe2+ + Ag+ = Fe3+ + Ag
7. Reactia de oxidare a Fe (II) la Fe (III)
Oxidarea fierului bivalent la fier trivalent, se face in mediu de acid sulfuric, cu KMnO 4.
5Fe2+ + MnO4- + 8H+ = 5Fe3+ + Mn2+ + 4HOH
III.4.5. COBALTUL - Co
Greutatea atomica 58,94 ; Valenta 2+ , 3+ ; Numarul de ordine 27
1. Reactia cu reactivul grupei
Sulfura de amoniu, precipita din solutiile sarurilor cobaltoase, sulfura de cobalt (II), de culoare neagra.
Co2+ + (NH4)2S = CoS + 2NH4+
2. Reactia cu hidroxizii alcalini
Hidroxizii alcalini, adaugati cu atentie, formeaza cu solutiile sarurilor cobaltoase, un precipitat albastru de sare bazica,
care se transforma la adaugarea in exces a acestora in hidroxid cobaltos, si culoarea albastra a precipitatului trece in roz. Prin sedere
la aer, precipitatul se brunifica, din cauza oxidarii partiale in hidroxid cobaltic.
(Co2+ + Cl2-) + (K+ + OH-) = CoOHCl + (K+ + Cl-)
CoOHCl + (K+ + OH-) = Co(OH)2 + (K+ + Cl-)
2Co(OH)2 + 1/2O2 + HOH = 2Co(OH)3
3. Reactia cu NH4OH
Prin adaugarea unei cantitati mici de hidroxid de amoniu, la o sare cobaltoasa, se obtine sarea bazica de culoare albastra,
care se dizolva in exces de reactiv, cu formarea unui complex de clorura hexaaminocobaltoasa, de culoare galben murdar.
Co2+ + (NH4++OH-) = CoOHCl + (NH4++Cl- [Co(NH3)6]Cl2
4. Reactia cu carbonatii alcalini
Prin actiunea carbonatilor alcalini asupra sarurilor solubile de cobalt (II), se obtine un albastru constituit dintr-un amestec
de carbonati si saruri bazice de cobalt, de compozitie variabila.
5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]
Ferocianura de potasiu formeaza cu cationul de cobalt, ferocianura cobaltoasa de culoare verde.
Co2+ + [Fe(CN)6]4- = Co2[Fe(CN)6]
6. Reactia cu acidul rubeanic
Acidul rubeanic, formeaza cu sarurile cobaltoase, rubeanatul de cobalt, de culoare galben bruna, solubil in NH3, cu
urmatoarea structura :
HN C C NH
S S
Co
III.4.6. NICHELUL - Ni
Greutatea atomica 58,69 ; Valenta 2+, 3+ ; Numarul de ordine 28
1. Reactia cu (NH4)2S
Sulfura de amoniu, precipita din solutiile neutre ale sarurilor de nichel (II), sulfura de nichel, de culoare neagra.
Ni2+ + (NH4)2S = NiS + 2NH4+
2. Reactia du H2S
Hidrogenul sulfurat nu precipita sulfura de nichel, din solutiile acide ale sarurilor acestuia. Sulfura de nichel se separa
insa, din solutiile usor acidulate cu acid acetic, in prezenta acetatului de sodiu, la un pH > 3,7, sub forma unui precipitat floconos.
Ni2+ + H2S = NiS + 2H+
3. Reactia cu hidroxizii alcalini
Cu hidroxidul de potasiu, cationul de nichel formeaza hidroxidul de culoare verde deschis, solubil in HCl si in NH 4Cl +
NH4OH, si insolubil in exces de reactiv.
Ni2+ + OH- = Ni(OH)2
Ni(OH)2 + 2(H++Cl-) = (Ni2++2Cl-) + 2HOH
Ni(OH)2 + 4(NH4++Cl-) = [Ni(NH3)6]Cl2 + 6HOH
4. Reactia cu NH4OH
11 | P a g e
O solutie diluata de amoniac, separa din solutii concentrate ale sarurilor de nichel, un precipitat de saruri bazice de
culoare verde, solubile in exces de reactiv, cu formarea unui complex solubil, de culoare albastru deschis.
2NiSO4 + 2NH4OH = (NiOH)2SO4 + (NH4)2SO4
(NiOH)2SO4 + NH4OH = [Ni(NH3)6]SO4 + 2HOH
5. Reactia cu carbonatii alcalini
Carbonatul de sodiu sau de potasiu, formeaza cu cationul de nichel un precipitat verde deschis, format dintr-un amestec
de carbonat si saruri bazice de compozitie variabila.
6. Reactia cu K4[Fe(CN)6]
Cationul de nichel formeaza cu ferocianura de potasiu, un precipitat verde-galbui, de ferocianura de nichel :
Ni2[Fe(CN)6]
7. Reactia cu dimetil-glioxima
Cea mai sensibila reactie pentru cationul de nichel, este reactia cu dimetil-glioxima, in solutie amoniacala sau acetica. În
prezenta amoniacului sau a acetatului de sodiu, se separa un precipitat cristalin al unei sari complexe interne, Ni-dimetil-glioxima,
de culoare rosie, insolubila in amoniac, dar solubila in acizi minerali.
Ni2+ + 2DMG = (DMG)2Ni
8. Reactia cu acidul rubeanic
Cu acidul rubeanic, cationul de nichel formeaza un precipitat albastru-violet de rubeanat de nichel.
III.4.7. ZINCUL - Zn
Greutatea atomica 65,37 ; Valenta 2+ ; Numarul de ordine 30
1. Reactia cu (NH4)2S
Sulfura de amoniu, precipita din solutii neutre sau slab amoniacale, sulfura de zinc, un precipitat alb, solubil in acizi
minerali, si insolubil in acid acetic si hidroxizi alcalini.
Zn2+ + (NH4)2S = ZnS + 2NH4+
2. Reactia cu hidroxizii alcalini
Hidroxizii alcalini adaugati in cantitate mica, la o solutie de zinc, precipita hidroxidul de zinc, un precipitat alb gelatinos,
solubil in exces de reactiv, cu formare de zincati.
Zn2+ + 2OH- = Zn(OH)2
Zn(OH)2 + 2OH- = ZnO2- + 2HOH
3. Reactia cu NH4OH
Hidroxidul de amoniu formeaza cu cationul de zinc, hidroxidul de zinc, solubil in exces de reactiv , in prezenta sarurilor
de amoniu, cu formarea unui complex solubil.
Zn2+ + 2(NH4++OH-) = Zn(OH)2 + 2NH4+
Zn(OH)2 + 2NH3 + 2NH4+ = [Zn(NH3)4]2+ + 2HOH
4. Reactia cu Na2CO3
Reactia decurge in prezenta hidroxidului de sodiu, cand se formeaza un precipitat alb de carbonat bazic de zinc, solubil
in carbonat de amoniu si hidroxizi alcalini, cu urmatoarea structura : 5ZnO-2CO2-4H2O.
5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]
Ferocianura de potasiu, formeaza cu cationul de zinc, o sare dubla de zinc si potasiu, alb cristalin, solubila in alcalii si
insolubila in acizi diluati.
3ZnSO4 + 2K4[Zn(CN)6] = K2Zn3[Fe(CN)6]2
6. Reactia cu K2CrO4
Cromatul de potasiu formeaza cu cationul de zinc, cromatul de zinc, de culoare galbena.
III.4.8. MANGANUL - Mn (II)
Greutatea atomica 54,93; Valenta 2+, 3+, 4+, 6+, 7+; Numarul de ordine 25
1. Reactia cu (NH4)2S
Sulfura de amoniu, precipita in mediu amoniacal, sulfura de mangan (II), un precipitat de culoare roz, coloidal. Pentru ca
precipitarea sa fie completa, se lucreaza cu solutii fierbinti de saruri solubile de mangan, in prezenta de clorura de amoniu. Prin
sedere in aer, precipitatul se brunifica, datorita oxidarii.
Mn2+ + (NH4)2S = MnS + 2NH4+
2MnS + 3/2O2 + 3HOH = 2Mn(OH)3 + 2S
- prin fierberea sulfurii de mangan cu exces de sulfura de amoniu, se obtine o variatie verde a sulfurii, cu urmatoarea
structura : 3MnS-H2O
2. Reactia cu NH4OH
Cu hidroxidul de amoniu, cationul de mangan (II), formeaza hidroxidul manganos, de culoare alba.
Mn2+ + 2NH4OH = Mn(OH)2 + 2NH4+
3. Reactia cu hidroxizii alcalini
Cu hidroxizii alcalini, cationul de mangan (II), formeaza hidroxidul manganos, solubil in acizi diluati si saruri de
amoniu, si insolubil in exces de reactiv. Hidroxidul manganos se oxideaza in aer, cu formarea unui amestec de Mn(OH)3,
H2MnO3 si MnMnO3, de culoare brun-inchis.
Mn2+ + 2OH- = Mn(OH)2
2Mn(OH)2 + 1/2O2 + HOH = 2Mn(OH)3
2Mn(OH)3 + 1/2O2 = 2H2MnO3 + HOH
4. Reactia cu carbonatii alcalini
12 | P a g e
Carbonatii alcalini formeaza cu sarurile solubile ale cationului manganos, un precipitat alb, format dintr-un amestec de
carbonati si saruri bazice de mangan, de compozitie variabila.
5. Reactia cu K4[Fe(CN)6]
Ferocianura de potasiu, formeaza cu cationul de mangan (II), un precipitat alb de ferocianura manganoasa.
Mn2+ + [Fe(CN)6]4- = Mn2[Fe(CN)6]
6. Reactia cu K3[Fe(CN)6]
Fericianura de potasiu formeaza cu cationul manganos, un precipitat brun, de fericianura manganoasa : Mn 3[Fe(CN)6]2
7. Reactia de reducere a Mn6+
Prin trecerea unui curent de hidrogen sulfurat printr-o solutie acidulata de permanganat de potasiu, se observa
decolorarea solutiei si punerea in libertate a sulfului.
2MnO4- + 5H2S + 6H+ = 2Mn2+ + 5S + 8HOH
Iodura de potasiu reduce permanganatul de potasiu la sare manganoasa. În acest caz solutia se coloreaza in brun din
cauza punerii in libertate a iodului molecular.
2MnO4- + 10I- + 16H+ = 2Mn2+ + 5I2 + 8HOH
14 | P a g e
Ca2++ Fe(CN)64- + 2NH4+ = Ca(NH4)2Fe(CN)6
4. Reactia cu H2SO4
Acidul sulfuric, precum si sulfatii metalelor alcaline, precipita din solutii foarte concentrate ale sarurilor de calciu,
sulfatul de calciu, un precipitat alb cristalin.
Ca2+ + H2SO4 = CaSO4 + 2H+
5. Coloratia flacarii
Sarurile volatile ale cationului de calciu, coloreaza flacara incolora a unui bec de gaz, in rosu caramiziu.
III.5.4. Tabel recapitulativ
Proprietatile chimice ale cationilor grupei a IV-a au fost sistematizate in urmatorul tabel:
Cation Ca2+ Sr2+ Ba2+
Reactiv
(NH4)2CO3 CaCO3-pp. alb solubil in acid SrCO3 -pp. alb solubil in acid BaCO3 -pp. alb solubil in acid
acetic acetic acetic
(NH4)2C2O4 CaC2O4 - pp. alb solubil in acid SrC2O4 - pp. alb solubil in acid BaC2O4 - pp.alb solubil in acid
acetic acetic. acetic la cald.
K2CrO4 - SrCrO4 - pp. galben, precipita BaCrO4 - pp. galben
numai din solutii conc. de Sr.
(NH4)2SO4 CaSO4 - pp. alb, precipita numai SrSO4 -pp. alb
din solutii conc. de Ca BaSO4 - pp.alb
K4Fe(CN)6 Ca(NH4)2Fe(CN)6 pp. numai in - pp. Numai din solutii foarte -pp. numai din solutii foarte
prezenta sarurilor de amoniu. concentrate. concentrate.
15 | P a g e
Greutatea atomica 24,32 ; Valenta 2+ ; Numar de ordine 12.
1.Reactia cu KOH si NaOH
Solutiile cu hidroxizi alcalini precum si solutiile saturate de bariu si de calciu, precipita din solutiile sarurilor de magneziu,
hidroxidul de magneziu, un precipitat alb gelatinos.
Mg2+ + 2OH- = Mg(OH)2
2. Reactia cu NH4OH
O solutie apoasa de amoniac, precipita din solutiile sarurilor de magneziu, hidroxidul de magneziu. Precipitarea nu este
completa din cauza formarii sarurilor de amoniu care dizolva precipitatul.
Mg2+ + 2(NH4+ + OH-) = Mg(OH)2 + 2NH4+
3. Reactia cu K2CO3 si Na2CO3
Carbonatul de sodiu sau de potasiu, precipita din solutiile neutre ale sarurilor de magneziu, sarea bazica de compozitie
variabila, de culoare alba:
n MgCO3 · Mg(OH)2 ·HOH.
4. Reactia cu (NH4)2S
Sulfura de amoniu precipita din solutiile sarurilor de magneziu, la pH = 9,3, hidroxidul de magneziu.
5. Reactia cu Na2S.
O solutie apoasa de sulfura de sodiu, precipita complet ionul de magneziu, sub forma de hidroxid.
Mg2+ + Na2S + HOH = Mg(OH)2 + 2Na+ + H2S
6. Reactia cu Na2HPO4
Pentru obtinerea unui precipitat caracteristic, solutia analizata se aciduleaza cu HCl diluat, se adauga o solutie de fosfat
disodic, si se incalzeste, dupa care se adauga cu grija hidroxidul de amoniu, pana la precipitarea completa a ionului de magneziu
sub forma de sare dubla de magneziu si amoniu, un precipitat alb cristalin.
Mg2+ + HPO42- + NH4OH = MgNH4PO4 + HOH
7. Reactia cu chinalizarina - 1,2,5,,8, Tetraoxi-antrachinona.
Solutia alcoolica a reactivului se coloreaza in albastru violet, prin adaugare de alcalii. În prezenta cationului de magneziu,
culoarea trece in albastru azuriu. Pentru aceasta se va proceda in felul urmator: la solutia de analizat, se adauga cateva picaturi din
solutia alcoolica de chinalizarina, si apoi, o jumatate din acest volum, dintr-o solutie 2N de NaOH. Chinalizarina formeaza o sare
complexa interna, cu ionul de magneziu.
8. Reactia cu difenil carbazida.
O solutie alcoolica 5% de difenil-carbazida, in prezenta de exces de alcalii, coloreaza solutiile diluate ale sarurilor de
magneziu, in rosu violet din cauza unei sari complexe interne.
III.6.4. IONUL AMONIU - NH4+
1. Reactia cu NaOH sau KOH
La solutia unei sari de amoniu, se adauga exces de hidroxid alcalin, se incalzeste cu grija, si se introduce in vaporii sai o
hartie rosie de turnesol umezita. Amoniacul care se degaja, este absorbit de umiditate, se formeaza hidroxid de amoniu, si hartia de
turnesol se inalbastreste (pH = 8).
Daca in vaporii probei mai sus preparate, se tine o hartie de filtru muiata intr-o solutie de azotat mercuros, se observa ca in
prezenta ionilor de amoniu se formeaza o pata de culoare negru cenusiu, datorita formarii de mercur metalic, conform reactiei:
Hg
4NH3 + 2Hg2(NO3)2 + HOH = O NH2NO3 + 2Hg + 3NH4NO3
Hg
azotat de dimercur amoniu
2. Reactia cu reactivul Nessler
Reactivul Nessler este o solutie alcalina de tetraiodo-mercuriat de potasiu - K2[HgI4]. Prin actiunea acestuia asupra sarurilor
de amoniu, se obtine un precipitat brun-roscat, de iodura de dimercur amoniu.
Hg
2- -
NH3 + 2HgI4 + 3OH = O NH2I + 7I- + 2HOH
Hg
3. Reactia cu Na3[Co(NO2)6]
Hexanitrocobaltiatul de sodiu, formeaza cu sarurile de amoniu, un precipitat galben cristalin de sare dubla de
hexanitrocobaltiat de sodiu si amoniu.
2NH4+ + (3Na+ + [Co(NO2)6]3-) = (NH4)2NaCo(NO2)6
16 | P a g e