Sunteți pe pagina 1din 11

Compuși carbonilici

Compușii carbonilici sunt compuși organici ce conțin în molecula lor una sau mai multe grupări
carbonil (-C=O).

Clasificare

R
- Aldehide O
R`
R
- Cetone O

Denumirea aldehidelor se face adăugând terminația “ –al ” la numele hidrocarburii cu același


număr de atomi de carbon. O denumire mai veche folosește numele de “ aldehidă ” la care se adaugă
numele acidului cu același număr de atomi de carbon. Aldehidele cu catenă ramificată se vor numerota
începând cu atomul de carbon al grupării carbonilice.

H2C O metanal, aldehidă formică, formaldehidă

H3C
O etanal, aldehidă acetică, acetaldehidă

H3C
O propanal, aldehidă propionică

H3C CH3

H3C O
2,3-dimetil-pentanal

Denumirea cetonelor se face adăugând terminația “ – onă ” la hidrocarbura cu același număr de


atomi de carbon sau se citesc cei doi radicali după care se adaugă numele de cetonă.

O
H3C
CH3 propanonă, dimetil-cetonă, acetonă

O
H3C
CH3
butanonă, etil-metil-cetonă
O
H3C

CH3
2-pentanonă, metil-propil-cetonă

H3C CH3
CH3
O
H3C CH3
4,5,5-trimetil-3-heptanonă

Izomerie. Compușii carbonilici pot prezenta izomerie de catenă, de poziție sau de funcțiune.

- Izomerie de catenă

H3C O hexanal

CH3

O
H3C 2-metil-pentanal

- Izomerie de poziție

H3C CH3 2-pentanonă

H3C CH3
O 3-pentanonă

- Izomerie de funcționare – compușii carbonilici sunt între ei izomeri de funcționare, dar și cu


alcooli nesaturați, alcooli ciclici, eteri nesaturați etc.

H3C
C3H6O
O propanol

O
H3C
CH3
propanonă

H2C
OH propanol (alcool alilic)
H2C
O CH3 metil-vinil-eter

OH

ciclopropanol

Clasificare în funcție de natura cetonei

- Saturați

H3C
O

- Nesaturați

H2C
O

- Aromatici

O O

- Mixte

H3C
O
Metode de obținere

1. Metode oxidative

 Oxidarea metanului în prezența oxizilor de azot

CH 4  O 2 oxizi
  CH 2  O  H 2O
de azot

formaldehi da

 Oxidarea alcoolilor cu dicromat de potasiu

K2Cr 2O 7
R + [O] R + H 2O
H2SO4
OH O
alcool primar aldehida

R` R`
K2Cr 2O 7
R + [O] R + H 2O
H2SO4
OH O
alcool secundar cetona

 Dehidrogenarea alcoolilor în prezența catalizatorului de cupru

R  CH 2  OH Cu
,temp
 R  CH  O  H 2 
CH 3  OH Cu
,temp
 CH 2  O  H 2 

2. Metoda hidrolizei

Derivații dihalogenați geminali conduc la obținerea compușilor carbonilici.

Cl OH
R + H2O R R
- H 2O
Cl OH O

R` Cl R` OH R`
R + H2O R R
- H 2O
Cl OH O

3. Adiția apei la alchine (reacția Kucerov)

CH2 CH3
HgSO4 tautomerie
R + H2O R R
H2SO4
CH OH O
instabil
HgSO4 tautomerie
HC CH + H2O H2C H3C
H2SO4
OH O
instabil

4. Acilarea arenelor conduce la obținerea cetonelor (acilare Friedel-Crafts)

R O

O
AlCl3
+ R + HCl
Cl

H3C O

O
AlCl3
+ H3C + HCl
Cl

Cl O

AlCl3
+ + HCl
O

Ciclohexona se poate obține prin adiția hidrogenului la fenol.

O OH OH

+ 2 H2 + 3 H2

ciclohexanona fenol ciclohexanol

Proprietăți fizice

Dintre aldehide, formaldehida este gaz, ea se utilizează sub forma unei concentrații de 40%
numită formol. Ea este ușor solubilă în apă, are miros puternic, înțepător și sufocant.

Aldehida acetică este lichidă, foarte volatilă cu miros de mere verzi. Omologii superiori sunt
substanțe lichide cu puncte de fierbere mai ridicate.

Acetona este un lichid volatil, cu miros specific și este solubilă în apă.

Benzaldehida este greu solubilă în apă și prezintă un miros de migdale amare.


Proprietăți chimice

1. Reacția de adiție

a. Adiția hidrogenului la compușii carbonilici are loc în prezența catalizatorilor de nichel,


platină sau paladiu transformând aldehidele în alcooli primari, iar cetonele în alcooli
secundari

R  CH  O  H 2 
Ni
R  CH 2  OH
aldehida alcool primar

CH3  CH  O  H 2 
Ni
CH3  CH 2  OH

O OH
2+
Ni
R + H2 R
R` R`
cetona alcool secundar

H3C H3C
2+
Ni
+ H2
O CH3 HO CH3

Dacă se dorește,adiția de hidrogen (reducere) numai la legătura carbonilică, aceasta se face


folosind hidruri complexe ca tetrahidroaluminatul de litiu (LiAlH4) sau borohidrura de sodiu (NaBH4) în
soluție eterică.

CH 2  CH  CH  O  H 2 LiAlH
  CH 2  CH  CH 2  OH
4 ,eter

acroleina (propanal) propanol(alcool alilic)

O OH

LiAlH4
+ H2
eter

b. Adiția acidului cianhidric (HCN) la compușii carbonilici conduce la obținerea unei clase de
compuși cu funcțiune mixtă numiți cianhidrine

CN
R + HCN R
O OH
R` R` CN
R + HCN R
O OH

2. Reacția de condensare la compușii carbonilici se poate face cu alți compuși carbonilici sau cu
fenol. Reacția de condensare între compușii carbonilici poate fi:

a. Aldolică – condensarea aldolică a comușilor carbonilici presupune existența a doi compuși,


unul cu rol de componentă carbonilică (toți compușii carbonilici pot avea acest rol), iar altul
cu rol de componentă metilenică (pot avea rol de componentă metilenică numai compușii
carbonilici care au în poziția alfa față de gruparea carbonil gruparea metil, metilen sau metin)

Condensarea aldolică se face la temperatura camerei, dar compușii obținuți sunt instabili, elimină
apă, deci are loc și condensare crotonică.

CH3  CH  O Componentă carbonilică Componentă metilenică


CH 2  O Componentă carbonilică -
O Componentă carbonilică -

CH3 CH 2  CH  O Componentă carbonilică Componentă metilenică


O Componentă carbonilică Componentă metilenică
H3C
CH3
H3C Componentă carbonilică Componentă metilenică
CH3
O

OH
R + R` R
O O
componenta metilenica
aldehida R` O
aldol
componenta carbonilica "ald" - aldehida
"ol" - alcool
b. Crotonică – condensarea crotonică constă în deshidratarea aldolului sau cetolului cu formarea
unui compus carbonilic nesaturat

R
R + R` - H 2O
O O R` O
componenta componenta aldehida crotonica
carbonilica metilenica

c. Condensarea formaldehidei cu fenolul conduce la obținerea unor compuși folosiți ca rășini


sintetice numite fenoplaste

- Dacă reacția de condensare are loc în mediul acid se obține în prima etapă orto, orto`, dihidroxi,
difenilmetan și para, para`, dihidroxi, difenilmetan, care prin policondensare conduce la obținerea
novolacului.

Novolacul este un compus macromolecular filiform, utilizat pentru obținerea unor pelicule
rezistente la acțiunea unor agenți chimici cu care se acoperă unele suprafețe ca: pardoseli, conducte etc.

Novolacul este solubil în alcool, soluția obținută se folosește ca lac anticoroziv și electroizolant.

OH OH OH
+
H (HCl)
+ H2C O
- H 2O

OH
+
H (HCl)
+ H2C O
- H 2O

HO OH

Prin condensarea acestor doi compuși se obține novolacul.

OH OH OH OH

OH
- Dacă reacția de condensare are loc în mediu bazic, prin condensarea fenolului cu formaldehida; în
prima etapă se obține alcool ortohidroxibenzilic și alcool parahidroxibenzilic, care prin
policondensare la 150°C se transformă într-un compus macromolecular numit rezită sau bachelita
C. Aceasta are structură tridimensională, cu rezistență chimică și mecanică mare, proprietăți
electroizolante, utilizată în construcții pentru obținerea izolatorilor electrici și în construcția de
mașini.

OH OH OH OH OH OH
CH2
+ H2C O OH CH3

policondensare
OH o
150 C H2C H2C CH2

CH2 CH2

HO CH3

OH OH OH

3. Reacția de oxidare ai compușilor carbonilici se poate face cu oxigen din aer și agenți oxidanți
cum ar fi K2Cr2O7 (H2SO4) sau KMnO4 (H2SO4)

La reacția de oxidare articipă numai aldehidele.

R  CH  O  [O] KMnO
4 ,H  R  COOH
2SO4

aldehida acid
R
O OH
O
R + O2 R 2R
O O OH O
peracid

4. Oxidarea aldehidelor cu reactivul Fehling

R  CH  O  Cu (OH) 2  R  COOH  Cu 2O   H 2O
precipitat rosu
R - CH  O  2CuSO 4  4 NaOH  R  COOH  Cu 2O   NaSO 4  2H 2O
5. Oxidarea aldehidelor cu reactivul Tollens

R  CH  O  2[Ag( NH3 ) 2 ]OH  R  COOH  2Ag  4 NH3  H 2 O


aldehida reactiv Tollens acid oglinda de argint
(precipitat negru)

Utilizări

Metanalul (aldehida formica) este toxic pentru microorganisme, de aceea se folosește ca


dezinfectant în stare de gaz sau în soluție apoasă de concentrație 40% numită formol sau formaldehidă.
Formaldehida denaturează proteinele și din această cauză se folosește la conservarea preparatelor
anatomice. Se folosește la fabricarea oglinzilor, în industria pielăriei, la fabricarea unor coloranți, în arta
fotografică. În industria chimică, cea mai importantă utilizare este ca materie primă pentru obținerea
bachelitei și novolacului.

Etanalul (aldehida acetică) este utilizat la obținerea acidului acetic și la fabricarea alcoolului
butilic, care este un bun dizolvant.

Benzencarbaldehida (aldahida benzoică) se folosește la sinteza unor coloranți și în industria


cosmetică la parfumarea săpunurilor.

Propanona (acetona) este utilizat ca dizolvant în industria lacurilor, pentru extragerea grăsimilor,
la dizolvarea acetilenei în tuburi de oțel. Se folosește ca materie primă la obținerea cloroformului și a
metacrilatului de metil, care este monomer pentru obținerea plexiglasului. Este un bun solvent pentru
acetatul de celuloză și pentru lacurile și filmele de nitroceluloză.

Mentona este o componentă odorizantă a uluiului de mentă.

CH3

O
H3C
Mentona CH3

Ianona este o componentă odorizantă a uleiului de violete.

CH3 O
H3C
CH3

Ianona CH3

Cuminolul se găsește în nuleiul eteric din semințele de chimion.


O

H 3C CH3
Cuminol