Modelul atomic Bohr pentru atomul de hidrogen (Z = 1) i ionii hidrogenoizi (Z > 1), cu un singur electron n cmpul de sarcin nuclear

efectiv. Orbitele permise (staionar e) sunt redate prin cercuri de culoare gri. Este reprezentat saltul (tranziia) electronului de pe o orbit staionar superioar pe o orbit inferioar, cu emisia unei cuante de energie.

Primul postulat al lui Bohr

Este legat de orbitele atomice i presupune c electronul se rotete n jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare permise, fr a emite sau a absorbi energie radiant. Aceste stri se numesc staionare i au un timp de via infinit i energie constant, electronul trecnd pe alte nivele energetice doar dac este perturbat din exterior. Electronul se menine pe o orbit staionar datorit compensrii forei centrifuge cu fora de atracie coulombian. Primul postulat a fost introdus pentru explicarea stabilitii atomului. El este n contradicie cu fizica clasic. Conform teoriilor acesteia, o sarcin electric n micare accelerat emite radiaie electromagnetic. Aceasta ar duce la scderea energiei sistemului, iar traiectoria circular a electronului ar avea raza din ce n ce mai mic, pn cnd acesta ar "cdea" pe nucleu. Experimental se constat, ns, c atomul este stabil i are anumite stri n care energia sa se menina constant.

Al doilea postulat al lui Bohr

Afirm faptul c un atom emite sau absoarbe radiaie electromagnetic doar la trecerea dintr -o stare staionar n alta. Energia pe care o primete sau o cedeaz este egal cu diferena dintre energiile celor dou nivele ntre care are loc tranziia. Radiaia emis sau absorbit are frecvena dat de relaia obinut n cadrul teoriei lui Max Planck

unde

reprezint constanta lui Planck; frecvena radiaiei emise/absorbite; energiile strilor staionare ntre care are loc tranziia.

Atomul trece dintr-o stare staionar n alta cu energie superioar doar dac i se transmite o cuant de energie corespunztoare diferenei dintre cele dou nive le. La revenirea pe nivelul inferior se emite o radiaie de aceeai frecven ca i la absorbie. Acest fapt exprim natura discontinu a materiei i energiei la nivel microscopic. De asemenea, frecvenele radiaiilor atomice depind de natura i structura atomului i au valori discrete, spectrele lor fiind spectre de linii. In 1913, fizicianul danez Niels Bohr (1885 - 1962) a reusit sa explice spectrul hidrogenului atomic prin o extindere a descrierii atomului facuta de Rutherford. In acel model, electronii incarcati cu sarcini negative se rotesc in jurul nucleelor atomice incarcate cu sarcini pozitive datorita fortei de atractie electrostatice potrivit legii lui Coulomb. Dar electronul poate fi considerat nu numai ca o particula, dar si ca o unda de Broglie (unda de materie) care interfereaza cu ea insasi. Orbita este stabila numai daca se indeplineste conditia pentru o unda stationara: Circumferinta trebuie sa fie un multiplu intreg al lungimii de unda. Consecinta este ca numai valorile speciale ale razei si energiei sunt permise. Completarea matematica explica cum se calculeaza aceste valori. In 1913, fizicianul danez Niels Bohr (1885 - 1962) a reusit sa explice spectrul hidrogenului atomic prin o extindere a descrierii atomului facuta de Rutherford. In acel model, electronii incarcati cu sarcini negative se rotesc in jurul nucleelor atomice incarcate cu sarcini pozitive datorita fortei de atractie electrostatice potrivit legii lui Coulomb. Dar electronul poate fi considerat nu numai ca o particula, dar si ca o unda de Broglie (unda de materie) care interfereaza cu ea insasi. Orbita este stabila numai daca se indeplineste conditia pentru o unda stationara: Circumferinta trebuie sa fie un multiplu intreg al lungimii de unda. Consecinta este ca numai valorile speciale ale razei si energiei sunt permise. Completarea matematica explica cum se calculeaza aceste valori.