Sunteți pe pagina 1din 49

+

EXPLORAREA
FUNCTIEI PULMONARE

+
INDICATII
Screening

La fumtori
Persoane expuse la noxe
profesionale

Diagnostic

Diferenierea ntre boli


obstructive i restrictive

Prognostic

Stabilirea reversibiliii
obstruciei
Stabilirea severitii bolii

Intervenia
terapeutic

Evaluarea preoperatorie
Eficacitatea tratamentului
Posibilitatea de reluare
ventilaiei spontane dup
ventilaie asistat

+
EXPLORAREA FUNCTIONALA
PULMONARA
A. Functia VENTILATORIE:
1. Volumele i Debitele ventilatorii pulmonare
a) Spirometria
b) Testarea bronhomotricitii
2. Proprietatile mecanice ale plmnilor si toracelui
a) Teste de elasticitate
b) Rezistena la flux

B. PERFUZIA pulmonara:
1. Cateterism cardiac
2. Ecografia cardiac
3. Teste de distribuie a perfuziei: Scintigrafia pulmonar

C. Investigarea SCHIMBULUI GAZOS n plmni:


1. Transferul gazos prin membrana alveolo-capilar
2. Analiza gazelor sanguine n repaos
3. Testarea la efort

+
INDICATII ALE EXPLORARII FUNCTIONALE PULMONARE
OBIECTIVE DE INVATARE

SCREENING
SCREENING

DIAGNOSTIC
DIAGNOSTIC

La fumtori
Persoane expuse la noxe profesionale

Diferenierea ntre boli obstructive i restrictive


Localizarea obstruciei

Stabilirea reversibilitii obstruciei

PROGNOSTIC
PROGNOSTIC Stabilirea severitii bolii

TRATAMENT
TRATAMENT

Evaluarea preoperatorie
Eficacitatea tratamentului bronhodilatator sau anti-inflamator
Posibilitatea de reluare a ventilaiei spontane dup ventila ie asistat

+
CONTRAINDICATII

IMA recent (mai puin de o lun)

Angor instabil

Intervenie chirurgical toracic recent

Intervenie oftalmologic recent

Anevrism toracic sau abdominal

Pneumotorax

+
ARBORELE BRONSIC

Zona de conducere aeriana (spatiul mort anatomic)

Traheea

Bronhiole

Zona respiratorie

Bronhiolele respiratorii

Ductele alveolare

Alveole

Obs. Spaiul mort:

Anatomic = ansamblul cilor respiratorii care conduc


gazele DAR nu particip n mod normal la schimbul de
gaze (aprox 150 ml din aerul inspirat)

Alveolar = ansamblul alveolelor ventilate dar foarte pu in


sau deloc perfuzate: raportul ventila ie/perfuzie (V/Q) tinde
spre infinit

Fiziologic = spaiul mort anatomic + spa iul mort alveolar

EXPLORAREA FUNCTIEI
VENTILATORII
1. Determinarea Volumelor i a Debitelor ventilatorii
pulmonare
-

Spirometria:
-

Determinarea CV i a VEMS

Aspectul curbei flux - volum n diferite tipuri de


afeciuni

Investigarea reactivitii bronice

2. Evaluarea proprietatilor mecanice ale plmnilor i


toracelui
-

Pletismografia
-

Testarea elasticitii pulmonare

Rezistena la flux

Capacitatea pulmonar total

1. Determinarea Volumelor i a
Debitelor ventilatorii pulmonare
SPIROMETRIA
Variabilitatea individuala: v.n.
sunt dependente de vrst,
nlime, sex, greutate.
Spirometria testeaz functia
maxima ventilatorie

Determinarea CV i a VEMS
Aspectul curbei flux - volum n diferite tipuri de
afeciuni

+
1. VOLUMELE SI DEBITELE PULMONARE

IInregistrarea miscrilor respiratorii se face cu pneumografele Lehman


Volumele de aer mobilizate n cursul ventilatiei pulmonare se msoar cu
ajutorul spirometrelor, pneumotahografelor, pletismografelor corporale

VOLUMELE PULMONARE msoar


volumul de aer care circula prin plamani in
anumite circumstante (inspir, expir de
repaus sau fortat)
DEBITELE PULMONARE msoar
fluxul de aer vehiculat de sistemul
ventilator si, implicit, viteza de expulzare a
aerului in expir

+
CONDITII GENERALE DE EFECTUARE A SPIROMETRIEI

CONDITII DE EFECTUARE

CONTRAINDICATII

Dimineata (sau se repeta la aproximativ


aceeasi ora, pentru evitarea influenelor
circadiene asupra funciei ventilatorii)

IMA recent (mai puin de o lun)

Angor instabil

Se sisteaz tratamentul bronhodilatator


n orele ce preced investigaia (un timp
variabil n funcie de durata de aciune a
bronhodilatatorului)

Intervenie chirurgical toracic


recent

Intervenie oftalmologic recent

Se efectueaza dup un minim de 2h


postprandial

Anevrism toracic sau abdominal

Pneumotorax

Se efectueaza dup un minim de 1 h de


sistare a fumatului

VOLUMELE PULMONARE

1. Capacitatea pulmonara totala (CPT)


2. Volumul rezidual (VR) volumul de aer ce nu poate fi eliminat din plamani
3. Capacitatea reziduala functionala (CRF) = VR+VER
4. Capacitatea vitala:
- Volumul curent (VT = tidal
volume) = volumul de aer vehiculat
n respiratia de repaus
-

Volumul inspirator de rezerva


(VIR) = volumul de aer care poate fi
introdus suplimentar n plmn, de
la sfrsitul unui inspir de repaus

Volumul expirator de rezerva


(VER) = volumul de aer care poate
fi expulzat suplimentar din plmn,
de la sfrsitul unui expir de repaus

VOLUME SI CAPACITATI
PULMONARE

IC

IVR
2.5 3.5 L

TLC

VC
35L

VT
0.4 1.0 L

Volumul
curent
(VT)

ERV
FRC 1.0 1.5 L
RV
0.8 1.4 L

RV

In efort, IRV si ERV scad si


VT creste

VOLUMELE SI DEBITELE PULMONARE


COMPARATIE SPIROGRAMA, BUCLA FLUX VOLUM

SCADEREA CV
factori pulmonari

pierdere de tesut pulmonar (ex: pneumectomii)

crestere VR (ex: BPOC)

limitarea expansiunii pulmonare de cauz intrinsec:


cresterea reculul elastic pulmonar (ex: emfizem)

factori extrapulmonari ce diminu preponderent:


Amplitudinea ventilaiei prin:

Frecvena ventilatiei prin:


-

Limitarea expansiunii toracice (durere, deformri toracice,


afectiuni neuromusculare, in special cele ce afecteaz
diafragmul) Ex: cifoze marcate, miastenia gravis
depresia centrilor respiratori Ex: intoxicaie cu barbiturice

cooperare slab a pacientului.

DEBITELE VENTILATORII

Cuantifica fluxul de aer si, implicit, viteza de expulzare a aerului in expir.


Se exprima n l/sec

VEMS sau FEV = volumul expirator n prima secund a expirului fortat


- VEMS/ CV indicele Tiffneau (FEV / VC)

PEF (debitul maxim instantaneu de varf) = cel mai mare flux de aer obinut printr-un efort
maxim iniiat din poziia inspiratorie maxim

FEF 25-75% CV (debitul mediu expirator forat la jumtatea de mijloc a CVf denumit i fluxul
maximal de mijloc = MMEF)

FEF 50, FEF 75 i FEF 25 = debitele maxime


instantanee la 50%, 75% i respectiv 25% din CV.

MEF50 , MEF 75 si MEF 25 = debitele instantanee care

masoar debitul maxim foat instantaneu cnd mai este de


expirat o anumit valoare din CV (50% si, respectiv 75% si
25% din CV) - nu mai sunt recomandate in prezent.

+ VALORILE NORMALE ALE PEF


PEF = fluxul maxim de aer
generat n cile respiratorii n
timpul unui expir forat care a
debutat de la capacitatea
inspiratorie maxim.
Pentru interpretarea corect a
PEF, curba expiratorie trebuie
s fie continu (expirul sa se
petreac fr pauz) i s fie
iniiat imediat dup inspir.
Scderea PEF reflect o
obstrucie n cile aeriene
centrale.

DEBITELE VENTILATORII
PEF depinde de:
Forta muscular
Rezistena la flux
Reculul elastic pulmonar

Reflect preponderent fluxul


n cile respiratorii mari

Volumul pulmonar

VEMS depinde de:


Calibrul cailor aeriene
Rezistenla la flux
Reculul elastic pulmonar

Reflect preponderent fluxul n


cile respiratorii mari i medii

Forta musculara a muschilor respiratori


Volumul pulmonar

FEF25-75%CV depinde de:


Calibrul cilor aeriene distale
Reculul elastic pulmonar
Depinde mai puin de fora muscular

Reflect preponderent fluxul n


cile respiratorii distale (mici)
Grad mare de variabilitate inter i intraindividuala, mai puin sensibil dect VEMS

UTILIZAREA DEBITELOR VENTILATORII


VEMS (FEV1)
VEMS:

Scderea VEMS se produce prin:

scderea calibrului cailor aeriene: afectiuni obstructive

scderea reculul elastic pulmonar:

Obs. n emfizemul pulmonar scade VEMS dar VEMS/CV este normal


sau crescut prin scaderea marcata a CV, secundara hiperinflatiei.

scderii fortei musculare a muschilor respiratori: miastenia gravis

VEMS este utilizat:

n calcularea indicelui de permeabilitate bronic (indicele Tiffneau) Indicele


Tiffneau = VEMS/CV

n stabilirea severitii sindromului obstructiv

n evaluarea reversibilitii obstruciei bronice

+
VEMS / CV
indicele de permeabilitate bronic

Indicele de permeabilitate bronic (IPB) = indicele Tiffneau

IPB = (VEMS/ CV) X 100

Valorile <70 % indic obstrucie

Valorile > 80% indic restrictii

+
ERORI DE INREGISTRARE A CURBEI FUX VOLUM

Poor effort for


expiration

Premature finish
and restart

+
OBSTRUCTIA INTRATORACICA A CAILOR
AERIENE MARI

Obstrucia intratoracic a cilor aeriene mari (de ex. tumori traheale sau bronsice)
determin o aplatizare a buclei expiratorii cu pstrarea aspectului normal al curbei
inspiratorii.

In mod normal n expir presiunea intratoracic


crete.
Aceast cretere de presiune se transmite
cilor respiratorii intratoracice determinnd
ngustarea lor.
Prezena unei leziuni obstructive cuplat cu
creterea presiunii intratoracice din expir
determin o reducere mai accentuat
(patologic) a fluxului de aer prin calea total
sau parial obstruat.

+
OBSTRUCIA EXTRA-TORACIC FIX

In obstrucia extra-toracic fix (ex.


Paralizia de corzi vocale sau stenoza
traheal) aplatizarea curbei este
simetric att pe bucl inspiratorie ct i
pe cea expiratorie deoarece fluxul de
aer e limitat in ambele direcii i nu este
afectat semnificativ de modificrile
presiunii intratoracice.

INTERPRETAREA CURBEI FLUX VOLUM


Pasul 1. Aprecierea FCV.
Pasul 2. Aprecierea (FEV1)
Pasul 3. Dac att FVC ct si FEV1 sunt normale, nu e nevoie de teste suplimentare,
pacientul are funcie ventilatorie normal.
Pasul 4. Daca FVC si/sau FEV1 sunt sczute verifica valoarea FEV1/FVC.
Pasul 5. Verific, prin aspectul curbei dac exist obtrucie intra/toracic inalt sau fix.
Daca, nu treci la pasul urmtor.
Pasul 6. Daca FEV1/FVC < 70% pacientul are obstrucie.
Pasul 7. Verific bronhomotricitatea prin testul bronhodilatator.
Pasul 8. Daca FEV1/FVC > 80%-90% Dg de restricie necesit msurarea CPT i a
VR, parametrii ce nu pot fi msurai spirografic.

INTERPRETAREA CURBEI FLUX VOLUM


Pasul 1. Verific Corect nregistrat
aspectul curbei

Pasul 2. Verific
valoarea FEV1/FVC

exist vicii de
nregistrare

FEV1/FVC normal

FEV1/FVC < 70%

FEV1/FVC > 80%

Repet
nregistrarea

Funcie ventilatorie
normal

D.V. obstructiv

D.V. restrictiv?

Constat/ Elimin
dg de Obstrucie
intra-toracic
nalt sau fix.

Pasul 3. Necesita
efectuarea testului
bronhodilatator

Pasul 4. Necesit
msurarea CPT i
a VR.

+
ASPECTUL BUCLEI FLUX VOLUM IN
DISFUNCTIILE OBSTRUCTIVE SI RESTRICTIVE

+
SINDROMUL OBSTRUCTIV BRONSIC
Reprezint ngustarea cailor aeriene prin:

Spasm bronsic

Inflamatie si edem al mucoasei bronsice, hipertrofia si


hiperplazia glandelor mucoasei bronsice

Inhalare de corpi straini

Obstructie tumorala

Distrugerea de tesut pulmonar cu pierderea elasticitatii

Compresie externa tumorala sau traumatica

CV N
IPB VEMS

+
APRECIEREA SEVERITATII DISFUNCTIEI VENTILATORII
VEMS = indicatorul de severitate al obstructiei
VC actual/prezis%

FEV1%

Normal

>80

>70

Disfuncie uoar

80-71

70-65

Disfuncie medie

70-51

50-64

Disfuncie sever

50-30

30-49

Disfuncie f. sever

< 30

<30

SINDROMUL RESTRICTIV
Boli restrictive cu mecanism intrinsec:
Sarcoidoza
Tuberculoza
Pneumectomie
Pneumonie
Boli restrictive cu mecanism extrinsec
Scolioza, cifoza
Spondilita anchilopetica
Pleurezii
Sarcina
Obezitate morbida
Tumori
Ascita
Sindrom dureros: pleurezie, fracturi costale
Afectiuni neuro-musculare:
Malnutritie severa
Paralizia diafragm
Miastenia Gravis
Distrofii musculare
Poliomielita
Scleroza laterala amiotrofica

CV
IPB N /

VEMS

FEF 50, FEF 25, FEF 75

Pe unele buletine de analiza FEF 50, FEF 25 i


FEF 75 se pot ntlni i sub forma de MEF 50,
MEF 25, MEF 75

FEF - flow expiratory flux (debitul expirator


instantaneu)

FEF 75 fluxul expirator cnd 75 % din CV a


fost expirata

FEF 25 - fluxul expirator cnd 25 % din CV a


fost expirata

Apreciaza mai ales obstructia distala (a cailor


aeriene mici).

FEF 50% /CV apreciaza


obstructia
< 0,7 n obstructii
> 0,8 n restictii.

+
MODIFICRI CARACTERISTICE OBSTRUCIEI
DISTALE

Datorita ramificatiei arborelui bronsic si a numarului extrem de mare de cai respiratorii mici, precum si
a ariei totale de sectiune foarte mare la nivel bronhiolar, arborele bronsic distal contribuie intr-o
proportie mica la rezistenta totala pulmonara.
este nevoie de reducerea fluxului aerian intr-un numar mare de cai aeriene periferice pentru a
se inregistra o scadere a fluxului in tot arborele bronsic.

Disfunctia in caile mici tinde sa fie heterogena din pdv spatial astfel incat unitatile adiacente normale
pot mentine un flux si un schimb gazos cvasi-normal. Caile aeriene mici au pereti subtiri, complianti
si raspund la modificarile de volum pulmonar si de tensiune exercitata de parenchim.

Sunt deschise la inflatia maxima si incep sa se inchida in expir (deflatie) pana la atingerea VR.

Caile anormale se vor inchide la volume pulmonare mai mari (mai precoce, in tipul expirului)
decat cele normale
inchidere precoce in expir air-trapping si reducerea CV.

Heterogenitatea afectarii cailor respiratorii si inchiderea progresiva a cailor aeriene


determina o concavitate pe curba flux volum inregistrata spirometric la volume
pulmonare mici.

MODIFICRI CARACTERISTICE OBSTRUCIEI


DISTALE

Modificarea CVf ca indicator de obstrucie distal:

In obstruciile distale, fenomenul dominant este cel de air trapping.

capacitatea pulmonar forat (CVf ) scade dac este prezent fenomenul de air
trapping

totodat, CV nu este afectat n obstruciile proximale (cu excepia situaiei n care


bronhia principal este complet obstruat) permite distinc ia ntre obstruc ia
proximal i cea distal

In astm, fenomenul de air trapping este, cel puin parial, reversibil la adm de
bronhodilatator CVf reversibil la bronhidliataie este un indicator de air trapping
reversibil.

DISFUNCTIE VENTILATORIE MIXTA

CV
IPB
VEMS
diagnostic CERT: CPT

cauze:
Oricare din afeciunile restrictive la care se asociaz bronita
cronic de ex: TBC pulmonar asociat cu bronsita cronica

+
CLASIFICAREA TIPULUI DE DISFUNCTIE
VENTILATORIE
obstructie
FEV1/FVC

mixta

N sau

MVV
VC

restrictie

sau N
N sau

RV

N sau

variabil

TLC

variabil

ID: CSM4166
Date: 10/03/04 Gender: Male
Weight(kg): 79.0 Height(cm): 184 BMI: 23.33
PB: 753
Temp: 23
Pre
Pre Post Post Post
Spirometry
Ref
Meas % Ref Meas% Ref
% Chg
FVC
4.86
4.48 92
FEV1
3.38
(1.61) (48)
FEV1/FVC
70.0
(36.0)
FEF25-75%
3.11
(0.35) (11)
9.02
5.43 60
PEF
Lung Volumes
TLC
RV
RV/TLC
FRC PL
ERV
VC
Resistance
Raw
sRaw
Diffusion
DLCO
DLCO /VA
VA

Age: 62

BPOC

Comments:The patient could not fully expire during to FVC or SVC, therefore the results for both vital
capacities may be underestimated. See attached FV loops

Sclerodermie

ID: HLJ7135
Date: 04/08/04 Gender: Female Age: 83
Weight(kg): 61.0 Height(cm): 162 BMI: 23.24
PB: 753
Temp: 22

Spirometry
FVC
FEV1
FEV1/FVC
FEF25-75%
PEF

Ref
2.52
1.69
69.0
1.90
5.15

Pre
Meas
(1.58)
1.13
71.0
0.71
4.92

Pre Post Post Post


% Ref Meas% Ref
% Chg
(63)
67
37
96

Comments: Acceptable and repeatable results obtained.


Interpretation:

1. Determinarea Volumelor i a
Debitelor ventilatorii pulmonare
INVESTIGAREA
REACTIVITATII BRONSICE
Utilizarea VEMS n aprecierea reactivitii bronice
Peak-flow-metria

+
UTILIZAREA VEMS IN APRECIEREA REACTIVITATII
BRONSICE

Reactivitatea bronic poate fi explorat prin:


-

Teste de bronhodilatatie

Teste de provocare (bronhoconstricie)

Parametrul testat este VEMS

Variatia pentru un test pozitiv:

15-20% la testul de bronhodilatatie si

20% a cel de bronhoconstrictie

Indicaii:
-

Diagnosticul de astm bronic

Evaluarea gradului de reversibilitate a obstructiei (supletea cailor aeriene)

Aprecierea raspunsului (indicatiei) de -mimetice inhalatorii

Aprecierea utilitatii tratamentului corticoid inhalator

+
TESTUL BRONHODILATATOR
semnificaia variaiei VEMS

Metod: determinarea FEV1 si FEV1/FVC% inainte si dupa administrarea unui 2agonist inhalator (ex: salbutamol 4 inhalaii)

Rezultat:

FEV1 Post adm FEV1 initial

100%

FEV1 initial
Testul este considerat pozitiv dac mbunatirea FEV1 (FEV1 post inhalator) este >15%.

n astm: testul e considerat pozitiv

dac >12-15% si dac FEV1 crete


cu > 200ml fa de valoarea iniial

Indica o obstructie reversibila

+
TESTUL BRONHODILATATOR
semnificaia variaiei CV

FCV este:
-

redus prin fenomenul de air-trapping (blocare a aerului in cile aeriene distale, cu


hiperinflaie).

Nu este afectat de calibrul cilor aeriene proximale

In astm exist air-trapping care este parial sau total reversibil la


administrarea bronhodilatatorului.
-

Creterea FCV, constat la unii pacieni cu sindrom obstructiv dup bronhodilatator,


nu poate fi explicat dect prin reversibilitatea fenomenului de air-trapping.

Din aceasta perspectiv, creterea FCV dup administrarea bronhodilatatorului


este un indicator spirometric al disfunciei aeriene distale.

ID: AKC1991
Date: 21/06/04 Gender: Male
Weight(kg): 96.0 Height(cm): 189 BMI: 26.87
PB: 745
Temp:
21

Pre
Spirometry
Ref
FVC
5.71
FEV1
4.27
FEV1/FVC
74.0
FEF25-75%
4.19
PEF
10.27
Lung Volumes
TLC
RV
RV/TLC
FRC PL
ERV
VC
Resistance
Raw
sRaw
Diffusion
DLCO
DLCO /VA
VA

Pre
Meas
6.05
3.74
62.0
(1.99)
10.19

Post
% Ref
106
88
68
(47)
99

Post Post
Meas% Ref
6.31 110 4
4.27 100 14
2.66 63
9.4 91

Age: 40

% Chg

Test Bronhodilator

33
-8

Comments: Acceptable and repeatable results obtained. Ventolin (2.5gm) was administered for bronchodilator
testing.
Interpretation:

+
Spirometry
FVC
FEV1
FEV1/FVC
FEF25-75%
PEF
Lung Volumes
TLC
RV
RV/TLC
FRC PL
ERV
VC
Resistance
Raw
sRaw
Diffusion
DLCO
DLCO /VA
VA

ID: AQA1519
Date: 16/08/04 Gender Female :
Weight(kg): 47.0 Height(cm): 153 BMI: 20.08
PB: 734
Temp: 22 Rraspuns
Ref
2.54
1.83
73.0
2.26
5.15

Pre
Meas
1.83
(0.76)
(41.0)
(0.25)
2.36

Pre Post Post Post


% Ref Meas% Ref
% Chg
72
2.66 105 45
(41) 1.17 64 54
(44.0)
(11) (0.35)
(15.0)
41
46
3.64 71 54

Age: 63

Test Bronhodilator

Comments: Acceptable and repeatable results obtained. 2.5 mg of Ventolin was administered for 2 mins for
bronchodilator testing.
Interpretation: Clinical details provided: COPD, ex smoker ? reversibility. Spirometric lung volumes are
indicative of a very significant degree of airflow limitation with more profound flow limitation at mid and low lung
volumes. There is however a clinically important bronchodilator response.

+
TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA
MOD DE LUCRU

Metoda : inhalarea de histamina in doze cresctoare pn cnd FEV1 scade


20%.

Se msoar VEMS iniial (valorile trebuie sa fie normale)

Se administreaz aerosolul astfel:

Adulti - initial se administreaza solutia de control (tampon fosfat) 3 inhalatii

apoi se fac inhalaii succesive cu solu ie de 0,2% metacolin, pn la o doz total cumulat de
960mcg

2 inhalatii = 60mcg

Administrare: 2+ 2 inhalaii,+4+4+4,+8+8

Dupa fiecare repriza de inhalatii, se msoara VEMS-ul.

Se calculeaz doza care determin scderea FEV1 (PD20FEV1).

+
TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA
CONTRAINDICATII

hipersensibilitate la substanta de testat,

pacieni cu oc anafilactic in antecedente,

pacieni dispneici

VEMS sub 80%,

Tratament cu beta-blocante

Sarcina, lactaie.

Copii sub 5 ani

ATENTIE: supradozajul de metacolina poate provoca sincopa - se adm urgent atropina


0,5-1 mg i.m, sau i.v.

RASPUNSUL LA HISTAMINA
ID: NDZ2751
Date: 16/12/03 Gender: Male
Weight(kg): 81.5 Height(cm): 182 BMI: 24.60
PB: 7510
Temp: 23
Histamine
Response
FVC
FEV1
FEV1/FVC
FEF25-75%
PEF

Pre
Meas
6.48
4.82
74
3.86
9.88

1
%
-3
-6

2
%
-2
-8

-9
-11

-16
-15

3
%

Age : 31

4
%
-4
-14
-31
-19

5
%

6
%
-14
-29
-45
-31

7
%

8
%

9
%

Post
Meas
6.30
5.02
80
4.62
10.03

Post
%
-3
2
20
1

Comments: Acceptable and repeatable results obtained. Histamine baseline Spirometry trials 5,6,7. Histamine
test was positive with PD20 =0.419. Ventolin (2.5 mg) was administered to release bronchoconstriction caused
during bronchoprovocation challenge.
Interpretation: Baseline spirometry, static lung volumes and transfer factor are within normal limits. Bronchial
challenge testing shows bronchoconstriction/airways hypersensitivity which is consistent with asthma in the
appropriate clinical context.

+
UTILIZAREA PEF

Util n diagnosticul/ monitorizarea pacientilor cu astm bronsic prin msurarea


PEF n ambulator, cu ajutorul peak- flowmetrului.
Pacientul i msoar PEF-ul de 4-6 ori/zi minimum o sptmn.
Normal:

variabilitatea PEF < 20% n astmul echilibrat prin

medicatie.

PEF minim dimineata la trezire, PEF maxim dupa - amiaza.

VARIABILITATEA PEF
PEF (peak expiratory flow): fluxul maxim n timpul expirului fortat.
Este dependent n primul rnd de forta muchilor respiratori i de gradul de obstructie n
cile mari.

Variabilitatea PEF =

PEFmax - PEFmin
1/2 (PEFmax + PEFmin)

Variabilitatea PEF 20% este foarte sugestiv pentru astmul bronsic

Variabilitate normal:

PEF minim dimineata la trezire,

PEF maxim dup - amiaza.

Permite diagnosticul i monitorizarea n ambulator a astmului bronsic

Monitorizarea astmului bronsic (3 zone):

zona verde PEF = 80 - 100 % din prezis

zona galbena PEF = 50 - 80 % din prezis

zona rosie PEF < 50 % din prezis

100%

INTERPRETATI SPIROMETRIA ACESTUI


PACIENT

INTERPRETATI
SPIROMETRIA
ACESTUI
PACIENT

S-ar putea să vă placă și