TESTE – BIOCHIMIE

Prof. I.L.

Nr Enunţul testului Rezolvarea testului

crt
1. Glucidele sunt: a
a) substanţe ternare
b) substanţe binare
c) substanţe cuaternare
2. În molecula lor, glucidele conţin: a
a) C, O,H
b) C,O,N
c) C,O,H,N
3. Formula generală a monoglucidelor este: b
a) CnHnOn
b) CnH2nOn
c) Cn(H2O)n-i
4. Monoglucidele sunt substanţe: c
a)nehidrolizabile complexe
b)hidrolizabile ,simple
c) nehidrolizabile, simple
5. Zahărul din fructe este denumit: a
a) fructoză
b) lactoza
c) celobioză
6. Zahărul din lapte este denumit : b
a) fructoză
b) lactoză
c) celobioză
7. Ozidele sunt substanţe care: a
a) hidrolizează
b) nu hidrolizează
c) precipită
8. Monoglucidele sunt compuşi hidroxicarboxilici, pentru b
că , în molecula lor conţin:
a) carbonil
b) carbonil şi hidroxil
c) carbonil
9. Monoglucidele sunt produşi de oxidare ai: a
a) polialcoolilor
b) acizilor organici
c) acizilor graşi
10. Prin oxidarea grupei de alcool primar, rezultă: a
a) aldoze
b) cetoze
c) aminoacizi
1
11. Prin oxidarea grupei de alcool secundar, rezultă: b
a) aldoze
b) cetoze
c) aminoacizi
12. Trecerea între 2 izomeri (aldoză-cetoză) se face prin a
intermediul unui:
a) alcool
b) acid
c) săruri
13. Exemplificaţi trecerea între o aldoză şi o cetoză , prin Vezi anexa 1- pagina 18
intermediul unui alcool
14. Completaţi :
Izomeria este fenomenul pe care-l prezintă două sau mai multe substanţe , care au
aceeaşi compoziţie chimică, aceeaţi masă moleculară , proprietăţi structurale şi
proprietăţi chimice diferite.
15. Glucidele care rotesc planul luminii polarizate spre a
dreapta sunt:
a) dextrogire
b) levogire
c) Au caracter reducător
16. Glucidele care rotesc planul luminii polarizate spre b
stânga , sunt:
a) dextrogire
b) levogire
c) reducătoare
17. Atât glucidele dextrogire, cât şi cele levogire, au c
proprietatea de a:
a) fi reducătoare
b) oxida alte substanţe
c) de a roti planul luminii polarizate
18. Carbonul asimetric este carbonul: a
a) legat de 4 legături diferite
b) care formează grupa carbonil
c) care formează grupa carboxil
19. Configuraţia carbonului asimetric înseamnă indicarea: c
a) poziţiei grupei carbonil
b) activităţii optice a substanţelor
c) aranjării spaţiale relative a celor 4 atomi sau
grupări ataşate
20. Completaţi:
Tetrozele, pentozele şi hexozele care au configuraţia carbonului asimetric cel
mai îndepărtat de gruparea carbonil identică cu atomul de carbon al D aldehidei
glicerice , fac parte din seria D, iar cele care corespund configuraţiei L, a
aldehidei glicerice , fac parte din seria L
21. Completaţi:
În cazul tetrozelor , pentozelor şi hexozelor , seriile D şi L , nu sunt legate de
sensul rotirii planului luminii polarizate , ci reprezintă configuraţia spaţială a
moleculei respective

2
22. Gruparea carbonil poate fi pusă în evidenţă prin reacţii b, c
de:
a) reducere
b) oxidare
c) adiţie şi condensare
23. Grupa carbonil: b
a) colorează în roşu-violet soluţia Schiff
b) nu fac această coloraţie
c) precipită soluţia Schiff
24. Hidroxilul format la gruparea carbonil , se numeşte: a
a) glicolitic
b) alcoolic
c) carbonilic
25. Spaţial, aldozele, cu excepţia ribozei, se găsesc sub a
formă :
a) piranozică
b) furanozică
c) asimetrică
26. Spaţial, cetozele, inclusiv riboza, se ciclează sub formă b
:
a) piranozică
b) furanozică
c) asimetrică
27. Forma stereoizomeră α apare la glucide, atunci, când a
OH-ul semiacetal se găseşte:
a) la dreapta carbonului 1 sau 2
b) la stânga carbonului 1 sau 2
c) indiferent
28. Forma stereoizomeră β apare la glucide atunci , când b
OH-ul semiacetal se găseşte:
a) la dreapta carbonului 1 sau 2
b) la stânga carbonului 1sau 2
c) indiferent
29. Exemplificaţi formele izomere alfa şi beta a unei Vezi anexa 2 / pag 18
hexoze
30. Ciclurile piranozic şi furanozic sunt reprezentate: b
a) paralel cu planul hârtiei
b) perpendicular cu planul hârtiri
c) indiferent
31. Starea de agregare a glucidelor este: a
a) solidă
b) lichidă
c) gazoasă
32. Glucidele sunt: c
a) solubile în apă, albe, cristalizate
b) insolubile în apă, albe cristalizate
c) solubile în apă, incolore, cristalizate
33. Proprietăţile chimice ale glicidelor sunt determinate de : b

3
 a) exclusiv de gruparea carbonil
b) de gruparea carbonil şi hidroxil
34. Prin reacţia de reducere, monoglucidele sunt a
transformate în:
a) alcooli
b) acizi
c) oxizi
35. Oxidarea slabă, are loc în prezenţă de : a
a) apă de clor sau brom
b) acid sulfuric
c) acid clorhidric
36. Prin oxidarea blândă(slabă) a monoglucidelor, rezultă: a
a) acizi aldonici
b) acizi zaharici
c) acizi uronici
37. Prin oxidarea energică a monoglucidelor, rezultă: b
a) acizi aldonici
b) acizi zaharici
c) acizi uronici
38. Prin oxidarea protejată a monoglucidelor , rezultă: c
a) acizi aldonici
b) acizi zaharici
c) acizi uronici
39. Prin oxidarea blândă , gruparea COOH apare la a
carbonul:
a) 1
b) 2
c) ultimul
40. Prin oxidarea energică, gruparea COOH, apare la c
carbonul:
a) 1
b) 2
c) 1, ultimul
41. Prin oxidarea energică, acizii zaharici devin: b
a) monobazici
b) bibazici
c) bialcalini
42. Prin oxidarea protejată se formează acizii uronici. b
Aceştia prezintă:
a) o grupare carbonil
b) o grupare carbonil şi una carboxil
c) o grupare carboxil
43. În cazul oxidării protejate, gruparea COOH se află la c
carbonul:
a) 1
b) 2
c) ultimul
44. Proprietăţile reducătoare ale glucidelor , se datorează a

4
 prezenţei grupei:
a) carbonil
b) hidroxil
c) amino
45. Glucidele reducătoare se recunosc prin aceea că b
colorează soluţia Fehling în:
a) verde
b) cărămiziu
c) negru
46. Soluţia Fehling este: a
a) tartarat dublu de Na şi K
b) tartrat de K
c) tartrat de Na
47. Sub acţiunea reducătoare a glucidelor , la cald, soluţia a
Fehling se transformă în:
a) Cu2O
b) CuO
c) Cu (OH)2
48. Glucozidele sunt substanţe care rezultă în urma reacţiei c
monoglucidelor cu:
a) acizii
b) sărurile
c) alcoolii
49. Exemplificaţi legăturile de condensare dintre Vezi anexa 3/pag 19,20,21
monoglucide: C1 –C4
C1- C2
C1- C1
50. Esterii monoglucidelor rezultă prin : c
a) hidroliza ozidelor
b) reducerea monoglucidelor
c) reacţia monoglucidelor cu acizii minerali şi
organici
51. Glucoza se transformă în alcool etilic, prin intermediul: b
a) amilazei
b) zimazei
c) celulazei
52. Scrieţi reacţiile de transformare a glucozei în alcool etilic C6H12O6 = 2CH3-CH2OH +
( fermentare) 2 HOH + 27,8Kcal
53. Glucoza este fermentată de: b
a) bacterii
b) drojdia de bere
c) Torula utilis
54. Pentozele sunt fermentate de: c
a) bacterii
b) drojdia de bere
c) Torula utilis
55. Arabinoza intră în structura: a
a) hemicelulozelor

5
 b) substanţelor pectice
c) gumelor
56. Xilanii se găsesc în: a
a) pereţii celulari
b) mitocondrii
c) ribozomi
57. Riboza intră în structura: a
a) ARN
b) ADN
c) ATP
58. Dezoxiriboza intră în structura: b
a) ARN
b) ADN
c) ATP
59. Ribuloza fixează din aer: b
a) oxigenul
b) dioxidul de carbon
c) dioxidul de azot
60. Gazul fixat de ribuloză este utilizat în: a
a) fotosinteză
b) fermentaţie
c) respiraţie
61. Completaţi:
Glucoza se mai numeşte dextroză
62. Completaţi:
Fructoza se numeşte zahăr de struguri.
63. În stare solidă, glucoza se găseşte în formă: a
a) ciclică
b) liniară
c) geometrică
64. În stare aciclică, glucoza se găseşte în formă: a
a) liniară
b) ciclică
c) geometrică
65. În organismul plantelor, glucoza se formează prin: a
a) fotosinteză
b) respiraţie
c) nutriţie
66. Prezentaţi cele 3 structuri ale glucozei Vezi anexa 4/pag 22
67. Glucoza, în stare liberă , se găseşte în: a
a) fructe
b) frunze
c) flori
68. Rotaţia specifică a glucozei este de: a
a) + 52,5º C
b) – 52.5ºC
c) + 53,5ºC
69. Glucoza, prin încălzire cu acid clorhidric, se transformă a

6
 în
a) furfurol
b) oximetilfurfurol
70. Prin încălzire, hexozele se transformă în: b
a) furfurol
b) oximetilfurfurol
c) oxid de cupru
71. Alcoolul, care se obţine prin reducerea glucozei , se a
numeşte:
a) sorbitol
b) dulcitol
c) manitol
72. Prin oxidare, glucoza formează: a ,b,c
a) acid gluconic
b) acid zaharic
c) acid glucuronic
73. Glucoza reduce soluţia Fehling, datorită prezenţei b
grupării:
a) carbonil libere
b) semiacetal libere
c) alcool libere
74. Scrieţi reacţiile fermentaţiilor glucozei ( lactice, alcoolice C6H12O6.= 2 CH3-CHOH-
şi butirice ), indicând microorganismele care dirijează COOH (bact lactice)-ferm
aceste reacţii lactică
C6H1206= 2CH3-CH2OH
+2CO2(ferm. alcoolică –
drojdia de bere
C6H12O6= 2CH3-(CH2)3-
COOH + 2CO2+2H2 ( ferm
butirică-bact butirice
75. Completaţi:
Glucoza se foloseşte în industria alimentară la prepararea produselor zaharoase ,
a siropului şi a înlocuitorilor de zahăr
76. Completaţi:
Glucoza se foloseşte în industria medicamentelor la prepararea vitaminei C şi a
serului glucozat
77. Scriţi galactoza sub formă liniară, ciclică şi spaţială Vezi anexa 5
78. Denumirea corectă a galactozei este: c
a) α galactoză
b) α D galactopiranoză
c) α D + galactopiranoză
79. În natură, galactoza se găseşte în stare : b, c
a) liberă
b) lactoză
c) galactani
80. Completaţi:
Prin reducere, galactoza formează dulcitol.
81. Acidul zaharo-galactaric se mai numeşte: b

7
 a)tartric
b) mucic
c) malic
82. Galactoza este fermentată numai de : b
a) bacterii
b) drojdii
c) mucegaiuri
83. Fructoza (zahărul din fructe ) se mai numeşte: a
a) levuloză
b) dextroză
c) dextrină
84. Scrieţi cele 3 forme ale fructozei( liniară, ciclică şi Vezi anexa 6
spaţială
85. În stare liberă, fructoza se găseşte în stare de: a
a) piranoză
b) furanoză
c) furfurol
86. În combinaţie, zaharoza se găseşte în formă de: b
a) piranoză
b) furanoză
c) fenol
87. Completaţi:
În amestec cu glucoza, fructoza intră în componenţa strugurilor copţi,a mierii de
albine şi în sucul fructelor coapte.
88. Poliglucidul fructozei se numeşte: c
a) amidon
b) glicogen
c) inulină
89 Fructoza se obţine prin zaharoză, prin: c
a) amidon
b) glicogen
c) inulină
90. Rotaţia specifică a fructozei este: a
a) - 92º
b) + 92º
c) - 90º
91. Completaţi:
Proprietăţile fizice ale fructozei sunt: este o substanţă cristalizată, dulce, solubilă
în apă rece, puţin solubilă în alcool şi eter
92. În prezenţa bacteriilor din vin, fructoza se transformă în: b
a) dulcitol
b) manitol
c) sorbitol
93. Fructoza are activitate reducătoare mai mică decât a
glucoza , pentru că:
a) este cetoză
b) se ciclează în furan
c) este levogiră

8
94. Ozele sunt substanţe: b
a) hidrolizabile
b) nehidrolizabile
95. Completaţi:
Holozidele sunt formate numai din monoglucide, prin reacţia de condensare.
96. Heterozidele, prin hidroliză, dau atât monoglucide, cât şi grupări neglucidice.
97. Heterozidele au o grupare glucidică şi una neglucidică, numită aglicon.
98. Oligos înseamnă: a
puţin
mult
aceeaşi cantitate
99. Numărul de molecule de monoglucide dintr-un holozid b
este de :
a) 1-3
b) 2-8
c) 7-10
100. Completaţi:
Legătura monocarbonilică se realizează între OH semiacetal al unei
monoglucide şi OH alcoolic al celeilalte; astfel rămâne liber un OH semiacetal,
care va reduce soluţia Fehling.
101. Completaţi:
Legătura dintre monoglucide se realizează prin eliminare de apă dintre un OH
alcoolic şi a unei molecule şi altul alcoolic al celeilalte molecule. Rezultă o
structură de tip eter: R-O-R
102. Legătura monocarbonilică se mai numeşte: a
a) maltazică
b) glicozidică
c) peptidică
103. Legătura glicozidică se realizează între 2 OH glicozidici.
104. În cazul glucidelor reducătoare, reacţia Fehling este: a
a) pozitivă
b) negativă
c) nu apare
105. În cazul glucidelor nereducătoare, reacţia Fehling este : b
a) pozitivă
b) negativă
c) nu apare
106. Completaţi:
Diglucidele reducătoare sunt : maltoza, lactoza şi celobioza, care se formează
prin eliminare de apă între OH de la C1 şi OH de la C4. Cele nereducătoare se
formează prin eliminarea de apă dintre OH –rile semiacetal de la C1-C2 şi C1-C1
107. Exemplificaţi reacţiile de formare a maltozei, lactozei, Vezi anexa 7
celobiozei şi a unei secvenţe de amilopectină, cât şi a
reacţiile de formare a diglucidelor nereducătoare,
108. Completaţi:
Proprietăţile diglucidelor se aseamănă cu cele ale monoglucidelor.
109. Poliglucidele formează monoglucide, prin hidroliză: a,c
a) acidă

9
 b) bazică
c) enzimatică
110. Oliglucidele sunt: b
a) direct fermentescibile
b) indirect fermentescibile
c) nefermentescibile
111. Diglucidele fermentează numai după ce au fost: c
a) reduse
b) oxidate
c) hidrolizate
112. Zaharoza se mai numeşte: b
a) sorboză
b) sucroză
c) dulcitol
113. Zaharoza se găseşte în sfecla de zahăr, în % de : b
a) 10-12%
b) 12-25%
c) 25-30%
114. Zaharoze se dizolvă în alcool: a
a) greu
b) uşor
c) nu se dizolvă
115. Zaharoza se topeşte la: c
a) 140°C
b) 155°C
c) 180°C
116. În stare pură, zaharoza este: a
a) dextrogiră
b) levogiră
c) nu prezintă activitate optică
117. În soluţie, zaharoza este: b
a) dextrogiră
b) levogiră
c) nu are activitate optică
118. Rotaţia specifică a zaharozei , în stare pură, este: b
a) + 64,5°
b) + 66,5°
c) + 68,5°
119. Zaharoza se inverteşte prin: a
a) hidroliză
b) reducere
c) oxidare
120. Invertirea presupune schimbarea : b
a) unghiului de refracţie
b) inversiune optică
c) stării de agregare
121. Zaharoza este fermentată de: a
a) drojdia de bere

10
 b) bacterii
c) mucegaiuri
122. Energia degajată prin arderea unui gram de glucoză a
este de:
a) 4,1 cal
b) 4,2 cal
c) 4,3 cal
123. Lactoza este prezentă în lapte , în % de: b
a) 4,1-4,5%
b) 4,5-6%
c) 6- 6,5%
124. Rotaţia specifică a lactozei este: b
a) + 53,3°
b) + 52,3°
c) +53,1°
125. Unghiul de rotaţie a zaharozei este de: a
a) -20°
b) -19°
c) -21°
126 Lactoza se hidrolizează în β galactoză şi α glucoză , în a, b
prezenţă de :
a) lactază
b) hidroliză acidă
c) acţiunea bazelor
127. Fermentaţiile lactozei sunt: c, e
a) alcoolică
b) butirică
c) lactică
d) citrică
e) propionică
128. Lactoza se obţine din: b
a) lapte
b) zer
c) unt
129. Lactoza se obţine în condiţii de: a
a) concentrare şi cristalizare
b) hidroliză şi cristalizare
c) concentrare şi filtrare
130. Maltoza apare ca produs intermediar de degradare a: a
a) amidonului
b) celulozei
c) substanţelor pectice
131. Rotaţia specifică a maltozei este de: a
a) + 128,6°
b) + 126,6°
c) + 129,6°
132.. Maltoza este hidrolizată de: a
a) maltază

11
 b) amilază
c) celulază
133. Maltoza apare în urma hidrolizei amidonului cu: b
a) maltoza
b) amilaza
c) celulaza
134 Completaţi:
Rafinoza este o triglucidă formată prin condensarea α galactopiranozei, cu
α glucopiranoza şi β fructofuranoza , prin legăturile C1-C6 şi C1-C2
135. Completaţi:
Maltoza există în natură ca produs de hidroliză enzimatică a amidonului ,
mai ales în seminţele încolţite.
136. Configuraţia celobiozei este: b
a) 1-4 α glicozidică
b) 1-4 β glicozidică
c) 1-6 α glicozidică
137. Realizaţi reacţia de formare a rafinozei Vezi anexa 8
138. Rafinoza se găseşte în : a,b
a) sfecla de zahăr
b) embrionul de grâu
c) tuberculul de cartof
139. Prezenţa rafinozei în soluţiile de zaharoză: b
a) ajută la cristalizarea zaharozei
b) împiedică cristalizarea zaharozei
c) nu are nici un efect
140 Completaţi:
Rafinoza, prin hidroliză , în prezenţa a trei catalizatori diferiţi, formează
următoarele substanţe:
 Acizii determină hidroliza rafinozei în alactoză, glucoză şi fructoză
 Emulsina hidrolizează rafinoza în galactoză şi zaharoză
 Zaharaza hidrolizează rafinoza în melibioză şi fructoză
141 Completaţi:
142 Formula poliglucidelor ce rezultă din polimerizarea pentozelor , este:
Formula poliglucidelor formate prin condensarea hexozelor este:
Vezi anexa 10
143 Poliglucidele sunt substanţe: b
a) cristaline
b) amorfe
c) lichide
144 Cu apa, poliglucidele formează soluţii: c
a) coloidale
b) emulsii
c) lichide
145 soluţiile poliglucidelor sunt: a ,c
a) clare
b) opalescente
c) vâscoase
146 Completaţi:

12
 Poliglucidele unitare , prin hidroliză acidă şi enzimatică totală , formează
monoglucidele din care au fost constituite , identice, ca ex: glucozani,
fructozani, galactani etc
147 Completaţi:
Poliglucidele mixte , prin hidroliză acidă şi enzimatică totală , formează cel
puţin 2 tipuri de monoglucide , care au intrat în structura lor( pentoze şi hexoze)
, uneori şi alte substanţe , ex. hemicelulozele , substanţele pectice, gumele şi
mucilagiile .
148 Completaţi:
Reprezentanţii glucozanilor sunt: amidonul ,glicogenul şi celuloza.
149 Amidonul se formează prin: a
a) fotosinteză
b) respiraţie
c) nutriţie
150 Cea mai mare cantitate de amidon se găseşte în: a
a) orez
b) grâu
c) porumb
d) cartofi
151 % de amidon din orez este: c
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
152 % de amidon din grâu este de: b
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
153 % de amidon din porumb este de : c
a) 60-66%
b) 64-70%
c) 70-80%
d) 14-25%
154 % de amidon din cartofi este de : d
a) 60-66%
b) 64+70%
c) 70-80%
d) 14-25%
155 Mărimea granulelor de amidon variază între valorile de: c
a) 10-15μm
b) 15-20μm
c) 20-100μm
156 Completaţi:
Prin hidroliză acidă , amidonul se desface în molecule de glucoză.
157 Amiloza şi amilopectina se comportă diferit faţă de: b
a) apă
b) iod

13
 c) enzime
158 Completaţi:
Amiloza se găseşte în interiorul granulei de amidon, şi este o substanţă
solubilă în apă.
Amilopectina se găseşte în exteriorul granulei de amidon şi este greu solubilă
în apă.
Amiloza , în prezenţa iodului se colorează în albastru –indigo.
Amilopectina se colorează cu iodul în violet.
159 Gradul de polimerizare a amilozei este de: b
a) 200
b) 300
c) 400
160 Amiloza are o structură: a
a) liniară
b) ramificată
161 Amilopectina are o structură: b
a) liniară
b) ramificată
162 Legăturile între moleculele de glucoză , din d
amilopectină, sunt:
a) C1-C4
b) C1-C2
c) C1-C1
d) C1-C6
163 Gradul de polimerizare a amilopectinei este de : a
a) 2000-6000
b) 1000-2000
c) 4000-8000
164 Completaţi:
Amidonul este prezent ca o pulbere albă , fără miros sau gust.
165 Apa pătrunde uşor în structura moleculei de a
amilopectină, datorită:
a) structurii sale ramificate
b) gradului înalt de polimerizare
c) dimensiunilor mari ale moleculei
166 În apă, grăunciorul de amidon se umflă şi formează: a
a) suspensie
b) emulsie
c) nu reacţionează
167 Cu apa caldă, amidonul formează: c
a) suspensie
b) emulsie
c) soluţie coloidală vâscoasă
168 Completaţi:
Soluţia coloidală formată de amidon cu apa caldă se numeşte clei de amidon şi
este un gel.
169 Temperatura formării gelului , pentru cartof, este de: a
a) 65°C

14
 b) 70°C
170 Temperatura la care se formează gelul , în cazul b
porumbului, este:
a) 65°C
b) 70°C
c) 80°C
171 Pentru grâu, temperatura de formare a gelului este de: c
a) 65°C
b) 70°C
c) 80°C
172 Completaţi:
În soluţie, amidonul este optic activ, dextrogir, are o rotaţie specifică de + 220°
173 Coloraţia albastră a iodului dispare la: b
a) rece
b) cald
c) congelare
174 Hidroliza totală a amidonului are loc în prezenţa: b
a) enzimelor( amilaze)
b) acizilor minerali tari (acid sulfuric şi clorhidric)
c) bazelor
175 Hidroliza parţială a amidonului are loc în prezenţa: a
a) amilazelor
b) acizilor minerali tari
c) bazelor
176 Completaţi:
Descompunerea enzimatică a amidonului cuprinde 2 faze:
 Stabilizarea amidonului , prin transformarea în produşi cu masă moleculară
mică
 Zaharificarea amidonului , cu formare de maltoză
177 Completaţi:
Schema de hidroliză enzimatică a amidonului este următoare:
Alfa amilaza……amilopectina amilaza………….beta amilaza
Amilodextrine maltoza
Eritrodextrine
Acrodextrine
Maltodextrine
Maltoza
178 Sfârşitul zaharificării se controlează cu iod, care: c
a) se colorează în albastru
b) se colorează în violet
c) nu se colorează
179 Amidonul se foloseşte sub formă de: a
a) făină
b) soluţie
c) gel
180 Amidonul este o substanţă energetică , pentru că , prin a
ardere eliberează:
a) 4,1cal

15
 b) 4,9cal
c) 5,1 cal
181 Glicogenul se găseşte în ficat în % de: b
a) 22%
b) 20%
c) 30%
182 Completaţi:
Spre deosebire de amidon, glicogenul este solubil în apă formând cu ea soluţii
coloidale , opalescente , nevâscoase . În soluţie, este optic activ , dextrogir, având
o roaţie de + 197°. Cu iodul dă o coloraţie albastru-indigo.
183 Formula celulozei este: c
a) (C6H7O3(OH)2)n
b) (C6H8O2(OH)3)n
c) (C6H7O2(OH)3)n
184 În structura celulozei intră: a
a) celobioză
b) trehaloză
c) maltoza
185 Completaţi:
Celuloza are culoare albă, este sub formă de fibre, este insolubilă în apă,în acizi
diluaţi şi alcooli diluaţi. Este solubilă în soluţie amoniacală de hidroxid cupric (
reactiv Schweizer).
186 Prin hidroliză cu HCl, celuloza dă ca produs final: b
a) celobioză
b) βglucoză
c) α glucoză
187 Celuloza nu are valoare alimentară, pentru că omul nu b
are în intestin:
a) celulază
b) amilază
c) pectinază
189 Inulina se găseşte în: b ,c
a) citrice, mere
b) dalie, cicoare
c) napi, anghinare
190 Completaţi:
Inulina este o substanţă granulată , uşor solubilă în apă caldă. Soluţia este
levogiră . Nu dă coloraţii cu iodul şi nu reduce soluţia Fehling.
191 Cel mai important este: a
a) agar-agar
b) propectina
c) inulina
192 Are proprietatea de a se gelatiniza la rece.
193 Prin degradare hidrolitică, hemicelulozele dau: c
a) amestec de pentoze
b) amestec de hexoze
c) amestec de pentoze şi hexoze
194 Produsele cu hemiceluloze se folosesc la fabricarea: a,b

16
 a) furfurolului
b) drojdiei furajere
c) malţului
195 Cantitatea maximă de substanţe pectice se găseşte în: c
a) tulpini tinere
b) legume
c) coaja de citrice
196 Partea insolubilă a substanţelor pectice se numeşte : a
a) propectina
b) pectina
c) inulina
197 Partea solubilă a fructelor se numeşte: b
a) propectină
b) pectina
c) inulină
198 Transformarea propectinei în pectină este accelerată a
cu:
a) coacerea fructelor
b) formarea fructelor
c) înflorire
199 Gelul format de substanţele pectice are loc în prezenţa: c
a) zahăr
b) acid
c) acid şi zahăr
200 Partea glucidică şi agliconul heterozidei sunt unite în a
prezenţă de:
a) OH glicozidic
b) OH alcoolic
c) COOH
201 Heterozidele au gust: b
a) dulce
b) amar
c) sărat
202 Heterozidele sunt solubile în : a,b
a) apă
b) alcool
c) eter
203 Completaţi:
Amigdalina , prin hidroliză , se descompune în glucoză,aldehidă benzoică, acid
cianhidric.
204 Completaţi:
În muştarul negru se găseşte sinigrina.
205 Completaţi:
Solanina se găseşte mai mult în frunzele şi tuberculii de cartofi.
206 Completaţi:
Heterozidele dau prin hidroliză , produşi toxici.

17
ANEXA 1

ANEXA 2

18
ANEXA 3 a

19
ANEXA 3

20
ANEXA 3- c

21
ANEXA 4

22
ANEXA 5

23
ANEXA 6

24