Stagiul nr. 1.

Teste funcționale respiratorii

Gabriela Jimborean, Alpar Csipor, Edith Simona Ianosi, Hedi Balogh,

Mioara Szatmary,
Cl. Pneumologie UMFST Tg. Mureș
 Respirația
– Ventilatia – sub acțiunea
3 componente: impulsurilor de la Centrii Resp. si
 Respiraţia externă - sub actiunea contractiei muschilor
respiratori
aparatul toraco-pulmonar
– Perfuzia – A. Pulmonară
– Schimburile gazoase - MAC
 Transportul gazelor
sanguine – ap.cardiovascular
(inima, vase) şi sânge

 Respiraţia internă tisulară

- schimburile între
capilare/interstiţii şi celule
 Teste de evaluare a funcției pulmonare
Teste ale ventilaţiei pulmonare
– Volumele pulmonare statice
Spirometrie, pletismografie
– Debitele pulmonare
Mecanica pulmonară
Pletismografie
– Complianţa pulmonară statică şi dinamică
– Reculul elastic pulmonar
– Rezistenţa căilor aeriene la flux
Testarea bronhomotricităţii Spirometrie + Test bronhodilatator
• Teste ale difuziunii gazelor prin MAC Pletismografie + F de transfer DLCO
• Explorarea schimburilor gazoase
• Studiul echilibrului acidobazic SaO2, Gazometrie, TcCO2 = capnografie

• Teste de efort muscular

Testul de mers de 6 min, Test cardiorespirator
• Studiul cordului
ECHO, EKG
• Studiul circulaţiei pulmonare
Angio CT, Scintigrafie, PET CT miocardica, RMN
• Poligrafia si poliSOMNOGRAFIA
Indicele BODE
Indirect Chestionare Indice compozit (IMC, Spirometrie, T de mers)
CAT, Scala dispneei
 Indicaţiile explorărilor funcţionale respiratorii

• Dgn. afecțiunilor cu aspecte “funcţionale” specifice dominante (astm, BPOC,

fibroze)
• Evaluarea gradului de severitate și a deficitului funcț. a afecțiunile resp.
• Precizarea "statusului funcţional" pre/post – chirurgical
• Dgn. insuficienţei respiratorii de cauză pulmonară (IP)
• Indicaţia de O2 - terapie/ Ventilaţie mecanică
• Reabilitare Respiratorie şi exerciţiu fizic (pt. indicații, pt evaluarea rezultatelor)
• Expertiza capacităţii de muncă, evaluarea calității vieții - QOL
• Screening la persoane cu risc crescut: fumători, sportivi, angajaţi ce prestează
efort fizic deosebit
Spirometria

Spirometre
computerizare
 Spirometria – volume şi debite
 Măsoara debite și volume respiratorii prin determinarea curbei flux –
volum (= o inspirograma urmată de o expirogramă forțată)
 In memoria spirometrelor exista o bază de date cu valorile predictive
de referinţă in funcție de unele variabile – BTPS = val PRED
 Body (sex, vârstă,G, Î),
 Temperatura atmosferica
 Presiunea atmosferică
 Saturaţia - Umiditate
 Condiții de desfășurare a
spirometriei
• Investigaţia se face pe nemâncate, fără medicaţie
excitantă, fără fumat cu 3 h înainte

• Pacientul vine în cabinetul de explorări prin

programare (pe jos sau este adus cu căruciorul)
• Se odihneşte 30 min. înainte de investigaţie
(efortul modifică valorile bazale)
• Se notează condiţiile de mediu
– se introduc în aparat datele pacientului
(vârsta , gen, Inaltime, greutate), se calibrează
(temperatură, umiditate, presiunea atmosf),
se asigură liniştea necesară
• Piesa bucală se va lua cu pensa şi se va adapta la
capătul liber al aparatului
Clip nazal • Investigaţia efectuată - de către asistenți instruiti
• Se aşează pacientul pe scaun în poziţie comodă, se scot
protezele
• Se verifica contraindicațiile
• Se măsoara TA, puls, SaO2
• Se explică modul de desfăşurare al probei şi inofensivitatea
tehnicii – necesar cooperare
• Filtre sterile
• Piesa bucală de unică folosință

Spirometria forţată: subiectul respiră liniştit prin piesa bucală (la VC

curent)

• După câteva respiraţii este rugat să inspire profund până la umplerea

completă a plămânilor,

apoi să expire cât mai rapid posibil, până la golirea completă a plămânilor.

• Înregistrarea grafică va conţine o curbă expiratorie forţată şi una

inspiratorie forțata (curba flux-volum)
 Contraindicațiile spirometriei
Contraindicaţii absolute:
= Procedură neinvazivă
• Insuficienta resp. severă (măsuram
Complicaţiile = rare şi se datorează intâi SaO2)
• Hemoptizia
manevrelor ventilatorii forţate:
• Pneumotorax
– Lipotimie prin hiperventilaţie • Bolile cardio-vasculare
necontrolate: Infarct miocardic,
– Sincopă, datorită expirului
angina instabilă (1 lună)
forţat prelungit - Aritmii recente
- Stare cardiovasculară instabilă
– Criză de bronhospasm - HTA fără trat. sau criză
declanşată de expirul profund, - Anevrisme
• Intervenţiile chirurgicale recente
la pacienţii cu astm bronşic
• Traume faciale
• Dezlipire de retină, glaucom
• Spirometru compară valorile actuale cu cele predictive
• Afișare % din prezis (valorile sub 80% din Pred sunt
patologice)
• CURBA dă indicii privind tipul de Disfuncție ventilatorie
(obstructiva, restrictiva, mixta)
CV = VC +VIR +VER.

Capacitatea vitală
1500 –
2000ml
CI

VIR
500ml
CV
VC

VER
 SPIROMETRIE
Volume pulmonare mobilizabile
• Capacitatea vitală CV - volumul de aer ce se elimină din plămâni
printr - o expiraţie maximă ce urmează unei inspiraţii maxime

• Capacitatea vitală forţată CVF - volumul de aer ce se elimină din

plămâni printr - o expiraţie maximă şi forţată ce urmează unei inspiraţii
maxime
CV = CVF (la indivizii sănătoşi)
• CVF ↓:
– Emfizemul obstructiv
– Bronhopneumopatia cronică obstructivă – BPOC ( bronşită cr. +
emfizem)
– Fibroze
(În expir se închid prematur bronşiolele ce sunt îngustate prin inflamaţie şi
mucus şi nu mai au recul elastic → „air traping” şi scăderea fluxului expirator)

Scăderea CVF arată precoce obstrucţia bronşică

Volume pulmonare Se măsoară prin Pletismografie
Aparat existent in Cl. Pneumologie Tg.
nemobilizabile Mures

Vol. rezidual VR - vol. de aer din plămâni existent la

sfârşitul expirului maxim
• VR x 100/CPT = 25-35% (cu vârsta) – valori normale

a).  VR (hiperinflaţie pulmonară si EMFIZEM) este patologic la  35% din CPT -

creşte aerul neoxigenat, viciat !!:
• S. obstructive bronşice - BPOC, astm bronşic cronic sau criză
b).  forţei muşchilor respiratori hipoventilatie (afecţ. medulare neuromusc şi
cifoscolioză)
Capacitatea reziduală funcţională CRF – aerul pulmonar existent în plămâni la
sfârşitul expirului normal:
CRF = VER + VR
↓CRF - în s. obstructive cronice (prin ↑VR)
↓CRF - în PID (prin ↑ rigidităţii pulmonare) şi în obezitate
 VR şi CRF - apare în pneumonii interstitiale și fibroze difuze şi edemul
pulmonar de orice etiologie
Capacitatea pulmonară totală CPT – aerul total existent în
plămâni la sfârşitul unui inspir maxim Pacient cu
CV + VR BPOC si “air
• CPT depinde de: trapping”
• forţa musculară inspiratorie
• de proprietăţile elastice toraco - pulmonare
• CPT se det. indirect din CRF (pletismografie)
Fibroze pulmonare
CPT  sau < 20% din val. de referinţă = patologică:
• CPT  în emfizemul pulmonar (prin ↑VRez)
• CPT  în sindroamele restrictive:
• Fibroze interstiţiale difuze FID
• Alte fibroze pulmonare post TBc, pahipleurite
• Edemul pulmonar
• Excluderea importantă a parenchimului
• Tulburările neuromusculare, cifoscolioză • cifoscolioză
 Debite respiratorii
Debitele respiratorii = fluxuri = Volume / timp
• Spirograma forţată Se determina prin:
• Curba Flux/volum 1.Spirometrie sau
Debitele respiratorii depind de: 2. pletismografie
• Calibrul bronşiilor – rezistenţa br.
• Pres de retracţie elastică a plămânului

Volum

Volume /
timp =
debit
Aspectul curbei Flux / Volum

= aprecierea disfuncţiei ventilatorii

• În s. obstructive:
–  Peak Expiratory Flow -  PEF
– Panta expiratorie concavă cu  flux
– Curba deplasată la stg. (↑ VR şi
CPT)
• În s. restrictive:
- Menţinere, ↑ sau  PEF
-  volumelor - CV + CPT
- Curba deplasată la dr.
 Volumul expirator max. în prima secundă VEMS
VEMS sau FEV1%, Forced Expiratory Volume in the first second:
• Permite indirect aprecierea rezistenţei c. aeriene
• Este un marker al severitatii obstructiei bronsice
• Partea iniţială a VEMS depinde de efortul muscular → acest debit
scade târziu (în obstrucţiile bronşice importante)
• Dgn. precoce al obstrucţiilor bronşice prin det. Sindr. Obstructiv
Discret Distal ) prin aprecierea
• Vol. expirator maxim mediu 25-75% din CVF (FEF 25 – 75)
• Debitelor maximale instantanee FEF25, FEF 50 (apar pe spirogramă)
Debitele expiratorii maximale
instantanee↓ înaintea VEMS-ului 
dgn. precoce al S Obstructiv Discret ,a
"Bolii căilor aeriene mici“ BPOC
- Debite Expiratorii Max instantanee la
75, 50 şi 25% din CV – MEF 50, MEF 25,
MEF 75 %CV
- Debit Expirator Maxim Median între
25-75% din CVF

Indice Tiffneau = “Indice de

permeabilitate bronşică” (FEV1%
/CVF)
• Normal – aprox. 80% la subiectul
sănătos tânăr
• Scade in obstructii
•  << 70% defineste OBSTRUCTIA
(BPOC, ASTM) şi este normal în
sindroamele restrictive
 Debitul expirator de vârf”Peak Expiratory Flow PEF

Măsurarea PEF la domiciliu cu Peakflowmetrul Wright

•  PEF cu  20% faţă de val. referinţă este patologică
• PEF prezintă o variaţie circadiană (PEF mai mare după
amiaza).
Variaţia circadiană 15% este patologica rol în dgn. astmului
br. (în context clinic)

Măsurarea PEF (inclusiv la domiciliu) contribuie la:

• Monitorizarea bolii şi a evoluţiei sub tratament
(alături de parametrii clinici) şi demonstrarea
pentru pacient a eficacităţii trat.
• Identificarea "trigger"-ilor cu luarea măsurilor
de evicţie (eliminare) a antigenilor (Ag)
Monitorizarea bolii cu ajutorul PEF

Se măsoară cele mai mici 2 PEF (dimineaţa + seara),

pre/post bronhodilatator:
PEF cel mai mare - PEF cel mai mic
PEF cel mai mare
X 100 = Variabilitatea circadiană
Pentru un control bun al astmului sub tratament,
• Variabilitatea circadiană a PEF < 15%
• PEF > 80% din valoarea prezisă

• Se compară PEF cu valorile prezise (vîrsta, G) sau în funcţie de cele

mai bune valori ale individului
 Aspecte de curbe incorect efectuate
Spirometria - se poate repeta pna la 8 det. într-o sedinta (apoi pacientul oboseste)
 Modificări patologice ale ventilaţiei
1. Disfuncţii ventilaţiei bronho - pulmonare
• Obstructive
• Restrictive
• Mixte
2. Disfuncţii ale ventilaţiei alveolare (cantitatea de aer ce
ventilează alveola /minut)
Disfuncţia Ventilatorie Obstructivă – DVO
Spirometria/expirograma - curba concavă
-  VEMS
-   VEMS/CVF% . Indicele Tiffeneau
- CV - Normal sau în faze avansate  prin ↑ vol rezidual

DVO apare în:

• BPOC
• Emfizemul obstructiv
• Astm bronşic
• Bronşiolite obstructive
• Sarcoidoza la debut
• Bronşiectazii, mucoviscidoza

BPOC
DVO BPOC

Emfizem cu hiperinflartie si aer trapping

Aplatizarea diafragmelor
Bule de emfizem
Cresterea diametrelor cutiei toracice
 Disfuncția ventilatorie
obstructivă
-  VEMS/CVF%
Flux Expir
(l/s) PEF -  VEMS
- CV - Normal sau 
Aspectul curbelor
• PEF
MEF 50 Volum (l)
• panta concavă
V
↑CPT • flux MEF50, MEF 25 cvf (primele

ce se modifică)
• Deplasată la stânga pe axa
Inspir
volumelor (prin ↑ VR +CPT)
 1. S. obstructiv distal

Flux Expir VEMS normal

(l/s) Tiffneau normal

MEF50 ↓, MEF50/CV ↓

Volum (l)
*
2. S. obstructiv central
- VEMS/CVF%
Inspir
-  VEMS
- CV - Normal sau 
28
 Disfuncţia Ventilatorie Restrictivă DVR

• DVR: Restricţie în inspir pulmonară, plămân rigid

• ↓ ↓ vol. pulmonare CVF, ↓ VEMS, I Tiff normal
• ↑lucrului mecanic pulm→ oboseala precoce
• +/- hipoxemie, desaturare la effort, polipnee
 Cauze ale DVR:
• Parenchimatoase
– Fibroze interstiţ. FID, atelectazie, rezectii
– Edem pulmonar, ARDS FID
– Bronhopneumonii extinse
• Pleural Silicoza

– Pleurite, pleurezii, hemoTx

– PTX, pahipleurite, simfize pleurale
PTX
• Extrapulmonare
– Scleroza cartilajelor Pleurezie
– Cifoza, cifoscolioza, spondilita ank. Fibroza retractilă

– Miozite, dermatomiozite
– Depresia c. respiratori
– Obezitate
 Disfuncţia Ventilatorie Mixtă – DVM
Asociază ambele mecanisme obstructive
şi restrictive
DVM apare în:
• TBC
• Silicoză
• Sarcoidoză
• BPOC în faza avansată
• Tu
 T. bronhomotricităţii
studiază variaţiile tranzitorii ale calibrului
bronşic legate de bronhospasmul m.n.b.
Indicaţii:

• În dgn. hiperereactivităţii bronşice şi AB

• În dgn. bronhospasm. din alte afecţiuni

(BPOC, FID)

• Evaluarea reversibilităţii obstrucţiei sub

tratament bronhodilatator
• Dupa 30 min de la adm. unui bronhodilatator
inhalator Salbutamol pe spacer 4 pufuri

• Existenta unei reversibilități parțiale dacă

VEMS crește cu 200ml si 15%
 COPD FID – fibroze difuze
St I
III - IV
 Stenoza /obstrucția CA superioare FIXA
Extraoracică si intratoracica
Aplatizarea curbelor in inspir si
expir
Cauze
• Benigne
– Postintubație
– TU benigne
– Ereditară
• Maligne

Webb R and Higgins B: Thoracic imaging: The trachea. Lippincott Williams & Wilkins 2005. Carolina RossiI; Fernanda ColombariI; Alda Losi GuembarowskyII; Olavo Franco Ferreira
Credit: Dr Ahmed Haroun FilhoIII; João Carlos Thomson, J. bras. pneumol. vol.33 no.1 São Paulo Jan./Feb. 2007
 Obstrucția extratoracică CAS variabilă

• Obstructia difera în inspir si expir

Obstructie in inspir
• Pareza de CV, TU
• Laringomalacia
• Scade flux inspirator
• Crup – paragripal B ( cianoza stridor, dispnee)
• Epiglotită
• Traheită
• Angioedem
• Crup subglotic
• Corp străin
• Tu benignă, malignă
• Tu esofagiană
Mecanica pulmonară
prin pletismografie
Studiul mecanicii pulmonare
– Proprietăţile elastice pulmonare
• Curba Pres. Statică / Flux
• Complianţa statică, dinamică
• Presiunea el - PIM
Plaman emfizematos
– Rezistenţa CA la fluxul de aer cu țes elatic redus Fibroză difuză cu
• Raw țes elastic redus

Contracţia muşchilor respiratori trebuie

să învingă opoziţia determinată de:
– Structurile elastice toraco-
pulmonare (tensiunea superficială
alv. şi reţeaua de fibre elastice)
– Rezistenţa la fluxul de aer CA
Cabine de pletismografie

Parametri măsurați
• Volume nemobilizabile - VR, CPT
• Presiunea elastică
• Complianța
• Rezistența CA - RAw
• Factorul de transfer prin MAC -
DLCO
 Rezistenţa căilor aeriene - RAW
Raw - relaţia dintre debitele
CA şi rezistenţa opusă de c.a.
(Raw = VN 0,5-3 cmH2O/ls)

Creşterea Raw prin:

• Secreții intrabronșice
• Îngroşarea pereţilor bronşici
• Remaniere fibroasă
• Creşterea tonusului muscular
– BPCO
– Astmul bronşic cronic

• Compresiuni externe (From Fuhrman and Zimmerman, Pediatric Critical Care, 2016)
1) J.M. Badgwell, M.E. McLeod, J. Friedberg: Airway obstruction in infants and children. Can J
Anaesthesia. 34(1):90-98 1987
 Complianţa pulmonară statică (Cst –
litri/cmH2O)
• Cst. exprimă uşurinţa cu care plămânul poate fi destins
• Se măsoară pe panta expiratorie a curbei Pstatică/ Vol.
• Cst = V / P

Evaluează distensibilitatea pulmonară si indirect elasticul pulmonar

• ↑ Cst  135% din valoarea de referinţă sunt patologice:
– în emfizemul pulm. = plaman hipercompliant cu recul elastic, plamanul
ramane «umflat, dilatat fara capacitate de manevra – InSPIR /EXPIR)
– astmul bronşic sever sau în tabagismul cronic
– Dar in expir daca nu exista tes elastic se colabeaza peretii bronsiilor mic se
inchid precoce si plamanul nu revine la normal

• ↓ Cst  75% în:

– fibrozele interstiţiale difuze
– plămânul rigid cu recul elastic ↑,si distensibilitate ↓
 Schimburile gazoase
Factorul de transfer – prin pletismografie
(Diffusion LungCO) DLCO
 Factori ce scad difuzia
prin MAC
 Grosimii MAC (bloc alveolo-capilar):
– Edem transudat (Insuficienta cardiaca )
– Exudat (Pneumonii, ARDS), celule, ţes fibros, Keith Dunlap,
COVID-19, Lung Damage, Health, Coronavirus,
microemboli capilari în spaţiul Coronavirus Pandemic ARDS

septal/alveole
 Suprafaţei MAC: ARDS
–  anatomică a nr. alveole - rezecţii,
emfizem, TBC, TU
–  nr de alveole funcţ. prin obstr. c. aeriene
mici (BPOC, astm bronşic, atelectazii)

BPOC = bronsita
cronica si
emfizem
¯ numărului de capilare funcţionale
emfizem, trombembolism, fibroze interstiţiale

®Timpul de contact -  difuziunea (important pentru O2 căci

CO2 difuzează repede)
®  viteza de transport în patul restant - tahicardie, shunturi

 difuziunii prin hematii şi a combinării cu Hb:

• Anemii
• Modificările de structură ale hematiilor, hemoglobinopatii
 Modificarea gazelor sanguine
• Hipoxia – ↓ oxigenării tisulare
• Hipoxemia –↓ oxigenării sângelui arterial
(↓ PaO2) ( duce si la hipoxie tisulară dar şi alte cauze -CO,
cianuri, şoc)

Hipoxemia arteriala < 60 mmHg = insuficienţa respiratorie

de cauză pulmonară

• Hipercapnie – ↑ PaCO2
• Anoxia – starea de oprire a oxigenării tisulare – duce la
moartea tisulară
• Cianoza apare prin Hb reduse, deoxigenate = foame de O2 a
ţesuturilor
Puls - oximetria trascutanată = estimeaza
transferul gazos: Saturaţia în O2 a Hb
(normal ≥ 95%) şi pulsul

Gazometria (Astrup) - analiza pres. parţiale

ale gazelor şi a echilibru acidobazic din
sânge

pH <7,35 acidoză
pH >7,45 alcaloză
Acidoza sau alcaloza sunt det. de cauze:
– respiratorii
– nerespiratorii – metabolice

Organismul se adaptează la aceste condiţii

prin mecanisme de compensare pentru
restabilirea homeostaziei (renale,
polipnee, poliglobulie).

ASTRUP (PaO2, Pa CO2, Ph, bicarbonaţi,

Exces de baze)
 Căile aeriene și spirometria
pot fi normale
dar schimburile gazoase (DLCO) scazute
• ScadeDLCO + restricție
– Fibroze interstițiale difuze
• Scade DLCO – spirometrie normală
– Boli ale vaselor pulmonare
– Fibroza difuză incipientă
– HT pulmonară primară
– Anemie
• Scade DLCO + obstrucție
– Emfizem
– BPOC
 Bolile pulmonare restrictive
Capacitatea Pulmonară totală

Cifoscolioza

Pahipleurita extinsa
dr.

BPOc

FID

Silicoza
Interpretarea Testelor Funcționale Respiratorii
1. Ex. Clinic - in funcție de simptome și pulsoximetrie se
va efectua Gazometrie la cei gravi, EKG
2. Spirometria în cazuri stabile
 Verificarea - nr. înregistrare, date antropometrice, data, ora
 Aspectul curbelor - corecte tehnic, sugerează dgn. funcțional
 Identificarea coloanelor:
 valorile de referintă, valorile actuale, pre/post bronhodilatator
 valori absolute, %

 Tipul disfunctiei ventilatorii, Severitate

 Identificarea modificărilor parametrului definitoriu al disfunctiei
 +/- Test bronhodilatator

3. +/-Pletismografie + DLCO

4. +/- Restul testelor – gazometrie, somnografie, test de mers de 6

minute, test cardiorespirator
 FEV1 100 - 80% predicted dar cu Indicele
Obstrucție ușoară
Tiffneau sub 70

Obstrucție medie FEV1 80 -50% din predicted

Obstrucție severă FEV1 < 50% din predicted

DVO
Obstrucție foarte severă FEV1 < 30% din predicted

DVR
 Chestionarul CAT (COPD Assessment Test – eval simptome)
Scala dispneei și Nr de exacerbari (grupeaza cazurile pe grupe severitate ABCD ce au
tratament diferit)
Un scor >10 la CAT duce pacientul
in gr. B sau D cu risc mai mare

Scala dispneei
 Investigarea cordului și a
Perfuziei pulmonare
Plămânul primeşte prin A pulm. debit cardiac
Debitul de repaus = 6l/min (1/10 din capilare
sunt deschise restul colabate)
Debitul în efort = 40l/min
Pres din patul vasc. pulm = scazute prin
distensibilitate mare şi
rezistenţe ↓
Investigarea perfuziei utilă:
Boli cu impact pe vase pulm - BPOC, FID,
exereze, distrucţii extinse – TBC,
supuraţii
În afectările directe ale vaselor pulm -
Embolia pulm, malformaţii vasculare
Aprecierea răsunetului cardiovascular al
1. Radiografia pulmonară

• Prima investigație după examenul clinic

• Ridică suspiciuni ale afectării cardiace direct
(cardiomegalie, dilatarea unor cavități și a vaselor)
sau indirect (staza, EPA, olighemie in EP)
• Arată boala respiratorie de bază
• Nu oferă detalii deosebite (va fi urmată de CT)

Edem pulmonar acut

cardiogen
Pericardită (TBC) cu tamponadă

Edem pulmobnar cadiogen,

• Cardiomegalie in ICC
interstițial cu Linii Kerkey

Pleurezie dr. în ICC

 Angiografie pulmonară

Timp venos și dilatarea

Atriului stg.
Dilatarea trunchiului A pulmonare
- în HTP
Defecte de umplere
ale Arterei pulm dr și
a L inf.

Dilatarea Atriului stg.

Stenoza Mitrală
 2. CT toracic simplu și cu contrast – detalii
multiple ale structurilor pulmonare/cardiace, vase pulmonare și aortă

CT cu contrast
TEP cronic cu defecte de umplere A. pulm

https://www.ajronline.org/doi/10.2214/AJR.11.7366
 CT nativ - fereastra mediastinală
sagital
Ateroscleroza Aortei, cifoză dorsală

Anevrismul Aortei abd.

AngioCT - aplazia Arterei pulm

drepte și a plămânului dr.
 3. RMN
• Noninvazivă, repetabilă
• Are o rezoluție superioară la nivelul țesuturilor moi
• Nu necesită ferestre acustice
• Utilă pt cord și marile vase
• Prezintă date morfologice și funcționale (=Investigație de referință pentru
malformații congenitale) Masurare in 3D volumul sistolic/diastolic, masa Vstg și mișcarea
• RMN cu contrast poate evidenția cicatricile post IM, miocardită (vascularizația
tardivă) Mai puțin importantă pentru parenchimul pulmonar
• Eficientă, cu unele avantaje fata de CT și Eco
• Împreună cu CT și Eco va evita investigațiile invazive
• PET/RMN – date de achiziție morfologică, fiziologică și metabolică
• Poate evalua viteza fluxului sanguin și a presiunilor intracardiace
• Evaluarea tulb. regionale de dinamică a ventr., mișcarea sistolică a septului Iventricular
• Măsurarea timpului de curgere prin A pulmonară (crește în HTP)
Alunni JP, Degano B, Arnaud C, et al. Cardiac MRI in pulmonary artery hypertension: correlations between morphological and functional parameters and invasive measurements. Eur Radiol 2010; 20:1149–1159
Benza R, Biederman R, Murali S, Gupta H. Role of cardiac magnetic resonance imaging in the management of patients with pulmonary arterial hypertension. J Am Coll Cardiol 2008; 52:1683–1692
Marrone G, Mamone G, Luca A, et al. The role of 1.5T cardiac MRI in the diagnosis, prognosis and management of pulmonary arterial hypertension. Int J Cardiovasc Imaging 2010; 26:665–681
McLure LE, Peacock AJ. Cardiac magnetic resonance imaging for the assessment of the heart and pulmonary circulation in pulmonary hypertension. Eur Respir J 2009; 33:1454–1466
Okajima Y, Ohno Y, Washko GR, Hatabu H. Assessment of pulmonary hypertension: what CT and MRI can provide. Acad Radiol 2011; 18:437–453
Bradlow WM, Assomull R, Kilner PJ, Gibbs JS, Sheppard MN, Mohiaddin RH. Understanding late gadolinium enhancement in pulmonary hypertension. Circ Cardiovasc Imaging 2010; 3:501–503
https://www.ajronline.org/doi/10.2214/AJR.11.7366
 4. Electrocardiograma
Semne EKG de Cord pulmonar cronic CPC și alte comorbidități cardiace

• Deviere dreaptă a cordului - peste 110°

• R mare în DIII, aVF, V1-3
• S mare pînă în V6
Bloc de ramura dr
• QRS larg> 120 ms
• RSR’ in V1-3 (aspect M a complexului)
• S larga in deriv. Lat. (I, aVL, V5-6)
Aspecte de suport
• P pulmonar
• T negativ în V1-V4, DIII, aVF
• S1 R3, S1 Q3
• BRD - R bifid în V1, aVR
• ST subdenivelat
• Aritmii frecvente
 5. Ecocardiografia
Percutană şi trans-esofag

Ecografia bidimensională permite:

– Evaluarea grosimii pereţilor, cavități, trombi
– Funcţia ventriculară, valvelor
– Volume end – diastolic şi end – sistolic
– Defecte segmentare, spatiul pericardic
– Diametrul A. Pulmonare, venei cave
– Disecția A Ao
– Staza hepatică
Doppler - fluxuri valvulare/gradiente PRES
ECO în repaos și de stress – test CR de efort/
cu substanțe
Eco cu contrast = îmbunătățește delimitarea
endocardului + date în timp real (circulația miocard)
• Dimensiunilor/motilității V stâng
 Ecocardiografia (de repaus şi la efort)
 Evaluare neinvazivă a HTAP/cordului pulm. acut și cronic CPA /CPC
 Evaluarea CPA - Emb. Pulm. (50% modificări dar s. clasice  10%)

 Evaluarea cordului preoperator în chirurgia toracică/cardiacă/vasc

 Contraindicaţii temporare:
 Insuficienţa Cardiacă, IMA 6 luni, HTAP 35 mmHg, aritmii maligne
 Evaluarea cardiacă înaintea unor investigaţii /trat. invazive
 Bronhoscopia +/- biopsie transbr., bronhoscopia intervenţională,
bronhoscopia rigidă (RISC - IM sub 6 luni, aritmii maligen)
 Mediastinoscopia, toracoscopia, puncţia biopsie pulmonară
 Dgn. dif. al unor simptome din patol pulmonară şi cardiacă
– dispnee
– durere toracică
– hemoptizie
 CMH
Embolia pulmonară
Ecografia nu poate exclude EP dar
sugestivă la cei cu risc înalt
Inima dreaptă
• Dilatația VD – supradistensia 25%
• Disfuncția VD – deprimarea peretelui liber
VD (Mc Connel)
• ITricuspidă
• Scăderea fractiei ejecției VD
Inima stângă
• VS normal sau hiperdinamic
• Mișcări paradoxale ale septului
Vasele
• Dilatarea A pulmonare Dilatarea A
suprahepatice
Ghidul european de diagnostic şi tratament al emboliei pulmonare acute (versiunea 2014) Stavros V. Konstantinides, Adam Torbicki, Giancarlo Agnelli ,
Romanian Journal of Cardiology | Vol. 25, No. 1, 2015
 6. Scintigrafia miocardică și PET - CT
Scintigrafia miocardică
- oferă date funcționale/perfuzia miocardului)
- adm IV a unui trasor și apoi scanarea miocardului cu
aparat Gamma Camera
• SPECT - Single Photon Emission Computed
Tomography - Tc99m, dobutamina
• PET – CT - 18 FDG
– Perfuzia (dif. între miocard normal și unul cu
necroză/ischemie)
– Metabolismul miocardic

Evaluarea perfuziei miocardice prin metode de imagistică neinvaziva

este importanta în
– Stabilirea dgn. prognosticului, momentului și oportunităţii revascularizării
– Metodele = complementare dar diferă ca și cost/acurateţe/accesibilitate la patul
bolnavului/reproductibilitate
– Echipă - clinician, cardiolog intervenționist, chirurg cardiovascular, recomandări
ghiduri