Modelul atomului lui

Niels Bohr
Proiect realizat de Roman Daniel Gabriel
 Prima teorie a sructurii atomilor a fost
prezentata de Bohr in 1913.
Inaintealui Bohr, Rutherford a fost cel care a propus un
astfel de model atomic si a ajuns la concluzia ca, aproape
intreaga masa a atomului si sarcina sa pozitiva sunt
concentrate intr-un nucleu ale carui dimensiuni sunt mult
mai mici decat dimensiunile atomului.
Electronii se rotesc in jurul acestuia pe orbite circulare,
forta de atractie dintre nucleu si electroni fiind de natura
electrica, forta coulumbiana. Atomul fiind neutru din punct
de vedere electric, numarul sarcinilor pozitive ale protonilor
nucleului este egal cu numarul sarcinilor negative ale
electronilor.
Daca atomul pierde unul sau mai multi electoni, particula
care ramane se numeste ion pozitiv, iar daca atomul
castiga unul sau mai multi electoni, particula se numeste
ion negativ. Procesul de pierdere sau de castigare de
electroni se numeste ionizare.
Prima teorie a sructurii atomilor a
fost prezentata de Bohr in 1913.
Daca atomul pierde unul sau mai multi
electoni, particula care ramane se numeste
ion pozitiv, iar daca atomul castiga unul sau
mai multi electoni, particula se numeste ion
negativ. Procesul de pierdere sau de
castigare de electroni se numeste ionizare.
Atomul Rutherford-Bohr
Conform legilor electrodinamicii clasice o
particula incarcata electric, aflata in miscare
accelerata, emite continuu radiatii
electromagnetice. Electronii se misca in atom
pe traiectorii cirulare. Forta electrostatica
exercitata de nucleul pozitiv asupra lor joaca
rol de forsa centripeta ,deci le imprima
permanent o acceleratie, acceleratia
centripeta. Electronii ar trebui sa emita
atunci in mod continuu radiatii
electromagnetice
 . Ei ar pierde deci in mod continuu energie,
energia lor cinetica, deci viteza lor ar fi din ce in
ce mai mica. Raza orbitei circulare a unui electron
ar fi din ce in ce mai mica: electronul s-ar misca
pe o traiectorie in forma de spirala pana ar cadea
pe nucleu. Atomii ar fi instabili, fapt contrazis de
experienta. Experienta arata asadar ca atomii
sunt stabili, diametrul invelisului electonic nu se
modifica. Experienta arata asadar ci electronul
care se misca pe o traiectorie circulara in jurul
nucleului nu emite energie (contrar legilor
electrodimanicii).
Atomul Rutherford-Bohr
Folosind legile fizicii clasice si pornind de la
faptul ca forta electrostatica de atracsie
exercitata de nucleu asupra unui electron
joaca rol de forta centripeta se poate
calcula energia totala a atomului.
Postulatele lui Bohr
Electronii se misca in jurul nucleului numai
pe anumite orbite, de raze bine
determinate, numite orbite stationare.
Miscarea electronilor pe orbitele stationare
se face fara emisie sau absorbtie de
energie. Starile corespunzatoare ale
atomului se numesc stari stationare. Intr-o
stare stationara energia atomului este
constanta in timp.
Postulatele lui Bohr
Atomii absorb sau emit radiatie
electromagnetica numai la trecerea dintr-o
stare stationara in alta stare stationara,
adica la tranzitia unui electron de pe o
orbita stationara pe alta orbita stationara.
Energia emisa sau absorbita este egala cu
diferenta energiilor corespunzatoare celor
doua stari stationare.
Cuantificarea razelor si a
energiilor orbitelor atomice Bohr
Cuantificarea razelor si a energiilor orbitelor
atomice Bohr
Valori Schema
Spectroscopul este format din
urmatoarele elemente :
prisma optica P,
- colimatorul C1 care consta dintr-o
fanta dreptunghiulara reglabila F, plasata in
focarul unei lentile C, luneta L cu ajutorul
careia se face observarea spectrului si
colimatorul C2 format dintr-o scara
micrometrica si o lentila O care proiecteaza
imaginea scarii micrometrice pe o fata a
prismei P iar aceasta o reflecta in campul
vizual al lunetei.
Spectroscopul este format din
urmatoarele elemente :
Din colimatorul C1 iese un fascicul de lumina
avand sectiunea transversala identica la modul
ideal cu sectiunea fantei. Acest fascicul, la
trecerea prin prisma P, datorita fenomenului de
dispersie, este desfacut in atatea componente
cate radiatii monocromatice contine lumina care
intra in colimator prin fanta F. Fiecare componenta
apare ca o imagine monocromatica a fantei de
intrare.
Determinarea pozitiei unei linii spectrale se face
pe scara micrometrica, a carei imagine se
suprapune peste spectrul optic.
Rezumat
1. Inaintea lui Bohr, Rutherford a fost cel care a propus un astfel de
model atomic si a ajuns la concluzia ca, aproape intreaga masa a
atomului si sarcina sa pozitiva sunt concentrate intr-un nucleu ale
carui dimensiuni sunt mult mai mici decat dimensiunile atomului.
2. Reprezentarea atomului dupa modelul sistemului solar, elaborata
an 1911 de Ernest Rutherford si Niels Bohr. Azi, se stie ca acest
model este incorect (electronii nu au orbite regulate).
3. In 1913, Niels Bohr a reusit sa conceapa o explicatie asupra liniilor
spectrale ale elementelor, explicatie care a eliminat si
instabilitatea atomului din modelul propus de Rutherford.
4. Energia totala a electronului aflat pe orbita stationara cuprinde
atat o componenta cinetica, cat si una potentiala.
5. Conditia de cuantificare arata insa ca nu toate orbitele sunt
permise, ci numai cele pentru care este satisfacuta conditia de
cuantificare.
Rezumat

6. Spectrele pot fi: de emisie si se absorbtie.

7. Spectrele de emisie sunt cele date de vapori, gaze sau
corpuri solide aduse in stare de incandescenta.
8. Spectrul de absorbtie al unui corp dat este un ansamblu
de linii si benzi intunecoase care apar pe fondul spectrului
continuu de emisie, atunci cand lumina trece printr-un
mediu absorbant.
9. Spectrele de emisie cat si cele de absorbtte se impart
in urmatoarele trei tipuri: spectre continue, de banda si de
linii.
10. Determinarea pozitiei unei linii spectrale se face pe
scara micrometrica, a carei imagine se suprapune peste
spectrul optic.
webografie
http://www.qreferat.com/referate/fizica/Mode
lul-atomic-al-lui-Bohr826.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Modelul_atomic

_Bohr
Bibliografie
Manual pentru clasa a Xll-a ,F1,Editura
Niculescu;
Autori: Cleopatra Gherbanovschi,Nicolae

Gherbanovschi
Manual pentru clasa a Xll-a ,F1+F2, Editura

ART;
Autori: Rodica Ionescu-Andrei,Cristina

Onea,Ion Toma