CORONAROGRAFIA

Coronarografia este explorarea invaziva imagistica ce permite

identificarea sediului anatomic al stenozelor coronariene, a
severitatii acestora ,a numarului de vase afectate, a patului distal
de stenoza, dar si prezenta circulatiei colaterale.
Indicatiile coronarografiei sunt adecvate conditiei fizice a
bolnavului, dupa cum urmeaza:

•PACIENTII CU ANGINA STABILA SAU ASIMPTOMATICI

-Pacienti rescuscitati cu succes dupa un stop cardiac sau cu episoade

de TVS monomorfa sau TVNS polimorfa

-Pacienti cu criterii de severitate progresiva a ischemiei miocardice la

testarea noninvaziva, simptomatici sau asimptomatici

-Angina de clasa 3 sau 4 CCS sub tratament farmacologic optim

-Angina de clasa 1 sau 2 CCS la pacienti care nu tolereaza sau au

contraindicatii pentru tratament farmacologic

-Pacienti cu profesii cu risc inalt, care pun in pericol siguranta

concetatenilor(piloti,soferi)

CCS- Canadian Cardiovascular Society, TVNS- tahicardie ventriculara nesustinuta

 •ANGINA INSTABILA

-Pacienti cu angina instabila refractara la tratamentul farmacologic initial

-Pacienti cu angina instabila cu risc inalt de prognostic nefavorabil

-Pacienti cu suspiciune de angina Prinzmetal

Se consideră că dacă pacienţii cu angină instabilă au risc crescut de

complicaţii trombotice pe termen scurt, respectiv dacă există: diabet
zaharat, angină de repaus recurentă, angina precoce post-IMA,
instabilitate hemodinamică, aritmii ventriculare (TV, FiV), modificări
dinamice desegment ST (subdenivelare/supradenivelare ST tranzitorie> 1mm),
creşterea troponinei I, T sau CK-MB, aceştia necesită coronarografie ,
în < 48 ore (urgenţă imediata).
 •PACIENTI CU IMA FARA SUPRADENIVELARE DE ST

-Pacienti cu soc cardiogen sau cu semne de congestie pulmonara sevara

sau cu debit cardiac scazut

-Pacienti cu ischemie miocardica simptomatica, persistenta sau

recurenta, spotan indusa cu/fara modificari de ECG asociate

•PACIENTI CU ISCHEMIE MIOCARDICA POSTREVASCULARIZARE

-Pacienti cu suspiciune de ocluzie acuta sau tromboza subacuta de stent

dupa procedura PCI

-Angina recurenta

-Ischemie miocardica recurenta, simptomatica in primele 12 luni post CABG

-Angina recurenta dupa revascularizare, fara raspuns la tratamentul medical

 •CORONAROGRAFIA LA PACIENTII CU VALVULOPATII SEMNIFICATIVE

-Inainte de chirurgia valvulara sau de valvotomia cu balon la pacienti

cu dureri toracice,ischemie la testele noninvazive sau ambele

-Endocardita infectioasa cu evidente de embolizare coronariana

•CORONAROGRAFIA IN BOLILE CARDIACE CONGENITALE

-La pacienti cu dureri toracice sau evidente de ischemie la testele

noninvazive

-Inainte de corectia chirurgicala a BCC la pacienti cu suspiciune de anomalii

coronariene(stenoze,fistule arteriovenoase, anomalii de origine)

-Pacienti tineri resuscitati dupa un stop cardiac fara cauza elucidata

 •CORONAROGRAFIA IN INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA

-Pacienti cu fenomene de ICC datorate functiei sistolice a VS

care asociaza angina sau prezinta anomalii segmentare de
cinetica parietala

-Post- IM la pacienti cu ICC care prezinta anevrism ventricular

sau alte complicatii mecanice a IMA

-Pacienti cu functie sistolica de VS normala dar cu repetate

episoade de decompensare cardiaca, la care se suspicioneaza
ischemie miocardica
 PRINCIPIU DE EFECTUARE SI MONITORIZARE PACIENT
-Se vor efectua teste de laborator: hemoleucograma, grupul sanguin,
INR care trebuie sa fie <1,5 inainte de cateterism, creatinina si ureea
serica, profilul lipidic, glicemia a jeune.

-Pacientii cu alergie la substanta de contrast vor primi prednison per os

1mg/kgc/zi cu 2 zile inainte de procedura.

-Se recomanda interuperea tratamentului anticoagulant oral cu 2-3

zile inainte de efectuare.

MASURI PROCEDURALE
•Pacientul nu va manca cu cel putin 4 ore inainte
•Premedicatie: diazepam per os 10mg inainte de procedura la pacientii
anxiosi
•Reducerea riscului de morbiditate postprocedurala la pacientii cu Insuf
renala prin: ser fiziologic in perfuzie, agenti de contrast mai putin nefrotoxici,
utilizarea unei cantitati minime de contrast pentru vizualizarea coronarelor,
verificarea functiei renale in ziua urmatoare procedurii cu monitorizare
zilnica.
 ABORDUL ARTERIAL

Artera femurală dreaptă este cel mai des utilizata, existand si situatii cand
abordul brahial sau radial este de preferat ( coarctatie de aorta,
hipertensiune arteriala necontrolata, terapie anticoagulanta cronica).

Este foarte important sa se verifice pulsul la artera femurala inainte de

procedura.

Se realizează utilizând cel mai frecvent cateterele JUDKINS care se introduc pe

cale femurala, coronarografia prin abord radial se poate efectua cu acelaşi tip de
sonde sau cu un cateter special prin care pot fi canulate ambele ostii coronare.
 OCLUZIA CORONAREI DREPTE DISTAL=
Infarct inferior, postero-inferior

OCLUZIA PROXIMALA A CORONAREI

DREPTE=
Infarct inferior si de VD

OCLUZIA INTERVENTRICULAREI ANTERIOARE=

Infarct anterior, antero-lateral, antero-
extensiv

OCLUZIA CIRCUMFLEXEI=
Infarct lateral, infero-lateral,
postero-infero-lateral
 INTERPRETAREA CORONAROGRAFIEI

Severitatea unei stenoze se estimeaza prin aprecierea reducerii lumenului

in raport cu diametrul vasului. O stenoza >70% este considerata semnificativa
hemodinamic.

Gradarea stenozelor: USOARE (40-60%), MODERATE( 60-70%), SEVERE( 80-99%)

COMPLICATII

Complicatii grave, cu risc vital, sunt rare si includ: IM, AVC, disectia aortei
sau arterei coronare, ruptura cardiaca, embolia cu aer, pneumotorax, TEP
si aritmii.

Alte complicatii frecvente sunt: hematomul la locul de punctie, angina,

reactii vasovagale, reactii alergice la agentii de contrast, ischemia
membrului inferior, complicatii infectioase, complicatii hemoragice.
Bibliografie

1. MIC TRATAT DE CARDIOLOGIE, CARMEN GINGHINA,2010

2. MEDICINA INTERNA, patologie respiratorie, cardiovasculara si
hematologica, LAURENTIU SORODOC

CIUBOTARU DIANA –MARIA, SERIA A,GRUPA 9