8.

Monozaharide, dizaharide, polizaharide

1*. Afirma{ia incorecti este:

a) aldozele pot da la grupa aldehidicd reaclii de reducere, oxidare;
b) glucoza poate da reaclii de eterificare gi esterificare;
c) glicogenul este o substantd de rezervd din seminle sau tuberculi de cartofi;
d) cei mai simpli reprezentarli ai monozaharidelor sunt glicerinaldehida gi
1,3 -dihidroxipropanona;
e) maltoza,lactoza gi celobioza sunt dizaharide cu caracter reducitor.
2*. Alegeti afirma{ia incorecti:
a) celuloza se utilizeazd la oblinerea hdrtiei gi a mitdsii artificiale;
b) enzima care catalizeazd reaclia de hidrolizd a celulozei se nume$te celulazl;
c) amidonul se foloseEte in industria farmaceuticd ca excipient;
d) scdderea concentra{iei de glucozd in sAnge duce la tulburdri grave gi este necesar[
administrarea acesteia sub form6 de perfuzii;
e) tiuctoza in urma reacliei cu reactiv Tollens formeazd oglindd de argint.
3*. o-D-Fructofuranoza 9i p-D-fructofuranoza diferi prin:
a) pozilia grupei -OH de la atomul de carbon Cr;
b) poziliile grupelor -OH de la atomii de carbon Cz qi Cr;
c) pozilia grupei -OH de la atomul de carbon C.a;
d) poziliile grupelor -OH de la atomii de carbon 62 qi C+i
e) pozilia grupei -OH de la atomul de carbon Cz.
4*. Afirmatia incorectl referitoare la celobiozi este:
a) se formeazd prin condensarea a doul molecule o-D-glucopiranozd;
b) are caracter reducdtor;
c) prezintd legdturd etericd monocarbonilicd;
d) prin hidrolizd formeazi doutr molecule de B-D-glucopiranozd;
e) are o grupA -OH glicozidicl liberd.
5*. Zahirul invertit este sinonim cu:
a) zaharina;
b) melasa;
c) zaharoza;
d) o solutie alcoolic6 de fruclozd;
e) mierea artificialE.
6*. Referitor la ztharozd, alegeli afirma(ia fals[:
a) este greu solubild in apdl
b) industrial se obline din trestie de zahAr;
c) are formula moleculari CrzHzzOrr;
d) prin incdlzire se caramelizeazl gi apoi se carbonizeazi;
e) prezint6 legaturd etericd dicarbonilicd.
7*. D-glucoza are caracter:
a) acid;
b) bazic;
c) oxidant;
d) reducdtor;
e) nu posedd nici una din proprietEiile enumerate.
8*. Polizaharidele sunt .otnp,,gi macromoleculari naturali rezulta$i in plante printr-un
proces de:
a) fotosintezi;
b) hidrolizd;
c) esterificare;
d) eterificare;
113
 e) deshidratare.
9*. Amidonul poate fi recunoscut prin reac{ia cu:
a) reactiwl Tollens;
b) o solulie de iod in iodurf, de potasiu;
c) azotatul de argint amoniacal;
d) hidroxidul tetraaminocupric:
e) clorura fericd.
10*. Prin hidroliza par(ial5 a amidonului, acidl sau enzimatici, se formeazi:
a) dextrine;
b) amilozd;
c) amilopectinS;
d) celobiozS;
e) B-glucoz6.
l1*. Care din afirmafiile urmltoare, referitoare la oze, este corecti?
a) glucozei, spre deosebire de fructozA, ii corespund doi anomeri;
b) in solu{ia de D-glucozi, existd in echilibru, anomerii o $i p in raport de 3670 anomer o
gi 64% anomer B;
c) atdt a- cdt qi p-glucoza formeazd amidon prin policondensare;
d) atAt o- cdt qi p-glucoza intra in structura zahNozei;
e) nici o- 9i nici B-glucoza nu existd in solulie apoasi.
12*. D-glucoza nu reactioneazi cu:
a) HzlPd;
b) reactiv Tollens;
c) HNO:/t'C;
d) reactiv Fehling;
e) KMnO+iH2SOr.
13*. Dintre afirma{iile ce se pot face in legiturl cu 2,3-dihidroxipropanalul, alegefi-o pe
cea incorecti:
a) reactioneazl cu reactiv Tollens;
b) este o cetotrioza;
c) prezint[ un atom de carbon asimetric;
d) prin reducere se transformd in glicerinS;
e) este o aldotriozd.
14*. p-Glucoza prezintl urmltoarea formull de proiec{ie Haworth:

[H]oH fH,oH fH?oH

"''m"m '',m'
HOOHHOHHOOH

l5*. Elementele ce intrl in compozifia zaharidelor sunt:

a) C, H, O, S; b) C, H, O, P; c) C, H, O, N; d) C, H, O; e) C, H, O, Cl.
l6*. p-Fructoza prezinti urmitoarea formuli de proiec{ie Haworth:
a) HoH,2\cH,oH b) HoH:tNH c) HoH,c ,.. ?H

\iH lL" fu$-nou ffiln,on

Ho J, I uLI
114
 gH e) HoHrf
(),,o\
HoH:f
l/ -o\\l
d) pH

l\P"/l''o'
H']-_1
t\f ill''on
ir H Ho oH
l7*. Alege{i afirma(ia corecti referitoare la celobiozi qi zaharozS:
a) con{in in moleculd o legdturd etericd dicarbonilicd;
b) prin hidrolizE ambele formeazd numai c-glucoz6;
c) contin in moleculd o legdturl etericd monocarbonilicd;
d) sunt dizaharide;
e) reaclioneazd cu reactivul Fehling.
l8*. Care din urmitoarele monozaharide este denumiti conform IUPAC?
a) giicerinaldehida;
b) dihidroxiacetona;
c) glucoza;
d) fructoza;
e) 2,3-dihidroxipropanal.
19*. Care este afirmatia incorecti referitoare la amidon?
a) amiloza are structurd neramificatd;
b) se poate recunoa$te prin reaclia cu iodul;
c) amidonul are gust dulce;
d) amidonul este un amestec de doud componente distincte, amiloza gi amilopectina;
e) este o pulbere albi insolubild in aph rece.
20*. Amiloza se separi de amilopectinl prin adiugare de:
a) acetona;
b)
acid clorhidric diluat;
c) apd caldd;
d) solu{ie de iod in iodur5 de potasiu;
e) nu se poate separa.
21*. Moleculele de a-D-glucozi sunt unite in amilozi prin legdturi:
a) 1,2-monocarbonilice;
b) 1,4-monocarbonilice;
c) 1,6-monocarbonilice;
d) 1,4-dicarbonilice;
e) 1,2-dicarbonilice.
22*. Ce reprezinti structura?

a) 0-glucozA;
b) un fragment de amilozd;
c) 0-glucopiranoza;
d) celobiozi;
e)
0-tiuctozA.
23*. Monozaharidele sunt:
a) acizi polihidroxilicil
b) polioli;
c) numai polihidroxicetone;
d) numai polihidroxialdehide;
e) atAt polihidroxialdehide cAt Ei polihidroxicetone.

I r5
7
24*. care este raportul molar intre etanolul 9i dioxidut de carbon ce se ob(in prin
fermenta{ia alcoolici a glucozei?
a) 3:i; b) 1:2; c)2:1; d) 2:3; e) 1:1.
25*. Structura ciclici a D-glucopiranozei se realizeazi prin:
a) esterificare intermoleculard;
b) eliminare intermolecular5 de ap6;
c) reaclie intramolecular[ de ciclizare intre grupa -OH de la Cs qi grupa carbonil;
d) adilia intramoleculard a oricdrei grupe hidroxil la grupa carbonii;
e) reactie intramolecularr de ciclizare intre grupa -oH de la c+ qi grupa carbonil.
26*. Care din urmltoarele alirma{ii, referitoare la D-glucozi, este incorecti?
a) prezintd caracter reducdtor;
b) prin oxidare energicd formeazd acidul D-glucaric;
c) prin oxidare energicd tbrmeaz6 acid D-gluconic;
d) prin oxidare blAndd formeazi acid D-gluconic;
e) prin reducere se transformd in D-sorbitol.
27* - La incdhirea pe baie de api a unei solutii de D-glucozi cu reactiv Fehling, se observr:
a) formarea unui precipitat alb;
b) decolorarea solu!ieil
c) depunerea argintului pe peretii eprubetei sub formd de oglindd;
d) formarea unui precipitat roqu-cdrimiziu;
e) nu se observd nimic.
28*' La incilzirea pe baie de apd a unei solutii de celobiozi cu reactiv Tollens, se observr:
a) decolorareasoluliei;
b) depunerea argintului pe perelii eprubetei sub form6 de oglind6;
c) formarea unui precipitat alb;
d) formarea unui precipitat roqu-clrdmiziu;
e) nu se observi nimic.
29*. Prin reducere D-glucoza (I) 9i D-fructoza (II) formeazi:
a) I-D-sorbitol; Il-D-sorbitol 9i D-manitol;
b) I-D-manitol; Il-D-sorbitol;
c) I-D-sorbitol qi D-manitol; Il-D-sorbitol;
d) acid gluconic;
e) nu se reduc.
30*. Prin oxidarea energici a D-glucozei, in prezen{a substantei A, se formeazr compusul
B. Care sunt substan{ele A, B?
a) A-reactiv Fehling, B-acid zahaic;
b) A-reactiv Fehling, B-acid D-gluconic;
c) A-KMnO+/H+, B-acid zaharic;
d) A-HNO3/t"C, B-acid D-glucaric;
e) A-KzCrzOr, B-acid D-gluconic.
31. Referitor la structura monozaharidelor, sunt false afirma(iile:
a) sunt compugi cu 1-unctiuni mixte;
b) au una sau doud grupe -OH primar;
c) au numai grupe -OH secundar;
d) au o grupd carbonil (aldehide sau cetond);
e) au doui grupe carbonil (aldehidd qi cetond).
32. Afirma(ii corecte referitoare la compuEii de mai jos sunt:
qHo CH,OH
rt-c-oH
I I

c--o
I I

cH?oH LF-C-OH
I

CH,OH

116
 a) reaclioneazd cu reactivul Tollens;
b) au un atom de carbon chiral;
c) prin reducere formeaz[ alcooli polihidroxilicil
d) au doi atomi de carbon secundar;
e) au un atom de carbon hibridizat sp2.
33. Afirmafiile false referitoare la a-D-glucozi sunt:
a) este o cetohexozd;
b) se condenseazd cu ea insf,gi sau cu alte monozaharide;
c) se obtine prin hidroliza unor dizaharide;
d) prin reducere lbrmeazi acid gluconic;
e) este greu solubili in api.
34. Referitor la D-glucozl qi D-fructozl, sunt corecte afirmafiile:
a) se oblin prin hidroliza acidi a amidonului;
b) au lbrmula moleculard CoHrzOo;
c) glucoza este o aldohexoz6, iar fructoza este o cetohexozd:
d) pot fi reprezentate prin formule de tip Fischer;
e) au formula moleculard CeHrzOs.
35. Afirma{iile corecte referitoare la 2,3-dihidroxipropanal sunt:
a) este o cetoze;
b) este o aldoz6;
c) nu se poate reducet
d) mai este denumitd aldehida glicericd;
e) se poate oxida cu reactiv Tollens.
36. o-Glucopiranoza poate fi reprezentatl prin:

a) H-f - oH b)
H-C-OH
t9
Ho-f -H
I

H-C OH
-
H-fI

CH?OH

O, r-[;l
lle)
H-c-oH I

,o--l-, i
,-1. I

37. Care este structura p-glucopiranozei?

a) b) c) Ho-f-H
H-c-oH I

t
Ho-f
-H I

I
H-C- OH
I

CH2OH

tt7
 d) Ho-f-H e) H-
H-C-OH H_
i
Ho-f HO-
-H
H-C-OH
I

H-C H_
I
cH2oH
38. Structura de mai jos este:
CH,OH
l-
c:o
I
CH2OH
a) 1,3-dihidroxipropandiol;
b) o aldotriozd;
c) o cetotriozd;
d) 1.3-dihidroxipropanond;
e) formula restrdnsd a glucozei.
39. Prin hidrolizi, formeazi a-D-glucopiranozi:
a) amidonul;
b) dextrinele;
c) celobioza;
d) celuloza;
e\ zaharoza.
40. Pot fi oxidati cu siruri complexe ale metalelor grele:
a)acidul gluconic;
b)glucoza;
c) aldehida benzoici;
d) Auctoza;
e) aldehidi crotonicd.
41. Afirmafiile incorecte suni:
a) glucoza se transformd prin fermentalie in alcool etilic;
b) in reaclia de oxidare, fructoza este mult mai reactivd decdt glucoza;
c) glucoza se oxideazi uqor cu reactivul Tollens;
d) fructoza se oxideazd ugor cu reactivul Fehling;
e) glucoza nu se reduce.
42. Afirma{iile incorecte sunt:
a) prin oxidare aldohexozele se translbrmd in hexitoli;
b) glucoza se obtrine prin fotosintezd, din dioxid de carbon gi apd;
c) cu reactivul Fehling, glucoza se transformd in manitol;
d) fructoza este zaharidul cu cea mai mare putere de indulcire;
e) prin reducere, monozaharidele se transformd in acizi aldarici.
43. Structura de mai jos este:

HOH HHO
a) un dizaharid nereducdtor;
b) zaharoza;
c) celobioza;

118
 d)o dextrind;
e)un dizaharid reducitor.
44. Afirma(iile corecte referitoare la zaharozl sunt:
a) o-D-glucoza qi p-D-fructoza, din structura zaharozei, sunt regate prin legdturd
eterici monocarbonilicd;
b) se carbonize az6,la tratarea cu acid sulfuric concentrat;
c) are caracter reducdtor;
d) este un dizaharid1'
e) o-D-glucoza gi p-D-fructoza, din structura zahuoze| sunt legate prin legdturd etericd
dicarbonilic6 l-2.
45. Care sunt afirma{iile adevirate cu privire Ia celulozl?
a) prin hidrolizi totald formeazi p-D-glucopiranozd;
b) este polizaharid in regnul vegetal;
c) are formula (CoHroOs)ni
d) este sintetizatd in ficat;
e) prin reaclia cu amestec nitrant se formeazi acetalii de celulozi.
46. Care sunt afirma(iile corecte referitoare la amidon?
a) se fblosegte in industria alimentarl;
b) se folosegte in industria medicamentelor;
c) are formula (CsHroOs)ni
d) este format din amilozd gi amilopectind;
e) se identiticd cu o solulie de iod in iodurd de potasiu.
47, ^
In legituri cu amiloza, sunt incorecte alirmafiile:
a) se gisegte in amidon, in propo(ie de l0-20%o;
b) cu o solulie de iod in iodurd de potasiu di o coloralie albastrd;
c) are formula molecularE (CsHrsOs)n;
d) resturile de o-glucozd sunt legate in pozitiile 1-6;
e) are structurd filiformd.
^
48. In legituri cu amilopectina, sunt corecte alirmatiile:
a) se gdseqte in amidon, in propo4ie de 80-90%;
b) are structur6 ramiticati;
c) este solubila in apd:
d) unit6lile de o-D-glucozd sunt unite prin legdturi eterice monocarbonitice 1-4 9i
1_6;
e) unitdlile de o-D-glucozd sunt unite prin legdturi eterice dicaxbonilice 1-4 qi 1-6.
49. Sunt reac{ii de identificare:
a) reaclia Tollens pentru glucozd;
b) reaclia Tollens pentru zaharozd;
c) reactia cu iodul pentru amidon;
d) reaclia Fehling pentru liuctozi;
e) reaclia Fehling pentru celobioze.
50. Afirma{iile corecte referitoare la glucozi gi fructozi sunt:
a) apa(in seriei D;
b) structurile aciclice ale acestora sunt redate prin formule de tip Fischer;
c) prin reducere fbrmeazd manitol;
d) D-glucoza prezintd 4 atomi de carbon chiral, iar D-fructoza 3 atomi de carbon chiral;
e) prin oxidare bl6nd5 formeazd acid glucaric.
51. Care sunt a{irmatiile adevirate referitoare Ia hidroxilul gticozidic din glucopiranozl?
a) apare in urma unei reactii intramoleculare de ciclizare intre grupa -OH de la Cs Si
grupa carbonil;
b) in anomerul p, -OH-ul glicozidic se gese$te de aceeagi parte cu -OH-ul de la Cr;
c) in anomerul B, -OH-ul glicozidic se gdse$te de parte opus6 -OH-ului de la C+;

Il9
7

d) este mai reactiv decdt celelalte grupe -OH;

e) in anomerul o, -oH-ul glicozidic se gasegte de aceeagi parte cu -oH-ur de la c+.
52. Formele a- Ei B- ale D-glucozei sunt:
a) enantiomeri;
b) diastereoizomeri;
c) mezoforme;
d) anomeri;
e) tautomeri.
53. care din afirmali e de mai jos, referitoare ra D-fructozi sunt
corecte?
a) prin reducere formeazd D-sorbitol 9i D-manitol;
b) se oxideazd;
c) esle o cetohexozd;
d) este un monozahaid;
e) este o aldohexozh.
54. Prin reducere, D-glucoza se transformis
a) intr-un triol vicinal;
b) in D-sorbitol;
c) in D-manitol;
d) in acid gluconic;
e) intr-un polialcool.
55. Prin reducere, D-fructoza se transformii:
a) in D-sorbitol gi D-manitol;
b) intr-un triol vicinal;
c) intr-un polialcool;
d) in doi polialcooli stereoizomeri;
e) in acid gluconic.
56. Afirma{iile incorecte referitoare la D-glucozi sunt:
a) o-D-glucoza gi p-D-glucoza sunt anomeri:
b) este o substanli solidi, cristalizatd. solubiiA in apa;
c) este o cetohexozd;
d) amidonul conline unitali de B-D-glucoz6;
e) se obline industrial prin hidroliza acidd a amidonului.
57. Referitor ta monozaharide, care sunt afirma{iile corecte?
a) sunt compugi naturali;
b) au in molecultr grupe hidroxil;
c) au in moleculi o grupd carbonil;
d) pot fi aldoze sau cetoze;
e) sunt solubile in solvenli organici.
58. Afirmatiile corecte referitoare la zaharide sunt:
a) prin fermentalia alcoolicd a glucozei se obline etanol;
b) celuloza este un polizaharid ce conline in moleculE unitali de p-D-glucoz6;
c) amidonul este un polizaharid ce conline in moleculd unitili de
B-D--grucoza;
d) prin tratarea celulozei cu acid acetic Ei anhidridd acetica se oblin acJtalii de celulozd;
e) prin tratare cu acid sulfuric zaharoza se carbonizeazd.
59. Alege{i afirmafiile corecte:
a) liuctoza este o cetohexozi;
b) zaharoza este un dizaharid reducdtor;
c) celobioza este un dizaharid reducAtor;
d) glucoza este o aldohexozl;
e) zaharoza este un dizaharid nereducAtor.
60. Care sunt afirma{iile corecte?
a) celuloza se dizolvd in hidroxid de tetraaminocupru (lI), numit reactiv Schweizer;

\20
 b) zaharidele se mai numesc hidrali de carbon sau glucide;
c) l,3,4trihidroxi-2-butanona este o cetotriozd:
d) glucoza are caracter reducAtor;
e) procesul de modificare_ lentd a valorii rotaliei specifice a unei soluJii de monozaharidl,
pdni la valoarea de echilibru, se nume$te mutarotilie.
61. Afirmatiile corecte sunt:
a) fulmicotonul se utilizeazd in industria explozivilor, la fabricarea pulberii IErd
fum;
b) monozaharidele dupl natura grupei carbonil pot fi aldoze qi cetoie;
c) o-D-glucoza gi p-D-glucoza pot fi reprezentate prin formule de proiec{ie Haworth;
d) glucoza are 4 atomi de carbon chirali;
e) amidonul poate fi recunoscut prin reacJia cu reactiv Tollens.
62. Glucoza:
a) formeazd legdturi de hidrogen cu apa;
b) este o aldopentozi cu caracter reducAtor;
c) are putere de indulcire mai micd decAt zah6rul;
d) cregterea necontrolati a concentraliei acesteia in sdnge qi in urind duce la boala numita
diabet zaharat;
e) sub forma anomerului o se gase$te in celulozd, iar sub forma anomerului p se gdsegte
in amidon.
63. AIege{i afirmafiile incorecte:
a) celuloza asigur6 rezistenla mecanic6 a plantelor;
b) prin hidrolizd zaharoza trece in glucozd gi fructozd 9i gustul dulce dispare;
c) glicogenul are rol de substanld de rezervd in ficat gi in mugchi;
d) polizaharidele sunt macromolecule de monoze legate prin leglturi esterice;
e) glucoza se oxideazi la acid gluconic cu sodiu metalic alcool.
Ai
64. Care din afirma(iile de mai jos sunt corecte?
a) industrial, glucoza se intrebuinleazi la prepararea produselor zaharoase, a gluconatului
de calciu, a pastilelor de vitamina C, etc.;
b) in plante, polizaharidele au rol de suport (celuloza) sau de rezervd energeticf,
(amidonul);
c) zaharoza este un dizaharid reducdtor;
d) glucoza fimizeazl. energia care permite menlinerea constanta a temperaturii corpului,
contractarea mugchilor gi men{inerea in funcliune a sistemelor digestiv gi respirator;
e) maltoza este un dizaharid nereducitor.

t2l
,

RlsPunsuri:
l. c 33. a, d, e
2.e 34. b, c, d
3. e
35. b, d, e
4.a
36. a, c
5. e
37.b, d
6.a 38. c, d
7.d 39. a, b, e
8.a
40. b, c, e
9.b 41. b, d, e
10. a
42. a, c, e
11. b
43. c, e
12. e
44. b, d, e
i3. b 45. a,b, c
14. e
46. a,b, d, e
15. d
47. c, d
16. c
48. a, b, d
17. d 49. a, c, e
18. e
50. a, b, d
19. c
51. a, c, d, e
20. c
52.b, d
21. b
53. a, c, d
22.b 54.b, e
23. e
55. a, d
24. e
56. c, d
25. c
57. a,b, c, d
26. c
58. a, b, d, e
)'7 A
59. a, c, d, e
28.b 60. a, b, d, e
,o" 61. a, b, c, d
30. d
62. a, c, d
31. c, e
63. b, d, e
32.b, c, e
64. a,b, d

122
 9. Aminoacizi. Peptide. proteine

l*. Referitor la proteine afirmatia falsii este:

a) proteinele de transport sunt proteinele
moleculelor mici, Oz gi COz sau al ionilor (de""r"_^:,1,:li^:1T:p:pl in
'^^ orsanism
",t a
exemplu hemoglobinal.
b) proteinele conjugate se mai numesc proteide;
c) proteinele de control sunt proteinele cu rol de semnal biochimic
semnaleloq numite hormoni (de exemplu insulina); Ai de receptor al
d) miosina Ei miogenul sunt proteine fibroasel
e) colagenul se gdsegte in piele, oase, tendoane.
2*. Care dintre urmitorii aminoacizi nu prezinfii activitate optici?
a) CoHs-CHz-CH(NHz)COOH;
b) CH:-CH(NHz)CooH;
c) CHz(NHz)-(CHz):-CH(NHz)COOH;
d) CH:-CH(CH:)-CH(NHz)COoH;
e) CHz(NHz)-CHzCOOH.
3*. A{irmafia incorecti este:
a) proteinele proprii organismelor animale conJin doar o-am inoacizi;
b) proteinele sunt componente ale tuturor celulelor vii;
c) proteinele igi pierd funcliile fiziologice prin denaturare;
d) proteinele fibroase au valoare nutritivi ridicatd;
e) proteinele cu rol de catalizator se numesc enzime.
4*. Denumirea IUPAC a acidului aspartic este:
a) acid 2-amino-3-metilbutanoic;
b) acid 2-amino-3-fenilpropanoic;
c) acid aminobutandioic;
d) acid 3-amino-2-fenilpropanoic;
e) acid 2-aminopropanoic.
5*. Acizii o-aminobenzoic Ai vitamina H' se deosebesc prin:
a) natura grupelor functionale;
b) pozilia grupelor funclionale;
c) tbrmulaprocentualE;
d) formula moleculard;
e) nesaturareaechivalentd.
6*. Care este afirmatia incorectii?
a) aminoacizii esenliali nu pot fi sintetizali in organism;
b) aminoacizii sunt substanle cristalizate, solubili in apd;
c) soluliile de aminoacizi se folosesc ca sisteme tampon;
d) o-aminoacizii intr6 in compozilia proteinelor naturale;
e) aminoacizii sunt substanle cristaiizate, insolubite in apd.
7*. Solu{iile apoase ale aminoacizilor au caracter:
a) puternic bazic;
b) slab bazic;
c) neutru;
d) slab acid;
e) slab bazic, slab acid sau neutru, in func{ie de structua lor.
8*. Aminoacizii pot reac{iona at6t cu hidroxidul de sodiu c6t gi cu acidul clorhidric,
deoarece:
a) conlin in molecula lor un radical hidrocarbonat;
b) conlin in molecula lor grupa -NH2;
c) conlin in molecula lor grupa -COOH;
d) au caracter amfoter;

123
I
e) sunt substanle ionice.
9*. Legltura peptidici se formeaztr ln urma unei reac{ii de:
a) condensare;
b) esterificare;
c) reducere;
d) eterificare;
e) hidrogenare.
I0*. Ce fel de caracter prezintE solu(ia apoasi de lisini?
a) neutru;
b) putemic acid;
c) slab baz ic;
d) slab acid;
e) putemic bazic.
1l*. Toate solutiile de aminoacizii au pH neutru?
a) nu, numai solutiile aminoaciiilor naturali:
b) nu, numai soluliile aminoacizilor monoamino_monocarboxilici;
c) da, intrucdt grupele functionale se neutralizeazd intre ele;
d) da, deoarece au caracter amfoter;
_^ e) nu, deoarece pH-ul este dependent de temperatura.
^ este afirma{ia
12*' care corecti refiritoare Ia acizii asparagic ai grutamic?
a) sunt aminoacizi monoaminomonocmboxilici;
b) au caracter bazic;
c) au caracter acid;
d) au in moleculd doi atomi de carbon chiral;
e) sunt aminoacizi diaminomonocarboxilici.
13*. o-Alanina 9i p-alanina sunt:
a) enantiomeri;
b) izomeri de pozilie;
c) izomeri de catend;
d) izomeri de functiune;
e) diastereoizomeri.
14*. Ce grupe functionale prezinti compusut de mai jos?

H,c-FGcH,-in-coon
NHz
a) -OH alcoolic, amind secundard, -CHO;
b) eter, amini primard, -COOH;
c) eter, amind secundari, ,COOH;
d) -OH fenolic, amind secundard, -COOH;
e) -OH fenolic, amini primard, -CHO.
l5*. Prin reacfia a doi aminoacizi diferiti se formeazi:
a) doud dipepride simple 9i doud dipeptide mixte;
b) patru dipeptide simple;
c) patru dipeptide mixte;
d) trei dipeptide simple gi o dipeptidi mixtd;
e) trei dipeptide mixte gi una simpl6.
l6*. Alege(i afirmalia incorecti referitoare la denaturarea proteinelor:
a) are loc sub actiunea radia{iilor;
b) constd in modificarea structurii spaliale gi a proprietdlilor;
c) are loc sub acJiunea cdldurii;
d) este un proces reversibil in orice condilii;

t24
 e) se poate realiza cu agenti chimici.
l7*. Care este numirul de aminoacizi aromatici corespunzitori formulei moleculare
CrHrOzN?
a\ 4; b)2; c) 3; d) 1; e) s.
l8*. Aminoacidul care prin tratare cu alcool etilic formeazi un diester este:
a) lisina;
b) serina;
c) fenilalanina;
d) acidul glutamic;
e) valina.
l9*. Numlrul de sarcini negative ale tetrapeptidului lisil-alanit-asparagil-cisteini la
pH 1l este:
a)2; b) 4; c) 1; d) 3; e) 5.
20*. Denumirea IUPAC a serinei este:
a) acid 3-amino-2-hidroxipropanoic;
b) acid 2-amino-3-hidroxipropanoic;
c) acid 2-amino-3-tiopropanoicl
d) acido-amino-B-tiopropanoicl
e) acid o-amino-p-hidroxipropanoic.
21*. Denumirile uzuale ale urmitorilor aminoacizi sunt:
I. cH--cooH; II. cH:- (cHri-cH-cooH:
rl-l
NHI NH: NH:

III. cu"-cu-coos.
t'l
SH NHZ
a) I: p-a1anind,
II: valind, III: serinS;
b)
I: glicinE, II: lisinn, III: serin6;
c) I: glicin6, II: lisind; III: cistein6;
d) I: valind, II: acid asparagic,lll: cisteini;
e) I: glicini, II: acid glutamic, III: cisteini.
22*. Denumirile uzuale ale compugilor de mai jos sunt:
I. Hooe-1cH?)z-qH-cooHr II. qH.-qH-cooH;
lt-l
NH2 OH NHZ

III. HzN-(cHr2-cooH.
a) I: acid asparagic, II: serin6, III: p-alanind;
b) I: acid glutamic, II: serin6, III:p-alanind;
c) I: acid asparagic, II: serind, III: cr-alanind
d) I: acid glutamic, II: cisteini lll: p-alanind;
e) I: acid glutamic, II: cisteind, III: o-alanini.
23*. Lisina, in solutie cu pH=l, se gisegte sub forma:

u) : d)_fHr-cH3-cH2-cH:-fH-cooH:
fnr-cur-cur-cn:-fH-coo
NH.: NH: NHI -NHr

b)fHr-cHr-cH.-cH:-fH coo . e)
fur-cH,-cH2-cHr-fH-cooH.
*NHt
NH: NHI NH:
H,- csr- cH:- cH:-f H-cooH;
") f
NH: NHT

125
I
24*. Acidul glutamic, in solufie cu pH=I, se gise$te
sub forma:
a) (qH:)r-qH-COoH;
ti
COOH -NHr
b) (qHr):-qH-CooH;
rl
COOH NH,
c) (9H:):-CH-Coo-;
lt
COO NH:
d) (qH:):-qH-Coo-;
tl
COO NH,
e) (qH:)r-CH-Cod.
lt
cooH NH3
25*. Acidul glutamic, in solutie cu pH=I2, se glse$te sub forma:

a) (fH:):-_fH-coo-
COO 'NH:
b)(cll:):-cu-coos;
tl
COOH NH,
c) (iH:):-fu-coo-:
COO NH:
d) tgu:t:-qu-coOr-r;
rl
cooH NHI
e) t(n1;1- qg-6g9-.
rl
cooH NHr
26*. Care este forma predominanti a lisinei in solu{ie cu pH=12?

a) QH:-ctt:-cur-
- -cHt -fH-coo-
| '
NH: 'UHr
b) cu,- cH:- cHz-f H-cog.
frt-
NHz
;

NHz
.) cu.- cH:- cH:-f H-cooH;
tnr-
NHI NH:
d) cHr-cHr-cHr- cHt-fH-coos'
NH:
I 'NH-r

e) cH;- cHl- cH:- cH:-iH-cooH.

NH: ,NH]

t26
27*. care din urmitorii compugi nu reac(ioneazi cu grupa -cooH din aminoacizi?
a) amoniacul;
b) alcoolul metilic;
c) acidul clorhidric;
d) sodiul;
e) hidroxidul de sodiu.
28*. Aminoacidul ce contribuie la incircarea electrici a unei proteine la pH=7 este:
a) cisteina;
b) acidul glutamic;
c) fenilalanina;
d) p-alanina;
e) o-alanina.
29*. Numirul de sarcini pozitive ale tetrapeptidului glicil-alanil-lisil-lisina la pII=l este:
a) 2; b) 1; c) 3; d) 4; e) nici una.
30*. Care este substanta X necesarl preparirii valinei, prin reac{ia de mai jos?
X+2NH:)Y+NH4CI
a) acidul 3-cloro-2-metilbutanoic;
b) acidul 2-cloro-3-metilbutanoic;
c) acidul o-clorobutanoic;
d) acidul 2-cloro-2-metilbutanoic;
e) acidul 3-cloroizovalerianic.
3I*. Alege(i afirmafia corecti referitoare Ia acidul aminobutandioic:
a) are o grupA tiolica;
b) este izomer cu acidul asparagic;
c) este izomer cu acidul glutamic;
d) se obtine prin hidroliza totald a proteinelor;
e) este un aminoacid diaminomonocarboxilic.
32*. Numlrul de tripeptide mixte ce pot fi obtinute din cisteini qi serini este:
a) 8; b) 5; c)6; d)7; e)9.
33*. Numirul de dipeptide mixte ce se pot ob(ine din a-alanini 9i valini este:
a) 4; b) 3; c) 1; d) s; e) 2.
34*. CAte dipeptide se formeazi din valini gi serinl?
a)s; b)6; c)3; d)4; e)2.
35*. care dintre urmrtoarele proteine sunt insolubile in apii qi solufii de electroli(i?
a) caseini;
b) keratind;
c) albumine;
d) globuline;
e) hemoglobin5.
36*. Sunt proteine fibroase:
a) gluteina gi keratina;
b) libroina gi caseina :
c) keratina gi colagenul;
d) zeina qi hemoglobina;
e) fibrinogenul gi fibroina.
37*. Ce reprezinti structura?
HrN-- H-co-NH- H-cooH
f f
CH: CH2SH
a) dipeptidaalanil-cisteind;
b) dipeptidaalanil-serinf,;
c) dipeptidaglicil-cisteind;
d) dipeptidavalil-cisteinnl
127
7

e) dipeptida glicil-valind.
38*. Reac{ia xantoproteici este:
a) reaclia proteinelor cu sulfatul de cupru in mediu bazic;
b) reac{ia proteinelor cu acid azotos;
c) un proces de identificare a zaharidelor;
d) reaclia proteinelor cu acid azotic concentraq
e) reaclia glicerinei cu acid azotic concentrat.
39*. Reacfia biuretului are loc intre:
a) zaharide qi sulfat de cupru, in mediu bazic;
b) glicerind 9i sulfat de cupru, in mediu bazic;
c) proteine qi sulfat de cupru, in mediu bazic:
d) proteine gi reacrivul Fehlingl
e) proteine gi acid azotic.
40*' La tratarea. unei soru(ii arcarine de proteinr cu o soru{ie
de cusol se observi:
a) aparilia unui precipitat rogu-cdGmiziul
b) aparilia unei combinalii complexe coloratd in albastru-violet;
c) decolorarea soluliei de CuSO+;
d) aparilia unei combinatii complexe de culoare galbend;
e) apari{ia unui precipitat de culoare albastru_vio'iet.
4l*. Afirmatia incorecti referitoare la aminoacizii naturali este:
a) sunt lichide;
b) au structurd dipolard;
c) au caracter amfoter;
d) sunt a-aminoacizi;
e) solutiile de aminoacizi sunt folosite ca solulii tampon.
42*. Care este aminoacidul ce nu prezinti atom de carbon asimetric?
a) serind;
b) acid asparagic;
c) p-alanind;
d) lisind;
e) valini.
43*. Care este afirmafia incorectl referitoare la cisteini qi serinl?
a) in stare solidd, cristalind, au structurd dipolard;
b) nu au atom de carbon asimetric;
d) prezintd activitate optic5;
e) rezultd prin hidroliza enzimaticd totald a proteinelor;
c) cisteina este un tioaminoacid, iar serina este un hidroxiaminoacid.
44*. Alegefi afirmafia incorecti referitoare la aminoacizi:
a) aminoacizii naturali sunt o-aminoacizi;
b) au solubilitate tbarte micd in solvenli nepolari;
c) aminoacizii esen{iali nu pot fi sintetiza}i de organismul uman;
d) structura dipolard explicd temperaturile de topire ridicate;
e) sunt greu solubili in solventi polari.
45*. Denumirea IUPAC a aminoacidului,
C6H5-CH1-
frl-cooH
NH:
este:
a) acid 2-amino-3-fenilpropanoic;
b) acid a-amino-B-fenilpropanoic:
c) tbnilalanind;
d) acid B-amino-a-fenilpropanoic:
e) acid 3-amino-2-fenilpropanoic.
128
 46*. Dintre aminoacizii men{iona{i cel mai mic conrinut
de azot il are:
a) glicina;
b) acidul asparagic;
c) lisina;
d) serina;
e) acidul glutamic.
47*. Numrrur de atomi de carbon chirari ai unui tripeptid format
din varini, a-alanini
glicocol este: Ei
a)3; b)2; c) 1; d) 4; e) nici unul.
48*. Formeazl solu{ii tampon:
a) compu$ii carbonilici;
b) aminoacizii;
c) fenolii;
d) alcoolii;
e) esterii.
49* Alege(i formura corespunzitoare esterurui met ic ar glicinei qi preciza{i
ce
caracter are:
a) HzN-CHz-COO-CHI qi are caracter acid;
b) H3N+-CH2-COO-CH: $i are caracter neutru;
c) HrN*-CHz-CoO-CHz-CH: 9i are caracter bazic:
dt H:N-CH:-COO-CH r gi are caracter bazic;
e) HzN-CHz-O-CO-CH: 9i are caracter acid.
50*. care dintre formulele de mai jos redi corect structura aminoaciz
*H3N-R-COOH; or?
a)
b) nrN-cs ;
-coo-
R

c) R-gH-cooH;
I
NH:
d) n-cu-coo :
.l
NH3
e) HzN-R-COO-.
51*. Denumirea IUPAC a acidului glutamic este:
a) acid 2-aminobutanoic;
b) acid 2-aminopentanoic;
c) acid 2-aminopentandioic;
d) acid aminobutand ioic;
e) acid 2-aminohexandioic.
52*. Denumirea uzuald t acidului 2,6-diaminohexanoic este:
a) lisinS;
b) serinS;
c) valin6;
d) lbnilalanind;
e) cisteind.
53*. Alege{i aminoacidut care reac{ioneazi cu hidroxidul de sodiu in raport molar l:2:
a) lisina;
b) glicina;
c) acidul glutamic;
d) cisteina;
e) valina.

129
 54. Proprietnfile aminoacizilor determinate de grupa -NHz sunt:
a) reaclia de eterificare;
b) reaclia cu acidul clorhidric;
c) reactia de alchilare;
d) reaclia de esterificare;
e) reaclia cu amoniacul.
55. Referitor la reacfia de condensare a aminoacizilor se poate spune:
a) -CO-NHz este legdtura format6 in urma reac{iei;
b) are loc numai intre molecule identice de aminoacizi;
c) este cea mai importanti proprietate a aminoacizilor naturali;
d) din trei molecule de aminoacid se obfne un tetrapeptid;
e) in urma condenslrii aminoacizilor rezultd peptide sau proteine.
56. Referitor la proprietifile aminoacizilor, afirma{iile adevirate sunt:
a) au structura dipolard:
b) sunt ugor solubili in solvenli nepolari;
c) sunt substante lichide cu puncte de fierbere lbarte ridicate;
d) sunt substanle solide, cu temperaturi de topire ridicate;
e) soluliile de aminoacizi se fblosesc ca gi solu{ii tampon.
57. Aminoacizii care Ia pH=7 contribuie la incircarea electricl negativi a proteinelor sunt:
a) cisteina;
b) fenilalanina;
c) serina;
d) acidul 2-aminopentandioic;
e) acidul aminobutandioic.
58. Aminoacizii, in funcfie de structura lor, pot prezenta:
a) izomerie de pozilie;
b) izomerie geometricd cistrans;
c) izomerie opticd;
d) izomerie geometric[, Z-E;
e) izomerie de funcfiune.
59. Afirmafiile corecte referitoare la aminoacizi sunt:
a) acidul p-aminobenzoic este un p-aminoacid natural;
b) acidul glutamic Ai lisina sunt aminoacizi monoaminodicarboxilici;
c) acidul o-aminopropionic are activitate optica;
d) aminoacizii au temperaturi de topire ridicate, datoritd structurii dipolare;
e) aminoacizii dau reaclii de condensare intramoleculari.
60. Alegefi denumirile ce corespund aceluiagi aminoacid:
a) fenilalanina - acid 3-amino-2-fenilpropanoic;
b) acid asparagic - acid aminobutandioic;
c) serina - acid 2-amino-3-tiopropanoic;
d) acid glutamic - acid 4-aminopentandioic;
e) lisina - acid 2,6-diaminohexanoic.
61. Dintre aminoacizii de mai jos, alegefi pe cei cu grupe -OH sau -SH:
a) acidul asparagic;
b) acidul glutamic;
c) lisina;
d) cisteina;
e) serina.
62. Aminoacizii cu cinci atomi de carbon sunt:
a) acidul glutamic;
b) valina;
c) acidul asparagic;

r30
 d) f'enilalanini;
e) lisina.
63. in teglturi cu o-aminoacizii, sunt adevirate
afirma{iile:
a) gupa -NHz este legatd in pozilia fa16 de grupa -COOH;
B
b) grupa -COOH este legatd de atomul de car6on invecinat cu grupa -NHz;
-COOH qi grupa -NHz sunt legate de acela$i atom de Ja.bon;
1) eruOa
d) grupa -NHz este legatE direct de grupa -COOH;
e) grupa -NHz este legati de primul atom de carbon, de lAngd grupa _COOH.
64. Prin condesarea a trei molecule de o-aminoacid se formeazl:
a) un oligopeptid;
b) o amini N-alchilatd;
c) esteri;
d) un tripeptid;
e) proteine.
65. Ce reprezinti urmEtoarea structurl?
HrN-gH-co-NH_CH_cooH
rl
CH3-CH-CH3 CH:-OH
a) dipeptidul valil-cisteina;
b) dipeptidulseril-valina;
c) un oligopeptid;
d) dipeptidulvalil-serina;
e) aminoacidul o-alanind acilat.
66. Afirmafiile incorecte sunt:
a) in valil-alaninl grupa carboxil liberd apa4ine valinei;
b) in cisteinil-valinE grupa carboxil liberi apa4ine valinei;
c) in seril-alanind grupa carboxil liberd apa(ine alaninei;
d) in alanil-valini grupa carboxil liberd apa4ine alaninei;
e) in alanil-serini grupa carboxil liberd apa4ine serinei.
67. Pot forma sotufii tampon:
a) acidul succinic;
b) valina;
c) valil-cisteina;
d) serina;
e) acidul propandioic.
68. Alege(i afirma(iile corecte:
a) proteinele sunt produ$i de policondensare ai o_aminoacizilor;
b) sub acliunea cdldurii, proteinele se denatureazd:
c) in reaclia cu sulfatul de cupru. in mediu bazic. proteinere dau o cororalie galbena;
d) prin hidrolizi totald, proteinele se transtbrml in p-aminoacizi;
e) proteinele globulare sunt solubile in apd gi solulii de electrolili.
-
,
69. Afirmatiile incorecte referitoare la proteini sunt:
a) denaturarea este un proces reversibil in orice condilii;
b) albuminele sunt proteine globulare;
c) prin denaturare elibereazd o-aminoacizi;
d) prin denaturare proteinele igi pierd functiile fiziologice (biochimice);
e) proteinele fibroase sunt solubile in solutii apoase.
70. Sunt proteine conjugate:
a) lipoproteinele;
b) glicoproteinele;
c) nucleoproteinele;
d) albumina;
e) keratina.

13r
7

71. Alirmafiile corecte referitoare Ia proteine su[t:

a) caseina este o scleroproteind;
b) in mediu bazic, proteinele sunt incercate negativ;
c) se recunosc prin reaglil c.u;ulfat de cupru, i-n mediu de acid clorhidric;
d) fibroina este o proteinl globulard;
e) hemoglobina este o proteind solubild.
72. Proteinele fibroase au urmitoarele caracteristici:
a) insolubilitatea in ap6 9i in solutii de electrolili;
b) au valoare nutritivd;
c) suntscleroproteine;
d) conf'eri organelor rezistenld mecanicd;
e) sunt hidrolizate de enzimele implicate in digestie.
73. Hemoglobina este:
a) solubild in solulii de electrolili;
b) insolubild in apd;
c) o protein5 globulard;
d) o proteind fibrilard;
e) solubild in apd.
74. Proteinele insolubile in api sunt:
a) globulinele;
b) caseina;
c) fibroina;
d) keratina;
e) colagenul.
75. Reac{iile folosite pentru recunoagterea proteinelor
sunt:
a) reaclia cu reactivul Fehling;
b) reactiaxantoproteicd;
c) reaclia biuretului;
d) reaclia cu bromul;
e) reactia cu reactivul Tollens.
76. Reac(ia biuretului:
a) se face cu HNO3 concentrat, in mediu alcalin;
b) se face cu sulfat de cupru, in mediu alcalin;
c) se lblosegte pentru recunoa$terea proteinelor;
d) este insotitd de aparilia unei coloralii albastru_violet;
__ e) este insolitd de aparilia culorii galben_intens.
-
77. Referitor la reacfia xantoproteicl sunt adevirate
afirmaliile:
a) lbloseqte acid azotic diluat;
b) foloseqte acid azotic concentrat;
c) duce la aparitia unei coloralii galbene;
d) la culoarea ro$u intens se ajunge numai dupd addugarea unei solutii acid sulfuric;
e) se face cu sulfat de cupru, in mediu alcalin.
78. A{irma{ia corecti referitoare la scleroproteine este3
a) sunt insolubile in solulii de electrolili;
b) au structurd libroasd;
c) se dizolvE intr-o solulie de clorurd de sodiu;
d) nu au valoare nutritivd;
e) conferd organelor rezistenld mecanicd.
79. Carc sunt afirmatiile false?
a) vitamina H' este un o,-aminoacid natural;
b) serina este un tioaminoacid;
c) glicina are un atom de carbon chiral;

t32
 d) aminoacizii din structura proteinelor sunt p_aminoacizi;
e) aminoacizii formeazd peptide prinh_o."u"1i" d" condensare.
80. Glicil-glicina reactioneazi cu:
a) alcoolul metilic;
b) clorura de sodiu;
c) clorura de metil;
d) hidroxidul de sodiu;
e) acidul clorhidric.
81. Aminoacizii sunt caracterizali prin:
a) solubilitate mare in solvenJi nepolari;
b) temperaturi de topire scazute;
c) caracter amfoter;
d) sunt substante cristaline;
e) solubilitate mare in solvenli polari.
82. Un aminoacid poate reactiona cu:
a) acidp-aminobenzoic;
b) clorurd de metil;
c) hidroxid de potasiu;
d) acidul clorhidric;
e) toluenul.
83. Alegeti afirmafiile incorecte:
a) prin hidrolizE total6, in catalizd, acidd sau enzimattcdn proteinere, polipeptidele S1
oligopeptidele formeazd p-aminoacizi;
b) proteinele sunt alcituite din peste 50 resturi de aminoacizi;
c) oligopeptidele sunt formate din peste l0 resturi de aminoacizi;
d) condensarea intermoleculard std la baza formdrii peptidelor gi proteinelor;
e) polipeptidele sunt alcatuite din l0-50 resturi de aminoacizi.
84. Clasificarea aminoacizilor se face dupl urmitoarele criterii:
a) numai dupd numdrul grupelor amino din moleculi;
b) numai dup6 numdrul grupelor carboxil din molecull;
c) dup6 natura atomului de carbon;
d) dupi numdrul grupelor funcJionale amino gi carboxil din moleculd;
e) dupE natura radicalului hidrocarbonat.
85. Aminoacizii au urmitoarele caracteristici:
a) in stare solidi au structuri dipolard;
b) in stare solidi au structurd de amtion;
c) structura de amfion rezurta in urma transferului protonului de la grupa -CooH 1a
gupa -NHz;
d) nu prezint6 structurE dipolard;
e) tbrmeazd solutii tampon.
86. Sunt compuqi organici cu funcfiuni mixte:
a) aminele;
b) aminoalcoolii;
c) zaharidele;
d) hidroxiacizii;
e) aminoacizii.
87. Aminoacizi esentiali sunt:
a) glicina;
b) fenilalanina;
c) lisina;
d) valina;
e) serina.

133
7

88. Afirmatiile corecte referitoare la aminoacizi sunt:

a) se clasifici dupd natura radicalului hidrocarbonat din moleculi;
b) se clasificd dupd numdrur grupelor funcrionale amino carbox
9i din moleculi;
c) c-aminoacizii sunt constituen{i ai proteinelor;
d) au in moleculd grupe funclionale amino gi carboxil;
e) au temperaturi de topire mici.
89. Care sunt proprietiitile aminoacizilor determinate de grupa _COOH?
a) reaclia cu acidul clorhidric;
b) reaclia cu alcooli;
c) reaclia cu amoniacul;
d) reac{ia cu hidroxidul de sodiu;
e) reaclia de esterificare.
90. Dintre urmitorii compuqi, care nu sunt hidroxiaminoacizi?
a) valina;
b) cisteina;
c) [isina;
d) serina;
e) glicocolul.
91. care sunt aminoacizi care nu se pot obfine ra hidroriza compretr
a proteineror?
a) acidul p-amino-hidroxibenzoic;
b) p-alanina;
c) acidul glutamic;
d) acidul 4-aminobenzoic;
e) acidul 3-amino-pentandioic.
92. Aminoacizii:
a) au formula generald RCH(NHz)COOH;
b) la condensarea prin eliminare de ap6 intermolecurar formeazd poliesteri;
c) conlinuli in proteine pot fi oblinuli prin precipitare termicd, urmati de hidroriza;
d) pe care organismul uman gi-i procurd numai prin hrand sunt cei esentiali;
e) sunt monoaminomonocarboxilici, monoaminodicarboxilici, diaminomonocarboxilici.
93. Care aminoacizi pot reactiona cu doi moli de baz6
9i un mol de acid?
a) alanind;
b) acid aspartic;
c) acid glutamic;
d) lisind;
e) valin6.
94. Alege{i alirmafiile corecte:
a) existd proteine de rezervd, cu rol nutritiv important, ca de exemplu glinicina;
b) aminoacidul format prin hidroliza in condilii adecvate a CCL_CHz_NH-CO_CH:
este
glicina;
c) din aminoacizi participd la sinteza peptidelor, doar grupele carboxil;
d) in proteina Ser-(Ala-Val)26-(Cis-Glu-Ser)25-(Lis_Val_Ala_Gli)rz_Glu serina
este
aminoacidul N-terminal, iar acidul glutamic este aminoacidul c-ierminal;
e) lipoproteidele au ca grupA prosteticd o zaharida.
95. Afirma{iile incorecte sunt:
a) proteinele conjugate (proteide) au in structura o parte proteicd qi una prosteticd;
b) factorii care pot denarura proteinele pot itrimici (acizi gi
ti b,* tati, siruri ale
metalelor grele, etc.) 9i tizici (cdldura, ultrasunetele, etcj;
c) proteinele sunt caracterizate de structura primard, structura secundard, structura
te4iara
Si structura cuaternara;
d) glicoproteidele au ca grupa prosteticd o grdsime;
e) gluteina este o proteind insolubilI care se glsegte in lapte.

t34
Rispunsuri:
l.d 49. d
2.e s0. d
3.d 51. c
4.c 52. a
5.b 53. c
6.e 54.b, c
7.e 55. c, e
8.d 56. a, d, e
9. a 57. d,, e
10. c 58. a, c, e
11. b 59. c, d
12. c 60. b, e
13. b 61. d, e
14.b 62. a,,b
15. a 63. b, c, e
16. d 64. a, d
17. c 65. c, d
18. d 66. a, d
19. a 67.b,c,d,
20.b 68. a, b, e
21. c 69. a, c, e
22.b 70. a,b, c
23. d 71. b, e
24. a 72. a, c, d
25. c 73. a, c, e
26.b 74. c, d, e
27.c 75.b, c
28.b 76.b, c, d,
29. c 77.b, c
30. b 78. a, b, d, e
31. d 79. a,b, c, d
32. c 80. a, c, d, e
JJ. E 81. c, d, e
34. d 82. a, b, c, d
35. b 83. a, c
36. c 84. d, e
37.a 85. a, b, c, e
38. d 86. b, c, d, e
39. c 87. b, c, d
40. b 88. a, b, c, d
41. a 89. b, c, d, e
90. a, b, c, e
43.b 9i. a, b, d, e
44. e 92. a, d, e
45. a 93. b, c
46. e 94. a,b, d
41. b 95. d, e
48. b

r35
 10. Medicamente. Vitamine

l*. Care din afirma{iile de mai jos este incorecti?

a) surse de vitamina 81 (tiamin6) - drqldie de bere, came, germeni
de grau, nuci, fasore,
lapte, etc.;
b) vitamina B12 (cobalamin6) ajutd la formarea globulelor rogii;
c) vitamina A (axeroftol) ajutd la func{ionarea normall a retinei;
d) vitamina D (calciferol) este o vitamind hidrosolubild;
e) surse de vitamina 82 (riboflavind) germeni de grau, ficat, came, lapte, legume
- verzi,
ou5, etc.
2*. A{irmatia falsii este:
a) acidul folic participd la sinteza acizilor nucleici;
b) vitamina 86 (piridoxina) intervine in metabolismul celulelor neryoase gi a centrilor
hernatopoetici;
c) sunt antibiotice penicilina, cefalosporina, streptomicina;
d) aspirina are N.E. = 6;
e) acidul acetilsalicilic se obline prin eterificarea acidului p-hidroxibenzoic cu clorurd
de
acetil.
3*. Afirmatia incorecti referitoare la paracetamol (p-hidroxiacetanitidi) este:
a) se mai poate denumi N-acetil-p-aminofenol;
b) are N.E. : 5;
c) are doi atomi de carbon primar, qase atomi de carbon te4iar;
d) electronii neparticipanli ai atomului de azot stau intr-un orbital hibridizat sp3;
e) raportul dintre num5rul electronilor ur gi numirul de electroni neparticipanli este
5:4.
4*. Referitor la vitamina C, afirmafia corectl este3
a) are acJiune bacteriostaticd;
b) lipsa vitaminei C determinl aparilia scorbutului;
c) este vitamina fertilitalii;
d) este o vitamind liposolubili;
e) are acliune antihemoragicd.
5*. Deficitul de vitamini K duce la:
a) rahitism;
b) boala beri-beri;
c) hemoragie;
d) scorbut;
e) pelagr6.
' 6*. Referitor la vitamina A afirmafia incorecti este:
a) este o vitamind liposolubili;
b) avitaminoza duce la tulburdri de vedere;
c) este o vitamind hidrosolubili;
d) se poate depozita in ficat;
e) uleiul de pe$te este o sursd de vitamina A.
7*. Ce tip de izomerie prezintl medicamentul L-DOPA?

fooH
HO CH2_CH_NH2

HO
a) geometrica de tip cis{rans:
b) de catend;
c) geometricd de tip Z-E;
d) opticS;
e) de confbrmalie.
r36
 8*' Alirma(ia incorecti referitoare ra adrenarini,
compus cu rbrmura structurarr,
H\-,\

,o.U(gu-cH:-Nr-FCHr
oH
I
este:
a) are dou6 gupe -OI fenolic, o grupd _OH alcoolic, o grupd
amino secundard;
b) are un atom de carbon asimetric;
c) are formula moleculard CqHrzO:N:
d) atomii de oxigen prezinta hibridizare spr;
e) reaclioneazi cu hidroxidul de sodiu.
9*. Metoda industriall de ob(inere a aspirinei este:
a) in prima etape se obline acidul benzoic, iar in etapa a doua
are roc esterificarea
acestuia cu anhidrida acidd, in prezenla acidului sulfi.uic concentrat;
b) in prima etapd se obtine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt,
iar- --'
in etapa
-'-r a doua
are loc esterificarea acestuia cu anhidrida acidi. in mediu
bazic;
c) in prima etapa se obline acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt,
iar in etapa a doua
are loc o reaclie de eterificare;
d) in prima etape se obtine acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt,
iar in etapa a doua
are loc esterificarea acestuia cu cloruri de benzoil, in prezenla uciartri
,uru.r.
concentrat;
e) in prima etapd se obline. acidul salicilic prin metoda Kolbe-Schmitt,
iar in etapa a doua
are loc esterificarea acestuia cu anhidrida acidd, in prezenla acidului
sulfuric concentrat.
10*. Afirma{ia incorecti referitoare la paracetamol estel
a) are proprierdti antipiretice;
b) are actiune bacteriostaticd;
c) nu dd e1'ecte secundare asemanetoare aspirinei gi, de aceea, poate li administrat
gi
copiilor;
d) se poate comercializa sub formd de tablete;
e) are proprietati analgezice.
1l*. Identificati afirmatia incorecti referitoare Ia sulfamide:
a) au acliune bacteriostaticd;
b) au actiune bactericida;
c) conlin grupa sulfonamidi -SOzNHz;
d) prontosilul rogu este precursor al sulfamidelor;
e) sulfamidele interactioneazd cu enzimele.
12*' Alegeti afirma(ia incorecti referitoare la mentol, gtiind cE acesta este
un antiseptic
local, ce se extrage din uleiul de mentI. cu structura:
,CHI
CH(
'CHr

a) se poate obline prin hidrogenarea fenolului corespunzdtor, dialchil

substituit;
b) se poate oxida;
c) conline doi atomi de carbon asimehic;
d) poate fi denumit 2-izopropil-5-metilciclohexanol;
e) se poate esterifica cu anhidridd aceticd.
l3*. Grupa -COOH a aspirinei poate reacfiona cu:
a) numai cu sodiu;
b) numai cu hidroxid de sodiu;
c) numai cu oxizi bazici;
d) numai cu alcooli;
e) cu alcooli, hidroxid de sodiu, sodiu, oxizi bazici.

t37
 14*. paracetamolul, medicament cu acliune analgezictr-antipireticS, are formula
structufam:
l-\
Ho< )-*r-g-cHs
\:,/ o
ll

Cu cine.poate reactiona grupa -OH a paracetamolului?

a) numai cu potasiul;
b) numai cu hidroxidul de potasiu;
c) cu oxizii bazici;
d) cu alcoolii;
e) cu potasiul, hidroxidul de potasiu.
15*. Sursele de vitamini C sunt:
a) cerealele;
b) produsele lactate;
c) carnea;
d) fructele 9i legumele;
e) numai legumele.
16. Alegefi afirmatiile corecte referitoare la L_DOpA, medicament cu structura de
mai jos:
COOH
I
HG\Zr\*/CHr-Q-NH,
l' rl
Hcr'\.,,'''
l,

a) are un atom de carbon chiral;

b) raportul intre electronii neparticipanli gi electronii z este 4:9;
c) are nesaturarea echivalenti 5;
d) prezintl funcJiile -OH fenolic, carboxil, amin6 alifaticd primard;
e) poate da reaclii de alchilare, esterilicare.
I7. Indicati compugii organici cu aplica(ii in medicintr:
a) acidulacetilsalicilic;
b) alcoolul metilic;
c)
alcoolul etilic;
d) glicerina;
e) acidul ascorbic.
18. Amfetamina, stimulator al sistemului nervos central, are
structura:

Alegefi afi rma{iile corecte:

a) este o amind primaril
b) poate fi denumitd 1-metil-2-fenil-etilamind;
c) prezintd un atom de carbon chiral;
d) dd reaclii de diazotare gi cuplare;
e) poate da reaclii de alchilare, acilare.
19. Ce fel de proprietlli prezinti aspirina?
a) antiinflamatoare;
b) bacteriostatice;
c) analgezice;
d) antipiretice;
e) anticonlulsivante.

138
20. Care sunt substan{ele cu proprietS{i analgezic-antipiretice?
a) acidul L-ascorbic;
b) aspirina;
c) sulfamidele;
d) paracetamolul;
e) penicilina.
21. ce grupe func{ionale prezintr L-DOPA, medicament folosit in boala parkinson, ce are
structura:
fooH
HO CH2- CH-NH2

HO

a) -OH fenolic, amind primar6;

b) -OH alcoolic;
c) -COOH;
d) -OH fenolic, amind secundard;
e) -OH alcoolic, amind te(iar6.
22. Care sunt afirma(iile incorecte referitoare la novocaini, anestezic local cu formula:

,C,H.
coocH2cH' (tcrH.
-N
a) prin hidrolizd formeazi vitamina H';
b) este un derivat al acidului p-aminobenzoic;
c) prezintd activitate optic5;
d) poate reacliona cu acidul clorhidric;
e) nu se poate diazota.
23. Vitamina H' este:
a) acidul2-aminobenzoic;
b) acidul3-aminobenzoic;
c) acidul m-aminobenzoic;
d) acidul p-aminobenzoic:
e) acidul 4-aminobenzoic.
24. Structura vitaminei C este urmltoarea:
o:c---
HO-C
rl
lt
I

o
HO-c
tl
H_C _,,]
I

I
HO-C-H
I

cH2-oH
La ce fel de reac(ii poate participa vitamina C?
a) de oxidare;
b) de esterificare;
c) de hidrolizd;
d) de eterificare ;
e) de hidrogenare.
25. Care sunt afirma{iile adevlrate?
a) vitaminele sunt compugi organici necesari, in cantitdli mici, bunei funcliondri a
organismului;

139
7

b) absenla totali a unei vitamine din organism se numeste avitaminozl;

c) vitamina C este vitamina antisterilitAlii;
d) organismul uman sintetizeazd toate vitaminele;
e) liuctele gi legumele proaspete au un conlinut crescut in vitamine.
26. Ibuprofenul, medicament cu structura de mai jos, prezintr urmitoarele caracteristici:
/-\
cHr-cH-cHfl
I \-/
>cH-cooH
I
CHI CHr
a) are doi atomi de carbon asimetrici;
b) are nesaturarea echivalentl 5;
c) este acidul 2-(p-izobutil-fenil) propanoic;
d) are formula moleculard Cr:HraOz;
e) are nesaturarea echivalentd 4 .
27' Afirmafiile corecte referitoare la acidul cafeic, compus cu proprietr{i bactericide, sunt:

CH-CH-COOH

a) este acidul 3-(3,4-dihidroxifenil)propenoic;

b) are un atom de carbon asimetric;
c) are funcliunile -OH fenolic ai -COOH;
d) poate da reaclii de esterificare;
e) nu reacJioneazl cu ClzlCCl.a.
28. Afirma{iile corecte referitoare Ia vitamina D sunt:
a) este o vitaminl liposolubili;
b) este o vitamind hidrosolubili;
c) se gesegte in legume gi tiucte;
d) favorizeazd depunerea de calciu in oase;
e) este o vitamini solubilX in apa.
29. Aspirina se obfine prin:
a) esterilicarea acidului salicilic cu cloruri de acetil;
b) transformarea salicilatului de sodiu in acid o-hidroxibenzoic;
c) esterificarea acidului salicilic cu anhidridd acetica;
d) eterificarea acidului p-hidroxibenzoic cu anhidridd aceticd;
e) reaclia p'aminofenolului cu anhidrida aceticd.
30. Care sunt afirmafiile corecte?
a) aspirina este uqor hidrolizatd la acid acetic 9i acid o-hidroxibenzoic;
b) paracetamolul are actiune asemanatoare sulfamidelor;
c) sulfamidele au actiune bactericidd;
d) aspirina are actiune antiinflamatoare;
e) sulf'amidele au acJiune bacteriostaticd.
31. Care din afirma{iite de mai jos referitoare la anestezicul local benzocaine, sunt corecte?

u.*l-V"-oc,H.
- \_,/ - ',
II
o
a) nu este optic activ;
b) prin hidrolizd acidd lbrmeazd acid p-aminobenzoic Ai alcool etilic;
c) este un ester a[ acidului p-aminobenzoic;
d) prezintd un atom de carbon chiral;
e) denumirea compusului este p-aminobenzoat de etil.

140
32. Alege(i afirmatiile incorecte referitoare la fenacetini, compus cu ac(iune asemlnitoare
aspirinei, avind structura de mai jos:
,r-\>_NH-C-CHI
C,H5ry
\:-/ ll
o
a) are un atom de carbon chiral;
b) are nesaturarea echivalentd 5;
c) are nesaturarea echivalenti 4;
d) are formula moleculard CroHrzOzN;
e) se poate diazota.
33. Care sunt afirmatiile corecte referitoare la acidul acetilsalicilic?
a) este o substanld alb6, cristalind;
b) are gust acru;
c) se utilizeazi in stdrile febrile gi reumatice;
d) denumirea genericd este aspirin6;
e) are acliune bacteriostatici.
3.1. Afirma{iile corecte sunt:
a) surse de acid pantotenic - drojdie de bere, cereale, gdlbenug de ou, flora intestinal6,
etc,;
b) sulfatiazolul este o sulfamidl, utilizatd mai ales in tratarea unor infeclii ale tubului
digestiv;
c) cregterea continutului de vitamine in organism determind instalarea bolii cunoscute sub
numele de avitaminozi;
d) biotina intervine in procesele de fixare a coz pe unii metabolili; in metabolismul
lipidelor; formarea gi degradarea acizilor gragi;
e) vitamina PP (niacina) este o vitamini liposolubild.
35. Alirma{iile corecte referitoare Ia vitamine sunt:
a) vitamina Br se mai numegte tiamine;
b) cobalamina este o vitamin5 antianemicd;
c) vitamina A este o vitaminA hidrosolubild;
d) niacina particip6 la procese redox in organism;
e) acidul ascorbic este de origine exclusiv animald.
36. Alege{i afirma{iile incorecte:
a) vitamina E (tocoferol) mdreqte fertilitatea, are rol antioxidant (protejeazi globulele
rogii de agenli toxici oxidanti);
b) vitamina K este produsd de flora bacteriand intestinali qi se gdseEte in lapte, gdtbenuq
de ou, etc;
c) complexul de vitamine B, vitamina C gi vitamina PP sunt vitamine liposolubile;
d) vitaminele A, D, E, K gi F sunt vitamine hidrosolubile;
e) medicamentele cloramfenicol qi ampicilind sunt antibiotice.
37. Vitamina Hr:
a) di reactie de N-acilare;
b) dd reactie de acilare Friedel-Crafts;
c) este izomer de functriune cu benzonitrilul;
d) se poate obline prin reducerea acidului p-nitrobenzoic;
e) este izomer de functiune cu benzamida.
38. Anestezina (p-aminobenzoatul de etil):
a) are formula moleculard CeHl rOzN;
b) are N.E. = f ;
c) dd reaclie de hidrolizd la grupa estericI;
d) se poate obline din p-aminofenol qi etanol;
e) este izomer de pozilie cu o-aminobenzoatul de metil.

141
Rlspunsuri:
l.d 20. b, d
21. a, c
3. e 22. c, e
4.b 23. d, e
5.c 24. a,b, d, e
6.c 25. a,b, e
7.d 26.b, c, d
8.c 27.a,c,d
9.e 28. a, d
10. b 29. a, c
11. b 30. a, d, e
12. c 31. a, b, c, e
13. e 32. a, c, d, e
14. e 33. a, b, c, d
ls. d 34. a,b, d
16. a, c, d, e 35. a, b, d
17. a, c, d, e 36. c, d
18. a, c, e 37. a,b, d
19. a, c, d 38. a, c

t42
 11. Teste tip cauzl-efect
Fiecare din intrebdrile menlionate in acest capitol constl dintr-o frazd alcltuitd din
doud
afirmalii unite prin cuvAntul "deoarece,,.
Rdspunsul corect se noteazA cu:
a) dacd cele doui afirma{ii sunt adevdrate gi intre ele existd o relatie cauzd-efect;
b) dacd cele doud alirmalii sunt adevdrate, dar intre ele nu existd o relaJie cauzd-efect;
c) dacd prima afirmalie este adev6ratd, iar a doua falsd;
d) dacd prima afirmatie este falsd, iar a doua este adevdratd;
e) daci cele doui afirmalii sunt f'alse.
l*. Halogenii se identifici sub formd de halogenuri de argint, deoarece acestea sunt precipitate
divers colorate.
2*. Azotul se identifici sub formd de albastru de Berlin, deoarece mineralizarea substanlei se
face cu oxid de cupru.
3*. Valen{ele atomului de carbon din alcani sunt orientate spre virfurile unui tetraedru, deoarece
unghiul dintre ele este de 1200.
4*. Atomul de carbon poate forma leglturi simple, duble sau triple, deoarece formeazd covalenle
in stare firndamentald.
5*' in starea de hibridizare sp3, atomul de carbon formeazx numai legdturi simple, deoarece
adoptl o configuratie trigonald.
6*. Formula moleculard CeHsO+NzBr existl in realitate, deoarece N.E. = 6, iar suma tuturor
covalenlelor elementelor componente este un numdr par.
7*. Legdturile C-H din metan sunt polare, deoarece carbonul este mult mai electropozitiv decit
hidrogenul.
8*. La toate hidrocarburile lungimea legdturilor carbon-carbon este aceeagi, deoarece se
realizeazd inlre atomii aceluiagi element.
9*. Structura chimicd a unui compus organic determind proprietSlile lui, deoarece izomerii
prezilti proprietili diferite.
l0*. In alcani atomii de carbon pot fi hibridizali sp, sp2 si sp3, deoarece ei participi la formarea
de legituri chimice atat in stare hibridizatd cAt qi in stare fundamentald.
l1*. Legdturile de tip o sunt specifice numai alcanilor, deoarece toate celelalte hidrocarburi sunt
nesaturate.
l2*. Molecula metanului are o structure tetraedricd, deoarece atomul de carbon este
hibridizat sp3.
l3*. Alcanii prezintd izomerie de catend, deoarece pot avea catene ramificate.
14*. Prin dehidrogenarea alcanilor se oblin alchene, deoarece are loc ruperea legdturilor C-C gi
C-H.
15*. Cicloalcanii sunt hidrocarburi nesaturate, deoarece au formula moleculard generald identicl
cu cea a alchenelor.
16*. Pentanul gi ciclopentanul sunt izomeri de caten6, deoarece sunt hidrocarburi saturate.
l7*. La diclorurarea etanului se formeazd numai clorura de etiliden, deoarece in etan atomii de
carbon sunt hibridizali sp3.
I8*. Temperatura de fierbere a neopentanului este mai ridicatd dec6t cea a izopentanului,
deoarece izopentanul are catend mai ramiticat5.
l9*.2-Butena qi izobutena sunt izomeri de pozi{ie, deoarece se deosebesc prin pozilia legdturii
duble.
20*, Produsul reacliei dintre clor gi propend este diferit, in functie de condiliile de reaclie,
deoarece propena are structur6 simetricS.
21*. Alchenele sunt derivali functionali ai alcoolilor, deoarece prin adilia apei se transform[ in
alcooli.

143
 22*. Acetilurile metalelor alcaline .gi- alcalino-pdmdntoase sunt colorate gi instabile la
obignuiti, deoarece se oblin
temperatura in general ugor, prin inlocuirea unor atomi de hidrogen
cu atomii metalelor mai sus men{ionate.
23*. Alchinele au formula gener ald CnHz,-2, deoarece au N.E. = l.
24*. Acetilurile metalelor alcaline se descompun cu explozie la incdlzire, deoarece
au structura
ionica.
25*' Reactivitatea alchenelor este mai mare decdt a alcanilor, deoarece este prezentd
legdtura
dubld.
26*' Acetilurile metalelor tranziliona.le hidrolizeazd,cu formarea alchinei
iniliale, deoarece nu se
oblin prin incdlzire.
27*.2-Butina nu existd sub formd de izomeri geometrici, deoarece
nu conline atomi de hidrogen
1"-gu1,-d"
atomii de carbon implicali in legdturalriple.
28*' Prin adiJia apei la acetilend se ob{ine acetaldehidd, deoarece aceasta
din urme esrc solubili
in ap[.
29*' Naftalina gi antracenul au un caracter aromatic mai pronunlat decdt
benzenul, deoarece sunt
formate din mai multe nuclee benzenice condensate.
30*' Prin hidrogenarea totald a natlalinei se obline tetralina, deoarece naftalina
are caracter
aromatic mai pronuntat dec6t benzenul.
31*' Antracenul se oxideazi mult mai uqor deciit benzenul (chiar cu dicromat
de potasiu gi acid
acetic) $i formeazr antrachinona, deoarece cre$terea numdruiui de
nuclee condensate Ji-iru"ura
aromaticitatea.
32*' Naftalina di mai uqor reaclii de adilie comparativ cu benzenul, deoarece
caracterul sdu
aromatic este mai slab decAt al benzenului.
33*. Benzenul, toluenul, etilbenzenul qi propilbenzenur formeazd o serie omoloagd,
deoarece
sunt hidrocarburi aromatice mononucleare.
34*. Molecula benzenului este a la acliunea agentilor oxidanli folosili pentru oxidarea
_stab
alchenelor, deoarece toli atomii de carbon din moleculd auhibridizare sp2.
35*. Prin alchilarea nitrobenzenurui se obline m-alchilnitrobenzen, dloarece grupa -NOz
este
substituent de ordinul IL
36*. Benzenul dd de preferinld reaclii de adilie, deoarece conline in moleculd numai
atomi de
carbon hibridizali sp2.
37*. Toluenul are temperatura de fierbere mai ridicati dec6t a benzenului, deoarece
are masa
moleculard mai mare.
38*. Clorura de alil reaclioneazd cu amoniacul, deoarece se caracterizeazd printr-o
reactivitate
normald.
39*. Clorobenzenul hidrolizeazd ugor cu formare de fenol, deoarece atomul de
clor este putemic
electronegativ.
40*. Fenolul reaclioneazd cu tbrmiatul de sodiu, deoarece acidul formic este un
acid mai tare
decAt fenolul.
41*, Fenolul este o substanld toxicS, deoarece caracterul sdu acid este mai putemic
dec6t al
alcoolilor.
42*. Alcoolii reaclioneazd cu sodiu, deoarece au caractel amfoter.
43*. Spre deosebire de alcooli, tbnolii formeazl l'enoxizi gi cu hidroxid de so<iiu,
deoarece au
caracter acid mai pronunlat decAt al alcoolilor.
44*.2-Butanolul este un alcool secundar, deoarece con{ine o singurd grupd hidroxil.
45*. Alcoolii inl'eriori sunt solubili in apd, deoarece pot lorma= legituri de hidrogen cu
moleculele de ap5.
46*. Glicerina are punctul de t'ierbere mai mare dec6t propanolul, deoarece are masa moleculard
mai mare.
47*. Etanolul gi dimetileterul sunt izomeri de t'uncliune, deoarece au aceeagi compozilie, dar
structuri dif'erite, flcdnd parte din clase dit'erite de compugi organici.

t44
48*. Oxidarea alcoolului etilic cu dicromat de potasiu in acid sulfuric st[ la baza testului de
alcoolemie, deoarece solulia igi schimbd culoarea de la galben-portocaliu la verde.
49*. Aciditatea alcoolilor este mai mare dec6t a fenolilor, deoarece fenolii reactioneazd cu
hidroxidul de sodiu.
50*. Fenolul reacJioneazd cu metoxidul de sodiu, deoarece este un acid mai slab decdt metanolul.
51*. Butanolul se poate obline prin hidrogenarea totald a aldehidei crotonice, deoarece
aldehidele reacJioneazd cu reactivul Tollens.
52*. Glicerina este un alcool te4iar, deoarece are in moleculd trei grupe -OH.
53*. Dietileterul qi alcoolul n-butilic sunt izomeri, deoarece au aceeaqi formuld moleculard.
54*. Alcoolii terfiari sunt rezistenli la ac]iunea dicromatului de potasiu in mediu acid, deoarece
prin deshidratare formeazd izoalchene.
55*. Solubilitatea alcoolilor in apd cregte cu numlrul de atomi de carbon din molecula, deoarece
catena hidrocarbonath este hidrofi lE.
56*. Alcoolul izobutilic este un alcool primar, deoarece conline o singuri grupd hidroxil.
57*. Aminele aromatice primare au caracter acid slab, deoarece pot fixa protonii la atomul
d,e azot.
58*' Aminele au caracter bazic, deoarece contin atomi de azot cu o pereche de electroni
neparticipantri.
59*. Anilina este o aminX te4iard, deoarece grupa -NH2 se leagd de un atom de carbon terfiar.
60*. Notiunile de amind primarS, secundard, te4iara sunt asemdnAtoare cu cele intdlnite la
alcooli, deoarece la alcooli se referd la natura atomului de carbon de care se leaga grupa
funclionalS.
61*. Sdrurile cuatemare de amoniu sunt ugor solubile in api, deoarece aminele att caracter bazic.
62*. Aminele insolubile in apd se solubilizeazl prin tratarea lor cu acizii minerali, deoarece
siirurile rezultate au caracter ionic.
63*, Prin reactia amoniacului cu clorobenzenzul in exces nu rezultd anilina, deoarece
clorobenzenul este un compus cu reactivitate scazutd.
64*. N,N-dimetilanilina se poate transforma intr-o sare cuatemard de amoniu, deoarece astfel de
sdruri nu formeazi decAt aminele cu caracter slab bazic.
65x. Temperaturile de fierbere ale alcoolilor sunt anormal de ridicate comparativ cu ale
hidrocarburilor din care provin, deoarece moleculele de alcool se asociazd prin legituri de
hidrogen.
66*. Aminele primare, secundare gi te4iare nu se pot alchila pAnd la formarea sdrii cuatemare de
amoniu, deoarece aceasta din urmi este putemic ionizat6,.
67*. 2-Aminobutanul este o amini secundard, deoarece grupa amino este legati de un atom de
carbon secundar.
68*. Prin tratarea amoniacului cu iodurf, de metil, in exces, se obline iodura de tetrametilamoniu,
deoarece produsul final al alchildrii amoniacului este intotdeauna o sare cuatemar[ de amoniu.
69*. Etilamina este o bazd mai tare decdt dietilamina, deoarece etilamina este o amina terfiard.
70*. Aldehidele fbrmeazi prin oxidare acizi carboxilici, deoarece sunt deriva{i funclionali ai
acizilor.
71*. Cetonele dau oglinda de argint cu reactivul Tollens, deoarece au caracter reducator.
72*. Benzaldehida nu poate fi componenti metilenicd in reactria de condensare aldolicd, deoarece
are un atom de carbon cuatemar.
73*. Aldehidele au caracter reducdtor, deoarece dau reacJii de condensare.
74*. Benzaldehida se oxideazd ugor cu oxigen din aer la acid benzoic, deoarece se obline prin
hidroliza clorurii de benziliden.
75*. Aldehidele cu mase moleculard micd sunt solubile in apd, deoarece moleculele lor nu se pot
asocia prin legituri de hidrogen.
76*. In reaclia cu orice compus carbonilic, reactivul Tollens se reduce, deoarece are loc oxidarea
la Ag metalic, depus ca o oglindn.

t45
 77*. Formardehida.nu se poate condensa cu benzaldehida, deoarece nici una nu poate ti
component6 metilenic5.
7g*. A9?tg\? reaclioneazA cu reactivul Fehling, deoarece are caracter reduc5tor.
,?];ll9lh]e 22-dimetilpropionicd nu r. p*t. condensa cu ardehida propionici, deoarece
pon\fi a nu confine atomi de hidrogen activ. in
80*' Aldehidele prezinta caracter reducdtor, d_eoarece prin
reducerea lor se oblin alcooli primari.
81*'.Benzaldehida se poate obline prin hidroliza clorurii
de u"nrit in mealu-Jr-uu iJi", a.o*"."
toti derivalii halogenali hidrolizeazi in mediu bazic.
Alqelqa crotonicd poate fi transformatd in n_butanol, deoarece are
IJi,
83*. Aldehidele se pot oxida cu oxigenul molecular
N.E.= 2.
din uo, d"our."e au in molecula lor grupa
tirnclionald carbonil.
84*' Acidul formic este cel mai slab acid carboxilic, deoarece
este primul termen al unei serii de
omologi.
85*' Acidul acetic reactioneazd cu hidrogenocarbonatul de
sodiu, deoarece este un acid mai slab
decit acidul carbonic.
86*' Prin hidroliza acidd a esterilor se formeazd acizii carboxilici
corespunzatori, deoarece esterii
sunt derivali funclionali ai acestora.
87*.. Acidul asparagic ai acidul grutamic sunt omorogi,
deoarece ambii sunt acizi
diaminomonocarboxilici.
88*' Grupa func{ionald -cooH.dE reaclii specifice cetonelor,
deoarece conrine grupa >c=o.
89*. Grdsimile fbrmeazd emursii in apa, deoarece sunt
sorubiie in soru.rti J.guoi"i'rlporu.
90*' Acidul butiric este mai solubil in apd decat acidul acetic,
deoarece ,o"tuuiiitudu-.."9t" .,
creqterea catenei.
91*' Grdsimile lichide se pot hidrogena, deoarece conlin in morecula lor resturi de acizi gragi
nesatura{i.
92*' Reaclia de esterificare in mediu acid este reversibila,
deoarece esterul format hifuolizeaz|
tot inmediu acid.
93*' Acizii monocarboxilici pot.fi considera{i tautomeri cu
esterii lor, deoarece reactia de
estedficare este reversibild in mediu acid.
94*. Reaclia xantoproteicd serve$te_ la
identificarea proteineror, deoarece este insolitd de
.
formarea unor compugi de culoare galbeni.
95*' Proteinele globulare se denatuieazd prin incdlzire,
deoarece acestea sunt solubile in apd gi in
solulii de electroli{i.
96*' Reactia biuretului se poate folosi pentru identificarea proteinelor,
carboxilice terminale formeazi combina{ii complexe c, ionii
d" rragrrriu.
' ----"--
- deoarece grupele
97*. Aminoacizii au caracter amtbter, deoarece^au in
moleculd doua-tipuri de grupe functionale.
98*' Aminoacizii au caracter amfoter, deoarece la ionizare
formeaza amfioni.
99*'. Aminoacizii au temperaturi de topire ridicate,
deoarece formeazd legdturi de hidrogen, la
nivelul grupelor carboxil, cu moleculele de api.
100*' Aminoacizii fotmeazd solulii tampon, deoarece in
mediu de acid clorhidric concentrat
lbrmeazd un clorhidrat.
101*. Proteinele pot suferi reacJia de hidrorizd in mediu
acid, deoarece pot reacliona cu sorulii
concentrate de acid azotic.
102*' Lisina nu poate exista sub fbrmi de amfion, deoarece
conline in moleculd doua grupe
-NHz.
103*. Prin reducere, glucoza se transformd in acid gluconic,
deoarece grupa aldehidicd trece in
grupa carboxil prin adilia hidrogenului.
104*. La oxidarea bldndd a glucozei se obline dioxid de carbon qi
apd, deoarece glucoza este un
monozaharid.
105*. Zaharoza dd reaclia Fehling, deoarece are caracter
reducAtor.
106*. Fructoza nu are caracter reducdtor, deoarece are trei grupe
alcool secundar.

t46
l07x' zaharoza este un dizaharid reducStor, deoarece se formeaz[ prin eliminarea de
apd intre
doui grupe -OH glicozidice din o-glucozi qi p_fructozi.
cel,e
108*. Aldozele se identificd prin reaclia Fehring, deoarece se formeazi un precipitat
rogu-
cirdmiziu de oxid cupros.
109*. Celobioza este un dizaharid nereducdtor, deoarece este formata prin condensarea
a doud
molecule de B-glucopiranoza.
ll0*, Paracetamolul se numegte p-hidroxiacetanilidd, deoarece este produsul unei reaclii de
esterificare.
111*. Complexul de vitamine B, vitamina C gi vitamina PP sunt vitamine hidrosolubile,
deoarece sunt solubile in apd.
112*. Cobalamina este o vitamin6 antianemic5, deoarece lipsa acesteia duce la aparilia pelagrei.
113*. Axeroftolul se giseqte in oud, unt, morcovi, roqii, deoarece cloramf"ricolul gi
streptomicina sunt antibiorice.
114*. Vitamina 86 se mai nume$te niacind, deoarece vitamina 82 intervine in procesele redox
din organism.
ll5*. Medicamentele sunt substanle chimice naturale sau de sintezd, deoarece aspirina are
proprietd{i analgezice, antipiretice gi antiinflamatoare.
116*. Acidul salicilic este un hidroxiacid alifatic, deoarece se folosegte in sinteza
paracetamolului,
ll7*. Aspirina are proprietdti bactericide, deoarece este produsul unei reaclii de N-acilare.

147
I

RisPunsuri:
l.a 51. b
2.c 52. d,
3. c 53. a
4.c 54. b
5.c 55. e
6. a 56. b
7.e 57. d
8.d 58. a
9.b 59. d
10. e 60. d
11. e 61. b
12. a 62. a
13. a 63. a
14. c 64. c
15. d 65. a
16. d 66. d
17. d 67. d
18. e 68. a
19. e 69. e
20. c 70. c
21. d 71. e
22. d 72.b
25. c 73.b
24. d 74.b
25. a 7s.b
26. d 76. e
27.b 77. a
28. b 78. e
29. d 79. d
30. e 80. b
31. a 81. e
1) a
82. b
33. b 83. b
34.b 84. d
35. a 85. c
36. d 86. a
37. a 8'7.c
38. c 88. d
39. d 89. b
40. d 90. e
41. b 91. a
42. c 92. a
43. a 93. d
44.b 94. a
45. a 95. b
46. b 96. c
47.a 97.b
48. a 98. a
49. d 99. b
50. c 100. b

148
 109. d
l0l. b I 10. c
102. d 111.a
103. e 112. c
104. d 113. b
105. e 114. d
106. b 115. b
107. d 1 16. e

108. a l1'7. e

t49

I
I
/

12. probleme
l*' La dehidrogenarea etanului rezultd etend gi hidrogen. Amestecul gazos ren;itat conline
20oh
hidrogen (in volume). Care este procentul de ;tan des;o;pus?
a) 7 5o/o;
b) s0%:
c) 25%;
d) 100%;
e) 10%.
2*. Care este volumul d,e aer (20%o O:) folosit in procesul de oblinere
a 2,025 t acid cianhidric
prin amonoxidarea metanului, cu un randament de i 5o/o?
a) 12 600 m3;
b) 33 600 m3;
c) 16 800 m3;
d)2 520 m3
e) 3 360 m3.
3*. Un amestec metan-etan, cu compozilia in procente molare 2o%o-g}ah, va
avea urmatoarea
compozilie. in procente de masd:
a) 10,54%,89,46%;
b) 12j4%, 87,66%;
c) 15o/o, 8S%;
d\ 11,76%,88,23%;
e) 13,05%,86,95%.
4*. Prin arderea a 40 I amestec de metan qi etan rezultd 721 COz. Ce
compozilie in procente de
volum are amestecul de hidrocarburi?
a) 20%o CHt, 80oh CzHa;
b) i0% CHa, 90yo CzHei
c) 30% CH+, 70%o CzHo;
d) 40% CH+, 60%o CzHe;
e) 50% CH+, 50o/o CzHe.
1O-ml amestec gazos de propan-butan cu un exces de oxigen. prin
l-'-s-"^lld
de KoH, volumul gazelor de ardere (din care apa a fost condeirsata)
spdrare cu o sorutie
scade cu 34 mr. ce
compozilie in volume avea amestecul iniJial propan-butan, considerand
ce toate volumele sunt
mdsurate la aceeagi temperaturd gi presiune?
a) 25%obutan, 75oh propan;
b) 45% butan, 55% propan;
c) 35% butan, 65% propan;
d) 40% butan, 60% propan;
e) 30% butan, 70o/o propan.
6*. Un volum de 100 ml amestec gazos format dintr-un alcan, o alchenr gi
hidrogen este trecut
peste un catalizator pe bazd de nichel. Rezultd un compus
unic cu votumul ie zo rrr1. prin u.o"."u
amestecului rezulti 210 ml CO:. Alcanul, respectiv alchena sunt:
etanul,
a) propena;
b) butanul, butena;
etanul,
c) etena;
d) propanul, butena;
e) propanul, propena.
^
7*- lntr-un amestec gazos se gasesc trei hidrocarburi: metan, etan gi propan. Raportul
maselor
celor trei hidrocarburi in amestec este l:5:2. Sd se determine volumui d" u". n"."ru,
arderii a
508 g din amestec (20%o Ozin aer).
a) 66541 aer;'
b) 5500 I aer;

r50
 c) 6608 I aerl
d) 6000 I aer;
e) 6604 I aer.

l";"i#r'l"il?f,:3il:''J'.:"::i:i:#"";';',Jili'33 [.",:r,i::xza in care raporru,

de arcoor metilic obtinuta;;'!-I'iT:':l#;::':;
::lffixi.-"Ti*r|;;ffi:l.il",'#'ffi:
a) 300 m3 rnetan, 550 kg alcoolmetilic, 300 m3 hidrogen;
b) 480 m3 metan, 620 kg alcool metilic, 4g0 mr hidr;gen;
c) 420 m3 metan, 581 kg alcool metilic, +ZO m3 hidrolen;
d) 500 m3 metan, 600 kg alcool metilic, SOO m3 hidrogen;
e) 400 m3 metan, 571,4 kg alcool metilic, 400 m3 hidrolen.
^
9*. In morecura unei hidrocarburi, raportul dintre numarul ajgmr de carbon
gi de hidrogen este
{e din."riu
de l:2. care este hidrocarbura, gtiind c6 este ar 3-lea termen a" o*Jioi iiil l_" rn""
parte?
a) propanul;
b) I -butena;
c) ciclopropanul;
d) butanul;
e) propena.
10*. Un volum de 1 I CH+ se clorureazd cu 1,4 I Clz. $tiind cA din proces rezultd numai
CH:CI qi
CHzClz, iar reactanlii se consumA integral, care este raportul molar intre clorura de metil gi
clorura de metilen?
a) 2:
b) 0,5;
c) 2,5;
d) 1;
e) 1,5.
1l*, Care este volumul d,e aer (20%o O:) necesar arderii a 80 g amestec de metan, eten6 Ei
propend, cu raportul volumar 3: I :2?
a) 950 l;
b) 969 l;
c) 1023 1;
d) 1008 l;
e) 869 l.
12*. Care este formula moleculard a unei hidrocarburi, gtiind cd prin arderea a 448 cm3 (c.n.) din
aceasta rezultd 3,529 COz qi I ,8g HzO.
a) C.rHe;
b) C3Hs;
c) CqHro;
d) C+He;
e) C:Ho.
f:.. irtr-* rut cu brom se barboteaz[ 8,96 cm3 dintr-o alcheni gazoasa mdsurate la 00C $i I
atm. in vasul de reaclie liind suficient brom, se ibrmeazr 86,4 mg produs de reaclie' Ce formuld
moleculard are alchena ce a lbst barbotatd? CAli izomeri poate prezenta?
a) C+Ha, 4 izomerr;
b) C+Hro, 3 izomeri;
c) C3H6, 2 izomei;
d) C+Hro, 3 izomeri;
e) C+He, 3 izomeri.
r4*. ir;;;;; il;;;;, se gase$te o solutie de 0,02 Mde KMno+ "t:i]il]:1t::-P'*::t]li"
Drun uaca prln
din vas se barboteazd etend pana la dlcolorarea soluliei gi aparilia unui preclpttat

151
F

solutia din vas se barboteazd 201,6 cm3 etena, ce volum de solutie 0,02 M KMnO+ a fost
decolorat?
a) 500 cm3;
b) 150 cm3;
c) 225 cmr;
d) 450 cm3;
e) 300 cm3.
l5*' Se prepard in laborator etend din alcool etilic. Se utilizeazd pentru reac{ie
alcool etilic de concentra{ie 96% 9i densitate p=0,g g/cmr -i.t.ra.
350 cmi solulie
randament s-a lucrat?
9i se oblin fS,6 C, ..
a) 70,560/o;
b) 6s,3%;
c) 7 5,2Yo;
d) 68,45%;
e) 73,24%.
16*' Un amestec de 30 cm3 metan gi etena se trece prinlr-un
vas cu brom. se constata, dupi
trecerea amestecului, o cregtere a masei vasului cu
arnestecului? Ce cantitate de produs dibromurat s_a
li mg. care este compoz(ia-in volume a
format?
a) 44,8%o eten6, 55,2%o metan, 0,075 g derivat bromurat;
b) 50% etend, 50%o metan, 0,070 g derivat bromurat;
c) 40Yo etend, 60%o metan, 0,1 g dlrivat bromurat;
d) 43,5%o etend, 57 ,5%o metan, 0,0g 1 g derivat bromuiat;
e) 55,5% etend, 45,50h metan, 0,075 g derivat bromurat.
17*' o alcheni oblinutd prin deshidratarea unui aliool monohidroxilic
aciclic, saturat, contine cu
25.71%o mai murt carbon dec6t alcoolul. Sd se
determine alchena gi
de concentralie l60Z ce poate fi decoloratd de 3.36 I """iit"i""
J"*rriJ a. uro,,
alchend.
a) CzH+, 275 g;
b) C:Ho, 150 g;
c) CzH+, 150g;
d) C+Hs, 200 e;
e) C:Ho, 275 g.
18*. un amestec de acet eni gi hidrogen, trecut peste un catalizator
micqoreazd volumui Ia jumdtare, cu menliunea cI amesiecur
de hidrogenare, igi
trrr .*ri""'rr,,J
Care este compozilia molare a amestecului inilial, acetilend-hidrogen? "iriiiiria-g*.
a) 2:.1;
b) t:2;
c) I :1;
d) 3:l;
e) I :3.
19*. La oblinerea acetilenei din metan, 30% din metan se descompune
in elemente, iar restul se
transforma in acetilend Ei hidrogen.^in aceste condi{ii, care va
acetileni din amestecul gazos rezultat?
fi procentul (in vorume) de
a) t5%;
b) 20%;
c) 35%;
d) 30%;
e) 17,5%.
20*' Care. va li volumul de gaze ce parase$te cuptorul, la f'abricarea acetilenei prin procecleul
arc electric, qtiind c6 in cuptor au tbst introduEi 5 000 mr meran pur
in
.
compoziiia, in procente de vorum, a gazelor este I 3zo czHz,27oh cH+^qi
t."raiii' ,""..a"1, i*
restul hidrogeni
a) 7 874 m3;
b) 6 300 m3;

152
 c) 7 000 m3;
d) 6 850 m3;
e) 7 500 m3.
2l*. Raportul dintre masa moleculard a unei alchene qi masa molecular[ a unei alchine este 7:10,
iar raportul dintre numlrul atomilor este 6..7. Care sunt cele dou6 hidrocarburi?
a) etena, propin6;
b) propend, l-butind;
c) propend, propin5;
d) etenA, 2-butin6;
e) eten5, l-butind.
22*. Se supun combustiei 3,2g dintr-o hidrocarburd cu densitatea vaporilor fa{d de oxigen 4.
Gazele rezultate sunt absorbite in hidroxid de calciu, cAnd rezultd 25g precipitat. Care este
formula hidrocarburii?
Indica{ie: densitatea vaporilor fa}E de oxigen se calculeazl cu relatia d=M/32.
a) CroHa;
b) CzHri
c) CeHo;
d) CeHrzi
e) CsHro.
23*. Pentru identificarea acetilenei in laborator se utilizeazl 40g CaCz de puritate 80%.
Presupun6nd cd l0% din acetilend se pierde si se calculeze cantitatea de api de brom 2o/o ce
poate fi decolorati de restul de acetilend.
a) 4,8 kg;
b) s,6 kg;
c) 6 kg;
d) s kg;
e) 7,2kg.
24*. Din 900 kg carbid se obtin 224 m3 acetileni. Care este puritatea carbidului?
a) 65,120/o;
b) 66,120/o;
c) 71,11%;
d)7s,|s%;
e) 68,32%.
25*. Prin aditia HCI la acetilend se obtine clorurA de vinil cu un randament de 70%. Ce cantitate
de clorurE de vinil se obline din 1500 m3 C2Hz l\Oyo?
Ce cantitate de HCI se introduce in procesul de l'abricalie?
a) 2929,7 kg clorurd de vinil, 2444,2 kgHCl;
b) 4185,26 kg cloruri de vinil, 2525,5 kg HCI;
c) 3500,3 kg clorur[ de vinil, 3491,7 kgHCl;
d) 2720,16 kg clorurd de vinil, 2500 kg HCI;
e) 3570,36 kg cloruri de vinil, 2650,5 kg HCl.
26*. La alchilarea benzenului cu clorurA de metil (luati in exces de 40%o) se oblin 920 kg toluen.
$tiind cn randamentul alchilarii a fost 80%o, iar puritatea benzenului de 90%o, care este cantitatea
de benzen introdusi in proces?
a) 1053,46kg;
b) r093,37 kg;
c) 1073,46ke;
d) 106s,12 kg;
e) 1083,33 kg.
27*. Prin nitrarea benzenului cu amestec nitrant se oblin 984 g nitrobenzen. Care este cantitatea
de benzen luatd in lucru. dacd se lucreaz[ cu un exces de benzen de 10oh, iar randamentul
reactiei este 80%o?

153
7
a) 858 s;
b) 825 s;
c) 850 g;
d) 86s g;
e) 868 g.
28*' Un a.rlere,c de ceHo gi coHs-cH: conline g% hidrogen. care
este compozilia procentual6 a
amestecului de hidrocarburi?
a) 6 5,5Vo benzen, 32,5o/o tolwn;
b) 75,5%obenzen, 31,5% toluen;
c) 69,4Yo benzea. 30,6% toluen;
d) 7 0,5%o b enzen, 3 4,3 o/o toluen;
e) 63,7 %o benzen, 25,8%o toluen.
29*' La clorurarea benzenului rezultr un amestec de mono- qi
diclorobenzen. Dacd procentul de
clor din amestecur de produgi clorurali esre 37%o care va fi compo
ziliainyoa amestecului?
a) 81,5% diclorobenzen, 1 g,5oZ monoclorobenzen;
b) 80,3% diclorobenzen, I 9,702 monoclorobenzen;
c) 85% diclorobenzen, l5oZ monoclorobenzen;
d) 75% diclorobenzen, 25% monoclorobenzen;
e) 32,5% diclorobenzen, 67,6%o monoclorobenzen.
30*. Pentru oblinerea nitrobenzenului se nitreaza 450 I benzen (densitate
0,9glcm3). carcula{i
masa de nitrobenzen oblinuta.
a) 638,65 kg;
b) 628,s kg;
c) 630,15 kg;
q 6aa,skg;
e) 650 kg.
31*..Se supun reactiei de sulfonare. 39 kg CeHo.
$tiind cd numat 40o/o din cantitatea de CeHo
reaclioneazd, calculaji masa de acid benzensulfonic oblinut.
a) 10 kg;
b) 7s kg;
c) 80,5 kg;
d) 79 ke;
e) 3 1,6 kg.
32*' Pentru oblinerea monoclorobenzenului se folosesc 900 kg clor. Din
aceast6 cant itate 65yo se
transform5 in
monoclorobenzen, iar restul in diclorobinzen. care este
a"
diclorobenzen obtinutr, dacx in procesul de purificare se pierde "*iltut"u
5% din acest produJ
a) 265,53kg;
b) 3ts,24kg;
c) 575,32kg;
d) 442,s5 kg;'
e) 309,78 kg.
33*' 1 I metan se clorureazE.cu 2,5.r clor, din proces rezultdnd numai clorurr
de metilen gi
clorotbrm. $tiind ca reactanlii^ introdugi se consuma inte$al, care va
fi ,upo.tu ,noL aintr"
clorura de metilen gi cloroform?
a) 0,5;
b) 1,5;
c) l;
d\ 2;
e) 2,5.
34*. La clorurarea fotochimicd.a 212 kg_p-xilen se degajd 134,4 m3 gaz (condilii
normale). c6ti
atomi de hidrogen au fbst substituiJi cu clor cAli izomeii rezultl?
9i
a)2;3;

154
 b) 6; 1;
c) 4; 2;
d) 5; 1;
e) 3;
2.
35*. Care este cantitatea de glucozi necesara oblinerii a2,037 kg etanol 35%, in condiliile unui
randament de 90o/o'?
a) 1521 g;
b) 1s31,2 g;
c) 1540,23 g;
d) 1549,9 e;
e) 1,57 kg.
36*. Care va fi cantitatea de alcool etilic 95,60/o oblinut prin adilia apei la 28 tone eten6, la un
randament d,e 95o/o?
a) 46 tone;
b) 28 tone;
c) 45,71 tone;
d) 43,7 tone;
e) 32 tone.
37*, Prin arderea completd a 6 g substanlA organicd, cu densitatea 2,07 in raport cu aerul, se
oblin 13,2 g dioxid de carbon 9i 7,2 g apd.
Care este substanla organicd, dacd se $tie cA nu reaclioneazd cu sodiul?
a) diizopropileterul;
b) etilmetileterul;
c) anisolul;
d) dimetileterul;
e) dietileterul.
38*. Care este raportul masic al unui amestec de alcool n-propilic Ai alcool sec-butilic, dacd
raportul molar este I :2?
a) 0,5;
b) 0,s06;
c) 0,605;
d) 0,40s;
e) 0,317.
39*. Se ard 200 g solulie alcool etilic de concentralie 92Yo, astfel incdt apa fbrmatd s6 lie
condensat5 gi sd revind in solu{ia de alcool. Care este masa soluliei rezultate dupd ce jumitate din
cantitatea de solulie alcoolicd a ars?
a) 100 g;
b) 216 e;
c) 200 g;
d) 208 g;
e) 108 g.
40*. Ce cantitate de 2-butanol rezultd din 200 [ amestec de butan Ei n-butene prin adilia apei in
prezen{d de acid sulfuric, dacl proportia de butan este de 44o/o in volume, iar raportul molar 1-
butend:2-buteni este 2:5?
a) 660 g;
b) 148 g;
c) 142,7 e;
d) sl8 g;
e) 370 g.
41*. Care este cantitatea de anilind oblinute prin reducerea a 123 g nitrobenzen, dac[
randamentul procesului este 90%?
a) 93 g;

155
I
b) 87,7 e;
c) 90 s;
d) 83,7 g;
e) 80 g.
421'. 16,9 g amestec echimorecurar de etilamina
clorhidric. care conline I0.76 g HCl. in solulie
si an,ini reacrioneazd. cu o solulie de acid
a) acidul clorhidric:
.".a'r.,
b) anilina qi acidul clorhidric;
c) anilina;
d) etilamina;
c) erilamina gi acidul clorhidric.
43*' o proba de 0.365 q monoamind arirarica
saturald reaclioneaza cu r0 mr sorulie
HCI Sa se stabileasca ior-rt, *or".rt;;; de u.5 M de
a) CqHrrN, 9 izomen;
;;;;. ;r;echv numarur corespunzdror de izomeri:
b) C:H;N. 4 izomei;
c) C4HoN. 6 izomeri;
d) C;H.N. 3 izomeri;
e) C:H-N, 2 izomei.
44*' Prin reaclia a r8 e comgu-s carbonilic
cu reactivul rorens, se degajtt 22,4l
Care este compusul carboniic? amoniar:.
a) fomaldehida;
b) acetaldehida;
c) propanalul;
d) aldehidapentanoicl;
e) 2-metilpropanalul.
45*' La esterificarea acidului acetic cu etanolul
in raport morar de l:2, se introduc 2 moli
acetic ai se constatd consumarea a de acid
1,6 moli ul"oor. a;;;.i" randamentur
a) 40%; reacliei?
b) 60%;
c) 75%;
d) 90%;
e) 80%.
{6*' Acetatulde n-propir ."
!9ut" obline din acid acetic 9g% gi alcool n-propilic 900%. care sunt
;;j1:lf,j.1:,.J|;r";"e;'"
e8% ei arcoor ,-fffir" rb;z'n".",*. oblinerii a 306 g ester, daca
a) 221,69,2459;
b) 22s,5 g, 255 g;
c) 235,4 g, 260 g;
d) 21s,4 g, 239,2 g;
e) 229,59 9,250 g.
47*' care va fi tbrmula morecurard.a^un^ei
substanre cu masa moreculard 90, dacd prin
a 0,5 g substanld rezulri 0,1 g apa 9i 0,488 g ai""ij a" combustia
a) C:HcO:; "".i""1
b) C4HroOz;
c) CzHu O,1;
d) CoHzO;
nici unul din rdspunsurile menlionate anterior.
4u*' Penlru oblinerea acetatultli de etil se tbloseSte
acid acetic cu concenrragia de agoir alcool
etilic cu concentratia de g6%. care sunr cantitdlii; $i
a" liloor 9i u"ia necesare oblinerii a 352 g
ester, dac, reactia de esterificare decurge
cu un .andam"nt i" SOZZ
g acid acetic, 215 g aliool etilic;
l) ]5!
b) 2059 acid acetic, 230 g alcool etilic;

156
 c) 306 g acid acetic, 239,5 g alcool etilic;
d) 250 g acid acetic, 155 g alcool etilic;
e) 407 g acid acetic, 265 g alcool etilic.
49*. Care sunt formula moleculard, respectiv denumirea unui acid dicarboxilic saturat, gtiind cI
7,3 g acid sunt neutralizate cu 28 g solutie KOH 20%?
a) CoHroOq, acid adipic;
b) CsHrO+, acid glutaric;
c) C3HrOa, acid malonic;
d) CaHeO+, acid succinic;
e) CzHzO+, acid oxalic.
50*. Care este dipeptida prin hidroliza c5reia rezult[ un monoaminoacid monocarboxilic cu
15,73% N gi un monoaminoacid monocarboxilic cu I 1,96% N?
a) alanil-serina;
b) alanil-glicina;
c) seril-glicina;
d) glicil-cisteina;
e) valil-alanina.
51*. Prin tratarea a 1,8 g compus A cu reactiv Tollens, rezulti! 2,16 g argint metalic; prin reaclia
aceleiagi cantitali de compus A cu anhidrida acetica (in exces) r ez:ulte 3,9 g produs acetilat (B).
Care este compusul A, gtiind cd are masa moleculard 180?
a) glicerina;
b) aldehida glicericd;
c) fructoza;
d) glucoza;
e) zaharoza.
52*. 72 g amestec de glucozd gi fructozA este supus reducerii gi se oblin 72,8 g hexitol. prin
tratarea amestecului cu reactiv Fehling, precipitd 14,3 g oxid cupros. Care este compozilia
procentualE a amestecului?
a) 20%o, 80%;
b) 30o/o, 70%o;
c) 35oh, 650/o;
d) 40o/o,60vo;
e) 25o/o, 7 5o/o.
53*. Prin reducerca a 20 g glucoz5 rezultd 18,2 g produs de reactie. Care este puritatea glucozei?
a\ 90%io:
b)92%;
c) 85o/o;
d) 88%;
e) 95%.
54*. S-au hidrolizat, in catalizd acidA, l0 moli de zaharozd. Presupundnd cE intreaga cantitate
rczultatl din hidrolizi fermenteazE alcoolic, ce volum de alcool etilic 80% s-a obtinut cu
randament de 7 5o/o Ei ce volum de dioxid de carbon a rezultat in urma lbrmentaliei alcoolice?
Indic al i e : palcoor=0,8dcm3.
a) 2156,25ml, 896 l;
b) 1725 ml, 4481;
c) 1840 ml, 2241;
d) 2156,25ml, 6721;
e) 1078,125 ml, 896 l.
55*. Care este cantitatea de etanol obtinuti prin fermentalia alcoolicd a 375 g glucozd de puritate
96%o, dacd randamentul reac{iei esle 7 5%o?
a) I 84 g; b) 138 g; c) 17 6, 64 e; d) 24s, 33 g; e) 143,7 5 g.

t57
 56*. calc,Jali care este cantitatea de glucozr ce se obfne prin hidroliza a 76 g de zaharozd, de
puitate 90Yo?
a) 36 g; b) 72 g; c) 22,44 e; d) 44, 22 g; e) 22,22 g.
57*' Care este volumul de dioxid de carbon elibeiat prin fermentalia
alcoolicd a 9 kg de glucozd,
de puritate 85%?
a) 476 dm3;b) 476 cm3; c) 952 dm3; d) 952 cm3;e) 1904 dm3.

r58
Rispunsuri:
l. c 30. a
31. e
3.d 32. e
4.a 33. c
5.d 34. e
6. e 3s. d
7.a 36. c
8.e 37.b
9.b 38. d
10. e 39. b
11.d 40. e
12. c 41. d
13. a 42. a
14. e 43. a
15. d 44. e
16. c 45. e
t7.b 46. e
18. e 47.c
19. e 48. c
20. a 49. a
21. a 50. e
22. a 51. d
23. e 52. e
24. c 53. a
25. a 54. d,

26. e ss. b
56. a
28. c 57.e
29. e

159
7

Bibliografie
r' chimie -
Manual pentru_clasa. a. X-a, Luminila vlddescu, comeliu
T.rSbdganu Miha d,
Luminila Irinel Doicin, Grup Editorial Art, 2005
2. Chimie * Manual pentru clasa a X-a, Ionela Alan Editura Aramis,
, 2005
3' chim,ie-cl- Manual pentru crasa a XI-a, Ion Baciu, Daniela Bogdan,
Mistral Info Media, 2006 $tefan Tomas, Editura
4. chimie c1 - Manual pentru clasa a XI-a, Luminila vrddescu,
Iriner Adriana Badea, Luminila
Irinel Doicin, Grup Editorial Art, 2006
5. chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere
la UMF * craiova, S. Radu, cdt,rina
Pisoschi' Gabriela Rdu, cameria Stdnciulescu, Margareta
Grigorescu, v. n".i", gaii*" Medicald
Universitard Craiova, 2006
6' chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la Facultatea
de Medicind, Facultatea
de Medicinr Dentard, Facultatea de Farmacie, cau.i"ta
Rdu, camelia stdnciulescu, oana
Popescu, cdtalina Pisoschi, Stelian Radu, Margaieta
Grigorescu, virgil Darie, Editura Medicard
Universitard Craiova, 2007.
7' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la Facultatea
de Medicind, Facultatea
de Medicini Dentard, Facultatea d" F;";;, a"uri.r" nar, camelia stanciulescu, oana
lop^:r:r, Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universirard Craiova, 200g.
ica - Tesre pentru concursul de admitere la Facuitatea de
1' thjil.."rgt Medicind, Facultatea
de Medicind Dentari, Facultatea de Farmacie, Gabriela Rdu, camelia
stdnciulescu, oana
Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard Craiova,
loq:r:r,
9' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la
2009.
Facuitatea de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentari, Facultatea de Farmacie, Gabriela Rdu, cameria
Stdnciulescu, oana
f9p1*.u, Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard Craiova, 2010.
l0' chimie organicd * Teste pentru concursul de admitere la Facuitatea
de Medicina, Facultatea
de Medicind Dentari, Facultatea de Farmacie, Gabriela Rdu,
cameria Stdnciulescu, oana
Popgscu, CAtAlina Pisoschi, Editura Medicali Universitard
Craiova, 201 1.
ll' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la Facuitatea
de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentar5, Facurtatea de Farmacie, Gabriela Rdu, camelia
Stdnciulescu, oana
!9f91"", Cdthlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard C raiova,2012.
12' chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere
la Facuitatea de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentard, Facuitatea de Farmacie, d;;i;I" R6u, camelia stdnciulescu, oana
!gp::..r, Cdtilina Pisoschi, Editura Medicald Universitard Craiova, 2013.
13' crimie orgznicr - Teste pentru concursul de admitere la
Facu'ltatea de Medicini, Facultatea
de Medicind Dentard, Facurtatea de Farmacie, Gabriera Rru, camelia
Strnciulescu, oana
!9ngr"", Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard Craiov a, 2014.
14' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la
Facuitatea de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentar[, Facultatea de Farmacie, Gabriela Rdu, cameria
Stdnciulescu, oana
Popescu, CAtilina Pisoschi, Editura Medicald Universitard
Craiova, 201 5.
15' chimie organici - Teste pentru concursul de admitere la
Facuitatea de Medicin[, Facultatea
de Medicind Dentard, Facultatea de Farmacie, Gabriela Riu, camelia
Stdnciulescu, oana
Popescu, Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard
Craiova, 2016.
15' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la
Facuitatea de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentard. Facurtatea de Farmacie, Gabriela REu, camelia
Stdnciurescu, oana
Popescu, Cdtdlina Pisoschi, Editura Medicald Universitard Craiova,
2017.
t6' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la Facultatea de
Medicind, Facultatea
de Medicini Dentari, Facultatea <ie Farmacie, Gabriera Riu, camelia Stdnciurescu,
oana
Popescu. Cdtdlina Pisoschi, Editura Medical6 Universitari
Craiova, 201 g.
l7' Chimie organicd - Teste pentru concursul de admitere la Facultatea de Medicind, Facultatea
de Medicind Dentard, Facultatea de Farmacie, Gabriela Riu, camelia stdnciulescu, (Jana
Popescu, CAtdlina Pisoschi, Editura Medicali Universitari Craiova.
2019.

160
 Tematica pentru examenul de admitere 2020
- proba Chimie organici -
Introducere in studiul chimiei organice
Legdturi chimice. Tipuri de catene de atomi de carbon. Compozilia substanlelor
organice. Structura compu$ilor organici. Clasificarea compuqilor organici.
Hidrocarburi
Alcani
- fird surse naturale de alcani
- Jdrd acliunea alcanilor asupra mediului
Alchene
- /drd mase plastice, clasificarea maselor plastice, aplicalii practice ale
maselor plastice
Alcadiene
- fird cauciucul natural Ei sintetic
Alchine
Arene
*fird surse de arene
-Jdrd petrol (1i7ei), cdrbuni, combustibili
Compugi organici monofunc(ionali (Combinatii cu funcliuni simple)
Compugi halogenali
Compuqi hidroxilici: alcooli, fenoli
Amine
Compugi carbonilici
- Jdrd condensarea formaldehide i cu feno l, fenop las te
Acizi carboxilici
- fird sdpunuri, detergenli
Compugi organici cu functiuni mixte
Compupi organici cu importan{i practici
- cu icliune biologicS, doar: gr[simi, zaharide, proteine, vitamine, medicamente
- /drd fibre naturale, artificiale si sintetice, agenli tensioactiyi, cauciuc si mase
plastice, coloranli naturali Ei sintetici, vopsele, arome, esenle, parfumuri
Reac{ii ale compugilor organici: substitulie (drd reaclii de substitulie la heteroatom
(anilina, amoniac, alcooli)), adilie, eliminare, transpozilie
Izomeri sterici
- fdrd formule de configuratrie de perspectivd, formule de proieclie Fischer,
configuralia absolutd (convenlia CIP)
-fird chimia Ei organismele vii
Bibliografie
chimie Manual pentru clasa a X-a, Luminifa Vlidescu, corneliu Tlrlbiqanu
-
Mihiih, Lumini(a Iiinel Doicin, Grup Editorial Art,2005' valabil 2010-2020
Chimie - Manual pentru clasa a X-a, Ionela Alan, Editura Aramis, 2005, valabil
2010-2020
chimie cl- Manual pentru clasa a XI-a, Ion Baciu, Daniela Bogdan, $tefan Tomas,
Editura Mistral Info Media' 2006, valabil 2010-2020
chimie cl - Manual pentru clasa a XI-a, Lumini{a Vlidescu, Irinel Adriana Badea,
Luminila Irinel Doicin, Grup Editorial Art,2006, valabil 2010-2020
I61