CURS HISTO 10

TESUTUL MUSCULAR
FUNCTII

Miscare
Mentinerea posturii si volumului orgaelor
Protectie
Termogeneza ( in cazul muschiului scheletic - contractie musculara care nu se sodeaza cu miscare si
cu eliberare de energie - tremurat )

Tesut muscular striat

Scheletic
Singurul capabil de contractie voluntara
Cardiac
Tesut muscular neted

TESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETIC

Localizare - ln tuturor muschilor scheletici

In plus, exista segmente ale TD, mai ales, care rezinta in structura peretelui, paturi de tesut
muscular: cavitatea bucala, faringe, 1/3 sup esofag, sfincter anal extern
Muschii extrinseci ai GO
Laringe - aparat respirator
Sfincter uretral extern
Histogeneza - formarea tesutului
Celule musculare cu originea in mezoderm
Celulele mezenchimale se dif in mioblasti ( celulele embrionare )
Mioblastii sufera un proces complex, aproape unic, de fuziune musculara => aparitia unor
structuri multinucleate ( miotuburi ) care se vor diferentia
Diferentierea presupune sinteza de filamente contractile, care se vor organiza, in cazul
muschiului scheletic, intr-un mod foarte organizat
Organitele care se formeaza prin acest proces de diferentiere = miofibrile
Se formeaza, asadar, o celula cilindrica multinucleata, cu dimensiune foarte mare si aspect
striat
O parte din mioblastii embrionari nu fuzioneaza cu miotuburile, ci raman atasate de acestea;
functioneaza ca celule stem in viata adulta => celule satelit; raman infasutare in lamina
bazala si se pot activa in cazul in care celula sufera o leziune
Celulele cilindrice, lungi se asociaza in fascicule inconjurate de elemente ale tesutului conjunctiv
care ambaleaza celulele musculare individuale in grupuri si grupurile in muschi propriu-zisi
Citoplasma - aspect striat
Nucleii sunt asezati spre periferie
In cazul muschiului ca organ, intra si tesutul conjunctiv; inconjoara fiecare fibra, grup, muschi;
are rolul de a compartimenta si uni elementele structurale si functionale ale t muscular; contine o
retea extensiva de capilare => nutritie si ramificatii nervoase; reteaua de capilare este foarte bine
reprezentata, inconjurad practic celula musculara; ( evidentiere prin injectarea unei substante de
contrast care ramane in lumenul vaselor )
Tesutul muscular vs muschiul scheletic ca organ
Organul contine o proportie importanta de tesut conjnctiv cu rolul de a uni, compartimenta si
distribui reteaua vasculara si elementele nervoase
Tesutul : fibrele musculare striate

Imediat sub piele - tesut subcutanat, care include fascia superficiala; lan se acumuleaza tesut adipos
=> o structura areolara prin care se pot distribui vase de sange, limfatice si nervi; de asemenea - o
zona de glizare a pielii peste tesutul muscular ( tamponarea fortelir de tractiune intre tesutul muscular
si piele )
In contact cu tesutul mucular - fascia profunda - tesut conjuctiv semiordonar care se continua cu
epimisiumul
Celual musculara individuala este inconjurata de o atmosfera de t conj lax = endomisium; un grup atmosfera de tesut conjunctiv lax - perimisium; fasciculul e inconjurat de epimisium - t conj dens
semiordonat
Miofibrilele - cel mai bine reprezentat organit din celula musculara

Pe preparatele histologice obisnuite - coloratiile tricrome de preferabil

Epimisium - tesut conjunctiv dens semiordonat
Perimisium
Endomisium - tesut conjunctiv ( sarcolema nu e vizibila in MO )
Tesut conjunctiv care delimiteaza fiecare celula
Fibra musculara striata de tip scheletic = celula musculara scheletica

Organizarea moleculara sta la baza imaginilor obtinute in ME

MO

Analizam aspectul sarcoplasmei si pozitia si aspectul nucleilor

Nu vedem sarcolema
Sun celuele foarte lungi, a caror lungime in cazul muschilor scheletici, este egala cu lungimea
muschiului ca organ; se continua cu tendonul care asigura insertia m pe os
Sectiune longitudinala
Celuele lungi
Diametrul variaza in functie de starea de nutritie, varsta, sez, antrenament ( aprox 100
mictom )
Nucleii sunt alungiti, heterocromatici si asezati la periferia celulei
Nucleii sunt asezati la periferie
Celula multinucleata ( 20-40 nuclei / cm )
Se observa si o fina atmosfera de tesut conjunctiv - endomisium
Citoplasma acidofila are aspect striat
Zone mai intens colorate si mai palid colorate
Sectiune transversala
Profil celular poligonal
Forma depinde de cat de ingramadite sunt celulele
Diametru in jur de 100 microm
Nuclei cu profil rotund, dispusi la periferie
Cel mai probabil exista mai multi nuclei in acelasi profil celualr
Citoplasma acidofila
Miofibrilele se grupeaza in grupuri ( campuri Cohnheim ), intre care exista spatii care
contin doar citoplasma

ME

Detalii legate de modul de organizare ultrastr

Sarcolema
Modelul mozaicului fluid
Caractere particulare - legate de integrarea celulei in mediul extracelular si de fucntionarea

acesteia
Celula atrebuie sa primeazca un semnal pentru contractie - la nivelul placii motorii
Membrana trebuie sa fie caoabila sa propage PA ( => membrana bogata in canale si pompe )
Receptori particulari
In plus
Sarcoema este invelita de o membrana bazala cu ultrastructura similara ca la tesutul
epitelial, dar diferita functional
La exterior - lamina reticulara, formata din fibre de colagen
Lamina bazala
Proteine noncolagenile
Fibrile de colagen tip 4
Laminina
Prezenta membranei bazale este esentiala in procesul de histohgeneza - ofera
oplatforma datorita prezentei de proteoglicani ( leaga apa si factori de crestere esentiali
pentru activarea si functionarea fibroblastilor )
Laminina se pare ca stimuleaza prroliferarea si fuziunea fibroblastilor ( fav oriceusul
de miogeneza )
Prezenta mmb celulare fav si procesul de regenerare ( exista celule tinere care
functiineaza ca celule stem; celulele catelit raman inconjurate de membrana bazala )
In cea mai mare parte a cazurilor, traumatisme minore, in care nu se produce
laceratia tesutului; membrana bazala ramane intacta - si conserva un microclimat
in care celula satelit se activeaza si ddeclanseaza regenerarea tesutului muscular (
are capacitate endogena de regenerare foarte buna )
Membrana bazala mentine si integritatea fibrei musculare
Exista un mod direct de interactiune intre elemente ale membranei bazale si
elemente de citoschelet care ancoreaza aparatul contractil ( lucru fundamental
petru functionarea tesultului muscular )
O serie de complexe proteice ( costamere citoscheletale ) - aglomerari
electrono dense in ME
Complexe distrofina-glicoproteine formate din
Receptorii transsarcolemali
Proteine intracelulare ( sindrofina, distrofina etc. )
Acest complex proteic care ancoreaza citoscheletul de membrana bazala
Filamentele internediare dln ziniilor Z si M se ancoreaza la rceptorii
transmembranari si, ulterior, la membrana bazala => se produce o
sincronizare intre continutul celulei si mediul extracelular; aceste complexe
ofera niste platforme pentru molecule de semnalizare ( semnale vitale
pentru celule - pentru a se adapta la MEC )
Jonctiunea miotendinoasa
Fibrele de colagen din endo- peri epimisium se continua cu cele din tendon
La nivel US, exista adaptari ale celulei musculare : proiectii digitiforme care maresc
suprafata de contact muschi -tendon
Fibrele de reticulina - ancorarea elementelor tendonului la lamina bazala a fibrei musculare
Jonctiunea neuromusculara
Se realizeaza intre butonul terminal dln ramificatiei iunui axon si placa motorie
( membrana postsin )
Intre cele doua - fanta sinaptica
Terminatia axonala mielinizata pierde teaca de mielina - buton terminal care se aplica direct
pe mebrana celulei musculare; membrana postsinaptica - falduri => marirea suprafetei
membrane ( receptori pentru ACh )
Ln butonului terminal - multe mitocondrii si multe vezicule cu NTr care urmeaza sa fie
exocitat in fanta sinaptica - receptor - influx de Na - depol - PA
Fiecare ramificatie contacteaza o fibra

Unitate motorie
Toxina botulinica - blocheaza eliberarea ACh infanta sinaptica
Curara
Miastenia gravis
Caveole
Invaginari permanente de forma literei omega
Functii
Transport - endocitoza ?
Semnalizare - plute lipidice ; zone speciale din membrana plasmatica - functioneaza ca
platforme de ancorare a unor receptori si molecula implicate in buna functinare a
celulei
Forma e datorata de prezenta unor proteine = caveoline ( proteine integrale care au ambele
capete in citosol - de forma de ac de par ); interactiunea moleculelor individuale -> apare un
schelet rigid
Tubii T
Invaginari ale membranei plasmatica care inconjoara fiecare miofibrila
Aceste zone - responsabile de propagarea PA de la suprafata, pana in profuncimea fibrei
Sunt in contact strans cu RS
Sarcoplasma
Organite
Comune
Nuclei
Mitocondrii
Incluziuni lipidice
Granule de glicogen
Specifice
Miofibrile
Reticul sarcoplasmatic
Miofibrile
Structuri cilindrice care traverseaza celula de la un capat la celalalt
Diamentru foarte mic : 1-2 microni
Sunt grupate, umpland toata citoplasma
Fiecare miofibrila este formata din unitati repetitive = sarcomere
Sarcomerul e delimitat intre doua linii Z
Alternanta de benzi clare si intunecate
Sarcomerul
Delimitat intre doua linii Z electornodense ( aglomerare de proteine cu rolul de a
ancora filamentele subtiri )
Discul intunecat <= suprapunerea filamentelor subtiri si groase
1/2 disc clar ( nu se suprapun filamente subtiri cu filamente groase )
Banda H luminoasa
Linia M ( densa ), formata din proteina care stabilizeaza filamentele groase lan
Filament subtire
Ax format din doua lanturi de actina F, incolacite => alfa helix
Actina F este formata din monomeri de actina G, prin polimerizare
Fiecare molecula de actina G are un situs activ pentru interactiune cu miozina
Situsul e acoperit in repaus de tropomiozina ( doua lanturi )
Tropomiozina acopera 7 monomeri de actina G
Troponina - trei subunitati globulare care interactioneaza diferit; TnC, TnI, Tn
In prezenta calciului, troponina sufera o modificare conformationala => trage de
tropomiozina => etalarea situsurilor
Filament gros

Aproximativ 500 molecule de miozina

Titina - molecula gigant care realizeaza ancorarea filam gros la linia M si la linia
Z => filamentele au o distributie spatiala riguroasa care permite interactiunea
dintre cele doua tipuri de molecule
Miozina
4 lanturi usoare
Doua lanturi grele
Capul
Proemina liber catre filamentul subtire
Coada
Balama => o miscare de pivotare a capului miozinei ( trage mecanin
filamentul subtire spre mijlocul sarcomerului )
Interactiunea cu actina este dinamica si discontinua
Linia Z
Alfa actinina este cea mai importanta proteina
Complex molecular de ancorare a filamentului subtire la linia Z => aspectul
electrono dens in ME
Sectiune transversala, ME
Zone electonodense cu diametru mai mare ( filaente groase ) sau mai mici
( filamente subtiri )
Reticulul sarcoplasmatic - se gaseste si in tesutul muscular striat si in tesutul muscular neted
Fiecare miofibrila este invelita ca intr-un manson de RS
RS este organizat sub forma unei retele de tubului
La capete => dilatatii = cisterne terminale
2 cisterne terminale adiacente + 1 Tub T = triada ( triada se gaseste doar ln tesutului
muscular scheletic )
Membrana RS
Canale - eliberare pasiva a Ca
Pompe - recaptare activa
Organite comune
Multi nuclei situati la periferie
Mitocondrii - f bine reprezentata ( pana la 2% din volumul celulei )
Granulde de glicogen si depozite lipidice
Situate printre miofibrile
Proportia organitelor difera in functie de tipul de celula musculara

Mecanismul contractiei

In timpul contractiei, benzile Z se apropie

Suprapunerea dintre filamentele groase si subtiri creste
Discuri clar scade in dime#siuni, pana la disparitia sa
Creste gradul de suprapunere => banda H scade in dimensiuni
Discul intunecat ramane mereu constant ( lungimea filamentului gros este constanta )
Miozina prezinta activitate hidrolitica in repaus
Miscarea de pivotare a capului miozinei

Tipuri fiziologice de fibre musculare scheletice

1.

Fibre rosii - tip 1

Metabolism aerob
Contractie lenta
Pot sustine contractia multa vreme
Contin multe Mb ( contine hem ) => culoare rosie

2.

Fibre albe - tip 2 B

Putina Mb
Metabolism glicolitic
Contractie rapida
Pot sustine foarte putina vreme contractia
3. Fibre intermediare - tip 2 a
Fiecare muschi este un amestec de fibre rosii, intermediare si albe.
Fusul neuromuscular

Receptor situat printre fibrele musculare

Detecteaza modificarile de lungime ale muschiului , adaptand astfel contractia
Celule musculare modificate ( fibre intrafusale ), continute de o capsula conjunctiva
Fibrele musculare intrafusale sunt, dpdv morfologic, de doua tipuri
Cu sac nuclear
Terminatii anulospirale
Cu lant nuclear ( nuclei in fisicuri )
Termiantii in buchetel
Aceste terminatii senzoriale detecteaza gradul de lungime - transmit la ms - raspuns care pleaca pe
doua cai
Fibre motorii alfa - la fibrele extrafusale
Fibre motorii eferente gamma - catre portiunea termianla a fibrelor intrafuzale
Reflexul de intindere
MO
Apare o aglomerare de celule cudiametru relativ mare, nu nuclei situati centrali, si invelite de o
teaza de celule si fibre conjuntive

WEB OF SCIENCE
Distrofie musculara
Grup de boli genetice care afecteaza o serie de proteine din complexul distrofina - glicoproteine
=> oboseala musculara progresiva care se soldeala in final cu incapacoitatea muschiului de a se
relaxa/contracta
Regenerarea tesutului muscular striat

Remodelare - efort fizic sustinut

Reparare - leziuni focae - efort fizic intens
Moartea celulei prin necroza -> atragerea celulelor inflamatorii -> citokine si alte substante ->
eliberarea factorilor de crestere pentru activarea celulelor cu potential miogenic
Nulceii celulei adulte nu se pot divide
Tesut care se regenereaza endogen
Regeerarea se realizeaza cu participarea ceulelor satelit =?> celuelle noi formate vor avea nucleii
situati central, nu periferic => estmarea gradului de regenerare

Celula satelit musculara

Celula mica, mononucleata

Nuclei voluminos
Acoperita de mmb bazala
Se activeaza in conditiile in care celula este lezata
Populatie de celule stem adulte

Diviziune asimetrica => o celula stem si o celula angaata pe linie miogenica

Microclimat in care celula stem isi poate realiza functia. NISA A CELULEI STEM
Alte surse de regenerare a fb musculare
celule rezidente
celule migrate din sistemul vascular
CURS 11 HISTO
TESUTUL MUSCULAR STRIAT CARDIAC

Caracteristici comune tesutului mucular striait de tip scheletic

Particularitati
Localizare unica - doar la nivelul miocardului
Reprezinta o forma specializata de tesut muscular: contractie involuntara si ritmica, ce se desfasoara
pe toata perioada vietii => adaptari structurale, ultrastructurale, moleculare si functionale
Miok
Celule m lucratoare
Celule excitoconducatoare ( celule P si celule Purkinje )

MO

Diferente majore in ceea ce priveste aspectul in MO, in fuctie de planul sectiunii

In sectiune ongitudinala
In cadrul tesutului, cell se dispun in siruri conectate intre ele ; celulelle se ramifica si stabilesc
contacte cu celulele alaturate
Dimensiunile sunt < 100 micrometrii lungime
Citoplasma prezinta aspectul striat caracteristic tesutului muscular striat
Celule uni- sau bi-nucleate; nucleii sunt rotunzi ovalari si localizati in centrul celulei
Miofibrilele confera aspectul striat
Pigmentul de lipofuscina - reziduu rezultata din digestia izozomala a AG ( se acumueaza in
celulele care traiesc foarte mult ); pigment de culoare bruna, intalnit frecvent prin sectiunile dlan
miok
Celulele sunt unite intre ele printr-o serie de complexe jonctionale, care nu se vad in MO, ci doar
in ME; consecinta prezentei acestora ln celulei => apar zone usor diferit colorate -> ar putea fi
evidentiate in MO
Printre sirurile de celule exista elemente conjunctive; o atmosfera de tesut conjunctiv lax, la
nivelul caruia se gaseste un pat vascular extrem de bine reprezentat ( datorita nevoii continue de
nutrienti )
In sectiune transversala
Celule cu contur poligonal; forma si dimensiunile celulelor sunt variate
Spre deosebile de tes muscular scheletic, nucleii sunt situati central; majoritatea celulelor au un
singur nucelu
In jurul nucleului, citoplasma are un aspect punctat ( sectionarea transversala a miofibrilelor )
Printre celule, o retea bogata de vase de sange

ME

Celule asezate in siruri si conectate prin structuri de forma scalariforma

Miofibrilele se nisera la capetele striurilor scalariforme si ocolesc nucleul
Sarcolema
Prezinta anumite adaptari
Organizarea moleculara - modelul mozaicului fluid

Compozitie moleculara care sa permita propagarea PA : exista multe canale si pompe; de

mentioant si prezenta receptorilor
Compleze jonctionale = strii scalariforme Eberth
O portiune transversala ( perpendiculara pe axul lung al celulei )
Zonula adherens ( ancorarea filamentelor de actina dln sarcomerului )
Macula adherens ( ancoreaza mecanic filamentele intermediare de desmina )
O portiune longitudinala
Jonctiuni de comunicare, GAP => cuplarea electrica dintre doua celue invecinate
( forma prin care PA se poate distribui rapi =d si uniform in toata masa ventriculara )
Tubii sunt situati la nivelul liniei Z si au un diametru mult mai mafe ca la muschiul scheletic; nu
sunt mereu in contact cu cisternele RS
Prezenta caveolelor
Sarcoplasma
Organite speciice muschiului striat
Miofibrile ancorate ln zonulei adherens din structura discurilor intercalare; de remarcat ca
miofibrilele nu mai au aceeasi distriburtie ordonata
Miofibrilele nu mai sunt aliniate la acelasi nivel, nu exista continuitate intre liniile Z
adiacente
In sectiune transversala, apar campuri de miofibrile separate aparent de mitocondriile
dispuse printre ele
RS
Retea de tubuli este mai laxa; acesti tubuli fuzioneaza catre capete => portiuni separate
de cisterne terminale => apar diade
Organite comune
Mitocondrii insiruite printre miofibrile si acumulate perinuclear; foarte numeroase ( 40%
din volum );
Metabolismul estre aerob ( beta-oxidarea AG )
Incluziuni lipidice de TAG
Depozite de glicogen
Granule de lipofuscina - pigment lipocrom de imbatranire
Nucleu ovalar, situat central si care e ocolit de miofibrile; distributia organitelor la polii nucleari,
aglomerate in spatiile rezultate prin indepartarea miofibrilelor

Cardiomiocite atriale
Sunt miocite lucratoare cu dimensiuni mici
Tubii T mai mari ca la miocitele ventriculare
Mitocondrii mai numeroase ca la mioceitele ventriculare
Aparat de sinteza mai bine reprezentat => acumulare de vezicule electronodense ce contin ANF

Sistemul excito-conducator
Celule care genereaza si conduc impulsul
Celule P - care genereaza impulsul
Situate in grupuri; populeaza NSA si NAV
Celule de dimensiuni mai mici decat cardiomiocitele lucratoare
Citoplasma fara striatii
ME : absenta striatilor - foarte putine miofibrile asezate la periferie
Contactul celulelor
Genereaza PA
NSA se organizeaza in urul arterei SA; zona laxa in care cell P se distribuie in retea si sunt
protezate de tesut conjunctiv
Celule Purkinje care conduc impulsul
Situate ln fasciculului AV si rr sale situate subendok
Celule care formeaza un grup compact

Au dimensiuni mai mari ca miocitele lucratoare

Aspect palid al citoplasmei
Absenta striatilor; miofibrile distribuite haotic catre periferia celulei

Regenerarea tesutului miocardic

Fenomen fiziologic, care se activeaza in conditii patologice

Ocluzie a coronara => blocarea patului capilar => ischemie => necroza daca nu se intervine repede
( 20 minute ) prin tromboliza
Procesul e ineficient, leziunile fiind ireversibile => apare un tesut cicatricial conjunctiv nefunctional
Mecanismele
Diviziunea celulelor adulte ( intr-o foarte mica masura ); frecventa foarte redusa, dar care arata
cauza prezentei celulelor binucleate in tesut ( diviziune fara citokinea )
Activarea unui pool de celule stem rezidente
Markeri specifici pentru identificarea celulei ( c-kit , SP, sca-1, Isl-1 )
Regenerarea prin terapii celulare ( transplant de celule )
Conceptuld de nisa = microclimat care mentine si regleaza activitatea celulelor stem

TESUT MUSCULAR NETED

Tip particular de tesut muscular; fara striatii

Exista filamente contractile, dar care nu se distribuie atat de prgonat => nu formeaza miofibrile
Forma celulei - celule mici cu portiunea centrala dilatata si portiunile periferice efilate
In uterul gravid - hipertrofia celulei de la 20 pana la chiar 500 microni
Nucleul este situat central si este turtit; datorita modului particlar de dispunere a moleculelor
contractice => celula in contractie - nucleu in tirbuson
Forma ajuta celulele sa se grupeze foarte compact => paturi compacte care functioneaza sincron;
portiunea efilata a unei celule - in contact cu portiunea ingrosata a celulei vecine => pe sectiune
transversala - un aspect foarte heterogen
Diametrul celulei e foarte mic
Profilul ceular este rotund sau poligonale ( presiune exercitata din partea celulelor invecinate );
doar profilele cu diametre mari, sectionate prin portiunile centrale prezinta nucelu
Atentie la diferentierea tesut muscular neted - tesut conjunctiv dens
Localizare sub forma de paturi compacte ln organeor cavitare; in general in doua planuri => Pe
sectiune apare o sectiune transversala si o portiune longitudinala; in structura unor organe de simt ( m
erector al firului de par, iris, corp ciliar ) si in tesutul conjunctiv ( capsula splinei )
Atomsfera de tesut conjunctiv ajuta la compactarea paturilor musculare

US si organizarea moleculara

Nu exista miofibrile, dar exista filamente contractile ln citoplasmei, dispuse mai dezorganizat
Exista puncte de ancorare entru filamentele contractile atat la nivelul membranei cat si in citosol =>
celula se scurteaza pe mai multe axe in urma contractiei
Sarcolema
Prezinta o serie de jonctiuni individuale, neorganizate in complexe
Jj GAP - cuplare electrica
Zonula adherens - cuplare mecanica
Nu exista tubi T
Arii dense - apar dense la fluxul de electorni in ME ( aglomerari de proteine care ancoreza
filamentele de actina din structura filamentelor subtiri - echivalentul liniei Z ); o serie de
complexe proteice ( alfa actinina, filamina etc )
Caveole
De forma literei omega

Pe toata suprafata, mai numeroase catre capetele efilate

Alterneaza cu ariile dense
Functie similara cu tubii T - datorita situarii in vecinatatea RS
Lamina bazala
Bogata in fibre de reticulina
Ajuta la compactarea tesutului
Printre celule, exista foarte putin tesut conjunctiv
Portiunile terminale .. Asem cu jonctiunea musculo tendinoasa
Sarcoplasma
Nu contine miofibrile
Distributie diferita la centrul celulei fata de periferie
Catre polii nbucleari se grupeaza o serie de organite comune ( mitocondrii, aparat de sinteza
proteica - aceste celule isi sintetizeaza elementele matricei, incuziuni )
Catre periferie, imediat sub sarcolema - RS, mai slab reprezentat; tot la periferie - corpii
densi
RS
Slab reprezentat
Dispus la periferie
Functie secundara de depozit de calciu
Frecvent situat in vecinatatea caveolelor
Aparatul contractil
Filamentele intermediare ( desmina, vimentina - m neted vasccular ) => o retea in
citoplasma care organizeaza filamentele contractile => linii de forte care detemina aspectul
torsionat al celulei contractate
Filamentele subtiri se ancoreaza la un capat ln corpilor densi
Formate doar din actina si troponina ( nu exista tropomiozina )
Filamentele groase - miozina tip 2
Principiul glisarii este acelasi

// in tesut interactiunile cu cell vecine - nu apare o modificare atat de mare a formei celulei, ca si cand ar fi
fost izolata

Mecanismul contractiei
Influx de calciu
Caciu interactioneaza cu calmodulina => activeaza MLCK => forforileare capului
usor => interactiune cu actina

Exista zone cu activitate pace maker

Controlul contractiei / relaxari - SNV, anumite substante
In functie de interactiunea cu SN
Tesut muscular neted multiunitar - fiecare fibra este inervata individual
Tesut muscular neted viscral - retea de celule conectate prin jonctiuni GAP - este inervata
unitar si contractata sincron

Fenotipul secretor
Sintetizaza citokine si elemente de matrice EC ( fibre de reticulina - colagen 3; elastina )
switch fenotipic - transformarea celulelor din contractile in secretorii
Astm - celula musculara neteda este in centrul mecanismului patogen;
Ateroscleroza

Regenerarea

Regenerare foarte eficienta ( fiziologic - de exemplu miometrul gravid )

Regeerarea unui tesut implica si angiogeneza

Distrugerea matricei extracelulare - enzime MMPs
Proliferarea celulelor endoteliale si secretarea diferitor factori de crestere
Recrutarea pericitelor