Polimerizare – legaturi chimice, substanta mai mare ( polizaharid )

Colier – polizaharid fiecare margica este monozaharid.

Glicogenul -> polizaharid de rezerva rezultat din polimerizarea glucozei

Glucoza – hiperglicemiant

Insulina – hipoglicemiant ->

Glucocorticoizi, mineralocorticoizii, sexosteroizii - de natura steroidiana

Dezoxiriboza – pentoza ADN

Riboza – ARN

RIBOZOMII SEDIUL SINTEZEI PROTEICE

Transcriptia – in nucleu

Translatia – la nivelul ribozomilor

In interfaza – cromatina decondensata

In mitoza = cromatina condensate, cromozomi vizibili

IN telofaza = cromatina decondensata

Ribozomii sunt structure non-membranoase

In faza S a interfazei, fiecare cromozom se dubleaza devenind din

MONOCROMATIDIC , BICROMATIDIC.

Cele doua parti ale unui cromozom bicromatidic se numesc

CROMATIDE si sunt legate una de alta intr-o zona numita CENTROMER.
Centromerul ajuta cromozomul sa se fixeze pe filamentul fusului.

Kinetocorul este o structura asociata centromerului.

La cei doi poli ai celulei. ( cromozomii se duc )

Kinetocorul are o proteina contractile care faciliteaza deplasarea

cromozomilor pe filamentele fusului catre cei doi poli ai celulei.

Variatia nr de cromozomi si cromatide intr-o celula umana :

1. In faza S a interfazei cromozomii se dubleaza, adica fiecare cromozom

monocromatidic devine bicromatidic, astfel incat :

- In profaza sunt 46 de cromozomi bicromatidici, deci, 92 de cromatice ( inmultim

cu 2 )

- In metafaza – LA FEL CA IN PROFAZA : 46 cromozomi bicromatidici ( sau 92 de

cromatide – inmultim cu 2

2. In anafaza fiecare cromozom bicromatidic se separa in doi cromozomi

monocromatidici, astfel incat in celula vor fi 92 de cromozomi mono-cromatidici,
respective 92 de cromatide. Dintre acesti cromozomi, 46 merg catre Polul N si 46
catre Polul S, urmand a face parte din celulele fiice.

SINTEZA PROTEINELOR:

1. Transcriptia -> are loc in NUCLEU

SCOP : Sinteza unei macromolecule de ARN ( MONOCATENAR ) = ARN MESAGER
care copiaza informatia genetica a ADN-ului = ADICA succesiunea bazelor azotate
din ARN mesager este complementara cu succesiunea bazelor azotate din ADN-ul
copiat.

Enzima catalizatoare se numeste ARN-polimeraza.

ARN-ul mesager va iesi prin porii invelisului nuclear in citoplasma unde se

cupleaza cu ribozomii si va participa la : TRANSLATIE

2. TRANSLATIA -> are loc la nivelul RIBOZOMILOR

SCOP : Legarea aminoacizilor intre ei prin legaturi peptidice cu scopul formarii

proteinei.

Legatura peptidica dintre aminoacizi in vederea formarii unei protein este

catalizata de enzime ribozomale ( din interiorul ribozomului ).

Scopul replicarii ADN-ului este dublarea acestuia. Cele doua macromolecule fiice
sunt identice intre ele si cu macromolecula de unde am inceput.

Mitoza si meioza sunt cele doua tipuri de diviziuni celulare din organismal uman.

Mitoza are drept scop cresterea, dezvoltarea, inlocuirea celulelor moarte si are
loc in toate tesuturile.

Meioza are drept scop formarea gametilor si are loc in gonade.

Mitoza incepe cu o celula diploid cu 46 de cromozomi si se finalizeaza cu doua

cellule identice, adica tot cu 46 de cromozomi fiecare.

Meioza -> porneste de la o celula diploida cu 46 de cromozomi si rezulta dupa

prima faza doua cellule cu cate 23 de cromozomi si dupa a doua faza fiecare
dintre acestea doua care rezultasera genereaza cate 2 celule tot cu 23 de
cromozomi. DECI, din meioza rezulta 4 celule haploide cu cate 23 de cromozomi.
Meioza are doua faze, prima in care numarul de cromozomi se reduce la jumatate
si a doua este asemanatoare mitozei caci numarul de cromozomi nu se mai
reduce inca odata.

Cheratinocitele nu produc direct cheratina, ele produc mai intai un precursor al

cheratinei care trece prin stadiile de cheratohialin -> eleidina ( daca exista strat
LUCID ) -> cheratina. Stratul de eleidina poate lipsi.

ORDINEA CORPUSCULILOR SENZITIVI DE LA SUPRAFATA SPRE PROFUNZIME :

Merkel ( strat bazal epiderm ) - > Meissner -> Pacini

Componentele tuturor diartrozelor sunt :

1. Cartilajul articular care acopera suprafetele epifizelor ;

2. Capsula fibroasa care inveleste capetele celor doua oase trecand de la unul la
altul.

3. Membrana sinoviala care se afla la interior fata de capsula ;

4. Cavitatea sinoviala care este delimitate de membrane sinoviala si care contine

lichidul sinovial secretat chiar de membrana sinoviala.

STRUCTURI CARE NU SUNT OBLIGATORII INTR-O DIARTROZA :

1. Ligamentele provenite din capsula fibroasa

2. Meniscurile care sunt discuri cartilaginoase

3. Bursele care sunt saci cu lichid situati imediat sub piele ( intre piele si os )
Scheletul membrului superior :

Se imparte in doua parti :

1. Scheletul membrului propriu-zis ( liber ) :

a. Humerus – brat

b. Radius + Ulna – antebrat

c. Mana : carpiene, metacarpiene, falange.

2. Scheletul centurii scapulare ( oase ce leaga membrul superior de trunchi ) :

clavicula + scapula

Scapula -> se mai numeste omoplat.

Scheletul membrului inferior :

1. Scheletul membrului propriu-zis sau liber :

a. Coapsa – osul coapsei, femur

b. gamba – tibie + fibula

* OBSERVATIE : Femurul se articuleaza distal la nivelul genunchiului cu rotula si cu

tibia. Nu se articuleaza cu fibula.

c. piciorul – tarsiene, metatarsiene, falange

2. Oasele centurii pelvine sunt cele doua oase coxale formate fiecare prin sudarea
a 3 oase si anume : ilion, ischion si pubis. Fiecare dintre cele doua oase pelvine
sau coxale se articuleaza posterior.

Osul sacru ( regiunea coloanei vertebrale ) la nivelul articulatiei sacro – iliace

( amfiartroza ) sau diartroza plana.
Anterior oasele pelvine se articuleaza intre ele prin zona lor pubiana la nivelul
articulatiei numite simfiza pubiana. ( amfiartroza )

Respiratia celulara este un proces chimic prin care energia din nutrimente (
glucoza ) prin care energia din nutrimente ( GLUCOZA ) este eliberata in urma
unor reactii chimice si este folosita pentru sinteza de ATP astfel incat aceasta
energie este acum depozitata in ATP iar ATP-ul. La randul lui, va elibera aceasta
energie diferitelor procese active celulare cum ar fi contractia musculara.

� Amidon alimentar ( paine ) digestive - > glucoza

� Glucoza -> absorbtie intestinala, sange, celule ( glucoza )

Glucoza -> glicoliza ( acid piruvic )-> Acetil CoA

Sistem transport si chemiosmoza

Glicoliza – chemiosmoza - ATP => respiratie celulara

Nu doar ATP-ul ci si fosfocreatina este o substanta macroergica celulara, dar

fosfocreatina nu poate ceda energia sa direct proceselor celulare precum
contractia, astfel :

1. Mai intai fosfocreatina , mai intai, se descompune in fosfat + creatina + energie.

2. Aceasta energie este folosita pentru sinteza ATP-ului ( ADP + PO4 + energia de
mai sus => ATP )

3. ATP-ul, prin descompunere ( ATP => ADP + PO4 + energie ) va elibera aceasta
energie ce poate fi utlizata direct in contractia musculara.
Placa motorie este diferita de unitatea motorie.

Placa motorie => jonctiune neuro-musculara, adica sinapsa dintre un buton

terminal si o fibra musculara striata. ( in cazul acestei sinapse neurotransmitatorul
este Acetil CoA ).

Unitatea motorie => un neuron, respective axonul sau si totalitatea fibrelor

musculare cu care acesta face sinapsa prin ramificatiile sale butonate.

Sarcomerul => unitatea functionala a muschiului striat, este cuprins intre doua
linii Z consecutive, contine atat actina cat si miozina si cuprinde o banda A in
intregime si de o parte si de alta a ei cate doua jumatati de banda I.

Banda A = actina + miozina – in centrul ei este zona H ( doar miozina )

Banda I = contine DOAR actina si are in centru linia Z

In timpul contractiei musculare :

1. Miozina sta pe loc

2. Cea care gliseaza, aluneca, se deplaseaza este actina.

3. Banda A nu isi modifica dimensiunile.

4. Banda I se scurteaza foarte mult.

5. Zona H se scurteaza foarte mult in contractie iar in contractia maximala poate

disparea.

6. Liniile Z se apropie si sarcomerele se micsoreaza.

Etapele mecanismului de glisare a filamentelor ( contractia musculara ) :

1. Impulsul nervos ajunge la nivelul butonilor terminali ;

2. Din butonul terminal se elibereaza in Fanta sinaptica Acetil CoA ;

3. Acetil CoA se fixeaza de receptori specifici din sarcolemma fibrei musculare ;

4. Acest lucru determina deschiderea canalelor pentru Na+ din sarcolemma =>
Na+ intra in celula musculara = DEPOLARIZARE.

5. Intrarea Na+ determina eliberarea Ca2+ din reticulul sarcoplasmic si din tubii T
in citoplasma. ( sarcoplasma )

6. Acest calciul ajunge la miofibrile si se leaga de troponina care fiind legate de

tropomiozina ii va schimba acesteia pozitia si tropomiozina va elibera ( va
demasca ) locurile de cuplare ale actinei cu capetele miozinei.

In repaus actina nu se poate cupla cu miozina deoarece tropomiozina acopera,

mascheaza aceste locuri de cuplare.

7. In paralele cu aceste procese descrie mai sus, in fibra musculara striata se

elibereaza energie pentru ca fara ea, actina nu poate glisa printer miozina.

8. Capul miozinei contine un situs la care se fixeaza ATP. Acest situs de pe miozina
are actiune enzimatica asupra ATPului.

9. Dup ace ATPul se fixeaza pe acest situs datorita activitatii enzimatice a acestuia
: ATP -> ADP + P + energie -> energie care face posibila legarea intre capul
miozinei si al actinei.

10. Aceasta legatura este SLABA deoarece ADP-ul si P-ul raman pentru scurt timp
legate de capatul miozinei

11. Cand ADP-ul si P-ul sunt indepartate de pe capul miozinei, legatura miozina-
actina devine puternica si se realizeaza IMPULSUL, adica miozina trage puternic
de actina care gliseaza => sarcomerele se micsoreaza = CONTRACTIE

!!! CALMODULINA din fibra musculara neteda este echivalentul troponinei din
fibra musculara striata. ( in muschiul neted calciul se leaga de calmodulina )
1. POTENTIALUL DE REPAUS

- responsabilul principal -> pompa de sodiu si potasiu care este o proteina

transmembranara consuma mult ATP si la fiecare 3 Na+ pe care ii scoate
introduce doar 2 potasiu+.

- alti factori secundari : ioni negative captive in citoplasma : fosfat organic si

protein citoplasmatice.

2. Potentialul de actiune = depolarizare + repolarizare :

a. Depolarizarea -> cauza deschiderea canalelor pentru Na+. Aceste canale sunt
tot proteine transmembranare dar functioneaza pasiv fara ATP, prin ele avand loc
un transport conform gradientului, adica Na+ care fusese scos in cantitati mari de
pompa, acum intra pasiv la interior => inversarea potentialului = depolarizare =
predominanta de sarcini positive la interior.

b. Repolarizare -> datorata inchiderii canalelor pentru Na+ si deschiderea

canalelor pentru Potasiu+.

Canalele pentru Potasiu+ sunt tot proteine transmembranare care functioneaza

pasiv conform gradientului – potasiu + pe care pompa il impinsese la interior
acum iese conform gradientului la exterior. => restabilire a potentialului de
repaus, adica + la exterior, - la interior. In continuare, acest potential va fi
mentinut de pompa de Sodiu si Potasiu pana la aparitia unui nou impuls.

Ganglionii sunt grupari de corpi neuronali ( substanta cenusie ) din SNP iar nucleii
sunt grupari de corpi neuronali din SNC.

In SNP mielina este formata de celulele Schwann si depusa la nivelul fibrelor

nervoase care formeaza nervii. Ganglionii nu au mielina.

Microgliile se deplaseaza si fagociteaza cu ajutorul pseudopodelor ( picioruse false

).
OLIGODENDROCITUL in SNC isi infasoara prelungirile in jurul axonului sau al
dendritelor ( membrana acestor prelungiri oligodendrocitelor produce mielina ) ;
in SNP celulele Schwann ( care nu au prelungiri ) isi infasoara insusi corpul in jurul
axonului si al dendritelor ( membrana corpului celulelor Schwann produce mielina
).

Un oligodendrocit poate produce mielina pentru mai multi axoni sau dendrite. ->
o celula Schwann se infasoara in jurul unui singur axon deci produce mielina
pentru un axon, dar in jurul unui axon ( sau dendrita ) exista mai multe celule
Schwann => mai multe celule Schwann produc mielina pentru acelasi axon.

Mereu la un receptor ajunge o dendrita si la un efector ajunge un axon.

Un axon poate face sinapsa cu o dendrita sau cu corpul neuronului urmator.

Dendritele prezinta formatiuni spinoase realizand jonctiuni cu neuroni sau

receptori si axonul prezinta terminatii axonale ( mii ), fiecare prezentand la capat
o dilatare = buton terminal plin cu vezicule cu neurotransmitatori ( de exemplu
Acetil Colina – Acetil CoA ).

Arcul reflexului de retragere contine cel putin 3 neuroni :

1. Cel senzitiv ( aferent )

2. Interneuronul

3. Neuronul motor

Fibra musculara ca si neuronul are un raspuns de tip tot sau nimic : o fibra se
contracta doar dupa ce un impuls depasese o anumita intensitate numita prag.
Chiar daca intensitatea stimulului creste peste valoarea prag contractia fibrei
musculare nu va fi mai puternica. ( oricum, chiar daca va fi un pic mai puternica
aceasta crestere a concentratiei este neglijabila ).

Muschiul ca intreg nu se contracta dupa legea tot sau nimic ci are un raspuns
gradual : cu cat impulsul este mai puternic, cu atat contractia este mai ampla
deoarece la un impuls slab numarul de fibre din muschi care se contracta este
mic, dar cresterea intensitatii stimulului va determina contractia unui numar din
ce in ce mai mare de fibre, deci muschiul se va contracta din ce in ce mai puternic.

Impulsurilor nervoase

UN STIMUL FOARTE PUTERNIC PESTE PRAG NU INFLUENTEAZA INTENSITATEA

IMPULSULUI PRODUS DE NEURON ( CEEA CE RESPECTA LEGEA TOT SAU NIMIC ),
DAR INFLUENTEAZA FRECVENTA IMPULSURILOR PRODUSE IN SENSUL CA CU CAT
STIMULUL ESTE MAI PUTERNIC, CU ATAT NEURONUL VA DESCARCA UN NUMAR
MAI MARE DE IMPULSURI NERVOASE. ( NU CRESTE INTENSITATEA FIECARUI
IMPULS IN PARTE CI CRESTE NUMARUL = FRECVENTA IMPULSURILOR )

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

TRANSMITEREA SINAPTICA :

1. Impulsul ajunge la butonul terminal

2. Aici, impulsul determina deschiderea canalelor de Calciu prezente in membrana

butonului terminal

3. Ionii de Calciu patrund in buton

4. Calciul intrat in butoni determina iesirea neurotransmitatorului In Fanta

5. Neurotransmitatorul se fixeaza de receptorii membranei postsinaptice si

determina

6. deschiderea ionilor de SODIU ( Na ) din membrana postsinaptica => 7. SODIU

( Na ) intra in neuronul postsynaptic = ACEST LUCRU INSEAMNA DEPOLARIZARE
Toate fibrele ascendente catre scoarta cerebrala conduc de la receptori la scoarta
informatii pentru generarea senzatiilor.

Toate fibrele sau tracturile descendente care pornesc de la scoarta, coboara prin
maduva, vor ajunge la muschi scheletici pentru coordonarea miscarilor.

VENTRICULII CEREBRALI

a. I + II = Ventricul Lateral in emisfere

b. Ventriculul III = se gaseste in DIENCEFAL

c. Ventriculul IV = se gaseste intr-un spatiu situate intre TRUNCHIUL CEREBRAL si

CEREBEL.

Sensul de circulatie al LCR ( lichid cefalorahidian ) :

- Ventricul 1+2 -> Ventricul 3 -> Ventricul 4 -> Canalul Ependimar si de

asemenea trece si in spatiul subarahnoidian ( in meninge )

LCR se gaseste in : ventricul, canal ependimar si spatiu subarahnoidian.

Ca sa treaca din Ventriculul III in Ventriculul IV, LCR strabate un canal de

legatura numit apeduct cerebral.

De jos in sus : Maduva -> trunchi cerebral ( bulb, punte, mezencefal ) ->
diencefal ( hipotalamus + talamus ) -> emisfere cerebrale.

!!! CEREBELUL se gaseste in spatele trunchiului cerebral si dedesubtul

emisferelor cerebrale.

SISTEMUL NERVOS AUTONOM :

I. CENTRII NERVOSI :

A. Simpatici -> in maduva cervico toraco lombara

B. Parasimpatici -> B 1 – in trunchiul cerebral ( parasimpatic cranian )

-> B 2 – maduva sacrata ( parasimpatic sacrat )

II. CAILE EFERENTE :

Leaga centrii nervosi de efectori = muschi netezi + glande )

Atat la simpatic cat si la parasimpatic, intre centru si efector exista 2 neuroni

care formeaza calea eferenta :

1. Preganglionar situate in centrul nervos

2. Postganglionar. Sinapsa dintre primul si al doilea se face intr-un ganglion

( parte a sistemului nervos periferic ) ; deci neuronul postganglionar se
intinde intre ganglion si efectorul propriu-zis.

A. La simpatic – la sinapsa dintre neuronul pre si postganglionar

neurotransmitatorul este acetil CoA ; la sinapsa dintre neuronul
postganglionar si efector, neurotransmitatorul este noradrenalina.

Acel ganglion in care se face sinapsa este, de obicei, un ganglion simpatic, din
lantul simpatic laterovertebral

Uneori, sinapsa dintre pre si postganglionar nu se face in lantul simpatic ci

intr-un alt ganglion, cum ar fi ganglionul celiac.

B. La parasimpatic – sinapsa intre pre si post ganglionar se poate face intr-un

ganglion oarecare sau intr-un ganglion situat chiar in peretele organului
respectiv.
B. La parasimpatic – la sinapsa dintre fibra pre si post ganglionara
neurotransmitator este acetilcolina ( ca si la SIMPATIC ) ; la sinapsa dintre
fibra postganglionara si efectori mediatorul este tot AcetilCoA ( spre
deosebire de simpatic unde era noradrenalina ).

C. Efecte ale simpaticului VS parasimpatic :

- pupila ( simpatic – dilata , parasimpatic – constrictia )

- salivatie ( simpatic – stimuleaza slab salivatia )

- bronhii ;

- inima ;

- stomac ( sistem digestiv ) – intestin

- rinichi

- glanda suprarenala

- vezica urinara

- organe sexuale

LEGENDA DESEN URECHE ( SCHEMA ) :

I. URECHEA EXTERNA :

1. Auricula

2. Canal auditiv extern

3. Timpanul
 II. URECHEA MEDIE :

4. Fereastra ovala

5. Fereastra rotunda

6. Trompa lui Eustache

7. Ciocanul ( maleus )

8. Nicovala ( incus )

9. Scarita ( stapes )

10. Aer la presiunea atmosferica

III. URECHE INTERNA :

11. Melc osos = cohlee

12. Vestibul

13. Canale semicirculare osoase | 11 + 12 +13 = labirint osos

14. Utricula

15. Sacula | 14 + 15 = in vestibule

16. Duct cohlear situat in interiorul cohleei. Ductul cohlear contine de-alungul
sau organul Corti. ( receptor pentru auz ) – se gaseste in melcul membranos

17. Perilimfa din labirintul osos

18. Endolimfa.

In urechea interna exista receptori pentru :

1. Echilibru -> static = macule ( in utricula si sacula )

-> dinamic -> ampule ( portiune dilatata a canalelor semicirculare )

Auz = organul Corti din ductul Cohlear

Egalizarea aerului de o parte si de alta a timpanului se realizeaza prin intermediul

trompei lui Eustache si tinem cont de 2 reguli :

1. La sol presiunea este mai mare decat la altitudini mari ;

2. Aerul trece mereu de la o presiune mare la una mica.

Celulele ciliate atat din macula cat si din ampula prezinta la polul apical cili care
sunt stimulate de miscarile capului si corpului iar la polul bazal aceste fibre ajung
dendrite ale neuronilor care formeaza ramura pentru echilibru ( ramura
vestibulara ) a nervului VIII.

SECTIUNE TRANSVERSALA PRIN URECHE

1. Peretele melcului osos

2. Columela ( un oscior langa melc )

3. Lama osoasa

4.

5. Membrana bazilara

6. Membrana vestibulara

7. Scala Vestibuli cu perilimfa -> se afla deasupra membranei vestibulare ( 6 )

8. Scala Timpani cu perilimfa -> se afla sub membrana bazilara ( 5 )

9. Duct cohlear plin cu endolimfa. El este delimitat de membrana vestibulara,
membrana bazilara si peretele extern al melcului osos.

In interiorul ductului pe membrana bazilara este organul Corti format din celule
ciliate senzoriale si celule de sustinere.

10. Membrana tectoria

11. Celule senzoriale cu cili

12. Celule de sustinere

13. Fibre nervoase dendritice care preiau impulsul de la celulele senzoriale cu cili
ale organului Corti si il transmit prin nervul vestibulocohlear. ( 14 )

FIZIOLOGIA AUZULUI:

� Unda sonora -> auricul -> canal auditiv extern -> vibratia timpanului ->
vibreaza ciocanul, nicovala si scarita -> vibreaza fereastra ovala ->vibreaza
perilimfa din cohlee si endolimfa din ductul cohlear => celulele ciliate isi
indoaie cilii datorita membranei tectoria => INDOIREA CILILOR
GENEREAZA IMPULSUL NERVOS -> nerv vestibulocohlear -> centrul
auzului din lobii temporali -> interpretarea sunetului = senzatia de auz.

OCHIUL

1. Sclerotica

2. Cornee |1+2 = tunica externa

3. Coroida | 3+4+5 = tunica mijlocie

4. Iris si continua cu pupila in centru

5. Corp ciliar ( muschi ciliar )

6. Pupila

7. Cristalin

8. Ligament suspensor

9. Camera anterioara

10. Camera posterioara | 9+10 = compartimentul anterior ( contine umoare

apoasa )

11. Retina ( tunica interna )

12. Foveea centralis ( multe conuri )

13. Nerv optic

14. Pata oarba ( fara receptori )

15. Compartiment posterior

FIZIOLOGIA OCHIULUI:

� Razele luminoase paralele - > cornee ( rol in refractia luminii ) -> umoarea
apoasa -> cristalin ( rol in refractia luminii ) -> umoare vitroasa -> retina
( razele s-au focalizat in foveea centralis ) -> celulele fotoreceptoare sunt
stimulate = rodopsina isi schimba rapid forma adica se descompune in
ospina si o substanta derivata din vitamina A => impuls nervos -> impulsul
este preluat de neuroni bipolari apoi de neuroni ganglionari ( multipolari )
-> axonii neuronilor multipolari = NERVUL OPTIC ( drept si stang ) care se
incruciseaza PARTIAL ( fibrele lor in terne, mediale la nivelul chiasmei
optice ) -> tracturi optice ( drept si stang ) -> ajung la centrii vizuali din
lobii occipitali din cortex.
Un tract optic ( de exemplu stangul ) contine :

1. Fibre laterale ale nervului stang si fibre mediale ale nervului drept

Cu cat o lentila biconvexa este mai bombata cu atat puterea de

convergenta este mai mare si razele luminoase focalizeaza mai aproape de
ea.

SISTEMUL ENDOCRIN

Legaturile hipotalamus – hipofiza :

1. Legatura vasculara ( sanguina ) realizata prin sistemul port prin care

hormonii inhibitori si stimulatori produsi de hipotalamus ajung in lobul
anterior al hipofizei si inhiba sau stimuleaza eliberarea de catre lobul
anterior al propriilor sai hormone.

2. Legatura nervoasa numita tract hipotalamo-hipofizar leaga

hipotalamusul anterior de lobul posterior hipofizar astfel :

- neuronii din nucleul supraoptic si paraventricular ai hipotalamusului

produc ADH si oxitocina care sunt transportati prin tract ( format din axonii
neuronilor amintiti mai sus ) pana in lobul posterior care ii depoziteaza si ii
elibereaza apoi in sange.

Exemplu de reglare prin feedback negativ al unor hormoni :

Reglarea secretiei hormonilor tiroidieni.

 Situatie : in sange se inregistreaza o crestere a calcemiei. Rezultatul este un
feedback negative prin care se inhiba secretia de parathormon si se creste
secretia de calcitonina.

1. Insulina ( hipoglicemiant ) -> are loc postprandial

Insulina stimuleaza intrarea glucozei in celule unde :

a. Prin glicoliza este descompusa cu producere de energie

b. glucoza este transformata in glycogen prin gliconeogeneza

c. este transformata in lipide prin lipogeneza | a+b+c = HIPOGLICEMIE