Sunteți pe pagina 1din 64

Universitatea de Științe Agricole și Medicina Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași

Facultatea de Agricultură
Specializarea: Protecția Consumatorului și a Mediului
Durata studiilor: 4 ani

TEST GRILĂ
Disciplina fundamentală: Biochimie

1. Lipidele simple sunt din punct de vedere chimic:


a) esteri;
b) eteri;
c) amide.

2. Care dintre următorii acizi graşi este saturat:


a) acidul palmitic;
b) acidul stearic;
c) acidul oleic.

3. Gliceridele fac parte din grupa:


a) steridelor;
b) lipidelor simple;
c) lipidelor complexe.

4. Gliceridele acizilor graşi nesaturaţi pot participa la reacţii de:


a) hidrogenare;
b) halogenare;
c) esterificare.

5. Acroleina, aldehidă toxică având miros înecăcios, poate lua naştere din glicerol, pe parcursul
proceselor de prelucrare termică a grăsimilor, în urma unei reacţii de:
a) deshidratare;
b) condensare;
c) esterificare.

6. Reacţia chimică pe care se bazează transformarea uleiului vegetal în margarină este:


a) oxidarea;
b) hidrogenarea;
c) deshidratarea.

7. Monoglucidele sunt substanţe cu funcţiuni mixte alcătuite din:


a) o grupare hidroxil şi mai multe grupări carbonil;
b) o grupare carboxil şi mai multe grupări hidroxil;
c) o grupare carbonil şi mai multe grupări hidroxil.

8. Următorii reprezentanţi ai monoglucidelor: glucoza, fructoza, manoza şi galactoza aparţin


grupei:
a) triozelor;
b) pentozelor;
c) hexozelor.

1
9. Din clasa poliglucidelor face parte:
a) fructoza;
b) celuloza;
c) zaharoza.

10. Sorbitolul este un îndulcitor alimentar din clasa poliolilor (alcooli polihidroxilic), care se
poate obţine prin reducerea:
a) fructozei;
b) zaharozei;
c) glucozei.

11. Acidul glucuronic se obţine din glucoza printr-o reacţie de:


a) esterificare;
b) oxidare protejată;
c) hidroliză.

12. Care dintre compuşii următori este diglucidă reducătoare:


a) lactoza;
b) maltoza;
c) zaharoza.

13. Lactoza se găseşte în:


a) germenii de orz încolţit;
b) fructe proaspete;
c) lapte.

14. Amidonul este:


a) poliglucidă de rezervă din organismele animale;
b) poliglucidă cu rol de susţinere din plante;
c) poliglucidă de rezervă din plante.

15. Amidonul se poate identifica prin culoarea albastră specifică pe care o formează în reacţie
cu:
a) soluţia de iod în iodură de potasiu;
b) acidul picric;
c) soluţia concentrată de hidroxid de sodiu.

16. Hidroliza amidonului poate conduce la:


a) amilodextrine;
b) maltodextrine;
c) maltoză.

17. Hidroliza totală a proteinelor conduce la:


a) amide;
b) aminoacizi;
c) amine.

18. Glutationul este:


a) tripeptidă;
b) polipeptidă;
c) proteină.

2
19. Proteinele care conţin în structura lor aminoacizi cu sulf formează un precipitat negru prin:
a) reacţia sulfurii de plumb (cu hidroxid de sodiu şi acetat de plumb);
b) reacţia biuretului (cu hidroxid de sodiu şi sulfat de cupru);
c) reacţia xantoproteică (cu acid azotic concentrat urmat de alcalinizare).

20. Din clasa vitaminelor hidrosolubile face parte:


a) vitamina C;
b) vitamina B6;
c) vitamina E.

21. Din clasa vitaminelor liposolubile face parte:


a) vitamina A;
b) vitamina B1;
c) vitamina C.

22. Care dintre următoarele alimente conţine cea mai mare cantitate de vitamina C:
a) măceşe;
b) mărar;
c) mere.

23. β-carotenul este precursorul următoarei vitamine:


a) A;
b) K;
c) D.

24. Vitaminele hidrosolubile au următoarele caracteristici:


a) sunt termostabile;
b) pot fi stocate sub diverse forme în anumite organe sau ţesuturi;
c) sunt termolabile.

25. Vitaminele A se mai numesc şi:


a) retinoli;
b) tocoferoli;
c) calciferoli.

TEST GRILĂ
Disciplina fundamentală: Chimie organică

1. Izobutanul, denumit şi 2 metil propan, este izomerul de catena al:


a) n-propanului;
b) n-butanului;
c) n-pentanului.

2. Oxidarea totală a metanului (arderea) conduce la:


a) alcool metilic;
b) aldehida formică;
c) dioxid de carbon şi apă.

3
3. Dintre următoarele alchene, prezintă izomerie geometrică:
a) 1 – butena;
b) 1 – pentena;
c) 2 – butena.

4. Adiţia hidrogenului la propenă conduce la:


a) butenă;
b) propan;
c) butan.

5. Nitrarea nitrobenzenului poate conduce la:


a) orto-dinitrobenzen;
b) meta-dinitrobenzen;
c) 1,3,5 trinitrobenzen.

6. Formula alcoolului etilic este:


a) CH3-CH2-OH;
b) C2H5-OH;
c) CH3-OH.

7. Glicerina este:
a) o aldehidă nesaturată;
b) un alcool trihidroxilic;
c) o amina aromatic.

8. Este adevărată afirmaţia că alcoolii au moleculele asociate prin legături de hidrogen şi de


aceea au puncte de fierbere şi de topire mai ridicate comparativ cu alte substanţe organice cu
acelaşi număr de atomi de carbon în moleculă?
a) da;
b) nu;
c) doar parţial adevărată.

9. Fenolii sunt compuşi hidroxilici în care gruparea –OH se leagă de:


a) un atom de carbon hibridizat sp2 aparţinând unui nucleu aromatic;
b) un atom de carbon hibridizat sp2 aparţinând unei duble legături;
c) un atom de carbon saturat hibridizat sp3.

10. Compuşii care conţin în moleculă gruparea –NH2 se numesc:


a) nitroderivaţi;
b) amine;
c) aldehide.

11. Aminele au caracter chimic:


a) neutru;
b) acid;
c) basic.

12. Ureea este:


a) amidă;
b) acid organic;
c) aminoacid.

4
13. Produsul principal obţinut prin reacţia:
O
R - COOH + NH3 R - C + H2O
(exces) NH2
este:
a) aldehidă;
b) amidă;
c) aminoacid.

14. Compusul cu formula CH3-CO-CH3 se numeşte:


a) propanonă;
b) acetone;
c) dimetilcetonă.

15. Cetonele se pot obţine prin:


a) oxidarea energică a alchenelor;
b) oxidarea blândă a alcoolilor primari;
c) oxidarea blândă a alcoolilor secundari.

16. Oxidarea aldehidei acetice conduce la:


a) acid acetic;
b) alcool etilic;
c) acetone.

17. Reacţia acizilor carboxilici cu alcooli conduce la formarea de:


a) eteri;
b) esteri;
c) anhidride acide.

18. Poate fi utilizat ca agent de conservare:


a) acidul acetic;
b) acidul benzoic;
c) acidul sorbic.

19. Compusul cu formula CH3-COOH este cunoscut sub denumirea de:


a) acid etanoic;
b) acid acetic;
c) oţet.

20. Prin ce reacţie acizii organici conduc la anhidride?


a) adiţia hidrogenului;
b) deshidratare;
c) esterificare.

21. Transformarea aldehidei benzoice în acid benzoic are loc printr-o reacţie de oxidare în
două etape, produsul obţinut în prima etapă fiind:
a) anhidrida benzoică;
b) benzenul;
c) acidul perbenzoic.

5
22. Reacţia caracteristică aldehidelor, care nu poate fi dată de cetone este:
a) condensarea;
b) oxidarea;
c) adiţia.

23. Reactivii Fehling şi Tollens sunt folosiţi pentru:


a) oxidarea grupării aldehidice;
b) reducerea grupării aldehidice;
c) oxidarea grupării cetonice.

24. Acetilena este un compus din clasa:


a) alcanilor;
b) alchenelor;
c) alchinelor.

25. Hidrocarburile sunt compuşii organici alcătuiţi din:


a) carbon şi hydrogen;
b) carbon, hidrogen şi oxygen;
c) carbon şi oxygen.

TEST GRILĂ
Disciplina fundamentală: Informatică aplicată

1. Ce este Windows 2000/XP?


a) Sistem de operare;
b) Soft de bază;
c) Program de aplicaţie.

2. Câte ferestre active pot exista la un moment dat în Windows?


a) o infinitate;
b) depinde de memoria RAM;
c) una singura.

3. Dupa care dintre urmatoarele caracteristici puteti recunoaste o fereastra activa:


a) Bara de titlu are culoare acentuate;
b) apare ca buton in bara de stare;
c) se afla in fata tuturor ferestrelor.

4. Rolul tastei ENTER, în mod editare, este de a:


a) selecta o comandă;
b) trece cursorul pe rândul urmâtor;
c) lansa un program.

5. Care sunt elementele din denumirea unui fişier?


a) numele si extensia;
b) numele;
c) numele, extensia, punctual.

6
6. Comanda SAVE se foloseste cand:
a) cand vreti sa schimbati locatia fisierului in care ati facut modificari;
b) cand doriti sa salvati modificarile facute intr-un fisier existent;
c) cand doriti sa salvati modificarile facute intr-un document sub un alt nume de fisier.

7. Ati modificat un document existent. Cum salvaţi sub un alt nume?


a) folositi opţiunea/comanda Save as... (Salvare ca....);
b) la închiderea aplicaţiei Word documentul se salvează automat ;
c) folositi opţiunea Save (Salvare).

8. Ce se poate defini la o pagină din MicrosoftWord prin comanda Page Setup (Initializare
Pagina)?
a) Marginile;
b) Culoarea;
c) Orientarea.

9. Calculatorul personal este un ansamblul functional format din urmatoarele componente: A.


placa de baza B. microprocesorul C. memoria interna D. monitorul E. tastatura
Trei dintre aceste componente formeaza structura unitatii centrale. Indicati varianta corecta
dintre variantele de mai jos pentru structura unitatii centrale
a) A+B+C;
b) A+B+D;
c) A+B+E.

10. Ce este un meniu din punctul de vedere al unei aplicatii?


a) un anumit numar de comenzi;
b) o lista de optiuni;
c) o insiruire de caracteristici.

11. Care dintre urmatoarele elemente se gaseste in toate casetele de dialog:


a) bara de titlu;
b) butonul Close;
c) butonul de minimizare (Minimize).

12. Considerand urmatoarele definitii despre echipamentul periferic, care este cea corecta:
a) orice dispozitiv de memorare externa;
b) orice dispozitiv de afisare;
c) orice dispozitiv conectat la calculator.

13. Informatiile sunt organizate pe harddisk in: A. fisiere B. fisiere sistem C. fisiere de aplicatii
D. folder E. folder de sistem
Indicati varianta corecta de organizare a informatilor pe disc dintre variantele urmatoare
a) A+B;
b) A+D;
c) B+E.

14. Selectati care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la fisiere este incorecta:
a) Informatiile sunt organizate pe unitatile de memorie permanenta in foldere si fisiere;
b) Extensia fisierului indica numele acestuia;
c) Fisierele pot fi obiectul unor operatii de copiere, mutare, stergere sau redenumire.

7
15. Indicati care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la foldere este incorecta:
a) Folderul are obligatoriu nume si extensie;
b) Un folder poate contine fisiere si/sau alte foldere;
c) Folder-ele pot fi obiectul unor operatii de copiere, mutare, stergere sau redenumire.

16. Referindu-ne la ferestre, in cadrul carei componente ale acestora se afla butonul de
restaurare:
a) chenarul ferestrei;
b) bara de meniuri;
c) bara de titlu.

17. Care dintre operatiunile cu mouse-ul enumerate mai jos poate lansa in executie o aplicatie:
a) click buton stanga;
b) click buton stanga si drag;
c) dublu clic buton stanga.

18. Pentru vizualizarea paginii de web http://www.uaiasi.ro se utilizeaza o aplicatie de tip:


a) Antivirus;
b) Browser;
c) Sistem de operare.

19. Cine creaza virusii informatici?


a) laboratoare de cercetare mdicala;
b) programatori;
c) oameni de afaceri.

20. Printre regulile generale de tehnoredactare se numara:


a) inaintea parantezelor de inchidere se lasa un spatiu apasand tasta TAB;
b) dupa semnele de punctuaţie (punct, virgula, două puncte si virgula) se lasă un spaţiu;
c) înaintea semnelor de punctuaţie (punct, virgula, două puncte etc.) se lasă un spaţiu.

21. Care sunt paşii pe care îi efectuaţi atunci cand copiaţi un text dintr-un document in altul?
a) selectarea textului din documentul sursa, apasarea combinaţiei de taste Shift + C si apoi
apasarea Shift+V in documentul destinatie;
b) selectarea textului din documentul sursa, apăsarea combinaţiei de taste Ctrl + C si apoi
apasarea Shift +V in documentul destinatie;
c) selectarea textului din documentul sursa, apăsarea combinaţiei de taste Ctrl + C si apoi
apasarea Ctrl +V in documentul destinatie.

22. Virusii informatici se pot transmite:


a) pe cale aeriana;
b) cu ajutorul scanerului;
c) prin intermediul mesajelor primite prin posta electronica.

23. Ce inseamna ca o imprimanta este Plug-and-Play?


a) termenul se referă la alte dispozitive hardware precum monitor, joystick sau microfon;
b) descrie o caracteristica a unui dispozitiv care facilitează instalarea drivere-ului unei
componente hardware într-un sistem fara a fi nevoie de o configurare fizica sau
software si fara a fi nevoie de interventia utilizatorului;
c) termenul nu exista.

8
24. Dupa executarea operatiei de salvare a unui fisier deschis:
a. fisierul este inchis automat;
b. fisierul se comprima si este trimis pe email;
c. se obtine o versiune a fisierului, iar fisierul original este sters automat.

25. Ce semnificaţie are butonul Paste Options (Opţiuni lipire) care apare dupa ce ati efectuat o
copiere într-un document?
a) are rolul de a controla modul in care se va copia fragmentul in document;
b) determina accesul la memoria virtuala;
c) are rolul de a anula copierea fragmentului.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Ecologie şi protecţia mediului

1. Ecologia este o știință biologică de sinteză ce studiază


a) relațiile dintre organisme și mediul în care ele trăiesc;
b) modul de funcționare a organismelor vegetale și animale;
c) comportamentul animalelor.

2. Fondatorul Ecologiei românești este considerat:


a) Grigore Antipa;
b) Emil Racoviță;
c) George Emil Palade.

3. Curba toleranței
a) redă reacția organismelor fată de factorii ecologici;
b) redă reacția intraspecifică a unui individ;
c) redă toleranța dintre indivizii din specii diferite.

4. Un factor ecologic este considerat limitativ, atunci când are:


a) efect inhibitor în concentrație prea mica;
b) efect inhibitor în concentrație prea mare;
c) efect stimulator numai în concentrație prea mare.

5. Factorii ecologici acționează după:


a. legea minimului;
b. legea toleranței;
c. legea acțiunii combinate.

6. În funcție de cantitatea de căldură disponibilă,


a) pe Terra se delimitează o zonalitate latitudinală a vegetației;
b) pe Terra se delimitează o zonalitate altitudinală a vegetației;
c) pe Terra are loc poluarea mediului.

7. În funcție de necesarul de apă, plantele pot fi:


a) hidrofile, ombrofile, mezofile, xerofile;
b) hidrofile, higrofile, mezofile, xerofile;
c) ombrofile, mezofile, xerofile, psamofile.

9
8. Solul,
a) prin însușirea sa de fertilitate, este capabil să întrețină viața plantelor;
b) acționează ca factor ecologic prin proprietățile sale fizice și chimice;
c) este singurul factor ecologic care nu poate fi poluat.

9. Plantele psamofile
a) prezintă adaptări ecologie care le permit supraviețuirea pe nisipuri;
b) prezintă adaptări ecologie care le permit supraviețuirea pe soluri fertile;
c) mai poartă denumirea și de plante rupicole.

10. Organismele eurihaline manifestă:


a) toleranță restrânsă la variațiile de pH;
b) toleranță ridicată la variațiile de pH;
c) toleranță ridicată fată de concentrația de săruri din sol.

11. Platele halofile,


a) aparțin grupului ecologic de plante stenohaline;
b) aparțin grupului ecologic de plante eurihaline;
c) pot creste pe soluri salinizate.

12. Ca factor ecologic, aerul contribuie la


a) polenizarea plantelor entomofile;
b) polenizarea plantelor anemofile;
c) răspândirea fructelor și semințelor.

13. Speciile vegetale acidofile


a) aparțin grupului ecologic de plante stenoionice;
b) aparțin grupului ecologic de plante euriionice;
c) preferă soluri cu valori ale pH-ului sub 7.

14. Dioxidul de carbon din atmosferă


a) este utilizat de plante în procesul de fotosinteză;
b) contribuie la crearea efectului de sera;
c) este utilizat de plante în procesul de respirație.

15. În ecosistemele majore, se întâlnesc următoarele categorii trofice de organisme:


a) producători;
b) consumatori;
c) descompunători.

16. În ecosisteme, producătorii primari sunt:


a) plantele verzi fotoautotrofe, deoarece prin fotosinteză transformă substanțele anorganice în
substanțe organice;
b) animalele erbivore, deoarece consumă plante și produc materie primă animal;
c) oamenii, deoarece produc bunuri de consum.

17. Într-un ecosistem, speciile care se hrănesc cu plante, sunt considerate


a) consumatori primari;
b) consumatori secundari;
c) consumatori tertiari.

10
18. Lanțul trofic reprezintă:
a) calea de transfer a materiei și energiei în ecosystem;
b) calea urmată de o grupare de organisme ce ocupă un anumit habitat;
c) calea de transfer a informației genetice în ecosystem.

19. Evoluția numerică a unei populații este influențată de


a) natalitate și mortalitate;
b) natalitate și imigraţie;
c) natalitate, mortalitate, imigraţie și emigraţie.
20. Relaţii interspecifice de simbioză se întâlnesc:
a) între plantele din familia Fabaceae (leguminoase) și bacteriile fixatoare de azot;
b) între plantele din familia Fabaceae (leguminoase) și plantele din familia Poaceae (graminee);
c) între furnici și afide.

21. Polenizarea plantelor cu ajutorul insectelor are la bază


a) relaţia de simbioză;
b) relaţia de comensalism;
c) relaţia neutralism.

22. Dacă o specie de leguminoase este cultivată împreună cu una de graminee.


a) ambele vor fi avantajate, relaţia interspecifică fiind de protocooperare;
b) ambele vor fi avantajate, relaţia interspecifică fiind de antibioză;
c) ambele vor fi avantajate, ca urmare a relațiilor de comensalism.

23. Biocenoza
a) reprezintă o grupare de ființe vii de pe un anumit teritoriu;
b) reprezintă teritoriul pe care se află o grupare de ființe vii;
c) include fitocenoza, zoocenoza și microbocenoza.

24. Biotopul reprezintă


a) totalitatea viețuitoarelor, plante, animale și microorganisme dintr-un habitat;
b) un mediu de viață cu caracteristici ecologice relativ omogene pe care se dezvoltă o biocenoză;
c) totalitatea plantelor dintr-un habitat.

25. Ecosistemul este definit ca fiind


a) unitatea structurală și funcțională a fitosferei capabilă de productivitate biologică, alcătuită din biotop
și zoocenoză;
b) unitatea structurală și funcțională a ecosferei alcătuită exclusiv din biocenoză și fără productivitate
biologică;
c) unitatea structurală și funcțională a ecosferei capabilă de productivitate biologică și alcătuită
din biotop și biocenoză.

26. În urma exprimării grafice a structurii trofice a unui ecosistem rezultă:


a) piramida trofică;
b) lanțul trofic;
c) rețeaua trofică.

27. Un ecosistem prin elementele sale componente, îndeplinește următoarele funcții:


a) funcția energetică;
b) funcția de circulație a materiei;
c) funcția de autoreglare.

11
28. Un ecosistem va avea o stabilitate mai mare în timp,
a) atunci când numărul producătorilor este mai mic decât al consumatorilor dar biodiversitatea este
ridicată;
b) atunci când numărul producătorilor este mai mare decât al consumatorilor și biodiversitatea
este ridicată;
c) atunci când numărul producătorilor este mai mare decât al consumatorilor și biodiversitatea este
scăzută.

29. Succesiunea ecologică,


a) reprezintă procesul de evoluție a biocenozei pe un anumit teritoriu;
b) poate fi: primară și secundară;
c) este generată de interacțiunea dintre biocenoză și biotopul său;

30. Desecarea unei mlaștini


a) conduce la o succesiune ecologică primară;
b) conduce la o succesiune ecologică secundară;
c) conduce la o succesiune ecologică antropică.

31. Ecosistemele antropice


a) sunt rezultatul transformării și simplificării sistemelor ecologice natural;
b) depind de om din punct de vedere structural și functional;
c) au stabilitate redusă.

32. Antropocenoza (biocenoza umană) din țările dezvoltate


a) se caracterizează printr-un consum alimentar excedentar care conduce la aruncarea
unor cantități mari de alimente;
b) prezintă un consumul alimentar deficitar în acizi grași;
c) prin felul de nutriție și prin cerințele pentru ambalarea produselor, contribuie
substanțial la poluarea mediului.

33. Regimul vegetarian


a) presupune o dietă alcătuită, în cea mai mare parte, din alimente de origine vegetală;
b) plasează omul pe poziția de consumator terțiar;
c) plasează omul pe poziția de consumator secundar.

34. O dietă predominant carnivoră,


a) plasează omul pe poziția de consumator secundar;
b) se asociază cu riscuri mari de a dezvolta unele boli;
c) contribuie mai mult la poluarea mediului, prin ceea ce presupune creșterea animalelor și
prelucrarea produselor.

35. Continuitatea în timp și spațiu a unui ecosistem este asigurată prin:


a) echilibru dinamic și autoreglare;
b) reducerea biodiversității;
c) extinderea așezărilor urbane.

36. Ecosistemul agricol a fost creat de om


a) pentru a readuce ecosistemele naturale la stadiu tânăr și a conserva biodiversitatea;
b) în scopul exploatării sustenabile a terenului și pentru conservarea biodiversității speciilor vegetale;
c) pentru satisfacerea nevoii de hrană, fără a tine cont de impactul asupra mediului.

12
37. Un biotop agricol:
a) este alcătuit din totalitatea plantelor cultivate într-o anumită regiune;
b) reprezintă un anumit teritoriu cu tot ansamblul de factori ai mediului abiotic, ce asigură
productivitatea unei culture;
c) suferă modificări sub acțiunea antropică, de exemplu prin lucrări ale solului și fertilizare;

38. Agrobiocenoza:
a) reprezintă totalitatea organismelor vii dintr-un ecosistem agricol;
b) este alcătuită numai din specii vegetale;
c) prezintă o mare stabilitate în timp și diversitate.

39. Fitocenoza agricolă


a) este influențată de om, care impune structura speciilor;
b) este alcătuită numai din specii alohtone;
c) prezintă o mare diversitate în timp.

40. Biocenozele agricole, spre deosebire de cele naturale


a) sunt mai simple, alcătuite dintr-un număr redus de specii;
b) sunt mai complexe și asigură o bună conservare a biodiversității;
c) prezintă o mare stabilitate în timp.

41. Ecosistemul agricol, spre deosebire de un ecosistem natural matur prezintă:


a) lanțuri trofice lungi și diversificate;
b) biodiversitate scăzută;
c) stabilitate scăzută.

42. În agroecosistem se realizează:


a) export de biomasă sub forma recoltei agricole, ceea ce impune fertilizarea suplimentară pentru
menținerea fertilității solului;
b) autoreglarea mărimii populațiilor, realizată prin mecanisme de tip pradă-prădător;
c) intervenție antropică pentru asigurarea stabilității.

43. Din punct de vedere ecologic, pășunatul moderat


a) are efecte pozitive asupra evoluției covorului vegetal, a diversității biologice în general, precum
și asupra fertilității solului;
b) are efecte ecologice negative asupra biodiversității;
c) determină tasarea și eroziunea solului.

44. În funcție de cantitatea de energie investită de om pentru obținerea recoltei, ecosistemele agricole pot
fi:
a) extensive;
b) intensive;
c) industriale sau industrializate.

45 Ecosistemele agricole intensive sunt reprezentate de:


a) livezi cu pomi răzleți și pajiști naturale;
b) complexe de creștere a păsărilor și sere de legume;
c) ferme de cultură mare și legumicole ce practică tehnologii complet mecanizate și chimizate.

13
46. Despăduririle conduc la:
a) purificarea atmosferei și conservarea biodiversității;
b) modificări benefice în ecosisteme, prin restabilirea echilibrului ecologic;
c) pierderea biodiversității, alunecări de teren și inundații.

47. Îndepărtarea prin arat a ierburilor perene din ecosistemele naturale poate conduce la:
a) modificarea însușirilor fizice ale solului;
b) scăderea activității biologice din sol și a fertilității;
c) fenomene de eroziune, cu degradarea ireversibilă a fertilității solului.

48. Fragmentarea habitatelor a contribuit la:


a) extinderea arealului multor specii;
b) declinul multor specii sălbatice;
c) conservarea biodiversității.

49. Cauzele degradării solului sunt:


a) suprapăşunatul, despăduririle, tehnologiile agricole necorespunzătoare și poluarea;
b) pășunatul și cultivarea de plante fixatoare de azot;
c) practicarea agriculturii ecologice și pășunatul.

50. Agricultura constituie o importantă sursă de poluare a mediului ca urmare a:


a) utilizării neraționale a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor;
b) exploatării excesive a unor suprafețe de teren;
c) funcționării necorespunzătoare a fermelor zootehnice mari.

51. Poluarea este definită ca:


a) acțiunea de deteriorare a mediului normal de viață a organismelor;
b) depozitarea gunoiului menajer în spatii improprii;
c) deversarea apelor uzate în râuri sau fluvii.

52. Poluarea naturală:


a) are efect ecologic pozitiv;
b) are efect ecologic negative;
c) se produce ca urmare a activităților agricole.

53. Solurile pot fi degradate prin:


a) sărăturare;
b) acidifiere;
c) eroziune.

54. Biodiversitatea
a) reprezintă variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine,
acvatice continentale, precum și variabilitatea complexelor ecologice;
b) include diversitatea intraspecifică, interspecifică;
c) poate fi conservată in situ și ex situ.

55. Prezenta nitriților și nitraților în apă,


a) este o consecință a folosirii excesive a îngrășămintelor în agricultură;
b) este datorată capacității de refacere a ecosistemelor și este benefică pentru sănătatea populației;
c) determină fenomenul de autorizare.

14
56. Conceptul de dezvoltare durabilă,
a) are la bază ideea de a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți locuitorii
planetei, atât pentru generația prezentă, cât și pentru generațiile viitoare;
b) are la bază ideea de a asigura o calitate mai bună a vieții pentru toți locuitorii planetei din
generația prezentă, fără a mai tine cont de cerințele generațiilor viitoare;
c) a fost gândit ca o soluție la criza ecologică determinată de intensa exploatare
industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului.

57. Natura 2000


a) este o rețea ecologică de arii protejate;
b) este instrumentul principal pentru exploatarea pădurilor pe teritoriul Uniunii Europene;
c) este instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul
Uniunii Europene.

58. Banca de resurse genetice vegetale Suceava,


a) este o instituție publică, de sine stătătoare, cu personalitate juridică, având caracter
national;
b) are ca scop conservarea durabilă a resurselor genetice vegetale cu importantă în
agricultura României, în vederea utilizării acestora în beneficiul mediului și al societății
umane;
c) realizează explorarea, inventarierea, colectarea și studierea resurselor fitogenetice.

59. O atitudine ecologică faţă de resursele naturale presupune


a) renunţarea la exploatarea nelimitată, neraţională a resurselor;
b) generalizarea concepţiei ştiinţifice despre importanţa conservării resurselor naturale
ale biosferei şi pentru generaţiile viitoare;
c.)consumul de produse exotice, bogate în nurienţi.

60. Conservarea biodiversităţii „in situ”


a) este activitatea de conservare a ecosistemelor, cu menţinerea şi refacerea variabilităţii
populaţiilor în mediul lor natural;
b) se bazează pe conservarea în natură, pe crearea şi managementul ariilor protejate;
c) se bazează pe conservarea speciilor în grădini botanice.

61. Conservarea biodiversităţii “ex situ”


a. reprezintă conservarea diversităţii biologice în afara habitatelor naturale ale speciilor;
b. se bazează pe păstrarea speciilor în grădini botanice, grădini zoologice, acvarii;
c. se bazează pe crearea şi managementul ariilor protejate.

62. La nivel mondial, primului parc naţional a fost infiinţat


a) în anul 1872, în SUA, sub denumirea de Yellowstone;
b) în anul 1936, în România, în Munţii Retezat;
c) în anul 1872, în „Țara Hațegului”, sub denumirea de Geoparcul Dinozaurilor.

63. Conform Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), ca arii protejate sunt
considerate următoarele categorii:
a) rezervaţia ştiinţifică;
b) parcul naţional;
c) rezervaţia naturală.

15
64. O rezervație a biosferei prezintă următoarele caracteristici:
a) este o arie naturală protejată căreia i se atribuie un calificativ internațional și ale cărei
însuţiri sunt definite de UNESCO;
b) managementul rezervației se realizează conform unor regulamente şi planuri de
protecţie şi conservare proprii, în conformitate cu recomandările Programului Om -
Biosfera de sub egida UNESCO;
c) managementul revervației se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie şi
conservare proprii, fără contribuţia UNESCO.

65. În ţara noastră, ca rezervaţii a Biosferei au fost declarate


a) Delta Dunării;
b) Parcul Național Retezat;
c) Pietrosul Rodnei.

66. Geoparcul
a) este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente
de interes ecologic, arheologic, istoric şi cultural;
b) este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes economic deosebit;
c) este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes cultural deosebit.

67. Cel mai bun indicator al stării biodiversității mondiale este


a) Lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii;
b) Lista verde a UNESCO;
c) Lista verde a UICN.

68. Factorul care generează disconfort sau are acțiune toxică asupra organismelor, care degradează
componentele biotopului, provocând dezechilibre ecologice, se numește:
a) factor poluant;
b) factor de mediu;
c) factor poluat.

69. Poluarea naturală este cauzată de:


a) incendiile naturale din păduri și savane, pentru că se produc cantități mari de fum,
cenușă și hidrocarburi;
b) furtunile de praf și nisip, care contribuie la extinderea deșerturilor;
c) vulcanii activi care emană în atmosferă lavă, pulberi și gaze.

70. Creșterea concentrației de CO2 în atmosferă


a) contribuie la accentuarea “efectului de seră”;
b) contribuie la reducerea “efectului de seră”;
c) contribuie la accentuarea “efectului de solar”.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Managementul protecţiei consumatorului

1. Practica comercială incorectă este cea care:


a) este contrară diligenţei profesionale;
b) deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod esenţial comportamentul
economic al consumatorului mediu;
c) furnizează consumatorului produse și servicii mult peste prețul pieței.

16
2. Instituţia care are ca obiect principal controlul efectiv al respectării normelor legale de protecţie
a consumatorilor din România este:
a) Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor din România;
b) Asociaţia Națională pentru Protecţia Consumatorului;
c) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

3. Totalul costurilor de calitate reprezintă suma dintre:


a) costuri de conformitate și costuri de non-conformitate;
b) costuri de prevenire și costuri de evaluare;
c) costurile defectelor interne ți costurile efectelor externe.

4. Printre instituțiile româneşti actuale care se ocupă de protecţia drepturilor consumatorului se


află:
a) Poliţia Sanitar-Veterinară;
b) Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului;
c) Direcţia Generală a Vămilor.

5. Calitatea “în pecepție“ reprezintă viziunea asupra calității din partea:


a) consumatorului;
b) furnizorului;
c) ambilor.

6. ANPC are în subordine următoarele entități cu personalitate juridică:


a) Comisariatele Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor;
b) Comisariate Regionale pentru Protecţia Consumatorilor;
c) Comisariatele municipale pentru Protecţia Consumatorilor.

7. Natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:


a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului în momentul încheierii
acestuia;
b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau a altor contracte de care acesta depinde.

8. Care dintre elementele următoare nu reprezintă o formă a managementului prin proiecte:


a) management pe baza de proiecte cu stat major;
b) management pe baza de proiecte parțiale;
c) management pe baza de proiecte cu responsabilitate individuala.

9. În cazul lipsei de conformitate a unui produs, există următoarea/următoarele


modalitate/modalități de remediere:
a) repararea produsului;
b) înlocuirea produsului;
c) reducerea corespunzătoare a preţului.

10. Costurile defectelor externe (non-conformităţile bunurilor şi serviciilor care ajung la client)
sunt reprezentate de :
a) timpul şi resursele necesare pentru a primi şi răspunde la reclamaţiile clienţilor;
b) timpul şi resursele necesare pentru a identifica materialele deteriorate, care sunt recuperabile;
c) timpul şi resursele necesare pentru a corecta defectele.

17
11. Carnetul colectiv reprezintă o metodă de management:
a) previzional;
b) participativ;
c) de stimulare a creativității.

12. Care dintre următoarele nu reprezintă o cerință ce trebuie îndeplinită de un tablou de bord
pentru a-și îndeplini scopul:
a) Competitivitate;
b) Consistenta;
c) Agregare.

13. Reducerea duratei ciclului cercetare-dezvoltare-producție-desfacere are loc în cazul:


a) Managementului prin obiective;
b) Managementului prin sisteme;
c) Managementului pe produs.

14. Dintre etapele managementului prin obiective nu face parte:


a) realizarea obiectivelor;
b) elaborarea bugetelor pe subdiviziuni organizatorice;
c) evaluare rezultatelor.

15. În cazul alimentelor care fac obiectul consumului pe loc în unităţile de alimentaţie publică,
comercianţii sunt obligaţi să indice:
a) preţul de vânzare;
b) preţul pe unitatea de măsură;
c) ambele.

16. Managementul prin bugete presupune:


a) atragerea personalului sub forma consultativă și deliberativă la procesul de conducere;
b) asigurarea controlului permanent asupra resurselor;
c) identificarea situațiilor în care este necesară intervenția managerilor de la nivelurile
superioare.

17. Care dintre următoarele face parte din grupa metodelor de management previzional:
a) sinectica;
b) metoda Delphi;
c) brainstormingul.

18. O clauză contractuală este considerată abuzivă dacă:


a) nu a fost negociată direct cu consumatorul și creează, în detrimentul consumatorului,
un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;
b) a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influenţeze natura ei;
c) dă dreptul comerciantului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor
furnizate cu prevederile contractuale.

19. Care dintre următoarele reprezintă o componentă principală a delegării:


a) atribuirea de sarcini
b) precizarea responsabilitatilor;
c) investirea cu putere decizională.

18
20. Printre principalele tipuri de reuniuni nu se regăsește:
a) de coordonare;
b) de armonizare;
c) de informare.

21. Din grupa metodelor moderne generale de management nu face parte:


a) managementul prin obiective;
b) managementul prin excepție;
c) managementul prin reuniuni.

22. Principalele tipuri de practici comerciale înșelătoare sunt:


a) omisiunile înselătoare;
b) acțiunile agresive;
c) acțiunile înselătoare.

23. Din grupa metodelor moderne generale de management face parte:


a) Managementul prin excepție;
b) Managementul prin extrapolare;
c) Managementul prin programare liniară.

24. Una din formele managementului prin participare este:


a) management participativ de natură euristică;
b) management participativ de natură deliberativă;
c) management participativ de natură motivațională.

25. Modul de aplicare a extrapolării este:


a) mecanic;
b) infoeuristic;
c) prin delegare.

26. Formularea planurilor de sprijin este o etapă a:


a) coordonării;
b) evaluării;
c) planificării.

27. Consumatorul mediu este o persoană care:


a) are un nivel de informare rezonabil;
b) este rezonabil de atentă şi circumspectă;
c) are un nivel mediu al veniturilor și este de vârstă mijlocie.

28. O practică comercială este considerată a fi acţiune înşelătoare dacă:


a) induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu;
b) conţine informaţii false;
c) creează o confuzie cu alt produs ori marcă a unui concurent.

29. Faţă de prognoze, planurile se deosebesc prin faptul că sunt:


a) mai dinamice;
b) mai scurte;
c) mai analitice.

19
30. Elementul principal care asigură eficienţa activităţii de antrenare îl constituie:
a) conștientizarea oportunităților;
b) relațiile organizatorice;
c) factorul motivational.

31. La planificarea acţiunilor de control în domeniul protecției consumatorilor se va ţine seama


de:
a) informaţiile provenite de la consumatori, asociaţii ale acestora, din mass-media, de la
alte structuri ale administraţiei publice centrale/locale;
b) corelarea acţiunilor de control cu cele ale altor structuri ale administraţiei publice
locale;
c) dispersia operatorilor economici pe raza teritorială a comisariatului regional sau
județean.

32. Atribuția nu este caracterizată de următorul element:


a) numărul de subordonaţi direcţi;
b) responsabilitatea;
c) autoritatea.

33. Printre cele 5 perspective ale calităţii, ce contribuie la înțelegerea conceptului de calitate,
nu se regăsește cea bazată pe:
a) produs;
b) valoare;
c) cantitate comercializată.

34. O practică comercială este considerată agresivă dacă:


a) limitează sau este susceptibilă să limiteze în mod semnificativ libertatea de alegere sau
comportamentul consumatorului;
b) omite o informaţie esenţială necesară consumatorului mediu pentru luarea unei decizii
comerciale în cunoştinţă de cauză;
c) încearcă să atragă pe consumator prin promisiunea unor beneficii la achiziţionarea
respectivului produs.

35. Legăturile din cadrul structurii de management, după caracterul lor, se clasifică în:
a) de comunicare și de coordonare;
b) liniare și operaționale;
c) de autoritate și de cooperare.

36. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor este finanțată:


a) integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Economiei;
b) de către Asociațiile pentru protecția consumatorului;
c) de către agenții economici.

37. Atributele managementului reprezintă:


a) elemente necesare pentru întocmirea și urmărirea bugetelor de venituri și cheltuieli;
b) eforturi de gândire şi acţiune raţională, care declanşează un ciclu logic de descifrare a
evenimentelor viitoare şi de influenţare a oamenilor;
c) modalitățile de realizare a obiectivelor strategice.

20
38. În concepția lui McKenzie, procesul de management este un proces structurat pe trei
direcții:
a) activitatea cu oamenii; activitatea de administrare a banilor; activitatea de organizare;
b) activitatea cu oamenii; activitatea de administrare a lucrurilor; activitatea de
previziune;
c) activitatea normare a muncii; activitatea de administrare a lucrurilor; activitatea de
coordonare.

39. Cea mai simplă subdiviziune în structura organizatorică de management este reprezentată
de:
a) atribuție;
b) nivelul ierarhic;
c) post.

40. În structura centrală a ANPC funcționează următoarele Direcții/Servicii:


a) Serviciul de alimentație publică și turism;
b) Direcția produse și servicii financiare bancare și nebancare;
c) Direcția Generală laboratoare LAREX.

41. Costurile protecţiei consumatorilor cad în răspunderea:


a) producătorilor de bunuri;
b) prestatorilor de servicii;
c) importatorilor şi vânzătorilor.

42. Printre principiile de bază de care trebuie să se țină seama la elaborarea planului de venituri
şi cheltuieli nu se regăsește:
a) principiul excepției;
b) principiul flexibilității;
c) principiul economicității.

43. Acţiunile tematice de control în domeniul protecției consumatorului se pot declanşa la


iniţiativa:
a) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
b) Comisariatelor județene pentru protecția consumatorului;
c) autorităţilor locale.

44. Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor reprezintă în teritoriu:


a) Guvernul;
b) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor;
c) autoritățile administrației publice locale.

45. Orice proces de management se poate structura în trei faze:


a) de informare; de armonizare; de incursiune;
b) previziunea; organizarea; integrarea;
c) previzională; de operaţionalizare; de evaluare şi interpretare a rezultatelor.

46. Care dintre următoarele reprezintă metode și tehnici de planificare:


a) metoda planurilor de producție;
b) metoda balanțelor;
c) metoda sistemelor de producție.

21
47. Printre metodele și tehnicile de planificare nu se regăsește:
a) metoda normării;
b) metoda factorilor limitativi;
c) metoda programării liniare.

48. Acţiunile de control desfăşurate de inspectorii ANPC sau CRPC pot fi:
a) tematice;
b) contabile;
c) operative.

49. Identificaţi care dintre urmatoarele activităţi aparține atributului de coordonare:


a) reglarea activităților;
b) organizarea activităților;
c) planificarea activităților.

50. Pentru angajarea răspunderii civile a producătorului, trebuie să făcută dovada:


a) pagubei;
b) defectului;
c) raportului de cauzalitate dintre defect şi pagubă.

51. Printre elementele motivaționale identificate de Patton la manageri nu este/nu sunt:


a) afilierea la un grup social;
b) banii;
c) provocarea muncii.

52. Care dintre următoarele nu reprezintă o trăsătură a managementului?


a) echilibrul dinamic
b) perspectiva globală și pe termen lung;
c) organizarea sistemică.

53. Care dintre următoarele elemente aparţin structurilor organizatorice de management?


a) nivelurile ierarhice;
b) functiile;
c) modul de reglare a activităților.

54. În cazul căror produse nu se vor desfăşura controale tematice la producători sau furnizori?
a) alimentare;
b) electronice;
c) financiare.

55. Printre componentele unei structuri organizatorice de management se găsesc:


a) atribuțiile;
b) obiectivele;
c) postul.

56. Comisariatele Judeţene pentru Protecţia Consumatorilor sunt coordonate de:


a) comisari şefi adjuncţi;
b) comisari şefi;
c) inspectori principali.

22
57. Funcția de cercetare- dezvoltare presupune:
a) Urmarirea si controlul sistematic al modului de desfasurare a diferitelor procese;
b) Dimensionarea volumului de mijloace de productie;
c) Alegerea furnizorilor si beneficiarilor.

58. Conform teoriei lui Maslow, care dintre următoarele nevoi sunt nevoi de ordin superior?
a) nevoi de autorealizare;
b) nevoi privind siguranța muncii;
c) nevoi sociale de afiliere și acceptare.

59. Care dintre următoarele principii nu face parte dintre principiile managementului enunțate
de “Școala clasică” de management?
a) principiul conducerii colective
b) evantaiul subordonaților;
c) specializarea organizatională.

60. În cazurile în care se constată încălcări ale legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor,
inspectorii A.N.P.C. vor încheia:
a) Nota de constatare – NC;
b) Proces verbal de prelevare eșantioane de produse– PVP;
c) Proces verbal de constatare a contravenției-PVCC.

61. Printre atributele managementului nu se află:


a) comanda;
b) integrare;
c) evaluarea.

62. Precizaţi care dintre următoarele reprezintă elemente importante ale contribuției lui
Frederick Taylor la dezvoltarea managementului:
a) planificarea resurselor și elaborarea politicilor cu carácter economic și social;
b) fundamentarea teoriei deciziilor;
c) selecţionarea pe criterii ştiinţifice a muncitorilor.

63. Pentru ca activitatea de control să fie eficientă, acesta trebuie să fie:


a) preventiv și constructiv;
b) general, complet și aprofundat;
c) excesiv și rigid.

64. Managementul, ca activitate de conducere, poate fi apreciat ca fiind:


a) un hobby;
b) muncă specifică;
c) o funcție.

65. Caracterul complex al managementului arată că acesta poate fi considerat ca fiind:


a) o artă;
b) o stare de spirit;
c) o știință.

66. Formele de concretizare ale previziunii sunt:


a) prognoze; planuri; programe;
b) stabilirea perspectivei; precizarea obiectivelor; elaborarea strategiilor;
c) sfera de cuprindere; gradul de agregare; orizontul ales.

23
67. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor este o instituție publică ce
funcţionează în subordinea:
a) Guvernului;
b) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
c) Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

68. Activităţile de pregătire a specialiştilor în domeniul protecţiei consumatorilor sunt


atribuția:
a) Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri;
b) ANPC;
c) Institutului de Igienă şi Sănătate Publică.

69. Printre atribuțiile Comisariatelor Regionale pentru Protecția Consumatorului nu se


regăsește:
a) acţiuni de promovare a imaginii protecţiei consumatorilor;
b) sprijinirea asociaţiilor pentru protecţia consumatorilor în vederea atingerii obiectivelor
prevăzute de lege;
c) propune Guvernului spre adoptare şi avizează proiecte de acte normative în domeniul
protecţiei consumatorilor.

70. Înainte de începerea controlului, organele de control nu au obligaţia de a consemna în


Registrul Unic de Control:
a) numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul;
b) numele şi prenumele persoanelor martore la efectuarea controlului;
c) obiectivele și durata controlului.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Microbiologie generală

1. Virusurile sunt microorganisme cu un mod de organizare:


a) celulară de tip procariot;
b) celulară de tip eucariot;
c) subcelulară (acelulară).

2. Dimensiunile virusurilor se exprimă:


a) în micrometri;
b) în milimetri;
c) în nanometri.

3. În cursul procesului de replicare al virusurilor, proteinele timpurii au rol în:


a) lizarea celulei bacteriene;
b) blocarea transcrierii informatiei de catre ARNm al celulei gazda, rolul fiind preluat de
ARNm viral;
c) asamblarea noilor virioni.

4. Gulerul fagului este situat între:


a) dopul proteic si coada fagului;
b) capul şi teaca fagului;
c) capul şi dopul proteic al fagului.

24
5. Proteinele tardive sintetizate în cursul procesului de replicare virală sunt codificate de:
a) genomul viral;
b) mitocondriile celulei gazdă;
c) ribozomi.

6. Morfologia externă a virusurilor poate fi apreciată:


a) numai la microscopul optic;
b) atât la microscopul optic, cât şi la cel electronic;
c) numai la microscopul electronic.

7. Virusurile sunt entităţi:


a) comensale;
b) epifite;
c) parazite obligatorii.

8. Genomul fagului T-par are următoarele cracteristici:


a) lungimea de 50 µm, cuprinde 200 gene;
b lungimea de 100 µm, cuprinde 20 gene;
c) lungimea de 100 µm, cuprinde 100 gene.

9. Endolizina are rol în:


a) degradarea ADN gazdă;
b) lizarea celulei bacteriene;
c) procesul de morfogeneză al noilor virusuri.

10. În compoziţia chimică a virusurilor există:


a) ambele tipuri de acizi nucleici;
b) numai ADN;
c) un singur tip de acid nucleic, la unele numai ADN, la altele numai ARN.

11. În cursul procesului de replicare al virusurilor, proteinele tardive au rol în:


a) degradarea ADN gazdă
b) blocarea transcrierii informatiei de catre ARNm al celulei gazda, rolul fiind preluat de ARNm
viral;
c) procesul de morfogeneză al noilor virusuri.

12. Capsida virală este constituită din:


a) din proteine;
b) din proteine şi celuloză;
c) din proteine şi fosfolipide.

13. Particula virală matură este constituită:


a) numai din genom;
b) din genom şi capsidă;
c) din genom, capsidă şi perete celular.

14. Ansamblul genom viral – capsidă virală constituie:


a) nucleocapsida virală;
b) pericapsida virală;
c) peplosul viral.

25
15. Ciclul litic (replicarea virusurilor) este un tip de relație caracteristic:
a) bacteriofagilor virulenți;
b) bacteriofagilor temperați;
c) nici un răspuns nu este corect.

16. Bacteriile sunt organisme vii:


a) cu organizare subcelulară;
b) unicelulare, cu organizare de tip procariot;
c) unicelulare, cu organizare de tip eucariot.

17. În natură bacteriile se găsesc:


a) numai sub formă de spori;
b) numai sub formă de celule vegetative;
c) unele numai sub formă de celule vegetative, altele alternativ, când sub formă de celule
vegetative, când sub formă de spori.

18. Care din următoarele componente fac parte obligatoriu din structura celulei vegetative a
bacteriilor:
a) peretele celular, materialul nuclear, ribozomii, capsula;
b) membrana citoplasmatică, capsula, ribozomii;
c) membrana citoplasmatică, ribozomii, materialul nuclear.

19. Peretele celular al bacteriilor Gram pozitive conţine:


a) 10-20 % peptidoglican (mureină);
b) 20-30 % peptidoglican (mureină);
c) acizi teichoici.

20. Sporul bacterian cel mai rezistent la factorii de mediu poarta numele de:
a) artrospor;
b) endospor;
c) sclerot.

21. Actinomicetele aparţin următorului grup taxonomic:


a) bacterii;
b) ciuperci;
c) micoplasme.

22. Multiplicarea asexuată la bacterii se poate realiza prin:


a) sciziparitate;
b) conjugarea;
c) transformarea.

23. Mezozomii sunt structuri celulare bacteriene care derivă din:


a) membrana citoplasmatică;
b) peretele celular;
c) bacteriile nu posedă mezozomi.

24. Bacteriile cu ciliaţie amphitrichă posedă:


a) câte un cil la fiecare extremitate;
b) mai mulţi cili uniform repartizaţi pe toată suprafaţa celulei;
c) un smoc de cili la o singură extremitate.

26
25. Toţi sporii bacterieni sunt distruşi la:
a) 120˚C căldură umedă şi 180˚C căldură uscată;
b) 100˚C căldură umedă şi 112˚C căldură uscată;
c) 65˚C căldură umedă şi 80˚C căldură uscată.

26. Bacteriile paratrofe folosesc ca sursă de energie :


a) energia solară;
b) energia eoliană;
c) energia furnizată de celula parazitată.

27. Selectaţi bacteria glasogenă dintre speciile următoare:


a) Escherichia coli;
b) Saccharomyces cerevisiae;
c) Erwinia herbicola.

28. Sarcina este o grupare constituită din:


a) 6 coci;
b) 4 coci;
c) 8 coci;

29. Fimbriile sunt organite cu rol în:


a) deplasarea bacteriilor;
b) fixarea pe diferite substrate pe care le aglutinează;
c) procesul de înmulţire bacteriană.

30. Bacteriile lophotriche prezintă:


a) un smoc de cili la una din extremităţi;
b) câte un smoc de cili la fiecare extremitate;
c) nu există bacterii cu ciliaţie lophotrichă.

31. Nitritarea este procesul care constă în:


a) mineralizarea NH3 până la nitriţi (NO2-);
b) oxidarea NH3 până la nitriţi (NO2-);
c) oxidarea nitriţilor (NO2-) până la nitraţi (NO3-).

32. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la specia Azotobacter chroococcum este
adevărată:
a) este strict aerobă;
b) este strict anaerobă;
c) este facultativ anaerobă.

33. Care dintre următarele specii de bacterii are capacitatea de a fixa anaerob N2:
a) Clostridium pasteurianum;
b) Azotobacter chroococcum;
c) Beijerinckia indica.

34. Specia Rhizobium leguminosarum produce nodozităţi la:


a) soia;
b) mazăre;
c) fasole.

27
35. Care din următoarele afirmaţii este adevărată:
a) nodozitatea nu apare ca efect al multiplicării bacteriilor în celulele gazdă;
b) activitatea diferitelor specii de Rhizobium este variabilă de la o specie la alta;
c) în procesul fixării N2 toate nodozităţile sunt la fel de eficiente.

36. Bacteriile care trăiesc în simbioza cu plante neleguminoase aparţin:


a) genului Frankia;
b) genului Clostridium;
c) genului Azotobacter.

37. Din categoria bacteriilor nitroase (transformă amoniacul în nitriţi) face parte specia:
a) Nitrosomonas europaea;
b) Nitrobacter Winogradskii;
c) Nitrococcus mobilis.

38. Specia Azotobacter chroococcum poate fixa în condiţii optime:


a) 5 mg N2/g de glucide oxidate;
b) 10 mg N2/g de glucide oxidate;
c) 20 mg N2/g de glucide oxidate.

39. Care dintre următoarele specii bacteriene este o bacterie denitrificatoare propriu-zisă:
a) Pseudomonas stutzeri;
b) Nitrococcus mobilis;
c) Bacillus subtilis.

40. Nitratarea este procesul care constă în:


a) mineralizarea NH3 până la nitriţi;
b) oxidarea NH3 până la nitriţi (NO2);
c) oxidarea nitriţilor (NO2) până la nitraţi (NO3).

41. Fixarea aerobă a N2 poate fi realizată de bacterii aparținând următorului gen:


a) Escherichia spp.;
b) Azotobacter spp.;
c) Clostridium spp.

42. Care din următoarele afirmaţii referitoare la specia Clostridium pasteurianum este adevărată:
a) este strict aerobă, Gram negativă și mobilă;
b) este strict anaerobă, Gram pozitivă și este mobilă;
c) este strict anaerobă, Gram negativă și imobilă.

43. Simbioza asociativă poate fi realizată de bacterii aparţinând următorului gen:


a) Azotobacter spp.;
b Azospirillum spp.;
c) Clostridium spp.

44. Din categoria bacteriilor nitrice (transformă nitriţii în nitraţi) face parte specia:
a) Nitrosomonas europaea;
b) Nitrosococcus oceanus;
c) Nitrobacter Winogradskii.

28
45. Reducerea nitraţilor (NO3-) la azotul atmosferic (N2) poate fi realizată de:
a) Pseudomonas stutzeri;
b) Bacillus megaterium;
c) Thiobacillus denitrificans.

46. Denitrificarea este procesul care constă în:


a) mineralizarea N2 până la amoniac (NH3);
b) oxidarea nitriţilor până la nitraţi;
c) reducerea nitraţilor (NO3) până la azot molecular.

47. Cea mai eficientă specie a genului Azotobacter:


a) Azotobacter vinelandii;
b) Azotobacter chroococcum;
c) Azotobacter agile.

48. Fixarea anaerobă a N2 poate fi realizată de bacterii aparţinând următorului gen:


a) Azotobacter spp.;
b Desulfovibrio spp.;
c) Rhizobium spp.

49. Specia Clostridium pasteurianum poate fixa în condiţii optime:


a) 3 mg N2/g de glucide oxidate;
b) 10 mg N2/g de glucide oxidate;
c) 25 mg N2/g de glucide oxidate.

50. Bacteriile care produc nodozităţi la leguminoase aparţin genului:


a) Azotobacter spp.;
b) Rhizobium spp.;
c) Clostridium spp..

51. Micoriza poate fi:


a) rezultatul simbiozei ciupercilor cu specii de plante monotiledonate;
b) rezultatul simbiozei bacteriilor cu plantele leguminoase;
c) nici o afirmaţie nu este corectă.

52. În funcţie de adaptarea la factorul termic, microorganismele termofile sunt reprezentate de


specii care se dezvoltă optim la:
a) 20 – 40°C;
b) 40 – 60°C;
c) 60 – 80°C.

53. Bacillus cellulosae hydrogenicus, din punct de vedere al factorului termic, este o bacterie:
a) mezofilă;
b) termofilă;
c) psihrofilă.

54. Selectați tipul de relaţie pozitivă (sinergică, de convieţuire) care se poate stabili între
microorganismele din sol:
a) prădătorism;
b) comensalism;
c) parazitism;

29
55. Selectați tipul de relaţie pozitivă (sinergică, de convieţuire) care se poate stabili între
microorganismele din sol:
a) prădătorism;
b) comensalism;
c) parazitism.

56. Selectați tipul de relaţie pozitivă (sinergică, de convieţuire) care se poate stabili între
microorganismele din sol:
a) parazitism;
b) mutualism;
c) concurenţa pentru hrană.

57. Selectați tipul de relaţie negativă (antagonică) care se poate stabili între microorganismele din
sol:
a) comensalism;
b) mutualism;
c) concurenţa pentru hrană.

58. Selectați tipul de relaţie negativă (antagonică) care se poate stabili între microorganismele din
sol:
a) comensalism;
b) parazitism;
c) mutualism.

59. După preferinţele faţă de pH-ul solului, ciupercile sunt grupate în categoria speciilor:
a) neutrofile;
b) indiferente;
c) acidofile.

60. Între populațiile de microorganisme, simbioza microbiană este un tip de relaţie:


a) sinergică;
b) antagonică;
c) indiferentă.

61. Din categoria substanţelor xenobiotice fac parte:


a) compuşii organici;
b) compuşi alchil-benzen-sulfonaţi;
c) substanţele minerale.

62. Din categoria compuşilor organocloruraţi fac parte:


a) detergenţii.
b) acizii organici;
c) substanţele insecticide.

63. Selectaţi afirmaţia adevărată referitoare la substanţele xenobiotice:


a) pot polua atmosfera, litosfera şi hidrosfera;
b) pot polua atmosfera, litosfera, dar nu şi hidrosfera;
c) pot polua hidrosfera, litosfera, dar nu şi atmosfera.

30
64. Selectaţi afirmaţia adevărată referitoare la substanţele xenobiotice:
a) nu sunt substanţe străine de sistemele biologice;
b) sunt substanțe întâlnite în mod obișnuit în natură;
c) în urma degradării pot să apară produşi cu efect mai toxic decât produsul original.

65. Degradarea substanţelor xenobiotice de către microorganisme se poate realiza prin:


a) oxidare;
b) mineralizare;
c) alchilare.

66. Degradarea substanţelor xenobiotice de către microorganisme se poate realiza prin:


a) oxidare;
b) clorurare;
c) co-metabolism.

67. Procesele de co-metabolism au următoarea caracteristică majoră:


a) populaţia răspunzătoare de degradare creşte ca număr sau ca biomasă în urma introducerii
substratului respectiv în apă sau în sol;
b) au loc numai în medii naturale (apă, sol etc.) sterile;
c) nu se poate izola niciodată un singur microorganism capabil să utilizeze substanţele
xenobiotice în mod eficient ca sursă de nutrienţi şi de energie.

68. Alegeți genul de bacterii care poate realiza degradarea substanţelor xenobiotice din natură:
a) Xanthomonas;
b) Penicillium;
c) Aspergillus.

69. Selectați genul de fungi care poate realiza degradarea substanţelor xenobiotice din natură:
a) Trichoderma;
b) Sarcina;
c) Bacillus.

70. Biodegradarea substanţelor xenobiotice este condiţionată de:


a) factorii de mediu;
b) absenţa echipamentului enzimatic necesar ptr. biodegradare;
c) dimensiunea speciei microbiene.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Monitorizarea factorilor de mediu

1. Conform Legii Apelor nr. 107/1996, poluarea apei reprezintă:


a) alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, sub limita maxim admisibilă;
b) alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limită admisibilă,
inclusiv depășirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de
activitățile umane;
c) remanența de lungă durată în sol, precum și datorită preluării emisiilor de către plante și
animale.

31
2. Obiectivul fundamental al Directivei Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este:
a) atingerea unei „stări bune” a tuturor corpurilor de apă din Statele Membre ale
Uniunii Europene şi ţările asociate;
b) supravegherea și intervenția în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor
calitative ale elementelor de mediu;
c) creșterea emisiilor de substanţe periculoase în apă.

3. “Dezvoltarea durabilă” este definită ca fiind:


a) dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a le satisface pe ale lor;
b) dezvoltarea care corespunde necesităților viitorului, fără a compromite posibilitatea
generațiilor prezente de a le satisface pe ale lor;
c) dezvoltarea care presupune ca societatea să nu satisfacă cererea de consum a membrilor săi
prin creșterea potențialului productiv.

4. Una dintre principalele condiții în care se produce poluarea naturală a apelor este:
a) trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfați sau
radioactive);
b) trecerea apelor de suprafață prin zone cu fenomene de coroziune a solului;
c) realizată prin intermediul vegetației de pe maluri, care produce o purificare prin căderea
frunzelor sau plantelor întregi în apă.

5. Pentru asigurarea calităţii și cerinţelor de evacuare, epurare a apelor uzate și limitare a evacuării
de efluenţi, NTPA 001/2005 vizează:
a) condiţiile de evacuare a apelor uzate în resurse de apă;
b) condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor;
c) scopuri specifice în cazurile evenimentelor urmate de modificări bruşte şi imprevizibile ale
calităţii apei.

6. Pentru asigurarea calităţii și cerinţelor de evacuare, epurare a apelor uzate și limitare a evacuării
de efluenţi, NTPA 002/2005 vizează:
a) condiţiile de evacuare a apelor uzate în resurse de apă;
b) scopuri specifice în cazurile evenimentelor urmate de modificări bruşte şi imprevizibile ale
calităţii apei;
c) condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare a localităţilor.

7. Principiul Poluatorul plăteşte presupune:


a) identificarea măsurilor de prevenire şi costurilor privind poluarea apelor;
b) utilizarea celor mai înalte resurse tehnologice, disponibile la ora actuală;
c) revenirea în sarcina potenţialului poluator a costurilor măsurilor de prevenire a
poluării.

8. Principiul acţiunilor preventive, unul dintre principiile care stau la baza politicii în domeniul
apelor, presupune:
a) recunoaşterea datoriei morale de a preveni pagubele cauzate mediului;
b) utilizarea celor mai înalte resurse tehnologice, disponibile la ora actuală;
c) revenirea în sarcina potenţialului poluator a costurilor măsurilor de prevenire a poluării.

9. Principiul intervenţiei la sursele generatoare de poluare presupune că:


a) limitarea poluării, mai ales, în situaţiile în care informaţiile sunt insuficiente;
b) daunele aduse mediului trebuie să fie rectificate la sursa de poluare;
c) impactul cauzat de poluare asupra sănătăţii umane şi a mediului nu poate fi rectificat.

32
10. În funcție de natura poluantului, poluarea poate fi:
a) poluare fizică, chimică și biologică;
b) poluarea naturală și poluare fizică;
c) poluare naturală și poluare antropică.

11. După provenienţa poluanţilor, sursele de poluare se împart în:


a) surse de poluare organizate şi surse de poluare neorganizate;
b) surse continue, discontinue temporare sau temporar mobile și accidentale;
c) surse punctiforme și surse disperse.

12. Solul este reprezentat prin partea superficială a scoarței terestre și s-a format din fondul mineral
al acesteia, ca urmare a unui complex de procese desfășurate pe perioade lungi de timp:
a) mecanice, fizice, chimice și biologice;
b) de sinteză bioacumulativă;
c) hidrologice.

13. Solul este format din trei faze:


a) fizică, chimică și biologică;
b) solidă, lichidă, gazoasă;
c) solidă, lichidă, apoasă.

14. Solul este un factor ecologic important pentru că:


a) de calitatea lui depinde formarea și protecția surselor de apă subterane și de
suprafață;
b) se află în corelație cu natura poluanților;
c) determină scăderea și amplasarea vegetației, influențând astfel în mod indirect alimentația
omului.

15. Scheletul solului este:


a) alcătuit din granule minerale, nealterabile (cuarţ, muscovit, amfiboli etc.) sau aduse
pe cale eoliană;
b) alcătuit din o componentă insolubilă (minerale argiloase, oxizi de fier şi de mangan) şi una
solubilă (carbonaţi, sulfaţi şi cloruri plus gaze) în apa interstiţială;
c) materia organică intrată în descompunere şi are o constituţie complexă, în funcţie de
materiile vegetale sau animale din care provine, de acţiunea microorganismelor, de climat.

16. Complexul de alterare al solului este:


a) alcătuit din granule minerale, nealterabile (cuarţ, muscovit, amfiboli etc.) sau aduse pe cale
eoliană;
b) alcătuit din o componentă insolubilă (minerale argiloase, oxizi de fier şi de mangan)
şi una solubilă (carbonaţi, sulfaţi şi cloruri plus gaze) în apa interstiţială;
c) materia organică intrată în descompunere şi are o constituţie complexă, în funcţie de
materiile vegetale sau animale din care provine, de acţiunea microorganismelor, de climat.

17. Humusul este:


a) alcătuit din granule minerale, nealterabile (cuarţ, muscovit, amfiboli etc.) sau aduse pe cale
eoliană;
b) o componentă insolubilă formată din scheletul solului și complexul de alterare;
c) materia organică intrată în descompunere şi are o constituţie complexă, în funcţie de
materiile vegetale sau animale din care provine, de acţiunea microorganismelor, de
climat.

33
18. Solurile acide sunt, prin definiţie, solurile cu reacţie (pH), ale căror valori sunt:
a) mai mici de 7;
b) mai mari de 7;
c) egale cu 7.

19. De la suprafaţa solului spre profunzime se disting 2 zone:


a) zona solidă și zona lichidă;
b) zona nesaturată și zona saturată;
c) zona nesaturată și zona vadoasă.

20. Permafrostul reprezintă:


a) terenul permanent înghețat (sol sau rocă) care ocupă 20% din suprafața Globului;
b) terenul permanent înghețat (sol sau rocă) care ocupă 50% din suprafața Globului;
c) terenul permanent înghețat care apare când încărcarea aplicată este mai mare decât puterea
de suportare a solului.

21. În funcție de natura poluării, poluarea solului poate fi clasificată astfel:


a) poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică;
b) poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică, poluare radioactivă;
c) poluare prin acoperirea solului cu sedimente produse de eroziune.

22. Conform clasificării solurilor după gradul de poluare, un sol puternic poluat are simbolul:
a) 2;
b) 3;
c) 5.

23. Monitorizarea mediului poate fi definită ca (conform Ordonanţei de Urgenţă 195/2005):


a) o activitate sistematică, de scurtă durată, bazată pe reţele de măsură ce nu pot asigura
controlul poluării;
b) supravegherea, prognozarea, avertizarea și intervenția în vederea evaluării
sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul
cunoașterii stării de calitate și a semnificației ecologice a acestora, a evoluției și
implicațiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun;
c) observaţia calitativă şi cantitativă, realizată cu ajutorul unor proceduri standardizate pentru
o perioadă relativ scurtă de timp.

24. Pentru termenul “monitoring” (controlul calităţii mediului) există două sensuri:
a) unul ecologic şi unul economic;
b) unul ecologic şi unul tehnologic;
c) unul tehnologic și unul economic.

25. În sens ecologic, monitoring-ul ecologic reprezintă:


a) sistem complet de achiziţie a datelor privind calitatea mediului, obţinut pe baza unor
măsurători sistematice, de lungă durată;
b) sistem complet de achiziţie a datelor privind calitatea mediului, obţinut pe baza unor
măsurători sistematice, de scurtă durată;
c) sistemul de supraveghere sistematică şi continuă a stării mediului şi a componentelor
sale sub influenţa factorilor naturali şi antropici.

34
26. În sens tehnologic, monitoring-ul integrat reprezintă:
a) sistem complet de achiziţie a datelor privind calitatea mediului, obţinut pe baza unor
măsurători sistematice, de lungă durată;
b) sistem complet de achiziţie a datelor privind calitatea mediului, obţinut pe baza unor
măsurători sistematice, de scurtă durată;
c) sistemul de supraveghere sistematică şi continuă a stării mediului şi a componentelor sale
sub influenţa factorilor naturali şi antropici.

27. În cadrul oricărui program de monitoring se efectuează o serie de activităţi care pot fi grupate
după cum urmează:
a) inspecţie, supraveghere, monitoring;
b) activități calitative și cantitative;
c) inspecție, ecologizare.

28. În cadrul unui program de monitoring, inspecția presupune:


a) observaţii calitative şi cantitative, realizate cu ajutorul unor proceduri standardizate
pentru o perioadă relativ scurtă, fără a avea o idee preconcepută asupra rezultatelor ce
se vor obţine;
b) prelungirea duratei de realizare a programului de observaţii în timp pentru obţinerea unor
date ce încearcă să surprindă variabilitatea şi gradul de mărime al acesteia în cazul unor
parametri ce vor fi analizaţi ulterior;
c) supravegherea, prognozarea, avertizarea și intervenția în vederea evaluării sistematice a
dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu.

29. În cadrul unui program de monitoring, supravegherea presupune:


a) observaţia calitativă şi cantitativă, realizată cu ajutorul unor proceduri standardizate pentru
o perioadă relativ scurtă de timp;
b) prelungirea duratei de realizare a programului de observaţii în timp pentru obţinerea
unor date ce încearcă să surprindă variabilitatea şi gradul de mărime al acesteia în cazul
unor parametri ce vor fi analizaţi ulterior;
c) supravegherea, prognozarea, avertizarea și intervenția în vederea evaluării sistematice a
dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu.

30. În cadrul unui program de monitoring, monitoring-ul presupune:


a) observaţii calitative şi cantitative, realizate cu ajutorul unor proceduri standardizate pentru
o perioadă relativ scurtă, fără a avea o idee preconcepută asupra rezultatelor ce se vor obţine;
b) durata de realizare a programului de observaţii se prelungeşte în timp pentru obţinerea unor
date ce încearcă să surprindă variabilitatea şi gradul de mărime al acesteia în cazul unor
parametri ce vor fi analizaţi ulterior;
c) efectuarea de măsurători pe perioade îndelungate (zeci de ani) pentru a stabili
concordanţa cu standardele prestabilite sau a gradului de deviere faţă de nivelul
aşteptat.

31. Monitoringul integrat al mediului urmăreşte:


a) realizarea celor 4 principii ale monitorizării;
b) realizarea unui sistem integrat de înregistrări metodice;
c) activitatea instituţiilor care sunt abilitate în evaluarea surselor de poluare.

35
32. Unul dintre scopurile sistemelor de monitoring al calităţii mediului este:
a) realizarea activităților instituţiilor care sunt abilitate în evaluarea surselor de poluare;
b) cunoaşterea gradului actual de afectare a calităţii mediului sub influenţa impactului
antropic;
c) obţinerea în timp îndelungat a unor observaţii subiective care să permită sesizarea
tendinţelor de desfăşurare a unor procese ecologice.

33. Principiile de realizare a monitoringului integrat al mediului pot fi:


a) principii instituţionale, principii operaţionale;
b) principii instituţionale, principii ştiinţifice;
c) principii instituţionale, principii ştiinţifice, principii operaţionale.

34. Principiile instituţionale vizează:


a) fundamentarea ştiinţifică a activităţii de protecţia mediului;
b) activitatea instituţiilor care sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare activităţi de
monitoring integrat;
c) modul concret de lucru în activitatea de monitorizare.

35. Principiile ştiinţifice:


a) constituie baza, fundamentarea ştiinţifică a activităţii de protecţia mediului;
b) vizează activitatea instituţiilor care sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare activităţi de
monitoring integrat;
c) ghidează modul concret de lucru în activitatea de monitorizare.

36. Principiile operaţionale:


a) constituie baza, fundamentarea ştiinţifică a activităţii de protecţia mediului;
b) vizează activitatea instituţiilor care sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare activităţi de
monitoring integrat;
c) ghidează modul concret de lucru în activitatea de monitorizare.

37. Obiectivele monitoringului pot avea un caracter:


a) simplu sau concis;
b) general, specific sau prospectiv;
c) succint sau amplu.

38. Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring:


a) monitoring de natură fizică și chimico/toxicologică;
b) monitoring de natură fizică și biologică;
c) monitoring de supraveghere și monitoring operaţional.

39. Monitoringul de supraveghere are rolul:


a) de încadrare spaţio-temporală în standarde de calitate, în baza unui program de monitoring;
b) de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice;
c) selecţionare a secţiunilor de monitorizare, la nivelul fiecărui curs de apă.

40. Mărimile măsurate în cadrul unei activităţi de monitoring sunt de natură:


a) fizică;
b) chimică;
c) fizică, chimico-toxicologică, biologico-ecologică.

36
41. Printre obiectivele monitorizării calității apelor se pot afla:
a) caracterizarea factorilor climatici;
b) aprecierea fluxurilor de apă şi poluanţi și compararea valorilor măsurate cu valorile
admisibile;
c) modul concret de lucru în scopul monitorizării eficiente.

42. Abordarea evaluării calităţii apelor ca factor de mediu are la bază trei componente majore care
caracterizează corpurile de apă:
a) caracteristicile hidro-morfologice, caracteristicile fizico-chimice, caracteristicile
biologice;
b) caracteristicile chimice, caracteristicile bacteriologice, caracteristicile biologice;
c) caracteristicile hidro-morfologice, caracteristicile chimice, caracteristicile climatice.

43. Supravegherea în vederea avertizării timpurii este întreprinsă în:


a) scopuri specifice în cazurile evenimentelor urmate de modificări ale impactului pozitiv pe
termen mediu şi lung;
b) scopuri specifice în cazurile evenimentelor urmate de modificări bruşte şi
imprevizibile ale calităţii apei;
c) supravegheri ale impactului pozitiv pe termen mediu şi lung.

44. Reţeaua de monitoring pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase este împărţită în:
a) secţiuni de monitoring care evidenţiază cadrul natural și artificial;
b) secţiuni de monitoring care evidenţiază necesitatea analizelor fizice și biologice;
c) secţiuni de monitoring care descriu starea chimică a apelor, secţiuni de monitoring
care evidenţiază presiunea antropică și secţiuni de monitoring care nu prezintă poluare
chimică semnificativă.

45. Monitoringul operaţional în cazul substanţelor prioritare/prioritar periculoase în apă,


sedimente şi biocenoza ecosistemelor acvatice stabilește:
a) starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate
pentru mediul acvatic;
b) cauzele depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate;
c) riscul datorat poluării.

46. Monitoringul de investigare în cazul substanţelor prioritare/prioritar periculoase în apă,


sedimente şi biocenoza ecosistemelor acvatice stabilește:
a) cauzele depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate;
b) riscul datorat poluării;
c) secţiuni de monitoring care evidenţiază presiunea antropică.

47. Criteriile minime pentru selecţia secţiunilor monitoringului de supraveghere sunt definite de:
a) starea ecosistemelor acvatice ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de calitate
pentru mediul acvatic;
b) secţiunile semnificative pentru schimbul de informaţii ale apelor de suprafaţă care
traversează frontiera de stat, secţiunile de monitoring deja identificate pentru schimbul
de informaţii şi alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanţilor
care sunt transferaţi peste graniţe;
c) starea tuturor apelor din cadrul fiecărui bazin sau subbazin hidrografic.

37
48. Selecţia elementelor de calitate va ţine seama de două cazuri speciale, substanţele toxice și
substanţele prioritare:
a) adevărat;
b) fals;
c) parțial adevarat.

49. Perioada de realizare a monitoringului de supraveghere este de cinci ani, cu frecvenţe minime
diferite pentru fiecare element de calitate.
a) adevărat;
b) fals;
c) parțial adevarat.

50. Elementele de calitate pentru substanţe prioritare/prioritar periculoase din monitoringul


operaţional vor cuprinde:
a) toate substanţele prioritare evacuate în subbazin;
b) toate substanţele prioritare evacuate în subbazin și alţi poluanţi toxici sintetici şi nesintetici
evacuaţi în cantităţi nesemnificative;
c) toate substanţele prioritare evacuate în subbazin și alţi poluanţi toxici sintetici şi
nesintetici evacuaţi în cantităţi semnificative.

51. Calitatea apelor de suprafaţă trebuie să corespundă cerinţelor legislative şi sunt încadrate în 5
clase de calitate. Clasa I a apelor de suprafaţă reflectă:
a) condiţiile naturale de referinţă sau concentraţiile de fond (secţiunile de referinţă
corespund acelor amplasamente la care influenţa antropică este sub 10%);
b) condiţia de calitate pentru protecţia ecosistemelor acvatice;
c) ponderea influenţei antropice.

52. Directiva Cadru a Apei prevede un sistem de clasificare a calității apelor de suprafață în cinci
categorii de calitate. Două dintre aceste categorii sunt:
a) Calitate foarte bună (I) și Calitate satisfăcătoare (IV);
b) Calitate bună (II) și Calitate relativ bună (III);
c) Calitate foarte bună (I) și Calitate relativ bună (III).

53. În conformitate cu Directiva Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), Statele Membre ale
Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafață, apele
subterane și zonele protejate în scopul:
a) cunoașterii și clasificării “stării“ acestora în cadrul fiecărui district hidrografic;
b) monitorizării celor șapte tipuri de activităţi, implicate în fluxul de informaţii;
c) evaluării sistemului național de monitoring pentru tipurile de apă implicate.

54. În vederea dezvoltării sistemului resurselor de apă, durabilitatea mediului semnifică:


a) „toleranţă zero” pentru poluarea care depăşeşte capacitatea de autoepurare a
mediului. Nu există efecte pe termen lung sau efecte ireversibile asupra mediului;
b) menţinerea cerinţelor de apă precum şi a dorinţei de a plăti serviciile de asigurare a
resurselor de apă;
c) susţinerea economică a măsurilor care asigură un standard ridicat de viaţă din punct de
vedere al apelor pentru toţi cetăţenii.

38
55. Ierarhizarea laboratoarelor de măsurare și analiză din cadrul Administrației Naționale “Apele
Române” cuprinde 3 tipuri de laboratoare:
a) laboratoare fizice, laboratoare chimice, laboratoare biologice;
b) laboratoare locale, laboratoare bazinale, laboratoare regionale;
c) laboratoare naționale, laboratoare zonale, laboratoare regionale.

56. În cadrul monitorizării sub-sistemului “lacuri”, parametrii fizico-chimici generali monitorizați


sunt:
a) temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii în suspensie,
transparența;
b) alcalinitate, materii în suspensie, transparența, bacterii;
c) metale grele, bioindicatori.

57. Orice sistem complet de supraveghere a calităţii aerului și a mediului, în general, trebuie să fie
structurat pe patru componente, urmărind lanţul cauzal al poluanţilor:
a) Producere – Transfer – Calitate aer – Efecte;
b) Presiune – Stare – Răspuns – Efecte;
c) Producere – Transfer – Calitate aer – Stare.

58. Poluanții monitorizaţi ai aerului sunt:


a) poluanţi atmosferici primari, poluanţi atmosferici secundari, poluanţi atmosferici terțiari;
b) poluanţi atmosferici primari, poluanţi atmosferici secundari;
c) poluanţi atmosferici primari, poluanţi atmosferici secundari, poluanţi atmosferici terțiari,
poluanţi atmosferici cuatenari.

59. Pentru monitorizarea emisiilor în aer sunt utilizate, în principal, patru metode:
a) metoda de măsurare directă a emisiilor: discontinuă (metoda test) şi continuă; determinarea
emisiilor prin bilanț; determinarea emisiilor prin corelații;
b) determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.

60. Pentru măsurarea discontinuă (test) a emisiilor există diverse tipuri de tehnici. Acestea sunt:
a) analiza in-situ, analize în laborator ale unor probe instantanee, prelevate din punctele de
recoltare;
b) analiza în laborator a probelor prelevate cu ajutorul unor prelevatoare fixe, on-line;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.

61. Structurarea sistemelor de monitoring corespunde abordării de tip:


a) Producere – Transfer –Efecte;
b) Presiune – Stare – Transfer;
c) Presiune – Stare – Răspuns.

62. Emisia reprezintă:


a) concentraţia noxelor din aer măsurate înainte de producerea amestecului acestora în
atmosferă;
b) conţinutul de poluanţi măsurați după ce s-a produs amestecul acestora cu aerul atmosferic;
c) concentrația poluanţilor determinaţi la gura de evacuare a coşului, înainte de
amestecul acestora cu aerul atmosferic.

39
63. Imisia reprezintă:
a) concentraţia noxelor din aer măsurate înainte de producerea amestecului acestora în
atmosferă;
b) conţinutul de poluanţi măsurați după ce s-a produs amestecul acestora cu aerul
atmosferic;
c) concentrația poluanţilor determinaţi la gura de evacuare a coşului, înainte de amestecul
acestora cu aerul atmosferic.

64. Monitorizarea emisiilor definește cauza poluării. În acest sens trebuie urmărite două aspecte:
a) volumul noxelor evacuate și conţinutul noxelor (compoziţia lor chimică);
b) intervenția în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale
elementelor de mediu;
c) ambele răspunsuri sunt corecte.

65. Monitorizarea emisiilor poate fi efectuată:


a) direct;
b) indirect;
c) de către operator (automonitorizare) sau de către laboratoare specializate, acreditate.

66. Măsurătorile de emisie intră în directa responsabilitate a:


a) agentului poluator;
b) autorității responsabile pentru protecția mediului;
c) laboratoarelor acreditate.

67. Monitoringul solului reprezintă:


a) orice activitate ce are în vedere dereglarea funcționării normale a solului ca suport și mediu
de viață în cadrul ecosistemelor naturale sau antropice;
b) determinarea sistematică a variabilelor solului astfel încât să se înregistreze, atât
modificările temporale, cât și cele spațiale;
c) orice sistem de supraveghere a calității aerului și a mediului în general.

68. Indicatorii calităţii solului pot fi:


a) indicatori de presiune asupra resurselor de sol; indicatori de schimbări în starea
calităţii solului; indicatori de răspuns ai societăţii la aceste schimbări;
b) satisfacerea cerințelor generațiilor viitoare;
c) parametri externi ai degradării solului.

69. Monitorizarea biologică consideră:


a) colectarea de informații cu privire la organismele biologice în vederea evaluării
impactului asupra mediului sau a stării de calitate a mediului;
b) colectarea de informații cu privire la starea de calitate a mediului prin identificarea unor
parametri fizici și chimici;
c) colectarea de informații cu privire la evidențierea parametrilor fizici și chimici ai mediului.

70. Bioindicatorii pot fi:


a) specii sensibile;
b) specii acumulatoare;
c) ambele variante sunt corecte.

40
TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Principii și metode de conservare a produselor alimentare

1. Manipularea factorilor de mediu presupune o serie de măsuri de asigurare a unui climat


specific în spaţiile de depozitare a produselor alimentare, proces cunoscut sub numele de:
a) Condiţionare;
b) Refrigerare;
c) Rcepție.

2. În fiecare punct critic trebuie organizate activități de control specifice produsului și verigii
prin instituirea:
a) sistemelor de alertă;
b) sistemelor de monitorizare;
c) trasabilitate.

3. Hemibioza se referă la capacitatea de autoapărare a organismelor vii:


a) cu un metabolism normal și complet;
b) detaşate de organismul matern, care au un metabolism cu o intensitate mai redusă,
continuând însă desfăşurarea procesului de respiraţie;
c) detaşate de organismul matern, care au un metabolism cu o intensitate mai intensă,
continuând însă desfăşurarea procesului de respiraţie.

4. Psihro – anabioza prezintă următorul efect:


a) reduce viteza reacțiilor hidrolitice;
b) accelerează procesele fizice;
c) blochează reacțiile biochimice.

5. Acțiunea conservantă a sării se explică prin:


a) scăderea concentrației sucurilor celulare;
b) creșterea concentrației sucurilor celulare;
c) scțiunea pH-ului.

6. Afumarea, ca metodă de conservare are la bază principiul:


a) Anabiotic;
b) Cenoanabiotic;
c) Abiotic.

7. Umiditatea rumegușului de esență tare utilizat în procedeul de conservare prin afumare trebuie
să fie de:
a) 50%;
b) 25%;
c) 30 – 40%.

8. Ultrafiltrarea se poate utiliza în scopul reţinerii microorganismelor pentru următoarele


produse:
a) vin, bere, sucuri de fructe;
b) emulsie de drojdie;
c) suspensie de sare.

41
9. Microundele penetrează materialul dielectric constituit de produsul alimentar (cu ambalajul
său), se realizează căldura care apoi este difuzată:
a) din interior spre suprafaţă;
b) de la suprafaţa spre interior;
c) omogen.

10. Dintre procedeele combinate „termizarea cuplată cu centrifugarea” se aplică la laptele destinat
fabricării:
a) Iaurtului;
b) Smântânii;
c) brânzeturilor de tip Edam, Tilsit, Emmental.

11. Aplicarea procedeelor de conservare asupra materiilor prime presupun:


a) mărirea valorii nutritive;
b) diminuarea proprietăților fizice;
c) inactivarea factorilor entropici prezenți în aliment.

12. Factorii entropici ce pot fi prezenți în materiile prime alimentare sunt reprezentați de:
a) enzime, microorganisme;
b) proteine, lipide;
c) vitamine.

13. Legea ce reprezintă baza pentru asigurarea unui nivel înalt de protecție a sănătății publice și a
intereselor consumatorilor în ceea ce privește alimentele, ținând cont de diversitatea surselor
de alimente ce asigură funcționarea eficientă a pieței naționale este:
a) Legea 50/ 1999;
b) Legea 150 din 2004, completată și modificată prin Legea 412/2004;
c) Legea 215/2001 completată și modificată de 115/ 2015.

14. Conservarea produselor alimentare prin fermentare și pasteurizare reprezintă:


a) un procedeu mixt;
b) un procedeu simplu;
c) un procedeu avansat.

15. Prin fierbere se distrug:


a) Proteinele;
b) toate bacteriile cu excepția celor sporulate;
c) bacteriile sporulate.

16. La formarea aromei specifice a produselor conservate prin afumare contribuie următorii
compuși:
a) guaicol, 4-metil gualicol și siringol;
b) difenoli;
c) antioxidanți și acizi organici.

17. Conservabilitatea produselor afumate este asigurată de:


a) compușii carbonilici;
b) SO2;
c) difenoli, fenoli și acizi organici;

42
18. Antisepticii au acțiune:
a) bacteriostatică și bactericidă;
b) reținerea microorganismelor;
c) bacteriostatică și antioxidantă.

19. Conservarea laptelui prin procedeul atermoabiozei constă în:


a) distrugerea microorganismelor cu radiaţii;
b) distrugerea microorganismelor cu presiuni înalte;
c) distrugerea microorganismelor cu ajutorul temperaturii.

20. Bactofugoabioza este este un procedeu de conservare a produselor lactate:


a) chimic;
b) mecanic;
c) fizic.

21. Cum se mai numeşte regula lui Van't Hoff care arată că efectul de distrugere a bacteriilor şi
sporilor este mult mai rapid decât procesele de modificare a componentelor laptelui:
a) teoria inversării fazelor;
b) legea Q10;
c) regula Van der Nyls.

22. Unul dintre dezavantajele conservării laptelui prin procedeul clasic de sterilizare (discontinuu)
la +115...+130°C, timp de 20 + 50 secunde constă în:
a) denaturarea proteinelor serice cu formarea de grupări –SH (apare gustul de fiert);
b) capătă o nunaţă portocalie;
c) scade perioada de conservabilitate.

23. Distrugerea sporilor din lapte are loc în următoarele condiții:


a) 70°C, 5 sec;
b) 100°C, 2 secunde;
c) 135°C, 1-2 secunde.

24. Prin aplicarea radiațiilor ionizante ca procedeu de conservare are loc:


a) sterilizarea la rece;
b) sterilizarea la cald;
c) UHT (Ultra-high temperature processing).

25. Substanțele antiseptice sub formă lichidă sau gazoasă sunt reprezentate de:
a) raze γ şi X;
b) alcooli, acizi, conservanți chimici;
c) Ice bank Cooling System.

26. Crio-anabioza este caracterizată prin scăderea temperaturii produsului până la:
a) 2 - 4°C;
b) 0°C;
c) -18°C.

27. La congelarea industrială, produsul alimentar vine în contact cu aerul rece, a cărui temperatură
variază între:
a) -25... -40°C;
b) 0°C;
c) -15°C.

43
28. Pasteurizarea produselor alimentare are drept scop:
a) distrugerea sporilor;
b) distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor (patogene) și inactivarea
enzimelor;
c) distrugerea formelor vegetative ale microorganismelor (patogene) și activarea enzimelor.

29. Acidul benzoic, acidul sorbic, difenilul¸ acidul propionic, nizina și natamicina sunt substanțe:
a) Antioxidante;
b) Antiseptice;
c) Acidifiante.

30. Principiul narcoanabiozei stă la baza metodei de conservare:


a) sub presiune de CO2;
b) afumării;
c) conservării prin sărare.

31. Pentru ca dioxidul de carbon să-şi exercite acţiunea bacteriostatică, concentraţia sa în


atmosfera de păstrare trebuie să fie de:
a) 5%;
b) 1 - 2%;
c) peste 10%.

32. Procedeul de conservare a laptelui ce poartă denumirea de Stoutz foloseşte acţiunea combinată
a:
a) radiaţiilor UV, IR şi luminoase;
b) deshidratării osmotice cu radiaţiile UV;
c) deshidratării osmotice cu IR.

33. Procedeul de conservare Stoutz mai poartă denumirea de:


a) Deshidratare;
b) Ionizare;
c) Actinizare.

34. Laptele poate fi conservat prin trei grupe de procedee, ce au la bază principiul:
a) Abiozei;
b) Anabiozei;
c) Biozei.

35. Sistemul de tratament UHT prin încălzirea directă, prin injectare de abur în lapte poartă
denumirea de:
a) uperizare;
b) Sterideal Stork;
c) APV – Ultramatic.

36. Unul din avantajele procedeului Stoutz constă în faptul că:


a) nu este costisitor;
b) poate trata chiar şi laptele cu o aciditate mare (30°T);
c) îmbunătăţeşte valoarea nutritivă a laptelui.

44
37. Radiaţiile UV aplicate pentru conservarea laptelui prezintă;
a) putere mare de penetrare;
b) putere redusă de penetrare;
c) stabilizarea legăturilor de H2.

38. Efectul de oprire a proliferării microorganismelor asigură:


a) efect de eliminare;
b) efect de multiplicare;
c) efect de protecție.

39. Liofilizarea este un proces de:


a) tratament termic prin incălzire;
b) deshidratare;
c) rehidratare.

40. Procesul de liofilizare este bazat pe:


a) înghețare, scăderea presiunii, sublimare din fază solida în faza de vapori;
b) înghetare, creșterea presiunii, sublimare din faza de vapori in faza lichidă;
c) încălzire, creșterea presiunii, sublimare din fază solida in faza de vapori.

41. Oprirea proliferării microorganismelor, prin înglobare de inhibitori se realizează prin


următoarele metode:
a) refrigerare, concentrare, afumare;
b) afumare, sărare; congelare
c) sărare, afumare, adaos de zahăr, acidifiere.

42. Tratamentul termic aplicat produselor alimentare lichide prin metoda LTST (low temperature,
short time) la 63⁰C, 15 secunde poartă denumirea de:
a) Pasteurizare;
b) Sterilizare;
c) Termizare.

43. Pasteurizarea aplicată produselor alimentare lichide sub modelul XL (extended life) are loc în
următoarele condiții:
a) 115 ⁰C, 5 secunde;
b) 127 – 143 ⁰C, 0,5 – 2 secunde;
c) 120⁰C, 5 secunde.

44. Conservarea produselor alimentare prin procedeul de concentrare se poate realiza prin:
a) adaos de conservanți;
b) prin evaporare;
c) prin acidifiere.

45. Conservarea laptelui cu radiaţii UV-C asigură o puternică acţiune bactericidă şi germicidă mai
ales cele cu lungimi de undă egale cu:
a) 240 nm;
b) 120 nm;
c) 210 nm.

45
46. Sursele de radiaţii ionizante pentru conservarea laptelui sunt reprezentate de:
a) U92;
b) Co60 şi Cs137;
c) Rn86.

47. Se consideră a fi superioară următoarea metodă de conservare prin eliminarea apei:


a) vaporizarea sub vid;
b) concentrarea prin fierbere la presiune atmosferică;
c) evaporarea.

48. Principiul biologic care stă la baza conservării produselor alimentare prin adaos de zahăr
poartă denumirea de:
a) Saccharoosmoanabioză;
b) Saccharoosmoabioză;
c) Saccharobioză.

49. Sestoabioza este principiul ce stă la baza conservării prin:


a) adaos de substanțe antiseptice;
b) filtrarea sterilizantă;
c) sărare.

50. Ultrafiltrarea reprezintă tehnica de membrană care se utilizează pentru concentrarea


substanţelor macromoleculare sub acţiunea unei presiuni hidrostatice tangenţiale de:
a) 1-5 bari;
b) 7 bari;
c) 10 bari.

51. Liofilizarea are la bază procesul de:


a) Sublimare;
b) Hidratare;
c) Fermentare.

52. În intervalul de temperatură 20... 40°C microorganismele comune cauzatoare de toxiinfecții


alimentare prezintă:
a) o înmulțire rapidă;
b) o înmulțire lentă;
c) un fenomen de distrugere.

53. Hemibioza se referă la:


a) încetinirea dezvoltării microflorei provenite din contaminări externe;
b) reducerea vitezei reacțiilor hidrolitice;
c) capacitatea de autoapărare a organismelor vii, detașate de organismul matern.

54. Psihro – anabioza se realizează prin:


a. refrigerarea produsului;
b. congelarea produsului;
c. deshidratarea produsului.

55. Xero – anabioza este un procedeu de conservare ce cuprinde:


a) Refrigerarea;
b) Congelarea;
c) deshidratarea și uscarea.

46
56. Saccharo-osmo-anabioza se realizează prin mijloace:
a) fizio-anabiotice;
b) chimio-anabiotice;
c) hemibiotice.

57. În timpul congelării unui produs alimentar au loc unele fenomene fizice, cum ar fi:
a) scăderea volumului;
b) solidificarea apei;
c) vaporizare.

58. Depozitarea produselor congelate se face la temperaturi cuprinse între:


a) -15...-18°C;
b) -2...-4°C;
c) -10...-12°C.

59. Microundele utilizate pentru conservarea alimentelor sunt reprezentate de radiații


electromagnetice de frecvență ridicată, variind între:
a) 100 MHz și 300 MHz;
b) 300 MHz și 300 GHz;
c) 300 GHz și 500 GHz.

60. Suprasterilizarea reprezintă:


a) distrugerea recipientului;
b) un accident de fabricație;
c) un procedeu de conservare.

61. Crioconcentrarea constă în:


a) cristalizarea partială a apei dintr-o soluție prin congelare;
b) eliminarea apei din produs sub influența căldurii;
c) reducerea conținutului de apă prin evaporare.

62. Uscarea prin dispersie utilizată ca procedeu de conservare se bazează pe:


a) tehnica uscării prin conducție la presiune atmosferică;
b) tehnica uscării prin convecție la presiune atmosferică;
c) tehnica uscării printr-un procedeu combinat.

63. Acțiunea conservantă a sării se explică prin:


a) creșterea concentrației sucurilor celulare;
b) creșterea presiunii osmotice;
c) scăderea presiunii osmotice.

64. Fumul utilizat în vederea conservării alimentelor prin afumare trebuie realizat din lemn/
rumeguș de esență tare cu umiditate cuprinsă între:
a) 20...25%;
b) 15...20%;
c) 30...40%.

47
65. Refrigerarea produselor alimentare este caracterizată prin răcirea produsului la temperaturi
cuprinse între:
a) 5...6°C;
b) -1...0°C;
c) 0...4°C.

66. Distanța dintre axele liniilor aeriene și pereți, cu respectarea normelor de încărcare a
semicarcaselor de bovină/ ovină sau suină din încăperile frigorifice trebuie să fie de:
a) 0,9 m;
b) 0,6 m;
c) 1 m.

67. Pe parcursul depozitării cărnii după sacrificarea animalelor, faza de maturare este
caracterizată prin:
a) creșterea valorii pH;
b) scăderea valorii pH;
c) menținerea valorii pH.

68. Conservarea prin sărare are la bază:


a) principiul halo-osmo-anabiozei;
b) principiul chimioabiozei;
c) principiul xeroanabiozei.

69. Conservabilitatea produselor afumate este dată de:


a) fenoli, difenoli și acizi organici;
b) compuși carbonilici;
c) acizi grași, fenoli, compuși carbonilici.

70. Conservarea prin acidifiere artificială se realizează cu:


a) acid lactic;
b) acid malic;
c) acid acetic.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Siguranță alimentară în protecțiaconsumatorului

1. Baza cadrului legal privind domeniul siguranței alimentelor în Uniunea Europeană este
reprezentată de:
a) Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului;
b) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului;
c) Legea nr. 150/2004 privind siguranța alimentelor și a hranei pentru animale.

2. Care dintre următoarele produse nu fac parte din categoria produselor alimentare:
a) Băuturile carbogazoase;
b) Medicamentele;
c) Guma de mestecat.

48
3. Care dintre următoarele principii stau la baza adoptării și implementării legislației privind
alimentele, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 178/2002:
a) Principiul precauției;
b) Principiul HACCP;
c) Principiul liberei circulații a mărfurilor.

4. Legislația alimentară are drept scop:


a) Prevenirea comercializării în condiții improprii a produselor alimentare;
b) Prevenirea practicilor frauduloase sau înșelătoare;
c) Prevenirea apariției unor defecte de fabricație a produselor alimentare.

5. Conform normativelor europene, trasabilitatea produselor alimentare se stabilește:


a) Doar pentru etapa de producție;
b) Doar pentru etapa de procesare;
c) Pentru toate etapele producției, prelucrării și distribuției.

6. Care dintre următoarele autorități naționale constituie punctul național de contact în cadrul
sistemului rapid de alertă european:
a) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
b) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Autoritatea Națională a Vămilor.

7. Care dintre următoarele măsuri se aplică în cazul unei situații de urgență apărută în relație cu
un produs alimentar de origine comunitară:
a) Notificarea autorităților competente din țara terță de origine;
b) Suspendarea introducerii pe piață sau a utilizării alimentului respectiv;
c) Respingerea la import a produsului în cauză.

8. Care dintre următoarele măsuri se aplică în cazul unei situații de urgență apărută în relație cu
un produs alimentar importat dintr-o țară terță:
a) Notificarea autorităților competente din țara comunitară de origine;
b) Stabilirea unor condiții speciale pentru produsul alimentar respectiv;
c) Notificarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

9. Care dintre următoarele funcții revin Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru
Siguranța Alimentelor:
a) Funcția de strategie;
b) Funcția de membru delegat al Comisiei Europene;
c) Funcția de protecție a consumatorilor.

10. Care dintre următoarele reziduuri din lapte manifestă efect cumulativ:
a) Pesticidele organosfosforice;
b) Pesticidele organoclorurate;
c) Nitrații și nitriții.

11. La care dintre următoarele tipuri de acte normative europene din domeniul siguranței
alimentelor, aplicarea este precedată de transpunerea în dreptul național ?
a) Regulamente;
b) Decizii;
c) Directive.

49
12. Principalul element de risc în cazul contaminării laptelui cu substanțe radioactive este:
a) Toxicitatea foarte mare;
b) Perioada de reducere fizică și biologică foarte mare;
c) Concentrarea radionuclizilor în grăsimea din lapte.

13. Cadmiul din lapte este un toxic cumulativ pentru care:


a) Organul de elecție este rinichiul;
b) Organul de elecție este ficatul;
c) Organul de elecție este splina.

14. Principalul efect negativ al mercurului din produsele alimentare se manifestă asupra:
a) Sistemului nervos;
b) Sistemului digestiv;
c) Sistemului respirator.

15. Care dintre următoarele tipuri de tratamente aplicate laptelui contribuie la reducerea
concentrației de pesticide organoclorurate?
a) Pasteurizarea;
b) Concentrarea;
c) Transformarea în lapte praf.

16. Conform prevederilor legislației europene și naționale, cele mai mici limite reziduale sunt
stabilite pentru:
a) Pesticidele organoclorurate;
b) Pesticidele organofosforice;
c) Pesticidele carbamice.

17. Prezența antibioticelor în lapte are în special următoarele implicații:


a) Asupra personalului din unitățile de procesare;
b) Asupra aparaturii utilizate la procesare și a mediului înconjurător;
c) Industriale sau tehnologice.

18. Data durabilității minimale reprezintă:


a) Data până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice – fizico-chimice
și microbiologice;
b) Data până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice atunci când
este păstrat în mod corespunzător;
c) Data până la care produsul alimentar își păstrează proprietățile specifice atunci când este
preparat în mod corespunzător.

19. Lista mențiunilor obligatorii pentru un produs alimentar include:


a) Denumirea produsului alimentar;
b) Cantitatea brută de produs alimentar;
c) Declarația de conformitate.

20. Denumirea produsului alimentar se referă la:


a) Denumirea sa legală;
b) O denumire stabilită de comerciant;
c) O denumire cunoscută de către consumatori.

50
21. Pentru care din următoarele produse alimentare nu este obligatorie furnizarea unei liste de
ingrediente:
a) Conservele de carne în suc propriu;
b) Fructele și legumele proaspete;
c) Sucurile de fructe.

22. Declarația nutrițională obligatorie cuprinde următoarele informații:


a) Valoarea energetică;
b) Conținutul de apă;
c) Conținutul de amidon modificat genetic.

23. În categoria produselor care cauzează alergii sau intoleranțe intră:


a) Uleiul și grăsimea de soia rafinate complet;
b) Dioxidul de sulf și sulfiții în concentrații mai mici de 10 mg/kg;
c) Crustaceele și produsele derivate.

24. Cel mai mare factor de conversie pentru calculul valorii energetice îl au:
a) Grăsimile;
b) Fibrele;
c) Eritritolul.

25. Care dintre următoarele instituții europene acordă avize științifice în domeniul siguranței
alimentelor?
a) Comisia Europeană;
b) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA);
c) Comitetul Consultativ pentru Calitatea și Siguranța Lanțului Alimentar.

26. Analiza riscului este un proces care presupune parcurgerea obligatorie a următoarelor etape:
a) Analiza compoziției, a structurii și a calității igienice a unui produs alimentar;
b) Evaluarea riscului, gestiunea riscului și comunicarea riscului;
c) Analiza diagramei de fabricație, stabilirea destinației și verificarea condițiilor de
depozitare.

27. Evaluarea riscului este un proces cu baze științifice, constând din următoarele etape:
a) Identificarea pericolului;
b) Identificarea punctelor critice de control;
c) Identificarea operatorilor economici implicați.

28. Din categoria pericolelor biologice din produsele alimentare fac parte:
a) Microorganismele din genul Salmonella;
b) Radiațiile ionizante;
c) Biotoxinele.

29. Care din următoarele categorii de microorganisme predomină pe suprafața cojii ouălor
proaspete?
a) Bacteriile Gram-pozitive;
b) Bacteriile Gram-negative;
c) Bacteriile patogene din genul Salmonella.

51
30. Putrefacția verde a ouălor este determinată de acțiunea bacteriilor din genul:
a) Salmonella;
b) Pseudomonas;
c) Arthrobacter.

31. Care dintre următoarele instituții fac parte din Sistemul rapid de alertă pentru alimente și
furaje din România ?
a) Autoritatea Națională a Vămilor;
b) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Autoritatea Națională Fitosanitară.

32. Informațiile obligatorii referitoare la produsele alimentare se referă la informațiile care se


încadrează în special în următoarele categorii:
a) Informații privind identitatea și compoziția, proprietățile sau alte caracteristici ale
produsului alimentar;
b) Informații privind structura fizico-chimică a produsului alimentar;
c) Informații privind tehnologia de obținere și activitatea desfășurată în cadrul unității de
procesare.

33. Răspunderea pentru informarea corectă a consumatorilor cu privire la produsele alimentare


revine:
a) Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și structurilor din subordinea
acesteia;
b) Importatorului pe piața Uniunii Europene;
c) Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

34. Menționarea în lista ingredientelor unui produs alimentar nu este obligatorie pentru:
a) Aditivii alimentari și enzimele alimentare care nu sunt utilizați ca adjuvanți tehnologici;
b) Materia primă de bază pentru produsul alimentar respectiv și care este cunoscută în general
de consumator;
c) Apa, în cazul lichidului de acoperire care, în mod normal, nu se consumă.

35. Data durabilității minimale se înlocuiește cu data limită de consum în următoarele cazuri:
a) În cazul produselor stabilizate din punct de vedere microbiologic, de tipul conservelor;
b) În cazul produselor foarte perisabile din punct de vedere microbiologic;
c) În cazul produselor care trebuie păstrate la temperatura de refrigerare.

36. Care din următoarele produse alimentare sunt exceptate de la cerința de a furniza declarații
nutriționale obligatorii:
a) Mierea de albine;
b) Produsele neprelucrate care conțin un singur ingredient sau o singură categorie de
ingrediente;
c) Conservele de carne de porc în suc propriu.

37. Albușul oului constituie un mediu defavorabil dezvoltării microbiene datorită:


a) Conținutului redus de apă;
b) Prezenței lisozimului;
c) Conținutului mare de proteine.

52
38. Pentru care din următoarele categorii de riscuri asociate fructelor de mare sunt stabilite limite
maxime admise la nivelul Uniunii Europene:
a) Cuprul și derivații săi;
b) Clorul și derivații săi;
c) Biotoxinele.

39. Produsele alimentare nu includ:


a) Plantele înainte de a fi recoltate;
b) Plantele după recoltare;
c) Guma de mestecat.

40. În categoria produselor care cauzează alergii sau intoleranțe intră:


a) Crustaceele și produsele derivate;
b) Uleiul și grăsimea de soia rafinate complet;
c) Dioxidul de sulf și sulfiții în concentrații mai mici de 10 mg/kg.

41. Care dintre următoarele funcții aparțin ANSVSA ?


a) Funcția de prognoză;
b) Funcția de cercetare;
c) Funcția de strategie.

42. Care dintre următoarele principii stau la baza adoptării și implementării legislației privind
alimentele (Reg. 178/2002) ?
a) Principiul protejării intereselor agenților economici;
b) Principiul separării puterilor în stat;
c) Principiul trasabilității.

43. Care dintre următorii termeni aparțin domeniului siguranței alimentelor (Reg. 178/2002):
a)Hrană pentru animale;
b) Sănătate animală;
c) Tarife vamale.

44. Bugetul Uniunii Europene este aprobat de:


a) Parlamentul Uniunii Europene;
b) Parlamentul Uniunii Europene și Consiliul Uniunii Europene;
c) Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).

45. La care dintre următoarele tipuri de acte normative europene din domeniul siguranței
alimentelor, aplicarea este precedată de transpunerea în dreptul național ?
a) Regulamente;
b) Directive;
c) Decizii.

46. Care dintre următoarele atribuții revin Parlamentului Uniunii Europene:


a) Adoptarea legislației europene;
b) Negocierea de acorduri comerciale între Uniune și alte țări;
c) Gestionarea bugetului Uniunii Europene.

47. Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje din România este coordonat de către:
a) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor;
b) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;
c) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

53
48. Conform prevederilor Reg. 178/2002, produsele alimentare nu prezintă siguranță atunci când
se consideră că acestea:
a) Sunt dăunătoare sănătății;
b) Sunt dăunătoare mediului înconjurător;
c) Nu sunt adecvate pieței unice europene.

49. Conform prevederilor Reg. (CE) 178/2002, produsele alimentare nu includ:


a) Animalele vii, în afara cazurilor în care ele sunt pregătite pentru introducerea pe
piață pentru consumul uman;
b) Apa minerală;
c) Băuturile alcoolice.

50. Care din următoarele acte normative europene din domeniul siguranței alimentelor se aplică
direct, în toate statele membre ?
a) Regulamentele;
b) Directivele;
c) Rezoluțiile.

51. Principiul precauției prezentat în Regulamentul 178/2002 se referă la:


a) Asigurarea protecției sănătății consumatorului prin analiza riscurilor efectuată de o
autoritate competentă;
b) Adoptarea unor măsuri provizorii de gestionare a riscului pentru asigurarea unui
nivel de protecție ridicat al sănătății consumatorilor, în absența unor informații
științifice necesare pentru evaluarea riscului;
c) Interzicerea utilizării și comercializării unor produse neconforme din punct de vedere
vamal.

52. Directoratul General pentru Sănătate și Consumatori (DG SANCO) este o structură care
funcționează în cadrul:
a) Comisiei Europene;
b) Parlamentului Uniunii Europene;
c) Consiliului Uniunii Europene.

53. Consiliul Uniunii Europene este format din:


a) Miniștrii de resort ai statelor membre;
b) Șefii de state și de guvern;
c) Persoane delegate de statele membre pentru a ocupa aceste funcții.

54. Principalele atribuții ale Consiliului Uniunii Europene sunt:


a) Controlează funcționarea Comisiei Europene;
b) Semnează acorduri între Uniunea Europeană și alte țări;
c) Negociază acorduri între Uniunea Europeană și alte țări;

55. Care dintre următoarele metode se aplică pentru aprecierea prezenței impurităților în lapte?
a) Titrarea;
b) Filtrarea;
c) Distilarea.

54
56. Care dintre următoarele tipuri de tratamente aplicate laptelui contribuie la reducerea
concentrației de pesticide organoclorurate?
a) Pasteurizarea;
b) Concentrarea;
c) Transformarea în lapte praf.

57. Conform prevederilor legislației europene și naționale, cele mai mici limite reziduale sunt
stabilite pentru:
a) Pesticidele organoclorurate;
b) Pesticidele organofosforice;
c) Pesticidele carbamice.

58. Principalul risc biologic asociat consumului fructelor de mare este reprezentat de:
a) Microorganismele genului Salmonella;
b) Microorganismele genului Vibrio;
c) Microorganismele genului Listeria.

59. Care dintre următoarele amine biogene este determinată ca indicator de siguranță în carnea
de pește ?
a) Cadaverina;
b) Putresceina;
c) Histamina.

60. Putrefacția neagră a ouălor este un fenomen alterativ indus în principal de:
a) Microorganisme din genul Pseudomonas;
b) Microorganisme din genul Proteus;
c) Microorganisme din genul Klebsiella.

61. Care dintre următoarele proteine prezente în albușul de ou exercită un puternic efect
bacteriostatic/bactericid ?
a) Lisozimul;
b) Ovalbumina;
c) Ovomucina.

62. Validarea Comisiei Europene se realizează de către:


a) Statele membre;
b) Parlamentul Uniunii Europene;
c) Consiliul Uniunii Europene.

63. Conform organizării Comisiei Europene, fiecare țară membră deține:


a) Un post de Comisar European;
b) Un post de Director General;
c) Un post de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene.

64. Atribuțiile ANSVSA în domeniul siguranței alimentelor se referă la:


a) Organizează și asigură funcționarea sistemului informatic sanitar-veterinar național și
conectarea acestuia la sistemul informatic veterinar al Uniunii Europene;
b) Elaborează și reactualizează planurile de contingență în domeniul sanitar-veterinar;
c) Coordonează activitățile de elaborare a codurilor de bună practică și alte asemenea
activități.

55
65. Substanțele care cauzează alergii trebuie menționate pe eticheta produsului alimentar?
a) Da, în mod obligatoriu;
b) Doar dacă agentul economic consideră necesar;
c) Da, doar dacă se află în concentrații ridicate.

66. Fenomenul de învechire al ouălor se traduce prin:


a) Micșorarea camerei de aer;
b) Mărirea camerei de aer;
c) Mărirea conținutului de apă al oului.

67. Putrefacția roșie a ouălor este produsă de:


a) Staphylococcus aureus;
b) Streptococcus uberis;
c) Serratia marcescens.

68. La care dintre următoarele specii de pești este obligatorie determinarea histaminei?
a) Macrou (Scomber scombrus);
b) Crap (Cyprinus carpio);
c) Șalău (Sander lucioperca).

69. Dintre pericolele chimice asociate consumului fructelor de mare mercurul este mai
periculos:
a) Când este prezent sub formă de complecși anorganici;
b) Când este prezent sub formă de derivați de tipul etilmercur și metilmercur;
c) Când este prezent în sedimentul marin.

70. Care dintre următoarele pericole chimice din fructele de mare prezintă cele mai mici limite
maxime admise ?
a) Dioxinele;
b) Plumbul;
c) Mercurul.

TEST GRILĂ
Disciplina de specialitate: Tehnologii generale pentru prelucrarea produselor de origine
vegetală

1. Acidul acetic are efect bacteriostatic la o concentrație de:


a) 0.6 – 4%;
b) > 4%;
c) 0,5 – 3%.

2. Dioxidul de sulf este letal pentru microflora de biodegradare la o concentrație de:


a) 0.1 – 0.2 %;
b) 0.5 – 0.8 %;
c) 1 – 2 %.

56
3. Prin ultra - filtrare sunt îndepărtate particulele cu diametrul mai mic de:
a) 1 μ;
b) 0,1 μ;
c) 0,5 μ.

4. Psihro - anabioza este un procedeu de conservare:


a) Abiotic;
b) Anabiotic;
c) Biotic.

5. Conservarea legumelor și fructelor prin deshidratare este asigurată atunci când:


a) umiditatea totală este de 30-35% la fructe și 9-10% la legume;
b) umiditatea totală este de 25-30% la fructe și 8-9% la legume;
c) umiditatea totală este de 20-25% la fructe și 6-7% la legume;

6. Principiul abiotic de conservare cuprinde:


a) termoanabioza, antiseptoabioza, acidoanabioza;
b) acidoanabioza, anoxianabioza, narcoanabioza;
c) termoabioza, radioabioza, antiseptoabiza, sestoabioza.

7. Tratamentele cu ultrasunete elimină complet microflora de biodegradare din legume și fructele


supuse procesului de conservare la o frecvență:
a) de 0.1 μ;
b) < 20 kHz;
c) > 20 kHz.

8. Acidul sorbic utilizat ca substanță antiseptică asigură distrugerea mucegaiurilor și a drojdiilor


atunci când:
a) pH-ul este mai mic de 4;
b) pH-ul este mai mic de 2 în prezența KMnO4;
c) pH-ul este mai mic de 6 în prezența NaCl.

9. Operația de fierbere în procesul de prelucrare al legumelor și fructelor determină:


a) pierderi de 30% vitamina C, 20% vitamina B1 și 80% vitamina B2;
b) pierderi de 10% vitamina C, 20% vitamina B1 și 30% vitamina B2;
c) pierderi de 50% vitamina C, 20% vitamina B1 și 80% vitamina B2.

10. Drojdia utilizată în industria produselor de panificație are o calitate foarte bună atunci când
puterea de creștere se manifestă într-un interval de:
a) 60-70 minute;
b) 90 minute;
c) 110 minute.

11. Faza finală a procesului de coacere se realizează la temperatura de:


a) 250 ... 2600C;
b) 180 ... 2000C;
c) 170 ... 1800C.

57
12. Operația de postcurățire a semințelor oleaginoase, ca etapă pregătitoare a materiei prime
pentru obținerea uleiului, asigură îndepărtarea impurităților în procent de:
a) 50%;
b) până la 0,4%;
c) 4%.

13. Dezmucilaginarea are drept scop:


a) îndepărtarea fosfatidelor și a substanțelor albuminoide;
b) îndepărtarea impurităților;
c) scăderea acidității.

14. Dezmucilaginarea se poate realiza cu ajutorul:


a) NaOH;
b) H2SO4;
c) HCl.

15. Operația de vinterizare constă în:


a) cristalizarea gliceridelor solide și a cerurilor;
b) îndepărtarea impurităților;
c) îndepărtarea mirosurilor străine.

16. Pretratarea perelor ca operație premergătoare uscării pe cale naturală se realizează în


următoarele condiții:
a) 150C, sol. HCl 1,5-3%, NaCl 1-3%;
b) 200C, sol. HCl 0,5-1%/ aluan 2%;
c) 200C, sol. HCl 0,5-1%/ aluan 5%.

17. Conform condițiilor ce trebuiesc îndeplinite în secțiile morii, silozurile cu celule de până la
200 tone trebuie să aibă o formă:
a) Cilindrică;
b) Rectangulară;
c) Pătrată.

18. În ceea ce privește condițiile de calitate pentru cereale, masa hectolitrică a grâului trebuie să
fie de:
a) minim 75 kg/hl;
b) minim 73 kg/hl;
c) maxim 65 kg/hl.

19. Tipul făinii se exprimă multiplicând conținutul în substanțe minerale cu :


a) 10;
b) 100;
c) 1000.

20. Precurățirea cerealelor asigură eliminarea impurităților într-un procent ce nu depășește:


a) 20 – 25%;
b) 15%;
c) 10%.

58
21. Partida de măciniș reprezintă cantitatea de cereale formată din amestecul a două sau mai
multe loturi, suficientă pentru a acoperi capacitate de măciniș a unității pentru o perioadă de
timp de:
a) 7 zile;
b) 3 zile;
c) 10 – 30 zile.

22. În cadrul subsecției ce poartă denumirea de “curățătorie neagră”, eliminarea corpurilor


străine mai mari se realizează pe baza:
a) separării granulometrice și după viteza de plutire a particulelor;
b) umectării masei de boabe;
c) eliminării fracțiunilor periferice.

23. Separarea impurităților existente pe suprafața boabelor, prin spălarea cu apă clorurată (60 g
BaCl2 la 100 ml apă), asigură reducerea microorganismelor într-un procent de:
a) 65%;
b) 40%;
c) 87%.

24. În urma condiționării, cerealele își îmbunătățesc proprietățile tehnologice de măcinare prin
creșterea extracției de făină cu:
a) 1-2%;
b) 3-4%;
c) 5%.

25. Faza de șrotare din cadrul procesului de măcinare asigură:


a) sortarea pe clase de granulozitate;
b) îmbogățirea în endosperm curat;
c) separarea conținutului endospermic al boabelor.

26. În procesul tehnologic de măciniș se folosesc de regulă, tăvălugi care au diametrul de:
a) 220, 250, respectiv 300 mm;
b) 600, 800 și 1000 mm;
c) 50, 50 și 100 mm.

27. Dintre factorii care influențează capacitatea de producție a valțurilor în procesul de măciniș,
trecerea printre tăvălugi este îngreunată de:
a) umiditate scăzută a produselor și ventilația valțurilor;
b) umiditatea crescută a produselor și neventilația valțurilor;
c) conținutul de proteine din produs.

28. Cernerea amestecului de produse cerealiere măcinate, prin site plane cu rame pătrate de
tipurile S.P.P. – 420, S.P.P. – 426, S.P.P. – 620 și S.P.P. – 626 asigură o încărcare specifică de:
a) 1200 – 1500 kg/m2/24h;
b) 900 kg/m2/24h;
c) 1000 – 1150 kg/m2/24h.

29. Pregătirea făinii pentru panificație pe timpul iernii, impune încălzirea acesteia până la
temperatura de:
a) 23 0C;
b) 18 0C;
c) 20 0C.

59
30. Temperatura maximă a apei utilizată la obținerea aluatului trebuie să fie de:
a) 45 ⁰C;
b) 40 ⁰C;
c) 38 ⁰C.

31. Scopul refrământării aluatului după prima fază de fermentare din etapa de preparare este:
a) îmbunătățirea acidității aluatului;
b) creșterea activității enzimelor amilolitice;
c) îmbunătățirea însușirilor reologice ale aluatului.

32. Repausul intermediar, ca timp de odihnă al aluatului, ce intervine între operația de


premodelare și cea de modelare este de:
a) 1 – 5 minute;
b) 10 minute;
c) 30 minute.

33. Făina neagră are o aciditate de:


a) 1,8 – 2 grade;
b) 3 grade;
c) 4 grade.

34. Capacitatea de hidratare a făinii este cu atât mai mare cu cât este mai mare conținutul în:
a) substanțe proteice;
b) în enzime;
c) în acizi grași saturați.

35. Cele mai mici cantități de proteine (10%) în bobul de grâu se găsesc în:
a) Germene;
b) strat aleuronic;
c) pericap.

36. Drojdia utilizată în panificație se transformă în suspensie cu scopul realizării:


a) unei fermentații omogene a aluatului;
b) scăderea temperaturii de fermentație;
c) creșterea temperaturii de fermentație.

37. Emulsionarea drojdiei se face cu apă la temperatura de:


a) 18... 20⁰C;
b) 15...18⁰C;
c) 30 - 35⁰C.

38. Cantitatea de drojdie folosită la metoda directă de obținere a aluatului comparativ cu metoda
indirectă este:
a) Triplă;
b) Egală;
c) Dublă.

60
39. Înainte de a se introduce bucăţile de aluat modelate la coacere, se execută câteva operaţii
premergătoare care constau în:
a) spoirea și crestarea;
b) spoirea și refrământarea;
c) spoirea și relaxarea.

40. La finalizarea procesului de coacere a produselor de panificație, în centrul miezului se atinge


temperatura de:
a) 110⁰ C;
b) 115⁰ C;
c) 95...98⁰ C.

41. Acidul acetic asigură un efect bactericid la o concentrație:


a) > 4%;
b) ˂ 4%;
c) 1,5%.

42. Soiurile de struguri ce se pretează pentru conservarea prin deshidratare sunt:


a) Afuz Ali, Sultanină, Corinth;
b) Afuz Ali, Muscat de hamburg și Fetească Neagră;
c) Muscat Hamburg și Busuioacă de Bohotin.

43. Scopul fragmentării piersicilor în vederea conservării prin deshidratare asigură:


a) ușurarea sulfitării și uscării;
b) mărirea timpului de uscare;
c) îmbunătățirea texturii fructului.

44. Pentru tratarea strugurilor, în vederea deshidratării, se folosește următorul amestec:


a) NaOH (0,3%)+ apă fierbinte (95⁰C) + Na2CO3 (0,5%);
b) K2CO3 (0,530 kg) + NaOH (0,400 kg)+ ulei de măsline (0,330 l) + apă rece (100l);
c) soluție fierbinte (95⁰C) NaOH (0,25%) + Na2CO3 (0,3%).

45. Înainte de uscarea propriu-zisă, fructele se sulfitează cu scopul:


a) inactivării oxidazelor;
b) activarea pigmenților verzi;
c) menținerea aromei.

46. Umiditatea finală a cartofilor deshidratați trebuie să fie de:


a) 8%;
b) 17%;
c) 6%.

47. Scopul sterilizării spanacului (pretratare) timp de 3 minute în vederea deshidratării asigură:
a) reducerea bacteriilor cu 85%;
b) reducerea bacteriilor cu 50%;
c) reducerea bacteriilor cu 99%.

48. Soluția de oțet utilizată la conservarea legumelor prin acidifiere va avea un conținut în acid
acetic de:
a) 4 ... 4,5%;
b) 2...2,5%;
c) 1...1,5%.

61
49. Pentru a grăbi maturarea fructelor, în vederea conservării prin uscare se poate aplica un
tratament cu:
a) etilenă 1 % (la o temperatură de 20 - 25⁰C);
b) SO2 (0,5%);
c) etilenă 1‰ (la o temperatură de 20 - 25⁰C).

50. La sfecla roșie conservată prin acidifiere, soluția ocupă:


a) 20 – 25% din volumul vasului;
b) 50% din volumul vasului;
c) 45% din volumul vasului.

51. Durata de păstrare a produselor acidifiate, la temperaturi mai mici de 10⁰C, este de maxim:
a) 24 luni;
b) 36 luni;
c) 18 luni.

52. Maturarea fructelor după recoltare în vederea conservării acestora prin deshidratare este
obligatorie la:
a) Cireșe;
b) Caise;
c) Pere.

53. Grăbirea maturării fructelor în vederea conservării prin deshidratare se realizează prin
aplicarea unui tratament cu:
a) etilenă 1‰;
b) aluan 2%;
c) zahăr 3%.

54. Pretratarea fructelor semințoase în vederea conservării prin deshidratare, se face cu


scopul:
a) grăbirea uscării;
b) îndepărtarea reziduurilor de insecticide;
c) înmuierea fructelor.

55. Pretratarea prunelor și strugurilor în vederea conservării prin deshidratare se realizează


cu scopul:
a) grăbirii procesului de uscare;
b) sporirii gradului de maturare;
c) prevenirii înnegririi.

56. Îndepărtarea epidermului piersicilor în scopul conservării prin deshidratare se poate


realiza cu:
a) soluție caldă de NaOH 1 – 3%;
b) apă fierbinte;
c) Na2CO3 1 – 2%.

57. Pentru a preveni înnegrirea fructelor fragmentate în scopul conservării prin deshidratare,
acestea se introduc în soluție de:
a) bisulfit de potasiu 2%;
b) acid citric 1%,
c) NaOH 1%.

62
58. Opărirea boabelor de mazăre în scopul conservării prin deshidratare se realizează în apă
adusă la temperatura de:
a) 95°C;
b) 55...60°C;
c) 97...98°C.

59. Depelarea merelor în scopul conservării prin deshidratare se realizează chimic prin tratare
cu:
a) NaOH 12...20%;
b) HCl 1...2%;
c) SO2 1...2%.

60. Sulfitarea merelor feliate în scopul conservării prin deshidratare se realizează prin
îmbăiere cu:
a) soluție SO2 1 – 2%, timp de 35 – 40 minute;
b) soluție SO2 1 – 2%, timp de 45 – 90 minute;
c) soluție de SO2 10%, timp de 90 minute.

61. Capacitatea silozului de depozitare a cerealelor în zona de recepție se corelează cu


capacitatea de producție a morii pe o perioada de minim:
a) 45 zile;
b) 20 zile;
c) 10 zile.

62. Capacitatea de producție a secției de curățare și condiționare trebuie să asigure un procent


mai ridicat decât cel care poate fi măcinat în 24 ore cu:
a) 15...20%;
b) 30%;
c) 10%.

63. Celula de odihnă a secției de curățire trebuie să asigure producția pentru minim:
a) 6 ore;
b) 48 ore;
c) 12 ore.

64. Amplasarea secției de omogenizare din moară se realizează între:


a) între moară și laborator;
b) între silozul de făină și laborator;
c) moară și silozul de făină.

65. În vederea obținerii făinii pentru fabricarea pastelor făinoase, materia primă este
reprezentată de specia:
a) Triticum vulgare ssp durum;
b) Triticum vulgare ssp aestivum;
c) Secale cereale.

66. Uniformitatea orezului conform cerințelor de calitate (STAS 2323) trebuie să fie de
minim:
a) 94%;
b) 15%;
c) 80%.

63
67. Pentru formarea partidelor de măciniș, cea mai practicată metodă este cea de:
a) Lotizare;
b) amestecare a grânelor;
c) depozitare separată.

68. Partida/ povara reprezintă cantitatea de cereale suficientă pentru a acoperi cantitatea de
măciniș a unității pentru o perioadă de:
a) 10... 30 zile;
b) 30... 45 zile;
c) 5 zile.

69. Tratarea boabelor de cereale cu apă și căldură în vederea măcinării poartă denumirea de:
a) Curățire;
b) Condiționare;
c) Măcinare.

70. În subsecția “curățătorie neagră” din moară se urmărește:


a) condiționarea cerealelor;
b) umectarea masei de boabe;
c) eliminarea corpurilor străine.

64