SISTEMUL MUSCULAR → Functie de relatie

 Este format din muschii scheletici = somatici – organe active ale miscarii
 Muschiul scheletici; 1. Corpul muschiului – parte centrala, voluminoasa
2. Extremitati de culoare alb -sidefie = tendoane (t. conj. fibros)
 Tendonul de origine - pe osul fix
 Tendonul de insertie- pe osul mobil
! in general, originea este unica.Se cunosc muschi cu mai
multe origini- 2 →biceps; 3→triceps; 4→cvadriceps

Figura 1. Muschiul scheletic -tendon de origine, corp, tendon de insertie

1. Corpul muschiului → tesut muscular striat, scheletic→ fibre musculare striate

scheletice (celule)
 Prezinta la exterior fascia musculara =membrana conjunctiva ( t. conj.fibros),
care inveleste corpul muschiului si tendonul
 Sub fascia musculara se afla epimisium = lama de tesut conjunctiv
 Din epimisium patrund spre interior septuri conjunctive= perimisium, care
inconjoara fasciculele de fibre musculare
 Fiecare fibra musculara este invelita de endomisium=teci fine de tesut conjunctiv,
localizate deasupra sarcolemei
 Figura 2. Invelisurile conjunctive ale muschiului scheletic:
epimisium→perimisium→endomisium

 CORPUL. muscular→fascicule de fibre musculare→fibre musculare→miofibrile→miofilamente

Figura 3. Organizarea muschiului scheletic: fascicule de fibre musculare; fibre musculare cu

miofibrile; miofibrile organizate in sarcomere; structura sarcomerului
 Structura fibrei musculare:
 Delimitata de sarcolema= mb. fibrei musculare ( lipoproteica)
 Contine sarcoplasma = citoplasma fibrei musculare
 Organite comune-dintre care se remarca numeroase mitocondrii, localizate
periferic, langa sarcolema dar si printre miofibrile si un reticul sarcoplasmic cu
rol in depozitarea calciului= saci cu calciu, dispus in jurul miofibrilelor
 Organite specifice - miofibrile, organizate in sarcomere
 Incluziuni citoplasmatice: glicogen
 Contine numerosi nuclei, cu dispozitie periferica=excentrica, langa sarcolema
( sincitiu anatomic)

Figura 4. Fibra musculara striata- structura

 Miofibrilele fibrei musculare striate:

 Organite specifice
 Elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare
 Au ca unitate de structura si de functie sarcomerul
 Sunt formate din miofilamente proteice groase-miozina si subtiri -actina
 Figura 5. Miofibrila organizata in sarcomere

 Sarcomerul
 Reprezinta unitatea de structura si de functie a miofibrilei
 Este cuprins intre doua membrane Z successive
 Include un disc intunecat ( central) si doua ½ de discuri clare ( lateral)
DISCUL INTUNECAT=Banda anizotropa ( neuniforma)
 Este format din miofilamente de miozina (groase) si din capetele libere de actina
( subtiri)
 Prezinta central banda H, luminoasa, formata doar din miozina ( in repaus)
 Ocupa in sarcomer pozitia centrala

DISCUL CLAR = Banda izotropa ( izo=la fel, uniforma)

 Este format doar din miofilamente subtiri, de actina
 Prezinta la mijloc, membrana Z
 Filamentele de actina prezinta un capat fixat la nivelul mb.Z si un capat liber, in discul
intunecat
 Ocupa in sarcomer pozitiile periferice

Modificarile sarcomerului in timpul contractiei

 Sarcomerul se surteaza
 Membranele Z se apropie
 Se ingusteaza discurile clare
 Banda H se ingusteaza/ dispare
 Discul intunecat nu se modifica

Figura 7, Sarcomerul relaxat si contractat

Figura 8. Modificarile sarcomerului in contractie
 INERVATIA MUSCHIULUI SCHELETIC→ DUBLA – SOMATICA SI VEGETATIVA
A. Somatica
 Senzitiva, proprioceptiva: dendrite ale neuronilor pseudounipolari din ganglionii
spinali si trigeminali care formeaza fibrele anulospirale si in floare de la nivelul
fusului neuromuscular
 Motorie:
a.) axoni ai neuronilor somatomotori α → fibrele musculare extrafusale
b.) axoni ai neuronilor somatomotori ɣ → fibrele musculare intrafusale

Fig. 9 Inervatia somatica a muschiului scheletic

B. Vegetativa – simpatica → fibre VM postganglionare cu originea in lanturile ganglionare

laterovertebrale → reactii vasomotorii

FIZIOLOGIA MUSCHILOR SCHELETICI

Muschiul scheletic - componenta efectorie a reflexelor somatice, asigura:
 Tonusul muscular
 Postura
 Echilibrul si redresarea
 Mimica = expresia starilor afectiv- emotionale
 Limbajul
 Miscarile voluntare
Muschii scheletici reprezinta 40% din masa corpului.
Proprietatile muschilor scheletici:
 1. Excitabilitatea
2. Contractilitatea
3. Extensibilitatea
4. Elasticitatea

I. EXCITABILITATEA = proprietatea muschiului de a reactiona la un stimul

printr-un potential de actiune !!!!
 Se datoreaza proprietatilor membranei celulare – permeabilitate
selectiva, conductanta ionica, polarizare electrica, pompe ionice
 Potentialul membranar de repaus = - 90 mV *
 Stimulul = impulsul nervos motor ajunge la nivelul fibrei musculare prin
intermediul sinapsei neuromusculare

 Sinapsa neuro-musculara = jonctiunea neuromusculara → Placa motorie

 Este o sinapsa chimica, colinergica (Ach)
 Este similara cu sinapsa neuro-neuronala
1. Componenta presinaptica - butonul terminal al neuronului
somatomotor alpha, contine nr mitocondrii, vezicule cu acetilcolina,
neurofibrile
2. Fanta sinaptica
3. Componenta postsinaptica – sarcolema fibrei musculare, foarte
cutata si dotata cu receptori cu acetilcolina, la locul sinapsei
! Figura 74/ pag. 71 se observa ca - butonul terminal este dispus intr-o concavitate a
fibrei musculare, ptr a preveni pierderea de mediator chimic; sarcolema este foarte cutata
ptr. a crea o suprafata mare ptr receptia mediatorului chimic; pe fata interna a sarcolemei se
observa un nr, mare de mitocondrii; fiecare buton terminal este implicat intr-o alta sinapsa;
Desenul arata o unitate motorie = axonul unui neuron somatomotor impreuna cu fibrele
musculare inervate; muschii ochilor, limbii, mainii- contin unitati motorii din care fac parte un
nr, f mic de fibre musculare, asigurandu-se un control fin si precis.
 Figura 10. Placa motorie si evenimente cate au loc

 Evenimemntele de la nivelul placii motorii:

1. Potentialul de actiune ajunge la nivelul butonului terminal al neuronului motor α
2. *Se deschid canalele de Ca2+ voltaj dependente, Ca2+ patrunzand in interiorul butonului
terminal determinand fenomemele exocitozei→ eliberarea acetilcolinei in spatial sinaptic
3. Acetilcolina difuzeaza prin spatial sinaptic apoi se cupleaza cu receptorii specifici de la
nivelul sarcolemei
4. Complexul Ach-receptori determina deschiderea unor canale ionice, pe care ionii de Na +
le strabat, dinspre exterior spre interior iar ionii de K+ in sens invers; mai multi ioni de Na+
Intra decat cei iesiti de K+ iar acest fenomen determina o modificare locala a potentialului
membranar numita potential (local) terminal de placa
Figura 9. Potentialul terminal de placa genereaza P.A. la nivelul sarcolemei
 Figura 10. Cuplajul excitatie – contractie

Intre manifestarea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la

nivelul sarcomerului (= formarea complexelor actina-miozina si glisarea actinei printre miofilamentele
de miozina) se produce un lant de reactii fizico-chimie, numit cuplaj excitatie-contractie

1. P.A. se propaga de-a lungul sarcolemei apoi de-a lungul tubilor T

2. P.A. determina deschiderea canalelor de Ca2+, de la nivelul reticulului sarcoplasmic , si
eliberarea Ca2+ in sarcoplasma, printre miofibrile
3. Ionii de Ca2+ se cupleaza la nivelul troponinei determinand modificari conformationale ale
acestei proteine; tropomiozina va fi mutata si va elibera zonele active ale actinei
4. Se formeaza complexul actina-miozina, are loc hidroliza A.T.P cu eliberarea de energie
necesara realizarii contractiei

!! Cuplajul dintre manifestarea electrica (PA) si cea mecanica (complex actomiozinic) este realizat prin
ionii de Ca2+ si tuburile T
 Figura 11. Placa motorie, tuburile transversale, reticulul sarcoplasmic- sacii cu Ca 2+

Figura 12. Eliberarea Ca2+ in sarcoplasma va determina expunerea zonelor active ale actinei si
formarea complexelor actina-miozina
 Figura 13. Cuplajul excitatie-contractei

1. P.A. se propaga de-a lungul

sarcolemei
2a. Depolarizarea tubilor T
2b. Deschiderea canalelor de Ca2+
3.Creste concentratia
intracelulara de Ca 2+
4. Ca 2+ se ataseaza la troponina
5. Tropomiozina se deplaseaza si
face posibila interactiunea dintre
actina si miozina

4. CONTRACTIL
ITATEA
 Este proprietatea
specifica a muschiului
 Reprezinta capacitatea
muschiului
 De a dezvolta
tensiune intre
capetele sale
 De a se scurta
 Are ca baza anatomica
SARCOMERUL =
unitatea
morfofunctionala a
miofibrilei
 Are ca baza moleculara
PROTEINELE CONTRACTILE – ACTINA,MIOZINA
 Tipuri de contractii
a. Izometrice
 Lungimea muschiului ramane neschumbata
 Tensiunea creste foarte mult
 Muschiul nu presteaza lucru mecanic extern
 Toata energia chimica se pierde sub forma de
o Caldura
o Lucru mecanic intern
o Exp. muschii implicati in sustinerea posturii corpului
b. Izotonice
 Lungimea muschiului variaza
  Tensiunea ramane constanta
 Muschii realizeaza lucru mecanic
 Exp. caracterizeaza majoritatea muschilor scheletici
c. Auxotonica
 Variaza si lungimea si tensiunea muschiului

!!! in timpul unei activitati obisnuite, fiecare muschi trece prin faze izometrice, izotonice,
auxotonice .

Figura 14. Teoria glisarii actinei printre filamentele de miozina

 Manifestarile contractiei musculare:

1. Manifestarile electrice
 Sunt reprezentate de P.A. al fibrei musculare
 Stimularea fibrelor musculare poate sa aiba loc
a.) Pe cale naturala - impulsul nervos motor ajuns la nivelul placii motorii
b.) Pe cale artificiala – curentul electric
 Efectul stimularii este generarea unui P.A. la nivelul sarcolemei, care se va
propaga in toate directiile, cu o viteza de 30m/s
 Activitatea electrica a muschiului sau a unitatilor motorii componente se
inregistreaza grafic prin electromiograma
  ! P.A. ale unei unitati motorii se sumeaza dind potentiale de placa motorie !
U.M.F. considera ca aceasta propozitie este gresita. Se invata astfel:
Potentialele locale se sumeaza si se formeaza un P.A.

Figura 15. P.A. al unitatii motorii = in situatia in care toate fibrele musculare ale unitatii motorii se
contracta
Figyra 16. Reprezentarea grafica a generarii unui P.A al unitatii motorii

2. Manifestarile chimice
 Sunt initiate prin mecanismul de cuplare excitatie - contractie
 Asigura energia necesara proceselor mecanice
 Metabolismul muscular este
a.) Anaerob
 In primele 45-90 de secunde ale unui efort moderat sau intens
 Dureaza atata timp pana cand aparatul cardiovascular si respirator se
adapteaza situatiei si regleaza aportul de oxigen
 Presupune
 Hidroliza A.T.P.
 Refacerea A.T.P.din P.C ( fosfocreatina)
 Glicoliza: glucoza → acid lactic + 2 A.T.P.
 ! in acesta etapa, energia nu poate sa fie produsa prin
degradarea lipidelor sau proteinelor, deoarece aceste reactii
necesita oxigen
b.) Aerob
 Dupa primele 2 minute, necesitatile energetice sunt satisfacute, in cea
mai mare parte, aerob ( ciclul Krebs si fosforilarea oxidativa→36 A.T.P)
Figura 17. Reactii producatoare de energie necesara activitatii musculare
Figura 18. Reactii producatoare de energie in muschiul in repaus si in actiune
Figura 19. Producerea de energie in repaus si la inceputul unui efort muscular
Figura 20. Reactii producatoare de energie necesara contractiei musculare

3. Manifestari mecanice:
 Se studiaza cu ajutorul miografului
 Aplicarea unui stimul unic, cu valoare prag,determina o contractie musculara
unica, numita secusa musculara
 Secusa musculara - caracteristici
Poate sa fie izometrica sau izotonica !
Are o durata totala de 0,1 s
Amplitudinea variaza proportional cu intensitatea stimulului aplicat, pana
la o valoare maxima, explicatia fiind antrenarea in contractie a unui numar
din ce in ce mai mare de fibre musculare
Apar rar in organism: frisonul, sistola cardiaca, contractia obtinuta in urma
reflexului miotatic ( monosinaptic, de extensie)
Componente:
 Faza de latenta:
 Dureaza din momentul aplicarii stimulului si pana la aparitia
contractiei
  Are loc manifestarea electrica
 Durata depinde de tipul de muschi
 Cca 0,01 s pentru muschiul striat
 Faza de contractie:
 Dureaza, in medie, 0,04s
 Faza de relaxare:
 Dureza 0,05s

Figura 21. Manifestarile electrice (P.A.) si mecanice ( secusa) contractiei musculare

 Tetanosul = Contractia tetanica

 Se obtine daca in loc de stimulare unica, se folosesesc stimuli
repetitivi, la intervale mici si regulate
 Este o sumatie de secuse
 Toate contractiile voluntare ale muschilor din organism sunt
tetanosuri si nu secuse, deoarece comanda voluntara se transmite
la muschi prin impulsuri cu frecventa mare
a.) Incomplet
 Graficul prezinta un platou dintat →sumatia
incompleta a secuselor
 Se obtine printr-o stimulare repetitiva cu o frecventa
joasa de 10-20 stimuli /secunda
b.) Complet
 Graficul prezinta un platou regulat→sumatia totala a
secuselor
  Se obtine prin aplicarea stimulilor cu o frecventa mult
mai mare 50-100 stimuli/secunda
4. Manifestarile termice
 Se datoreaza fenomenelor biochimice din fibra musculara
 Randamentul contractiei musculare este 30%
 70% din energia chimica se transforma in emergie calorica
5. EXTENSIBILITAEA
 Este proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte
exterioare
 Substratul anatomic al extensibilitatii il reprezinta fibrele conjunctive si
elastic din muschi
6. ELASTICITATEA
 Este proprietea specifica muschiului de a se deforma sub actiunea unei
forte si de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa
actioneza
 Baza anatomica o reprezinta fibrele elastice din structura perimisiumului

 TONUSUL MUSCULAR
 Este o stare de tensiune permanenta caracteristica muschilor care au
inervatia somatica (senzitiva si motorie)intacta
 Dupa denervarea muschiului, tonusul dispare
 Este de natura reflexa – somatic proprioceptiv – receptor fusul NM
 Creste sub actiunea hormonilor tiroidieni

 Hormoni care actioneaza asupra muschilor scheletici pot avea actiune asupra fibrelor
musculare scheletice dar si asupra vaselor de sange
 S.T.H.→stimuleaza cresterea muschilor, prin somatomedine→efect morfogenetic
 Glucocorticoizii→ stimuleaza catabolismul proteic in muschilor scheletici →efect
metabolic
 H. sexosteroizi→ dezvoltarea masei musculare→efect morfogenetic
 adrenalina→creste forta de contractie
 tiroxina si triiodotironina→ creste tonusul, forta de contractie →efect fiziologic
 insulina→
a.) creste transportul de glucoza, creste glicoliza, creste sinteza de glicogen →efect
metabolic
b.) creste captarea aminoacizilor si sinteza de proteine→ efect metabolic
 testosteronul → dezvoltarea muschilor