MODELUL

CUANTIFICAT
AL ATOMULUI
FIZICA ATOMULUI
Rotaru Mira – 12C
Modelul atomic Bohr
› este primul model de natură cuantică al atomului și a fost introdus în
anul 1913 de către fizicianul danez Niels Bohr

› preia modelul planetar al lui Ernest Rutherford,

aplicând teoria cuantelor

› este aplicabil ionilor hidrogenoizi – ionii care au un singur electron în

câmpul de sarcină efectivă a nucleului
Originea modelului
cuantificat al atomului
La începutul secolului XX,
experimentele lui Ernest Rutherford au
stabilit că atomii constau dintr-un nor
difuz de electroni încărcați negativ
care înconjoară un nucleu mic, dens,
încărcat pozitiv și a stabilit in 1911
atomul, ca model planetar.

Legile mecanicii clasice demonstrează că electronii

ar fi trași spre nucleul atomului si vor emite radiații
electromagnetice (descărcări electrice), lucru ce a
dovedit instabilitatea modelului lui Rutherford.
 Originea modelului
cuantificat al atomului

1 Electronii din atomi orbitează nucleul.

Niels Bohr a propus în
1913 un nou model al Electronii pot orbita numai în mod stabil, fără a radia, pe
2 anumite orbite (numite de Bohr "orbite staționare" ). În
atomului și a sugerat că
aceste orbite, accelerația electronului nu are ca rezultat
electronii pot avea doar radiații și pierderi de energie, așa cum este cerut de
anumite mișcări clasice electromagneții clasici

3 Electronii pot câștiga și pierde energie doar sărind de la o orbită

permisă la alta, absorbind sau emițând radiații electromagnetice
cu o frecvență determinată de diferența energetică a nivelelor în
relația Planck
 pentru atomul de hidrogen (Z = 1)
și ionii hidrogenoizi (Z > 1),
cu un singur electron în câmpul
de sarcină nucleară efectivă

Modelul
atomic
Bohr
cu număr maxim de electroni
per înveliș cu învelișuri
marcate în notația razelor X
 Modelul atomic al lui Bohr
se bazează pe două postulate:

Primul postulat
01 al lui Bohr
Electronul se rotește în jurul nucleului numai pe anumite orbite
circulare permise, fără a emite sau a absorbi energie radiantă. Aceste
stări se numesc staționare și au un timp de viață infinit
și energie constantă, electronul trecând pe alte nivele energetice doar
dacă este perturbat din exterior.

Electronul se menține pe o orbită staționară datorită

compensării forței centrifuge cu forța de atracție
coulumbiană.
 Al doilea postulat
02 al lui Bohr
Afirmă faptul că un atom emite sau
absoarbe radiație electromagnetică doar la
trecerea dintr-o stare staționară în alta.

Energia pe care o primește sau o cedează este egală cu

diferența dintre energiile celor două nivele între care are loc
tranziția.
 Al doilea postulat
02
 h = 6,6260693(11) x Js

al lui Bohr constanta lui Plank

 Trecerea unui atom dintr-o stare staționară în altă stare

staționară se numește tranziție cuantică.
frecvența radiației
 Există o stare cuantică a atomului în care energia lui emise /absorbite
este minimă. Această stare se numește stare
fundamentală
energiile stărilor staționare
 Energia radiației absorbită sau emisă într-o tranziție
între care are loc tranziția
cuantică este egală cu diferența de energie dintre cele
două stări cuantice:
Observații
 Atomul trece dintr-o stare staționară în alta cu energie superioară
doar dacă i se transmite o cuantă de energie corespunzătoare
diferenței dintre cele două nivele.

 La revenirea pe nivelul inferior se emite o radiație de aceeași

frecvență ca și la absorbție. Acest fapt exprimă natura discontinuă
a materiei și energiei la nivel microscopic.

 De asemenea, frecvențele radiațiilor atomice depind de natura și

structura atomului și au valori discrete, spectrele lor fiind spectre
de linii.
Condiția de cuantificare
- Cuantificarea momentului cinetic

Condiția rezultă din primul postulat al lui

Bohr și este exprimată în raport cu
momentul cinetic L al electronului aflat în
mișcare circulară pe o orbită în interiorul
atomului.
Concluzii Finale
DEFICIENȚE ALE
MODELULUI ATOMIC BOHR

 nu poate explica spectrele de emisie și energia de ionizare decât pentru atomul de hidrogen și
ionii hidrogenoizi
 nu a putut fundamenta stiintific spectrele unor atomi grei
 nu a putut explica formarea legaturilor duble

 nu a putut fundamenta scindarea liniilor spectrale intr-un camp perturbator

Aceste deficiențe au fost rezolvate prin apariția

modelului atomic Bohr-Sommerfeld - modelul precuantic