Compuși carboxilici

Compușii carboxilici sunt compuși organici ce conțin în molecula lor una sau mai multe grupări
O
R
carboxil cu formula generală OH.

Denumirea acizilor se face folosind numele de acid la care se adaugă numele hidrocarburii cu
același număr de atomi de carbon împreună cu terminația “ –oic ”. Mulți dintre acizi au și denumiri
neștiințifice.

O
OH acid metanoic sau acid formic

OH
H3C
O acid etanoic sau acid acetic

H3C
O
HO acid propanoic

Numerotarea atomilor de carbon în moleculele de acizilor se face începând cu carbonul grupării

carboxilice.

H3C CH3

H3C COOH acid 2,3-dimetil-pentanoic

Clasificare

1. În funcție de tipul radicalului hidrocarbonat legat de gruparea carboxil

- Saturați

H3C
COOH acid butanoic

H3C COOH acid valerian

H3C
COOH
H3C
acid izovalerian
H3C CH2 COOH
14 acid hexadecanoic sau acid palmitic

- Nesaturați

H2C
COOH acid propenoic sau acid acrilic

H3C
COOH acid 2-butenoic sau acid crotonic

H3C CH2
7
CH2
7 COOH
acid 8-octendecanoic sau – izomarul cis se
numește acid oleic, iar izomerul trans se numește acid elaidic

- Aromatici

COOH

acidul benzoic

2. După numărul grupărilor carboxil

- Monocarboxilici

CH3
H3C
COOH acid izobutanoic

- Policarboxilici

HOOC COOH acid etandioic sau acid oxalic

HOOC
COOH acid propandioic sau acid malonic

HOOC
COOH acid butandioic sau acid succinic

HOOC
COOH acid butendioic sau acid maleic (izomerul cis), respectiv acid
fumaric (izomerul trans)
 HOOC COOH acid pentandioic sau acid glutaric

COOH
HOOC acid hexandioic sau acid adipic

COOH
COOH

acid ortoftalic sau acid acid ftalic

COOH

COOH acid metaftalic sau acid izoftalic

COOH

COOH acid paraftalic sau acid tereftalic

Structura grupării carboxil

Gruparea carboxil este formată dintr-o grupare carbonilică (R=O) și o grupare hidroxil (R-OH)
legată de același atom de carbon. Atomul de carbon se află în stare de hibridizare sp2 un unghiul dintre
valențe de 120°.

Izomerie

- De catenă

H3C
COOH acid butanoic

CH3
H3C
COOH acid izobutanoic
- De poziție

COOH
COOH

COOH COOH

- Geometrică (numai dacă au legături duble)

HOOC COOH

H H acid 2-butendioic sau acid maleic (izomerul cis)

HOOC H

H COOH acid 2-butendioic sau acid fumaric (izomerul trans)

- De funcțiune
O
R
 Esteri O R`
OH
R
 Hidroxialdehide O
O
R
 Hidroxicetone OH

Metode de obținere

1. Alcanii cu număr mare de atomi de carbon conduc la obținerea de acizi grași

R  CH 3 3[O]  R  COOH  H 2O
acid gras

2. Oxidarea energică a alchenelor se face cu K2Cr2O7 sau KMnO4 în mediu de H2SO4, fiind o
reacție de oxidare degradativă

R  CH  CH 2  5[O] KMnO
4 ,H  R  COOH  CO 2  H 2O
2SO4

R  CH  CH  R `4[O] KMnO
 4 ,H  R  COOH  R `COOH
2SO4
R O
KMnO4
R`` + 3 [O] R COOH + R`
H2SO4
R` R``

3. Oxidarea arenelor cu catenă laterală conduce la obținerea acizilor aromatici

CH3 COOH

+ 3 [O] + H2O

COOH
CH3
+ 11 [O] + H3C + CO2 + 3 H2O
COOH

COOH
CH3

4. Oxidarea alcoolilor în prezența KMnO4

KMnO4
R + [O] R COOH + H2O
H2SO4
OH

R
KMnO4
+ [O] R COOH + R` + H2O
H2SO4
HO R` COOH

R
KMnO4
+ [O] R + R` COOH + H2O
H2SO4
HO R` COOH

R R`
KMnO4
+ [O] R COOH + R` COOH + R`` + H2O
H2SO4
HO R`` COOH

R R`
KMnO4
+ [O] R COOH + R` + R`` COOH + H2O
H2SO4
HO R`` COOH

R R`
KMnO4
+ [O] R + R` COOH + R`` COOH + H2O
H2SO4
HO R`` COOH
5. Oxidarea fermentativă a etanolului conduce la obținerea oțetului

CH 3  CH 2  OH  2[O] bacterii
 CH 3  COOH  H 2O
etanol acid acetic (otet)

6. Hidroliza derivaților trihalogenați geminali

X X HO OH
R + 3 H2O R R COOH + H2O
+ 3 HX
X OH

7. Oxidarea aldehidelor se poate face cu oxigenul din aer, cu KMnO4 în H2SO4, K2Cr2O7 la
temperaturi mari, cu reactiv Felling și reactiv Tollens

+R
O
R + O2 R COOH 2R COOH
O

R  CH  O  [O] KMnO
 4 ,H  R  COOH
2SO4

R  CH  O  Cu (OH) 2  R  COOH  CuO  H 2 O

reactiv Felling precipitat rosu
R  CH  O  2[Ag( NH3 ) 2 ]OH  R  COOH  2Ag  4 NH3  H 2 O
reactiv Tollens
8. Hidroliza esterilor

O
R + H2 O R COOH + R` OH
O R`

9. Hidroliza clorurilor acide

O
R + H2O R COOH + HCl
Cl

10. Hidroliza amidelor

O
R + H2O R COOH + NH3
NH2
 11. Hidroliza nitrililor

R + 2 H2O R COOH + NH3

N

12. Hidroliza anhidridelor

O
R
+ H2O 2R COOH
O
R
O

Proprietăți fizice

Primii trei termeni ai clasei sunt lichizi, cu miros înțepător și miscibili cu apa în orice proporție.
De la C4-C10 sunt lichizi, uleioase, cu miros neplăcut și solubilitate scăzută. De la C11-Cn sunt solide,
insolubile în apă.

Acidul acetic anhidru se mai numește și acid acetic glaciar. Are punctul de topire și de fierbere
ridicate (118°C). Este volatil la temperatura camerei și cristalizează la temperaturi de 16,5°C. Este solubil
în apă în orice proporție cu care formează legături de hidrogen, din acest motiv se explică punctele de
fierbere foarte ridicate, asocierea sub formă de dimeri.

Acidul benzoic are proprietatea de a sublima.

Acizii dicarboxilici sunt toți solizi și au solubilitate redusă în apă cu excepția acidului oxalic,
malonic, maleic și glutaric.

Proprietăți chimice

1. Caracterul acid este proprietatea unei substanțe de a ceda protoni și poate fi pus în evidență în
procesul de ionizare în apă sau în rreacția cu bazele

R  COOH  H 2O  R  COO  H3O 

ion acetat ion hidroniu

Procesul de ionizare este un proces de echilibru caracterizat de constanta de echilibru “Ke”.

[R  COO ][H 3O  ]
Ke 
[R  COOH][H 2O]

K a  K e  [H 2O]

Ka este constanta de aciditate

 [R  COO ][H 3O  ]
Ka 
[R  COOH]

Acizii organici sunt acizi slabi, dar care își păstrează proprietățile acizilor anorganici putând
reacționa cu metalele, oxizi bazici, hidroxizi etc.

Acizii monocarboxilici cu aciditatea mai slabă decât acizii policarboxilici.

K aCH COOH  K aCOOHCOOH

3

Radicalii hidrocarbonații cu număr mare de atomi de carbon micșorează aciditatea, iar grupările și
atomii (Cl, Br, OH, CH=O, NH2, NO2) măresc aciditatea, efectul lor fiind un efect de distanță, adică cu
cât este mai departe de gruparea carboxil cu atât efectul este mai scăzut.

K aCH COOH  K a HCOOH

3

K aCH CH  K aCH COOH

3 2 CH 2 COOH 3

Nucleul aromatic exercită și el un efect atrăgător de electroni, ceea ce determină creșterea

acidității.

K a ArCOOH  K aCH COOH

3

2. Reacția acizilor cu metalele active conduce la obținerea sărurilor acestor acizi și degajarea de
hidrogen

1
R  COOH  Na  R  COO Na   H 2
2
2R  COOH  M g  (R  COO) 2 M g2  H 2


2R  COOH  Zn  (R  COO) 2 Zn2  H 2

3. Reacția cu oxizii bazici este o reacție de neutralizare obținându-se sarea acidului și apă

2R  COOH  CaO  (R  COO) 2 Ca 2  H2O

4. Reacția de neutralizare dintre un acid și o bază formează sare și apă

R  COOH  NaOH  R  COO Na   H 2O

2R  COOH  Ca (OH) 2  (R  COO) 2 Ca 2  2H 2O
 5. Reacția cu compuși ai altor substanțe

Acizii organici pot scoate din compușii lor acizii sau substanțele cu caracter acid sau mai slabe
(alcool, fenoli, oțet etc).

2CH 3  COOH  Na 2CO3  2CH 3  COONa  H 2CO3

H 2CO3  H 2O  CO 2

CH3  COOH  NaHCO3  CH3  COONa  H2O  CO2

CH3  COOH  NaCN  CH3  COONa  HCN

CH3  COOH  CH3  CH 2  O Na   CH3  COONa  CH3  CH 2  OH

6. Reacția acizilor cu pentraclorura de fosfor conduce la obținerea clorurilor acide

O
R COOH + PCl5 R + POCl3 + HCl
Cl

Clorurile acide se folosesc pentru reacția de acilare pentru obținerea anhidridelor.

O O O
R + R` R + NaCl
ONa Cl O
R`
O

7. Reacția de esterificare este reacția dintre un acid și un alcool cînd se obține ester și apă. Este o
reacție de echilibru

O O
R + R` OH R + H2O
OH O R`

8. Reacția de oxidare se întâlnește la acid formic și la acid oxalic

HCOOH  [O] KMnO

 4 ,H  CO 2  H 2O
2SO4

COOH  COOH  [O] KMnO

4 ,H  2CO 2  H 2O
2SO4
 Utilizări

Acidul acetic este cunoscut sub numele de oțet și se obține prin fermentarea vinului numit și oțet
de vin sau oțetirea vinului.

Acidul acetic de uz alimentar se obține numai prin acest proces de fermentație a vinului.

Acidul acetic se poate fabrica industrial din materii prime obținute prin sinteză chimică, dar este
toxic pentru organism.

Acidul acetic se utilizează pentru obținerea medicamentelor (aspirină), a mătăsii acetat a unor
esteri, materiale plastice și adezivi (poliacetat de vinil) și a unor coloranți.

Acidul formic se utilizează în tăbăcărie prin decalcificarea pieilor și în industria textilă.

Acidul benzoic se găsește în unele rășini vegetale (smină). Este folosit în medicină ca expectorant
și antiseptic, în alimentație sub formă de sare pentru conservarea alimentelor (benzoat de sodiu) și la
fabricarea unor coloranți.

Acidul ortoftalic se folosește în industria coloranților la obținerea plastifianților și a rășinilor

pentru lacuri.

Acidul tereftalic se folosește ca materie primă pentru obținerea polietilentereftalatului (PET) și

pentru obținerea de fibre sintetice și ambalaje.

Acidul oxalic se folosește în vopsitoria textilă și în industria organică de sinteză, în chimia

analitică pentru identificarea ionilor de calciu.

Acidul citric se găsește în fructe (zmeură, coacăze, citrice, sfeclă, leguminoase) și este utilizat în
industria alimentară și în cosmetică.

HOOC OH

Acidul citric HOOC COOH